LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 127 | Ucrainenii au arătat cum i-au alungat pe ruși de pe Insula Șerpilor. Rușii susțin că au plecat din „bunăvoință”

Forțele ruse au efectuat joi două lovituri cu rachete asupra regiunii Odesa, a anunțat Maksym Marchenko, șeful administrației militare din această regiune, într-un mesaj video, potrivit Ukrainska Pravda

„Astăzi, inamicul a atacat regiunea cu două rachete. Din fericire, nu există victime și nici pagube [asupra infrastructurii – n.r.]”, a afirmat Maksym Marchenko, pe canalul său de Telegram.

Marchenko a mai spus că trupele ruse de ocupație au pierdut o cantitate mare de echipament militar și un număr important de militari și au fost forțate să se retragă de pe insula Șerpilor din cauza activității puternice a Forțelor ucrainene de Apărare.

Comentând afirmația oficialilor ministerului rus al Apărării, potrivit căreia retragerea trupelor ruse de pe Insula Șerpilor a fost un „gest de bunăvoință”, Marchenko a spus că „gestul i-a ars foarte tare”.

Statele Unite au înghețat joi activele unei companii cu sediul în SUA, care valorează peste 1 miliard de dolari și care este legată de oligarhul rus Suleiman Kerimov, motivând că acest aliat al președintelui Vladimir Putin a folosit-o pentru a canaliza și investi fonduri obscure, relatează AFP, preluată de The Guardian.

Departamentul Trezoreriei a precizat că Suleiman Kerimov, un miliardar activ în politica rusă, a administrat în secret Heritage Trust, cu sediul în Delaware, care și-a plasat banii într-o serie de mari companii publice.

Heritage Trust, înființat în 2017, a adus bani în Statele Unite prin intermediul unor companii fantomă și al unor fundații neobservate, înființate în Europa, au declarat oficiali ai Departamentului Trezoreriei.

Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a promis că Statele Unite vor continua să ia măsuri „chiar dacă elitele rusești se ascund în spatele unor persoane interpuse și aranjamente juridice complexe”.

Statele Unite vor „pune în aplicare în mod activ sancțiunile coordonate la nivel multilateral impuse celor care finanțează și beneficiază de pe urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Yellen, într-o declarație emisă de Trezorerie.

Indicele Bloomberg Billionaires Index, în cifrele recent actualizate, îl plasează pe Kerimov pe locul 127 în topul celor mai bogați oameni din lume, cu o avere de 13,3 miliarde de dolari.

Germania ia în considerare achiziționarea unui sistem de apărare antirachetă din Israel sau din Statele Unite pentru a-și consolida apărarea împotriva amenințărilor, inclusiv a rachetelor rusești Iskander din Kaliningrad, relatează publicația germană Welt am Sonntag, potrivit Sky News.

Într-un interviu acordat ziarului german, șeful apărării germane, Eberhard Zorn, a declarat că rachetele Iskander ar putea atinge aproape toată Europa de Vest și că nu există un scut antirachetă care să protejeze împotriva acestei amenințări.

„Israelienii și americanii dețin astfel de sisteme. Pe care îl preferăm? Vom reuși să stabilim un sistem global (de apărare antirachetă) în cadrul NATO? Acestea sunt întrebările la care trebuie să răspundem acum”, a declarat Zorn.

În 2018, Kremlinul a desfășurat rachete Iskander în enclava sa Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania.

Sistemul mobil de rachete balistice Iskander a înlocuit sistemul sovietic de rachete Scud. Cele două rachete ghidate ale sale sistemului Iskander pot transporta atât focoase convenționale, cât și nucleare.

Biroul președintelui Ucrainei a transmis joi că, dacă președintele Volodimir Zelenski ar dori să-i spună ceva omologului său rus Vladimir Putin, atunci acesta ar face-o în mod public, în discursul său zilnic, informează Ukrainska Pravda.

„Indonezia este unul dintre cei mai mari importatori de cereale din Ucraina, iar blocada porturilor ucrainene a fost principalul subiect al discuțiilor de la Kiev dintre președinți [cei ai Indoneziei și Ucrainei – n.r.]. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru întreruperea exportului [de cereale ucrainene – n.r.] către Indonezia, precum și către alte părți ale lumii. Iar Rusia va fi trasă la răspundere pentru criza alimentară care s-ar putea declanșa dacă porturile ucrainene nu vor fi deblocate de urgență. Aceste aspecte au fost discutate în detaliu de Volodimir Zelenski cu Joko Widodo [președintele Republicii Indonezia – n.r.]”, a transmis Serhii Nikiforov, purtător de cuvânt al biroului președintelui Ucrainei, într-un comentariu pentru Ukrainska Pravda.

„În ceea ce privește orice fel de mesaje, dacă președintele Ucrainei vrea să se adreseze cuiva, o face public, în discursurile sale zilnice”, a punctat purtătorul de cuvânt.

Precizările lui Nikiforov vin după ce, în urma întâlnirii de joi cu președintele rus Vladimir Putin, președintele indonezian Joko Widodo a afirmat că i-a transmis liderului de la Kremlin un mesaj din partea lui Volodimir Zelenski.

La finalul summitului NATO de la Madrid, premierul canadian Justin Trudeau a anunțat că țara sa a finalizat un acord privind 39 de vehicule blindate de sprijin de luptă care vor fi trimise armatei ucrainene, comandate inițial pentru forțele armate canadiene, scrie The Kyiv Independent, citând CBC.

„Suntem bucuroși să ajutăm și vom continua să ne uităm și să răspundem la lucrurile de care au nevoie”, a declarat Trudeau.

Departamentul american al Apărării analizează în prezent 1.300 de propuneri de la 800 de companii pentru noi arme inovatoare și capacități comerciale pe care le-ar putea dezvolta și produce pentru ca Ucraina să le folosească în lupta sa împotriva invaziei Rusiei, potrivit unui oficial american din domeniul apărării, scrie CNN.

Pentagonul se așteaptă să decidă în următoarele săptămâni ce idei va urmări, ceea ce va duce la o eventuală producție pentru Ucraina, precum și pentru armata americană.

Propunerile, solicitate de Departamentul Apărării, se concentrează în jurul unor domenii cheie – inclusiv capacități de armament pentru apărare aeriană, antiblindate, antipersonal, apărare de coastă, antitanc, sisteme aeriene fără pilot, contra-baterie și comunicații securizate – care au fost identificate de Ucraina ca fiind nevoi militare cheie.

Propunerile au fost gândite ca parte a unei ample inițiative a Departamentului Apărării de a „îndeplini cererile prioritare de asistență de securitate ale Ucrainei”, conform solicitării inițiale de idei trimise industriei. Scopul este de a obține idei și informații pentru a accelera producția și pentru a construi mai multe capacități în întreaga bază industrială, deoarece acum a fost acceptat faptul că SUA și aliații săi vor trebui probabil să sprijine Ucraina mult timp după ce propriile sale stocuri de arme existente se vor epuiza.

Premierul bulgar Kiril Petkov – rămas interimar, după ce a fost demis prin moţiune de cenzură – a cerut joi Rusiei să-şi retragă „ultimatumul diplomatic” prin care a ameninţat cu închiderea ambasadei sale de la Sofia dacă guvernul bulgar nu revine asupra deciziei de a expulza 70 de diplomaţi ruşi, scrie Agerpres preluând Reuters.

Guvernul de la Sofia a anunţat marţi expulzarea a 70 de diplomaţi ruşi, invocând faptul că aceştia ar lucra pentru serviciile secrete ruse. Decizia a amplificat tensiunile dintre Rusia şi Bulgaria, ţări cu relaţii tradiţional bune, dar care s-au degradat după ce premierul Kiril Petkov, un proeuropean care a studiat în SUA, la Harvard, a susţinut ferm Ucraina în urma agresiunii ruse.

Potrivit MAE rus, decizia expulzării celor 70 de diplomaţi a fost luată de guvernul bulgar „la cererea unor forţe externe”. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a remis joi către MAE bulgar o notă diplomatică în care cere ca până vineri la prânz Bulgaria să revină asupra expulzării diplomaţilor ruşi. În caz contrar, a mai transmis Mitrofanova, conform MAE bulgar, ea va cere Moscovei să ia în calcul închiderea completă a ambasadei ruse de la Sofia.

Eleonora Mitrofanova nu a făcut nicio declaraţie publică despre această notă diplomatică, dar a calificat expulzarea diplomaţilor ruşi drept un „pas ostil fără precedent”.

Premierul Kiril Petkov a cerut joi Rusiei să-şi retragă această notă şi să menţină deschise canalele diplomatice între Bulgaria şi Rusia „în spiritul relaţiilor trecute şi viitoare” dintre cele două ţări. El a subliniat că, chiar şi după plecarea celor 70 de diplomaţi ruşi, ambasada rusă la Sofia va rămâne cu un număr suficient de diplomaţi, de 43, faţă de cei 12 diplomaţi ai ambasadei bulgare la Moscova.

Rusia a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni numărul rachetelor pe care le-a lansat asupra Ucrainei, dar aproximativ jumătate dintre aceste rachete provin din stocurile rămase din perioada sovietică şi sunt mai puţin precise, ceea ce explică lovirea unor zone civile, a declarat un general ucrainean, potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres.

Conform generalului de brigadă Oleksii Hromov, care a dat declaraţii la o conferinţă de presă, Rusia încearcă să lovească infrastructuri critice şi militare ucrainene, dar folosirea unor rachete mai puţin precise produse în epoca sovietică are ca efect creşterea numărului victimelor civile.

Generalul ucrainean îi contrazice astfel pe politicienii din ţara sa care susţin că Rusia atacă deliberat ţinte civile pentru a crea panică.

„Ţintele inamicului rămân instalaţiile militare, infrastructura critică şi industria, reţelele de transport. În acest timp, există pierderi semnificative în rândul populaţiei civile din cauza raidurilor” cu rachete cu precizie redusă, a explicat generalul Hromov.

„În peste 50% din raiduri inamicul foloseşte rachete din rezerva sovietică”, iar în prima jumătate a lunii iunie au fost lansate asupra Ucrainei în total 120 de rachete ruseşti, număr care a crescut la 202 în a doua jumătate a lunii, când au fost lovite în urma acestor raiduri 68 de zone civile, a mai precizat generalul ucrainean.

Tirul atacurilor au continuat asupra orașului Lisichansk, din estul Ucrainei, iar trupele ruse au „preluat complet rafinăria” de aici, a anunțat joi Vitaliy Kiselev, ministrul adjunct de interne al autoproclamatei Republici Populare Luhansk (RPL), susținută de Rusia, potrivit CNN.

„Astăzi, trupele noastre au preluat complet rafinăria, curățenia este în curs de desfășurare. Diviziile noastre au înaintat deja aproape dincolo de rafinărie. Cu alte cuvinte, controlăm o parte din oraș, cea din zona rafinăriei. În mod similar, avem unități care au intrat din partea de est, au traversat râul Siverskyi Doneț și au intrat în zonele cu clădiri rezidențiale. Și avem exact aceeași situație, chiar mai bună, după ce am cucerit Vovcioiarivka (localitate din raionul Poapasna, regiunea Luhansk, n.r.), unitățile noastre s-au apropiat și mai mult. Și din direcția localității Toșkivka am intrat în zonele rezidențiale. Aproape din toate părțile controlăm Lisichanskul, undeva la 50%”, a declarat Kiselev, pentru publicația rusă Zvezda.

Între timp, Ucraina afirmă că armata rusă continuă să desfășoare operațiuni de asalt în zona rafinăriei de petrol din Lisichansk și că trupele Moscovei „au avut un succes parțial și dețin părțile de nord-vest și sud-est ale uzinei”, potrivit unei actualizări a situației de pe front, publicată joi seară de conducerea forțelor armate ucrainene pe Facebook.

Mai multe detalii: Rusia anunță că deține controlul total al rafinăriei de la Lisichansk. Ucraina recunoaște doar un „succes parțial”

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat joi că trupele ruse au înregistrat un „succes parțial” în apropierea orașului Lisichansk, aflat în regiunea Luhansk, informează The Kyiv Independent.

Forțele ruse au luat cu asalt rafinăria de petrol din Lisichansk și au preluat controlul asupra părții de nord a uzinei. De asemenea, orașul este bombardat în mod constant, a precizat Statul Major General al Ucrainei, în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale privind invazia rusă.

Serviciile ucrainene de informații susțin că în regiunea Transnistria din Republica Moldova, controlată de Rusia, se desfășoară o campanie care are ca scop convingerea bărbaților să semneze un contract cu armata rusă, scrie The Kyiv Independent.

De asemenea, Biroul de înrolare militară de la Tiraspol a inițiat recrutarea de persoane care au absolvit cursuri de pregătire universitară și care au fost înrolate ca ofițeri în rezervă, a transmis joi Directoratul Principal de Informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, într-o postare pe Telegram.

„Anunțurile de recrutare sunt publicate în toate publicațiile, distribuite prin căsuțe poștale și plasate în locuri publice”, afirmă Serviciul de informații din cadrul ministerului ucrainean al Apărării, potrivit Ukrainska Pravda.

De asemenea, rușii fac campanii pentru ca oamenii să se alăture armatei ruse inclusiv în centrele de angajare și întreprinderile industriale și agricole. Recruții ar fi presați să semneze contracte, mai susține serviciul ucrainean de informații.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi că aliații NATO reuniți la Madrid au decis în unanimitate să își intensifice sprijinul economic, umanitar și militar pentru Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

Franța va livra „încă șase obuziere Caesar și un număr semnificativ de vehicule blindate” Ucrainei, a mai afirmat Macron.

Ucraina a început să exporte energie electrică către Uniunea Europeană, au anunțat joi premierul ucrainean Denis Șmihal și președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, potrivit Al Jazeera.

„La doar trei luni de la primirea certificatului energetic, a început mult-așteptatul export de energie electrică ucraineană către Europa! Astăzi, încă de la prima oră a nopții, astfel de exporturi au plecat spre România. Volumul inițial este de 100 MW”, a anunțat Șmihal, într-o postare pe Facebook.

Șefa Comisiei Europene a salutat mișcarea, afirmând că aceasta răspunde atât nevoilor Ucrainei, cât și celor ale UE.

„Acesta va oferi o sursă suplimentară de energie electrică pentru UE. Și venituri atât de necesare pentru Ucraina”, a scris joi Ursula von der Leyen, pe Twitter. „Așa că ambele părți au de câștigat”, a punctat președinta Executivului comunitar.

Canada va participa la summitul G20 din noiembrie, de la Bali, chiar dacă preşedintele rus Vladimir Putin va merge la această reuniune, a dat asigurări joi premierul canadian Justin Trudeau, potrivit AFP.

„Ne aşteptăm ca Ottawa şi toţi (ceilalţi) membri ai G7 să fie prezenţi la G20”, a spus Trudeau, întrebat în legătură cu acest subiect în cadrul unei conferinţe de presă, la sfârşitul summitului NATO de la Madrid.

„Este foarte important să fim acolo pentru a contracara vocea şi minciunile pe care Rusia le poate susţine”, a explicat el, conform Agerpres.

Cu toate acestea, „mai sunt câteva luni înainte de asta şi orice se poate întâmpla”, a mai spus premierul canadian.

Miercuri, premierul britanic Boris Johnson a avertizat deja asupra riscului de a lăsa cale liberă „propagandei” ruse în cazul unui boicot occidental al summitului G20.

Jakarta a stârnit numeroase controverse după ce a invitat Rusia să participe la summitul G20 prevăzut pentru luna noiembrie la Bali, în pofida ofensivei ruse din Ucraina. Kremlinul a anunțat luni că preşedintele rus Vladimir Putin intenţionează să participe la acest summit.

Bilanțul victimelor a crescut la șapte morți în urma atacului efectuat de forțele ruse asupra unei clădiri rezidențiale din orașul Mikolaiv, informează The Kyiv Independent.

Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, șapte persoane au fost ucise, iar alte șase au fost rănite după ce o rachetă rusească a lovit o clădire de apartamente din Mikolaiv, oraș situat în sudul Ucrainei, în dimineața zilei de 29 iunie.

Kremlinul l-a convocat pe ambasadorul britanic la Moscova din cauza unor comentarii „ofensatoare” venite din partea Marii Britanii și a unor „informații false” transmise „în mod deliberat”, informează Sky News.

Ministerul rus de externe a precizat joi, într-un comunicat, că a fost înaintat un „protest ferm” ambasadoarei Deborah Bronnert față de „declarațiile franc grosolane ale conducerii britanice cu privire la Rusia, la liderul său și la reprezentanții oficiali ai autorităților, precum și la poporul rus”.

Ministerul a mai anunțat că ambasadoarei Bronnert i-a fost înmânat un memorandum în care se afirmă că „retorica ofensatoare a reprezentanților autorităților britanice este inacceptabilă” și că „într-o societate politicoasă se obișnuiește să ne cerem scuze pentru astfel de declarații”.

Instituția a precizat că Rusia i-a transmis ambasadoarei Deborah Bronnert că se opune declarațiilor britanice care conțin „informații false în mod deliberat, în special cu privire la presupusele amenințări rusești de a folosi arme nucleare”.

Nu a fost imediat clar la ce declarații anume se referă comunicatul transmis de ministerul rus.

Mai multe detalii: Moscova o convoacă pe ambasadoarea Marii Britanii pentru comentariile ”jignitoare” ale lui Boris Johnson la adresa lui Putin

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a cerut joi intensificarea eforturilor care să pună capăt războiului din Ucraina, relatează Al Jazeera.

Nu există „niciun învins într-o pace dreaptă”, a declarat liderul turc, vorbind la finalul unei conferințe de presă la summitul NATO de la Madrid.

Erdogan a adăugat că Ankara încearcă să ducă „o politică echilibrată” din cauza dependenței sale mari de importurile de energie din Rusia.

Turcia a furnizat Ucrainei drone și alte arme, dar Erdogan se bucură, de asemenea, de o relație de colaborare strânsă cu președintele rus Vladimir Putin.

În primele câteva săptămâni după ce Insula Șerpilor din Marea Neagră a căzut în mâinile rușilor, chiar în prima zi a invaziei lor în Ucraina, pe 24 februarie, a fost relativ liniște. Totul s-a schimbat pe 2 mai, când ucrainenii au început să utilizeze drone Bayraktar TB2 pentru a ținti forțele și echipamentele rusești de pe insulă și din apropierea acesteia, scrie CNN.

De atunci, aproape în fiecare săptămână, ucrainenii au efectuat atacuri cu drone asupra insulei. Loviturile au avut un succes covârșitor, doborând vehicule militare, clădiri, nave și chiar un elicopter.

Forțele armate ucrainene au anunțat că trupele ruse au părăsit insula joi, după ce au desfășurat o operațiune pe care au catalogat-o ca fiind una „de succes”. Între timp, purtătorul de cuvânt al armatei ruse, generalul Igor Konașenkov, a declarat în cadrul unui briefing că forțele Moscovei au părăsit insula „ca un gest de bunăvoință”.

De asemenea, Ministerul rus al Apărării a precizat că a demonstrat că nu a împiedicat eforturile ONU de a organiza un coridor umanitar pentru a permite exportul de produse agricole din Ucraina. „Acum depinde de partea ucraineană, care încă nu curăță litoralul Mării Negre, inclusiv apele portuare”, a adăugat ministerul rus.

Teritoriul mic, dar strategic, a fost scena uneia dintre salvele de deschidere a războiului din Ucraina, cu solicitarea venită din partea unei nave de război rusești, care le cerea apărătorilor ucraineni să se predea. Unul dintre aceștia a răspuns cu îndrăzneală, replica devenind memorabilă: „Navă de război rusă, du-te dracului!”.

Imaginile din satelit furnizate astăzi de compania americană Maxar Technologies arată fumul provenit de la vehicule și structuri în flăcări, în mai multe locuri din secțiunea nordică a Insulei Șerpilor din Marea Neagră, notează Sky News.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Rusia și Uniunea Europeană sunt de acord că este necesar să elaboreze un plan privind circulația mărfurilor între partea continentală a Rusiei și enclava Kaliningrad, a declarat joi premierul polonez Mateusz Morawiecki, potrivit Sky News.

Orașul rusesc Kaliningrad este situat între Polonia și Lituania, state membre ale UE și NATO, și are o populație de aproximativ 430.000 de locuitori.

Din 17 iunie, o parte din transportul de marfă din Rusia continentală a fost întreruptă din cauza sancțiunilor impuse de Bruxelles împotriva Moscovei.

Cu toate acestea, oficialii europeni poartă în discuții pentru a scuti teritoriul de la aplicarea acestor sancțiuni, care au afectat până acum bunuri industriale precum oțelul.

„Ambele părți au ajuns la concluzia că merită să se convină asupra unui plan care să nu încalce punerea în aplicare de facto a sancțiunilor, deoarece, sincer vorbind, regiunea Kaliningrad este o parte foarte mică a Rusiei”, a declarat Morawiecki, într-o conferință de presă.

Suedia va dona Ucrainei arme antitanc și echipamente de deminare în valoare de 500 de milioane de coroane suedeze (aproximativ 49 de milioane de dolari), a anunțat joi un oficial suedez, potrivit CNN.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului suedez al Apărării, Toni Eriksson, a declarat că echipamentul a fost solicitat de guvernul ucrainean și va fi livrat „cât mai curând posibil”.

Suedia a donat deja echipamente militare Ucrainei în patru ocazii anterioare, a precizat el, adăugând că Stockholmul va oferi și alte arme de sprijin.

Eriksson nu a oferit alte detalii specifice cu privire la echipamentele pe care Suedia le oferă Kievului.

Alianţa Nord-Atlantică este pregătită „să apere fiecare centimetru al teritorului NATO” şi să suţină Ucraina în lupta împotriva Rusiei, a transmis joi Moscovei secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, în finalul summitului de trei zile al Alinaţei, de la Madrid, relatează agenția The Asscoiated Press, preluată de news.ro.

NATO „s-a asigurat să nu existe neînţelegeri în mintea oricărui adversar că, dacă va face ceea ce a făcut Rusia în Georgia în 2008 sau în Ucraina acum, nu va da socoteală în faţa întregii Alianţe” Nord-Atlantice, a declarat Stoltenberg.

El a subliniat că la acest summit de trei zile, la Madrid, s-au luat mai multe decizii „transformatoare”.

Statele membre NATO au promis Kievului ajutoare militare Kievului au convenit să-şi consolideze reacţia rapidă în Europa de Est – de la 40.000 la 300.000 de militari -, au lansat procesul aderării Suediei şi Finlandei la blocul militar și au adoptat o nouă listă cu principalele priorităţi în domeniul securtăţii în următorii zece ani, printre altele, a făcut bilanţul Stoltenberg.

Vladimir Putin a afirmat miercuri că ar fi ”dezgustător” să-i vezi pe liderii celor mai industrializate șapte state dezbrăcați până la brâu și că ar trebuie să renunțe la alcool și să facă mai mult sport, potrivit BBC. Reacția liderului de la Kremlin vine după ce liderii occidentali au făcut ironii pe seama unor fotografii faimoase cu Putin călare, la bustul gol.

Putin, 69 de ani, a fost surprins de mai multe ori fără cămașă, în fotografii publicate de presa stat, inclusiv în timp ce călărea, purta o pușcă de vânătoare ori mergea la pescuit.

Imaginile au fost duminică, în deschiderea summitului G7 în Germania, sursă de glume pentru liderii G7. Premierul britanic Boris Johnson a întrebat ironic dacă liderii ar trebui să-şi păstreze pe ei sacourile sau să le scoată pentru a-şi arăta ”pectoralii” în fotografia de grup.

”Nu ştiu cum voiau să se dezbrace, până la brâu sau de la brâu în jos, dar oricum cred ar fi fost o privelişte dezgustătoare”, a spus Putin.

Mai multe detalii: Putin le dă replica liderilor G7 după ce i-au ironizat pozele la bustul gol: Ar fi „dezgustător” să-i vezi dezbrăcați

Președintele indonezian Joko Widodo a afirmat joi că i-a transmis liderului rus Vladimir Putin un mesaj din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, scrie BBC.

Widodo s-a întâlnit ieri cu președintele ucrainean în cadrul unei vizite la Kiev și a fost joi la Moscova pentru o întâlnire cu Putin.

„I-am transmis mesajul președintelui Zelenski președintelui Putin”, a declarat Widodo, după discuțiile de la Moscova.

El nu a dezvăluit ce conține mesajul, dar a adăugat că și-a exprimat „disponibilitatea” de a ajuta la începerea comunicării între cei doi lideri.

Widodo a mai declarat că Indonezia va continua să coopereze cu Rusia și, la rândul său, Putin a declarat presei că Rusia este pregătită să satisfacă nevoia Indoneziei de îngrășăminte – a căror aprovizionare a fost afectată de războiul din Ucraina și de sancțiunile occidentale.

Liderul indonezian este actualul președinte al grupului de națiuni G20 și membru al unui grup de criză al Națiunilor Unite înființat pentru a aborda amenințarea foametei la nivel mondial ca urmare a războiului.

Widodo l-a invitat pe Zelenski la summitul G20 din noiembrie de la Bali. Potrivit AFP, președintele ucrainean i-a spus lui Widodo că participarea sa va depinde de cine mai este prezent acolo – Rusia este membră a G20 și, ca atare, se așteaptă ca Putin să participe.

Agenția rusă de stat Interfax îl citează joi pe vicepremierul rus Alexander Novak, care a declarat că încercările de a limita prețul petrolului rusesc ar putea duce la un „dezechilibru” pe piață și ar putea duce la creșterea prețurilor, scrie Al Jazeera.

Afirmațiile lui Novak au fost făcute după ce liderii G7 au convenit marți să exploreze „fezabilitatea introducerii unor plafoane temporare ale prețurilor de import” pentru combustibilii fosili ruși, inclusiv pentru petrol, și au însărcinat miniștrii statelor membre să evalueze urgent propunerea.

Președintele rus Vladimir Putin a negat joi că Moscova blochează exporturile de cereale ucrainene și a pus sub semnul întrebării impactul lipsei produselor agricole ucrainene de pe piața mondială a alimentelor, relatează Al Jazeera.

„Noi nu împiedicăm exportul de cereale ucrainene. Armata ucraineană a minat căile de acces către porturile lor, nimeni nu îi împiedică să elimine aceste mine și noi garantăm siguranța transportului de cereale de acolo”, a declarat Putin într-o conferință de presă la Moscova, vorbind alături de președintele indonezian Joko Widodo, aflat în vizită în Rusia.

Putin a reiterat afirmația Rusiei potrivit căreia sancțiunile occidentale sunt de vină pentru problemele de pe piața mondială a alimentelor și pentru creșterea prețurilor. Dar a minimalizat impactul Ucrainei asupra pieței globale, spunând că în prezent sunt doar cinci milioane de tone de grâu blocate în țară.

„Aceasta este o cantitate care nu afectează în niciun fel piețele mondiale”, a adăugat liderul de la Kremlin, precizând că reprezintă doar 0,5% din producția mondială.

La începutul lunii mai, Organizația Națiunilor Unite a estimat că 22 de milioane de tone de cereale erau blocate în Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la începutul lunii iunie că cifra ar putea ajunge la 75 de milioane de tone până în toamnă.

Papa Francisc a acuzat joi în mod implicit Rusia de „cucerire armată, expansionism şi imperialism” în Ucraina, numind conflictul un „război de agresiune crud şi fără sens”, scrie Reuters.

Papa a afirmat, în cadrul unei întrevederi cu o delegaţie de lideri ortodocşi ai Patriarhiei Ecumenice din Istanbul, că războiul i-a adus pe creştini unii împotriva altora.

Atât Rusia, cât şi Ucraina sunt ţări cu o religie predominant creştin-ortodoxă, dar există o influentă minoritate catolică de rit bizantin în Ucraina, care este loială Papei.

„Reconcilierea între creştinii separaţi, ca mijloc de a contribui la pacea dintre popoarele aflate în conflict, este o consideraţie extrem de oportună în aceste zile, deoarece lumea noastră este perturbată de un război de agresiune crud şi lipsit de sens în care mulţi, mulţi creştini se luptă între ei”, a subliniat Suveranul Pontif.

Totodată, „cucerirea armată, expansionismul şi imperialismul nu au nimic de-a face cu împărăţia pe care a proclamat-o Iisus”, le-a mai spus Papa Francisc vizitatorilor săi ortodocşi, într-o referire clară la Rusia.

A fost a doua zi consecutivă în care Papa a vorbit despre conflictul din Ucraina. Miercuri, el a condamnat bombardamentul asupra centrului comercial din orașul Kremenciuk, catalogându-l cel mai recent dintr-o serie de „atacuri barbare” împotriva Ucrainei.

Președintele indonezian Joko Widodo a avertizat joi că problemele legate de aprovizionarea cu alimente la nivel mondial nu se vor îmbunătăți dacă îngrășămintele rusești și grâul ucrainean nu vor fi disponibile pentru cumpărătorii globali, scrie Al Jazeera.

Vorbind în timpul unei conferințe de presă alături de omologul său rus, Vladimir Putin, după o întâlnire bilaterală între cei doi la Moscova, Widodo a mai spus că i-a îndemnat pe liderii G7 să se asigure că sancțiunile impuse Rusiei nu afectează aprovizionarea cu alimente și îngrășăminte.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a îndemnat joi Suedia și Finlanda să respecte acordul semnat cu Ankara în urma căruia cele două state au obținut sprijinul Turciei în vederea aderării lor la NATO, afirmând că acordul trebuie să fie implementat în totalitate, în caz contrar ratificarea candidaturilor de aderare a celor două țări nu va fi trimisă parlamentului turc, relatează Al Jazeera.

„Am subliniat cu tărie mesajul că ne așteptăm la o solidaritate autentică din partea aliaților noștri, nu doar în cuvinte, ci și în acțiuni”, a declarat Erdogan reporterilor la summitul NATO, în cadrul căruia, anterior, țările nordice au fost invitate în mod oficial să se alăture blocului militar condus de SUA.

Liderul turc a evocat angajamentul Stockholmului de a extrăda 73 de „teroriști” ca parte a promisiunilor făcute Ankarei și a catalogat semnarea acordului trilateral drept o recunoaștere a îngrijorărilor guvernului său față de „terorism” și o „victorie diplomatică” pentru Turcia.

Grecia este pregătită să pună la dispoziție nave care să ajuta la exportul de cereale din Ucraina, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Sky News.

Vorbind cu reporterii la summitul NATO de la Madrid, Stoltenberg a declarat: „Grecia a anunțat că este pregătită să pună la dispoziție nave pentru scoaterea cerealelor din Ucraina”.

Între timp, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că țara sa „are un rol special de jucat în acest efort, deoarece controlează cea mai mare flotă comercială din lume”.

„Grecia, încă o dată, se oferă să ajute și să susțină orice efort făcut, sub auspiciile Națiunilor Unite, pentru ca grânele blocate în prezent în Ucraina, în primul rând în Odesa, să părăsească Ucraina și să ajungă în cele din urmă în țările care au nevoie de ele astăzi”, a spus Mitsotakis.

Ucraina și Occidentul au acuzat Rusia că a blocat porturile ucrainene pentru a împiedica exporturile de cereale, contribuind astfel la criza alimentară mondială.

Cu toate acestea, Rusia a negat acuzațiile și a declarat că Ucraina trebuie să îndepărteze minele din Marea Neagră pentru a permite o navigație sigură.

Ucraina a anunțat joi că a întrerupt relațiile diplomatice cu Siria, după ce Damascul a recunoscut miercuri independența Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Luhansk, controlate de separatiștii proruși, informează CNN și Sky News.

„Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei condamnă cu fermitate decizia Republicii Arabe Siriene de a recunoaște așa-numita «independență» a teritoriilor ocupate temporar în regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina”, a transmis joi ministerul, într-un comunicat.

„Considerăm că această decizie este un act neprietenesc împotriva Ucrainei, o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a statului nostru și o încălcare flagrantă a legislației ucrainene, a Cartei ONU și a normelor și principiilor fundamentale ale dreptului internațional”, a adăugat ministerul de Externe de la Kiev.

Mai multe detalii: Ucraina rupe relațiile diplomatice cu Siria din cauza recunoașterii zonelor controlate de separatiști în Donbas

Deși forțele ruse s-au retras de pe Insula Șerpilor din Marea Neagră, s-ar putea să fie „prea devreme” pentru ca Ucraina să stabilească un avanpost acolo, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului militar ucrainean din sud, Natalia Humenyuk, potrivit CNN.

Humenyuk a relatat că insula rămâne înghițită de un fum gros, în timp ce exploziile continuă. Deși armata ucraineană a văzut că trupele ruse au fost evacuate cu ajutorul unor ambarcațiuni rapide, Humenyuk a declarat că trebuie să aibă loc o anchetă privind posibilele „instrumente de diversiune lăsate în urmă” înainte de a revendica insula.

„Forțele noastre nu au debarcat încă pe insulă”, a adăugat aceasta, precizând că nu este clar dacă trupele ruse s-au retras complet. „Nu putem afirma că s-au retras toate. Dar sperăm că au avut suficient bun simț pentru a face acest lucru”, a continuat Natalia Humenyuk.

Humenyuk a sugerat că armata rusă a incendiat sistemele antiaeriene de rachete și stația radar „pentru a-și acoperi urmele”.

„De îndată ce au înțeles că toate aceste sisteme erau vizate de noi în mod eficient și nu le mai puteau servi, și-au dat seama că trebuie să își plieze avanpostul și să plece”, a adăugat ea. „Trebuie să le monitorizăm comportamentul în ceea ce privește grupările de nave și utilizarea altor forțe. Este prea devreme pentru noi să creăm un avanpost pe insula Șerpilor. Trebuie să terminăm ancheta privind rezultatul operațiunii militare”, a mai spus Humenyuk.

Comandamentul militar rus a justificat joi retragerea lor de pe insulă ca fiind „un gest de bunăvoință”.

O mică insulă în largul coastelor ucrainene, în apropiere de Odesa, Insula Șerpilor fusese cucerită de marina rusă în prima zi a războiului, în februarie. Un avanpost important pentru marcarea apelor teritoriale ucrainene, insula a devenit simbolul rezistenței ucrainene împotriva ocupației ruse.

Ministerul rus al Apărării a folosit canalul său oficial de Telegram pentru a transmite un mesaj de pe un cont numit „Războiul împotriva falsurilor” („War on fakes”), mesaj care pretinde a fi o verificare a situației de pe Insula Șerpilor și care reiterează afirmația Moscovei potrivit căreia trupele sale s-au retras voluntar de pe insulă și nu forțate să o părăsească, scrie The Guardian.

Mesajul pe care ministerul l-a transmis spune că Rusia s-a retras de pe insulă deoarece „obiectivul are într-adevăr o importanță strategică, dar în acest moment și-a îndeplinit rolul de a controla spațiul aerian”.

Mesajul continuă spunând că „având în vedere atacurile constante ale forțelor armate ale Ucrainei, au fost folosite resurse mari pentru păstrarea acestuia. Este o insulă de tip vulcanic, pe care practic nu există vegetație și adăposturi, și este dificil să o păstrezi în condiții de confruntare deschisă. În același timp, garnizoana rusă a rezistat cu succes la mai multe atacuri.”

Apoi se spune că „s-a luat decizia de a îndepărta garnizoana de pe insulă pentru a evita pierderile”.

Canalul de Telegram pe care ministerul rus l-a distribuit este considerat pe scară largă ca diseminând propagandă sub pretextul verificării faptelor și are peste 700.000 de adepți. Mesajul concluzionează: „Partea ucraineană încearcă să transforme acest lucru într-o victorie, inclusiv cu ajutorul presei internaționale”.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis măsuri provizorii pentru a se asigura că sentința de condamnare la moarte a doi britanici deținuți în Donestk nu a fost executată, relatează Sky News.

Aiden Aslin, în vârstă de 28 de ani, și Shaun Pinner, în vârstă de 48 de ani, au fost luați prizonieri în Mariupol în luna aprilie, în timpul luptei intense pentru controlul orașului-port, iar apoi au apărut în fața instanței din autointtulata Republică Populară Donețk (RPD).

Acolo, ei au fost găsiți vinovați de „activități de mercenariat și de comiterea de acțiuni menite să preia puterea și să răstoarne ordinea constituțională a RPD”, deși familiile lor susțin că luptau în mod legitim ca parte a armatei ucrainene.

Joi, CEDO a precizat într-o declarație că „a indicat în special guvernului Federației Ruse, în temeiul articolului 39 (măsuri provizorii) din Regulamentul Curții, că ar trebui să se asigure că pedeapsa cu moartea impusă reclamanților nu a fost executată”.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a adoptat luna aceasta o legislație pentru a o scoate de sub jurisdicția celei mai importante instanțe europene pentru drepturile omului și, prin urmare, nu este obligată de acest ordin.

„Rusia nu mai respectă prescripțiile CEDO, asta este tot ce este de spus”, a spus Peskov.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a continuat spunând că „soarta acestor mercenari” este o chestiune care ține de conducerea RPD.

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat joi pentru CNN că președintele rus Vladimir Putin a subestimat atât rezistența Ucrainei, cât și unitatea NATO.

„El [Putin] a făcut o mare greșeală; a subestimat total puterea forțelor armate ucrainene, curajul conducerii ucrainene și a poporului ucrainean și a subestimat, de asemenea, unitatea NATO și a partenerilor în acordarea de sprijin Ucrainei”, a declarat Stoltenberg.

Vorbind de la summitul NATO de la Madrid, Stoltenberg a mai afirmat că Putin nu a reușit să-și atingă obiectivele în ceea ce privește slăbirea alianței NATO.

„Unul dintre principalele sale mesaje la începutul acestui război a fost că vrea mai puțin NATO. De fapt, el a propus să se semneze un acord pentru a nu mai exista nicio extindere a NATO. Ceea ce a obținut acum este mai mult NATO și doi noi membri NATO, inclusiv Finlanda care are graniță cu Rusia, dublând frontiera NATO cu Rusia”, a mai spus Stoltenberg.

„Asta nu înseamnă că nu vedem gravitatea dificultăților cu care se confruntă Ucraina în Donbas”, a spus Stoltenberg.

Acesta a precizat că ignoră retorica lui Putin și că îl va „evalua în funcție de acțiunile sale”.

„Ceea ce face el în Ucraina este o încălcare brutală a dreptului internațional. Este un război care a dus la o mulțime de victime civile, civili uciși și pierderi uriașe”, a declarat el.

Realizările de la summitul NATO de la Madrid reprezintă o „victorie” pentru alianța militară, potrivit lui Stoltenberg.

„Este o victorie pentru NATO faptul că am demonstrat încă o dată unitatea și capacitatea noastră de a ne schimba, de a ne adapta atunci când lumea se schimbă”, a declarat șeful NATO.

„Trăim într-o lume în care asistăm la folosirea brutală a forței împotriva unui vecin apropiat al NATO, un partener apropiat al NATO care este Ucraina, și acesta este motivul pentru care am intensificat semnificativ și vom continua să intensificăm prezența noastră în partea de est a alianței pentru a elimina orice loc pentru calcule greșite sau neînțelegeri la Moscova cu privire la disponibilitatea noastră de a proteja și apăra toți aliații”, a spus el.

„Aceasta este descurajare, iar scopul descurajării este de a preveni conflictul. Și exact asta face NATO de peste 70 de ani – previne conflictele și menține pacea”, a adăugat Stoltenberg.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat joi că o nouă „cortină de fier” coboară între Rusia și Occident, relatează Al Jazeera.

„Practic, deja este pe cale să fie instaurată (noua «cortină de fier», n.r.). Să se comporte doar cu atenție”, a declarat Serghei Lavrov despre țările occidentale, în timpul unei conferințe de presă.

Potrivit şefului diplomaţiei ruse, Uniunea Europeană „nu arată niciun interes să înţeleagă interesele” rusești, iar deciziile sale sunt dictate „de Washington”.

Termenul „cortina de fier” este folosit pentru a descrie granițele politice care au divizat continentul european în anii care au urmat sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial până la încheierea Războiului Rece în 1991, perioadă în care Uniunea Sovietică și Statele Unite au fost adversari la nivel internațional.

Mai multe detalii: Lavrov: O nouă „cortină de fier” coboară între Rusia și Occident. Ce le „recomandă” ministrul rus occidentalilor

Ministerul ucrainean al apărării a difuzat joi, pe pagina de Twitter, imagini de la bombardamentele asupra Insulei Șerpilor din ultimele zile.

„Ca urmare a operațiunilor militare ale unităților noastre de rachete și de artilerie, inamicul a evacuat în grabă garnizoana cu două bărci cu motor, în timpul nopții, și a părăsit insula”, a transmis ministerul.

Mai multe detalii: VIDEO | Ucrainenii arată cum i-au alungat pe ruși de pe Insula Șerpilor

Președintele american a declarat joi că deciziile și înțelegerile anunțate la summitul NATO de la Madrid arată că NATO „se îndreaptă spre un loc care reflectă realitățile celui de-al doilea sfert al secolului XXI”, relatează CNN.

Răspunsul lumii la fiecare criză creată din cauza invaziei ruse în Ucraina arată că președintele Vladimir Putin „primește exact ceea ce nu și-a dorit”, a spus Joe Biden, în conferința de încheiere a summitului NATO din capitala Spaniei.

„La fiecare pas al acestei călătorii, am stabilit un reper al unității, al determinării și al capacităților profunde ale națiunilor democratice ale lumii de a face ceea ce trebuie făcut”, a spus el. „Putin a crezut că poate rupe alianța transatlantică. El a încercat să ne slăbească. El se aștepta ca hotărârea noastră să se fractureze. Dar a obținut exact ceea ce nu și-a dorit”, a subliniat liderul american.

„A vrut «finlandizarea» NATO. A obținut «natoizarea» Finlandei”, a adăugat Biden, în contextul în care NATO a invitat Suedia și Finlanda să se alăture alianței militare conduse de SUA, ceea ce a atras un răspuns iritat din partea Rusiei.

„Suntem mai uniți ca niciodată. Și cu adăugarea Finlandei și Suediei, vom fi mai puternici ca niciodată. Ambele au armate serioase. Vom mări granița NATO cu 800 de mile de-a lungul frontierei dintre Finlanda și Rusia. Suedia s-a alăturat cu totul”, a precizat președintele american.

Biden a menționat, de asemenea, eforturile statelor membre ale NATO pentru a o oferi un răspuns în fața creșterii prețurilor la gaze și petrol și a insecurității alimentare care afectează diferite părți ale lumii din cauza războiului Rusiei din Ucraina.

„Am însărcinat echipele noastre să lucreze la detaliile privind plafonarea prețului la petrolul rusesc, pentru a reduce veniturile lui Putin fără a-i afecta pe americani și pe alții la pompa de benzină. Vom încerca să folosim fondurile provenite din tarifele aplicate bunurilor rusești pentru a ajuta Ucraina să se reconstruiască. Am angajat peste 4,5 miliarde de dolari – mai mult de jumătate din această sumă din partea Statelor Unite – pentru a aborda insecuritatea alimentară, precum și criza imediată cauzată de războiul rusesc”, a explicat Joe Biden

Mai multe detalii: Joe Biden califică drept „istoric” summitul NATO: Putin „primește exact ceea ce nu și-a dorit”

Liderul de la Casa Albă a încercat miercuri, după două summituri axate în mare măsură pe războiul din Ucraina, să prezinte alianța transatlantică ca fiind mai unită ca niciodată, scrie CNN.

„I-am spus (președintelui rus Vladimir) Putin că, dacă invadează Ucraina, NATO nu numai că va deveni mai puternică, dar va deveni și mai unită”, a declarat Biden, în cadrul conferinței de încheiere a summitului NATO de la Madrid. „Și că vom vedea că democrațiile din lume se vor ridica și se vor opune agresiunii sale și vor apăra ordinea bazată pe reguli. Și asta este exact ceea ce vedem astăzi”, a continuat președintele american.

Biden a adăugat că Statele Unite „fac exact ceea ce am spus” și își consolidează poziția de forță în Europa.

El a declarat că Statele Unite „mobilizează lumea pentru a fi alături de Ucraina” și a spus că se pregătește să dezvăluie acordarea unui nou ajutor suplimentar Ucrainei, în valoare de 800 de milioane de dolari, în domeniul securității, care include sisteme de apărare aeriană, artilerie, muniție și radare de contra-baterie.

„Ne îndreptăm spre un loc care reflectă realitățile celui de-al doilea sfert al secolului XXI și suntem pe punctul de a face progrese semnificative”, a precizat Biden.

„Putin a crezut că am putea rupe Alianța Transatlantică”, a continuat el. „A încercat să ne slăbească, se aștepta ca hotărârea noastră să se rupă, dar obține exact ceea ce nu a vrut”, a punctat liderul de la Casa Albă.

Primarul orașului Sloviansk, Vadim Liakh, a cerut locuitorilor să părăsească orașul din estul Ucrainei, în timp ce a emis un avertisment cu privire la apropierea trupelor ruse.

Șase persoane au fost rănite, iar două dintre ele erau în „stare gravă”, după ce forțele ruse au tras joi asupra orașului, a spus el.

„Astăzi, la ora 11 a.m., inamicul a tras în orașul Sloviansk cu mai multe lansatoare de rachete. Două explozii de obuze s-au produs într-un cartier dens populat, lângă un supermarket, precum și lângă o stație de autobuz”, a declarat Liakh pentru postul ucrainean Espreso TV.

„Obuzul este în desfășurare. Inamicul este aproape”, a avertizat acesta.

Aproximativ 16 milioane de ucraineni au nevoie de asistenţă umanitară, a declarat joi coordonatorul umanitar al Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), Osnat Lubrani, relatează CNN.

”Aproximativ 16 milioane de persoane din Ucraina au astăzi nevoie de asistenţă umanitară – apă, alimente, servicii de sănătate, acoperiş deasupra capului şi protecţie”, a declarat Osnat Lubrani într-o conferinţă de presă.

”Sunt cifre pe care Naţiunile Unite le revizuiesc acum”, a pecizat acesta.

Lubrani a adăugat că, până acum, cel puţin 6 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul ţării din cauza războiului şi alte 5,3 milioane de persoane au fugit în străinătate de la invazia lansată de Rusia pe 24 februarie.

Rusia a declarat joi că a capturat „peste 6.000” de prizonieri de război ucraineni, confirmând, de asemenea, că a predat miercuri 144 de luptători ucraineni în schimbul tot atâtor combatanţi ruşi şi separatişti pro-ruşi, relatează AFP.

„Numărul total de militari ucraineni capturaţi sau care s-au predat este de peste şase mii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Europenii trăiesc astăzi într-o lume mai „periculoasă” și „imprevizibilă”, cu operațiuni militare la scară largă în Europa nemaivăzute după cel de-Al Doilea Război Mondial, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul summitului de la Madrid, citat de The Guardian.

”În același timp, știm că lucrurile se pot agrava. Pentru că, dacă acesta devine un război la scară largă între Rusia și NATO, atunci vom vedea suferință, pagube, moarte și distrugere la o scară mult, mult mai rea decât ceea ce vedem acum în Ucraina”, a spus Stoltenberg.

Mai multe informații: Șeful NATO: Trăim într-o lume mai „periculoasă”, cu operațiuni militare în Europa nemaivăzute de la cel de-Al Doilea Război Mondial

Atacurile forțelor ruse continuă asupra orașului de est Lisiceansk, spune guvernatorul din Luhansk, Serhii Haidai, care oferă un indiciu despre cum arată viața în orașul asediat, potrivit CNN.

„Oamenii visează la cel puțin o jumătate de oră de tăcere, dar ocupanții nu se opresc să tragă din toate armele disponibile”, a spus Haidai.

Fostul președinte al Rusiei, actual adjunct al președintelui Consiliului de securitate, Dmitri Medvedev, spune că sancțiunile împotriva Moscovei pot fi văzute ca un act de agresiune și justificare pentru război, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

”Aș dori să subliniez încă o dată că, în anumite circumstanțe, astfel de măsuri ostile pot fi calificate și ca un act de agresiune internațională. Și chiar drept casus belli (justificare pentru război). Rusia are dreptul să se apere”, a afirmat Medvedev.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit în conferința de presă de la finalul summitului de la Madrid despre decizii ”de anvergură” luate în cadrul reuniunii, precum acordul de a invita Finlanda și Suedia să se alăture alianței, relatează BBC și The Guardian.

Este de așteptat ca Suedia și Finlanda să semneze oficial marți protocolul de aderare la NATO, a spus Stoltenberg.

Președinții ambelor țări nordice vor lua parte la proces, dar „realitatea” este că decizia a fost deja luată de liderii NATO ieri la summit, adăugat șeful NATO.

Aliații au abordat, de asemenea, criza alimentară globală „care este un rezultat direct al invaziei Ucrainei de către Rusia”, a precizat Jens Stoltenberg.

Impactul crizei alimentare este „sever”, inclusiv asupra unora dintre cei mai vulnerabili oameni din lume, a spus el, iar aliații au discutat despre eforturile de a atenua criza și de a scoate cerealele din Ucraina pe uscat și pe mare, a mai spus secretarul general.

În același timp, Rusia continuă să caute să obțină câștiguri politice, militare și economice, a declarat Stoltenberg, menționând că liderii NATO au decis să sprijine Ucraina pentru a se asigura că aceasta ”prevalează ca stat suveran, independent în Europa”.

Președintele Putin este cel care ar trebui să-și retragă forțele și să pună capăt imediat acestui război, oprind atacarea unei națiuni democratice suverane și provocând atât de multă suferință în Ucraina.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO:

Pe 30 iunie, Ucraina a început să exporte energie electrică în România, marcând începutul unui schimb comercial de energie electrică între Ucraina și Uniunea Europeană, a anunțat, joi, premierul ucrainean, Denis Șmihal, citat de Ukrainska Pravda. 

„Astăzi, de la prima oră a nopții, astfel de exporturi au mers în România. Volumul inițial este de 100 MW. Numai în prima zi, întreprinderea de stat Ukrenergo a câștigat 10 milioane de grivne din vânzarea accesului la trecerea interstatală. Exportul potenţial de energie electrică ucraineană în Europa este de până la 2,5. Într-un astfel de scenariu, statul va putea încasa peste 70 de miliarde de grivne pe an”, a scris Denis Șmihal. 

Potrivit premierului ucrainean, energia va deveni unul dintre motoarele redresării economiei ucrainene, deoarece a devenit deja un motor al integrării în Uniunea Europeană.

Oficialii ucraineni anunță că, după etapa inițială, capacitatea comercială este planificată să fie crescută treptat, pe baza considerațiilor de stabilitate și securitate a sistemului energetic.

Președintele rus Vladimir Putin a numit politica autorităților de la Kiev împotriva locuitorilor din Donbas drept genocid și a afirmat necesitatea unei reglementări legale adecvate și flexibile pentru a preveni astfel de crime împotriva umanității.

„Toate aceste zone necesită o reglementare legală adecvată și flexibilă, o muncă minuțioasă în comun. Și atunci nu vor fi crize precum cele care se întâmplă astăzi în Donbas pentru a-și proteja locuitorii de genocid – iar acțiunile regimului de la Kiev nu pot fi definite decât drept crime împotriva umanității”, a spus Vladimir Putin.

Președintele rus și-a exprimat încrederea că „doar respectând în mod constant dreptul internațional, lucrând pe o bază colectivă, este posibil să se rezolve cele mai complexe probleme cu care se confruntă lumea și să se asigure dezvoltarea stabilă, durabilă, progresivă a tuturor statelor”.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a ordonat Rusiei să nu aplice pedeapsa cu moartea împotriva a doi britanici care au fost luați prizonieri în timpul ostilităților din Ucrainei.

CEDO a decis să aplice măsuri provizorii în cauzele a doi cetățeni britanici care sunt membri ai Forțelor Armate ale Ucrainei, care s-au predat trupelor ruse în timpul ostilităților și care au fost condamnați la moarte în autoproclamata „Republică Populară Donețk.

„În conformitate cu Regula 39 (măsuri provizorii) din Regulamentul de procedură, Curtea a ordonat Guvernului Federației Ruse, printre altele, să se asigure că pedeapsa cu moartea aplicată reclamanților nu a fost executată; să ofere condiții adecvate pentru detenția acestora. ; „- se spune în hotărârea judecătorească.

Pe 9 iunie, presa de stat rusă a informat că doi cetățeni britanici, Aiden Aslin, în vârstă de 28 de ani, și Sean Pinner, în vârstă de 48 de ani, au fost condamnați la moarte pentru că sunt mercenari. În afara lui Aslin și Pinner, a fost condamnat la moarte și cetățeanul marocan Brahim Saadun.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a stabilit, joi, că rachetele care au lovit comercial Amstor din Kremenciuk au fost lansate de bombardierele rusești Tu-22M3 au lansat rachete din spațiul aerian al regiunii Kursk a Federației Ruse.

„Rachetele X-22 au fost lansate de la bombardierele Tu-22M3 care au decolat de pe aerodromul Shaykovka din regiunea Kaluga din Federația Rusă. Rachetele în sine au fost lansate în spațiul aerian al regiunii Kursk”, a transmis SBU într-un comunicat.

Forțele de securitate ucrainene au prezentat un videoclip cu impactul, care arată clar că o rachetă rusească a lovit mall-ul, unde erau mulți vizitatori.

De asemenea, SBU a comparat imagini din satelit ale orașului înainte și după bombardament, care infirmă născocirile propagandei rusești despre centrul comercial care se presupune că nu funcționa.

Armata rusă s-a retras de pe Insula Șerpilor, pentru a demonstra că Rusia nu împiedică exportul de cereale și produse agricole din Ucraina, a declarat Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

„La 30 iunie, ca un gest de bunăvoință, Forțele Armate ale Federației Ruse și-au finalizat sarcinile atribuite pe Insula Șerpilor și au retras garnizoana staționată acolo”, a dezvălui Igor Konașenkov.

„Astfel, s-a demonstrat comunității mondiale că Federația Rusă nu interferează cu eforturile ONU de a organiza un coridor umanitar pentru exportul de produse agricole de pe teritoriul Ucrainei”, a declarat Igor Konașenkov.

Pe de altă parte, serviciul de presă al Consiliului orașului Odesa a transmis joi, într-un comunicat, că rușii au evacuat în grabă Insula Șerpilor, ca urmare a unei operațiuni de succes a trupelor ucrainene.

„În timpul nopții, ca urmare a unei operațiuni militare de succes a unităților noastre de rachete și artilerie, inamicul a evacuat în grabă rămășițele garnizoanei de pe Insula Șerpilor cu două bărci cu motor”, se arată în comunicat.

Mai multe detalii: Rusia se retrage din Insula Șerpilor „în semn de bunăvoință”, după săptămâni de atacuri ucrainene. Motivul invocat

O primă navă încărcată cu 7.000 de tone de cereale aflată sub protecţia marinei ruse a părăsit portul ucrainean Berdiansk, ocupat de Rusia, a anunțat, joi, șeful administraţiei proruse din regiune, Evgheni Baliţki, relatează AFP.

„După o pauză de mai multe luni, o primă navă pentru transportul mărfurilor a părăsit portul comercial Berdiansk, 7.000 de tone de cereale pleacă spre ţările prietene”, a transmis Evgheni Baliţki pe Telegram.

„Securitatea cargoului este asigurată de nave şi vedete de la baza militară din Novorossiisk a Flotei Rusiei din Marea Neagră”, a precizat Evgheni Baliţki.

Port la Marea Azov, Berdiansk a fost ocupat fără a fi distrus de armata rusă încă din primele săptămâni ale invaziei în Ucraina. Acesta este situat în regiunea Zaporojie, în mare parte ocupată de Rusia, la fel ca regiunea vecină Herson.

Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, a anunțat joi dimineața că atacul rusesc a distrus un depozit din orașul Zelenodolsk, care conținea 40 de tone de cereale, provocând un incendiu.

Potrivit oficialului ucrainean, rușii au tras cu arme de diferite calibre asupra comunei Zelenodolsk, iar în Velika Kostromka s-a înregistrat o explozie în centrul satului, dar, până în prezent, nu s-a raportat nicio victimă.

Trezoreria SUA a anunţat miercuri transferarea a 1,3 miliarde de dolari pentru ajutor economic acordat Ucrainei, în cadrul unui prim sprijin de 7,5 miliarde de dolari promis de administraţia Joe Biden în luna mai.

„Cu acest ajutor economic, ne reafirmăm angajamentul ferm faţă de poporul ucrainean în timp ce se apără de agresiunea lui Putin şi lucrează pentru a-şi susţine economia”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, într-un comunicat.

Cei 1,3 miliarde de dolari sunt transferaţi guvernului ucrainean prin intermediul Băncii Mondiale şi fac parte dintr-un pachet de ajutor economic de 7,5 miliarde de dolari al Statelor Unite în cadrul unui vast credit de urgenţă semnat de preşedintele Joe Biden.

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, miercuri, că scopul final a ceea ce el numește „operațiunea militară specială din Ucraina” este eliberarea Donbasului și securitatea Federației Ruse, informează Interfax.ru.

„Nimic nu s-a schimbat, aș spune, față de dimineața zilei de 24 februarie. Am spus asta direct, public, întregii țări, întregii lumi. Nu am nimic de adăugat la asta. Nimic nu s-a schimbat”, a precizat Vladimir Putin.

„Am schițat scopul final – acesta este eliberarea Donbasului, protecția acelor oameni și crearea condițiilor care să garanteze securitatea Rusiei. Asta e tot. Și totul merge liniștit, ritmic. Așa cum puteți vedea, trupele noastre se deplasează și ating acele linii care sunt stabilite ca sarcini la o anumită etapă a acestei perioade a luptei. Totul decurge conform planului”, a spus Vladimir Putin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin a anunțat scopul final al „operațiunii militare speciale” din Ucraina. „Nimic nu s-a schimbat”

Printre victimele atacului din Harkov se numără și o fată în vârstă de 11 ani, care a fost rănită și transportată la spital, a anunțat guvernatorul regiunii, Oleh Siniehubov, citat de The Guardian.

”Luptele continuă în regiune. În direcția Harkov, ocupanții duc bătălii defensive, încercând să ne restrângă armata. Inamicul trage din tancuri, mortiere, artilerie și artilerie cu reacție asupra pozițiilor armatei noastre și asupra orașelor și satelor pașnice”, a mai afirmat oficialul.

Informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Ministrul britanic al Externelor, Liz Truss, l-a descris pe președintele rus Vladimir Putin drept „un dictator îngrozitor care comite un război care nu a fost nici legal, nici justificat” și spune că „a ordonat să fie comise cele mai îngrozitoare crime în Ucraina”, relatează The Guardian.

”Am văzut violurile sistematice ale femeilor. Am văzut atacuri asupra civililor, inclusiv la centrul comercial, săptămâna aceasta. Și trebuie să ne asigurăm nu numai că ucrainenii reușesc să îndepărteze Rusia din Ucraina, ci și că oamenii sunt trași la răspundere pentru aceste crime îngrozitoare care au fost comise”, a declarat Liz Truss, la Sky News.

”Nu l-am întâlnit pe Vladimir Putin. Nu cunosc motivațiile pentru a duce acest război îngrozitor. Tot ce știu este că trebuie să facem ca prioritatea noastră absolută să fie să oprim acest război, să-l scoatem pe Vladimir Putin și trupele ruse din Ucraina, altfel vom trăi într-o Europă mult mai puțin sigură”, a adăugat șefa diplomației britanice.

Orașul Lisiceansk din regiunea ucraineană Luhansk este bombardat în continuare, pe măsură ce Rusia continuă ofensiva în estul Ucrainei.

”Luptele au loc tot timpul. Rușii sunt constant în ofensivă. Nu există nicio încetinire. Absolut totul este bombardat”, a declarat guvernatorul Serghei Haidai pentru televiziunea ucraineană, potrivit The Guardian.

Autoritățile ucrainene au spus că încearcă să evacueze rezidenții din oraș, aproximativ 15.000 de oameni aflându-se încă în Lisiceansk. După căderea Severodonețkului, Lisiceansk este ultimul oraș important din Luhansk, aflat încă sub controlul Kievului.

Măsura va intra în vigoare începând de la 1 iulie, relatează Ukrainska Pravda, care citează Ukrinform.

Centrul belgian de solicitare a vizelor din Rusia va accepta doar cereri de vize pentru studenți, vize de muncă și de reîntregire a familiei.

Recent, centrul de vize din Grecia a încetat să accepte documente pentru vize de la cetățenii ruși.

Forțele ruse continuă să desfășoare operațiuni ofensive în nordul Harkovului, ceea ce este un indiciu al faptului că printre ambițiile Kremlinului se numără și cucerirea de teritorii aflate dincolo de regiunile Donețk și Luhansk, notează specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) într-un nou raport despre situația din Ucraina, relatează Ukrainska Pravda.

Aceste ambiții ale Moscovei vor continua să consume forță de muncă și echipamente, posibil cu prețul puterii ofensive pe linii de avans mai importante, se menționează în raportul think thank-ului american.

Între timp, trupele ruse au continuat operațiunile ofensive la Slaviansk și Lisiceansk și au obținut succese minore la est de Bakhmut.

De asemenea, surse ucrainene au avertizat pe 29 iunie că forțele ruse ar putea plănui o acțiune sub steag fals la Centrala Nucleară Zaporojie pentru a acuza autoritățile ucrainene de manipularea greșită a instalațiilor nucleare, mai precizează ISW.

Atacul aerian lansat de Rusia la jumătatea lunii martie asupra teatrului din orașul ucrainean Mariupol, unde se adăposteau sute de civili, a fost o „crimă de război clară”, potrivit unui raport publicat de organizația pentru drepturile omului Amnesty International și citat de BBC.

Forțele ruse „cel mai probabil au vizat în mod intenționat” clădirea știind că era un loc civil, „cel mai probabil” folosind două bombe de 500 kg care au lovit aproape una de alta și s-au detonat simultan, se menționează în raport.

Amnesty International precizează că nu a găsit nicio dovadă convingătoare care să susțină alte explicații posibile.

Am ajuns la concluzia că lovitura a fost o crimă de război clară comisă de forțele ruse. Mulți oameni au fost răniți și uciși în acest atac fără milă. Moartea lor a fost probabil cauzată de forțele ruse care au vizat în mod deliberat civilii ucraineni.

Agnès Callamard, secretarul general al Amnesty International:

Teatrul din Mariupol devenise un adăpost pentru civilii care fugiseră din alte părți ale orașului care fuseseră încercuite de forțele ruse și lăsate fără electricitate, apă curentă sau comunicații.

Uriașa clădire din epoca sovietică aflată într-un parc din centrul orașului era, în același timp, un punct în care oamenii veneau pentru a căuta informații despre cum să părăsească orașul cu ajutorul convoaielor umanitare.

Sute de civili se aflau în și în apropierea teatrului când atacul a avut loc în dimineața zilei de 16 martie, potrivit Amnesty. Numărul exact al persoanelor care erau în zona teatrului nu a putut fi stabilit, iar cifrele date de martori și supraviețuitori au variat de la 300 sau 400 la 1.000, majoritatea femei, copii și persoane în vârstă.

Amnesty a estimat că cel puțin o duzină de oameni au murit, în timp ce „multe decese suplimentare” rămân neraportate. Totuși, organizația precizează că este probabil că numărul real al morților a fost „mult mai mic” decât se credea anterior, când, la câteva zile după atac, consiliul orașului Mariupol a estimat că este vorba despre 300 de morți. Această cifră se bazase pe o înregistrare a cine a fost în teatru și pe interviuri imediate cu supraviețuitorii.

Imaginile publicate ulterior au arătat că în două părți de lângă clădire fusese scris cuvântul ”copii” în limba rusă cu cel puțin două zile înainte de a fi lovit, tocmai pentru ca zona să nu fie atacată.

Amnesty International precizează că teatrul „nu era un obiectiv militar valid” și că „nu exista niciun obiectiv militar legitim” în apropiere.

Rusia a negat că ar fi atacat teatrul, iar o declarație a ministerului Apărării a susținut că atacul a fost lansat de Regimentul Azov, o țintă frecventă a celor care apără declarațiile președintelui rus, Vladimir Putin, conform cărora războiul din Ucraina este un efort de „de-nazificare” a țării.

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat miercuri că Rusia va răspunde cu aceeași monedă dacă NATO va instala infrastructuri militare în Finlanda și Suedia, după ce statele nordice se vor alătura alianței militare conduse de SUA, transmit Al Jazeera și BBC.

Putin a fost citat de agențiile ruse de presă declarând că nu poate exclude apariția unor tensiuni în relațiile Moscovei cu Helsinkiul și Stockholmul în legătură cu aderarea acestora la NATO.

În ceea ce privește luptele din Ucraina, Putin a precizat că obiectivul său final este „eliberarea” întregii regiuni Donbas, din estul țării.

Comentând atacul cu rachete de luni asupra centrului comercial din orașul Kremenciuk, din regiunea Poltava, Putin a reiterat că Rusia nu lovește ținte civile de pe teritoriul ucrainean.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat miercuri seară încetarea relațiilor diplomatice între Kiev și Damasc, după ce regimul sirian, un aliat al Moscovei, a recunoscut independența republicilor separatiste proruse Donețk și Lugansk, din estul Ucrainei, relatează Al Jazeera.

„Nu vor mai exista relații între Ucraina și Siria”, a spus Zelenski, într-o înregistrate video publicată pe contul său de Telegram, adăugând că „presiunea sancțiunilor” împotriva Siriei „va fi și mai mare”.

Premierul suedez Magdalena Andersson a declarat miercuri, pentru CNN, că decizia de a adera la alianța militară NATO nu a fost una ușoară, dar a fost decizia corectă pentru securitatea țării.

„Nu a fost o decizie ușor de luat pentru mine ca prim-ministru. Dar sunt sigură că a fost decizia corectă și că are un sprijin covârșitor în parlamentul suedez”, a afirmat șefa guvernului suedez.

Alături de Finlanda, Suedia a fost invitată oficial să adere la alianța militară NATO în urma acordului încheiat marți cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Devenind membră a alianței, Suedia va pune capăt unei perioade de 200 de ani de nealiniere militară.

Premierul suedez a declarat că, în cadrul acordului cu Turcia, țara sa va lua măsuri pentru a „contracara teroriștii”, dar că Stockholmul „va respecta convențiile suedeze și internaționale atunci când vine vorba de extrădări”.

Magdalena Andersson a mai spus că aderarea la NATO ar fi un avantaj strategic pentru țările baltice vulnerabile la agresiunea rusă. „Situația geografică atât a Finlandei, cât și a Suediei va facilita protejarea statelor baltice dacă se întâmplă ceva”, a spus ea.

Premierul suedez a avertizat împotriva „oboselii pe care o resimte Ucraina”.

„Trebuie să continuăm cu sancțiunile (împotriva Rusiei, n.r.). Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina din punct de vedere umanitar, financiar și, nu în ultimul rând, cu ajutor militar”, a adăugat șefa guvernului de la Stockholm.

Au apărut imagini cu cel mai recent și mai mare schimb de prizonieri între cele două părți de când Rusia a început invadarea Ucrainei, în luna februarie, scrie The Guardian.

Schimbul a implicat 144 de soldați ucraineni, inclusiv 95 de apărători care au luptat la uzina siderurgică Azovstal din orașul-port Mariupol, aflată sub un asediu neîncetat de mai multe săptămâni, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării. Instituția nu a precizat când și unde a avut loc schimbul sau câți prizonieri ruși au fost eliberați în cadrul acestuia.

Forțele ruse au continuat miercuri să încerce să ia cu asalt Lisichanskul, bombardând continuu acest oraș din estul Ucrainei, unde mai sunt aproximativ 15.000 de persoane, a declarat miercuri Serhiy Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, potrivit CNN și The Guardian.

„Luptele continuă la periferia orașului, [rușii] încearcă să îl ia cu asalt în mod constant”, a declarat Haidai într-un discurs televizat. „În ultima vreme, băieții noștri au lovit depozite, cartiere generale și barăci [ale forțelor ruse]. Iar acest lucru face posibilă o pauză a acestor atacuri”, a precizat guvernatorul regional.

Haidai a mai spus că „în jur de 15.000 de persoane” au rămas în Lisichansk, în ciuda recomandării făcute de oficiali în ultimele săptămâni ca acestea să se evacueze departe de linia frontului. Acum, în condițiile în care orașul este supus unui bombardament constant, a devenit mult mai greu pentru oameni să plece.

„Acum, densitatea tirurilor este foarte puternică. Atât de puternică încât nu putem urca decât 30 de persoane într-un autobuz”, a spus el. „Prin urmare, suntem foarte atenți în această privință”, a adăugat Haidai.

„Autostrada Bahmut-Lisichansk nu a fost folosită de mult timp. Dar avem și alte rute, nu le numim, și avem ocazia să uneori să evacuăm” persoane, a adăugat el. „Acum este vârful ostilităților. Frecvența bombardamentelor este enormă”, a subliniat guvernatorul.

Mosow, care în prezent se concentrează pe preluarea orașului Lisichank, a cucerit deja orașul vecin Severodonețk după mai multe săptămâni de lupte în care au murit zeci de civili.

Lisichansk ultimul oraș important pe care rușii trebuie să îl cucerească în regiunea Lugansk, una dintre cele două provincii din marea regiune Donbas pe care Moscova vrea să o controleze în totalitate.

Industria auto din Rusia a suferit un declin record în mai, fiind produse doar 3.720 de maşini, faţă de aproximativ 112.000 în perioada similară din 2021, arată datele publicate miercuri de Serviciul de Statistică, scrie Agerpres preluând Reuters.

Industria auto, puternic dependentă de echipamentele şi investiţiile străine, a fost puternic afectată de deficitul global de semiconductori şi de exodul producătorilor auto internaţionali, în urma invadării Ucrainei.

Conform datelor publicate recent de Association of European Businesses (AEB), vânzările de vehicule comerciale uşoare (LCV) şi maşini noi în Rusia au scăzut cu 83,5% în mai, la 24.268 unităţi.

Liderul pieţei a fost marca Lada (deţinută de Avtovaz), care a vândut în mai 6.012 vehicule, în scădere cu 84% faţă de perioada similară din 2021, când a înmatriculat 38.284 unităţi. Renault a livrat luna trecută 1.789 de vehicule, în scădere cu 86% faţă de perioada similară din 2021, când a vândut 12.482 de unităţi.

În topul celor mai vândute 25 de modele de maşini pe piaţa rusă, în luna mai, modelul Dacia Duster este pe locul opt, cu 561 de vehicule vândute (faţă de 3.784 unităţi în perioada similară din 2021), Logan este pe locul 16, cu 361 de vehicule vândute (faţă de 2.905 unităţi în perioada similară din 2021), iar Sandero este pe locul 19, cu 315 de vehicule vândute (faţă de 2.257 unităţi perioada similară din 2021).

Ucraina și Uniunea Europeană au semnat un acord care liberalizează transportul rutier, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit acordului, transportatorii ucraineni nu mai trebuie să obțină autorizații pentru a intra în Uniunea Europeană.

De asemenea, acordul „prevede recunoașterea permiselor de conducere ucrainene de către UE”, mai scrie publicația citată.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a spus miercuri omologului său indonezian Joko Widodo, aflat în vizită la Kiev, că participarea ţării sale la summitul G20 care se va desfăşura în noiembrie în Indonezia va depinde de „situaţia de securitate a Ucrainei şi de componenţa” acestui summit, aluzie la dorinţa Ucrainei şi a ţărilor occidentale ca preşedintele rus Vladimir Putin să nu participe, scrie Agerpres.

Zelenski i-a mulţumit în faţa presei omologului său indonezian pentru „invitaţia personală” primită de a participa la summit, deşi Ucraina nu este membră a G20, relatează AFP.

Preşedintele ucrainean nu l-a menţionat direct pe Putin, dar participarea acestuia din urmă la summitul ce va avea loc în insula Bali şi care a fost confirmată de Kremlin a stârnit controverse diplomatice.

Indonezia, care deţine preşedinţia rotativă a G20, a adoptat o poziţie neutră faţă de războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei şi i-a adresat lui Putin invitaţia pentru summit înaintea lansării invaziei ruse în februarie, iar apoi a rezistat în faţa presiunilor statelor occidentale, inclusiv ale SUA, de a revoca această invitaţie.

Aceste presiuni au condus pe de altă parte şi la invitaţia pe care Joko Widodo i-a adresat-o acum lui Volodimir Zelenski de a participa la summitul din 15-16 noiembrie.

Premierul italian Mario Draghi a declarat marţi, după o discuţie cu preşedintele indonezian, că acesta din urmă a „exclus” prezenţa fizică a lui Putin la summitul G20, dând de înţeles că liderul de la Kremlin ar putea totuşi să participe prin videoconferinţă.

„Nu domnul Draghi este cel care decide în această chestiune”, a replicat unul dintre consilierii preşedintelui rus, Iuri Uşakov. „Am primit invitaţia şi i-am răspuns pozitiv”, a precizat acesta.

Preşedintele indonezian se va întâlni joi la Moscova şi cu Vladimir Putin.

Administraţia Biden a anunţat, miercuri, că susţine potenţialele vânzări ale avioanelor de luptă americane F-16 către Turcia, la o zi după ce Ankara a renunţat la dreptul de veto cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, relatează agenția Reuters, preluată de news.ro.

„Statele Unite sprijină modernizarea flotei de luptă a Turciei, deoarece aceasta este o contribuţie la securitatea NATO şi, prin urmare, la securitatea americană”, a afirmat Celeste Wallander, secretarul adjunct pentru Afacerile de Securitate Internaţională.

„Aceste planuri sunt în lucru. Şi trebuie să se lucreze la ele prin procesele noastre de contractare”, a adăugat ea.

Turcia a solicitat în octombrie Statelor Unite achiziţia a 40 de avioane de luptă de tip F-16 fabricate de Lockheed Martin şi aproximativ 80 de seturi de componente pentru modernizarea avioanelor de război existente.

Washingtonul nu şi-a exprimat anterior în mod deschis nicio opinie cu privire la această vânzare, în afară de a preciza că toate vânzările de arme ar trebui fie supuse procesului legal necesar.

În martie, Departamentul de Stat a trimis o scrisoare unor membri ai Congresului SUA care s-au opus vânzării, spunând că legăturile comerciale de apărare „adecvate” ale SUA cu Turcia vor servi intereselor Washingtonului.

Declaraţiile lui Wallander vin în urma unui acord încheiat marţi între Turcia, Finlanda şi Suedia, după patru ore de negocieri, care a prevenit un impas în cadrul summitului celor 30 de lideri ai NATO, alianța propunându-și să dea dovadă de a acționa cu hotărâre în faţa invaziei Rusiei în Ucraina.

„SUA nu au oferit nimic Turciei, iar Turcia nu a cerut nimic”, ca parte a acordului său cu Finlanda şi Suedia, a declarat un oficial american de rang înalt.

El a precizat că oficialii americani sunt angajaţi în negocieri tehnice referitoare la cererea Turciei de a cumpăra avioane de luptă americane de tip F-16. Congresul ar avea ultimul cuvânt cu privire la orice astfel de vânzări.

Moscova face apel la intensificarea cooperării între cele cinci națiuni caspice, a declarat miercuri președintele rus Vladimir Putin, în cadrul summitului statelor din regiunea Mării Caspice, desfășurat în capitala Turkmenistanului, Așgabat, scrie agenția rusă de stat TASS.

„Rusia a cerut în mod constant impulsionarea relațiilor de parteneriat între cele cinci națiuni caspice în domeniile politicii, securității, economiei și protecției mediului, precum și în multe aspecte umanitare”, a subliniat liderul de la Kremlin.

Cele cinci state din zona Mării Caspice sunt Rusia, Azerbaidjan, Iran, Kazahstan și Turkmenistan.

Putin s-a arătat încrezător că respectarea strictă a principiilor Convenției privind statutul juridic al Mării Caspice va garanta prosperitatea regiunii. Potrivit președintelui rus, cele cinci națiuni caspice sunt responsabile de conservarea Mării Caspice și de asigurarea unei dezvoltări regionale durabile.

Mai multe detalii: Putin cere, în a doua vizită externă de la izbucnirea războiului, intensificarea relațiilor dintre națiunile caspice

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ținut miercuri o conferință de presă, în cadrul summitului alianței care s-a desfășurat la Madrid, în care a vorbit pe larg despre amenințarea reprezentată de Rusia în contextul războiului cu Ucraina. Acesta a subliniat că, deși NATO se străduiește de zeci de ani să aibă relații mai bune cu Moscova, aceste relații se află în prezent la „cel mai scăzut nivel” de la încheierea Războiului Rece încoace, relatează BBC și Reuters.

Șeful NATO a ținut, în cadrul conferinței de miercuri, să vorbească și despre sprijinul pe care alianța militară va continua să îl acorde Ucrainei, subliniind că și alte țări, printre care și Republica Moldova, vor fi ajutate să își consolideze capacitatea de apărare în fața unor amenințări precum cele reprezentate de ambițiile Moscovei.
„De asemenea, vom face mai multe împreună cu partenerii noștri. Ieri, aliații au aprobat un pachet consolidat de sprijin pentru Ucraina, care contribuie la echiparea și consolidarea țării pe termen lung. Și am convenit să intensificăm sprijinul politic și practic pentru alți parteneri care sunt expuși riscului de agresiune rusă. Inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova”, a afirmat Stoltenberg, potrivit transcriptului conferinței de presă de miercuri, publicat de site-ul NATO.

„Îi vom ajuta să își dezvolte capacitățile și să își consolideze rezistența. Parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană a atins deja niveluri fără precedent. Și vom continua să ne aprofundăm cooperarea”, a subliniat șeful NATO.

Mai multe detalii: Promisiunea NATO la summitul alianței: Republica Moldova și alte țări care sunt expuse riscului de a fi atacate de Rusia vor fi ajutate

Directorul National de Informații al SUA, Evril Gaines, a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu a renunțat la planurile de a ocupa cea mai mare parte a Ucrainei prin mijloace militare, informează Reuters.

„Suntem încă într-o situație în care ne uităm la Putin și credem că el are în esență aceleași obiective politice ca înainte, adică vrea să pună mâna pe cea mai mare parte a Ucrainei”, a declarat Evril Gaines.

Serviciile de informații americane au dezvoltat trei scenarii posibile pe termen scurt despre războiul din Ucraina. În cel mai probabil scenariu, Rusia va obține doar câștiguri minore.

Celelalte scenarii prevăd o ofensivă pe scară largă a Rusiei sau stabilizarea cu succes a liniei frontului de către forțele ucrainene cu posibile, dar nesemnificative succese în regiunea Herson și alte așezări din sudul Ucrainei.

„Pe scurt, situația este destul de sumbră”, a rezumat directorul Serviciului Național de Informații al SUA.

Ucraina a salutat miercuri „poziţia lucidă” a NATO cu privire la Rusia, calificată drept „ameninţare directă” de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, şi „deciziile esenţiale” asupra susţinerii Ucrainei.

„Astăzi (n.r. – miercuri), la Madrid, NATO a demonstrat că poate să ia decizii dificile, dar esenţiale”, a scris pe Twitter ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba

Șeful diplomației ucrainene a salutat „poziţia lucidă” a organizaţiei asupra Rusiei şi „poziţia sa puternică” asupra Ucrainei, care „va contribui la protejarea securităţii şi stabilităţii euro-atlantice”.

Administrația militară regională Kiev a anunțat, într-un comunicat pe Telegram, că în regiunea Kiev, lângă satul Demidiv, podul peste râul Irpin a fost distrus, omorând o persoană și rănind alte două.

„Astăzi (n.r. – miercuri), în districtul Vișhorod, lângă satul Demidiv, un pod peste râul Irpin a fost distrus. Potrivit informațiilor preliminare, o persoană a fost ucisă și două au fost rănite. Victimelor li se oferă îngrijiri medicale calificate”, s-a precizat în comunicat.

La fața locului lucrează salvatorii și serviciile de urgență. Se efectuează cercetări pentru a se stabili cauzele producerii incidentului.

Norvegia a anunțat miercuri că va dona Ucrainei trei sisteme de rachete cu lansare multiplă, în urma unei decizii similare luate de Statele Unite , informează CNN.

Donația este posibilă printr-o cooperare strânsă dintre Norvegia și Marea Britanie, a declarat ministrul norvegian al apărării, Bjorn Arild Gram, într-un comunicat.

„Trebuie să ne continuăm sprijinul pentru ca ucrainenii să-și poată continua lupta pentru libertate și independență”, a precizat Bjorn Arild Gram.

Președintele american Joe Biden a anunțat recent că SUA vor furniza Ucrainei „sisteme de rachete și muniții mai avansate”, pe măsură ce războiul cu Rusia continuă.

Pedro Sanchez, premierul spaniol, a declarat, miercuri, că NATO a fost „naivă” în relațiile cu Rusia de-a lungul anilor, informează CNN.

Vorbind la summitul NATO de la Madrid, Sanchez a spus că NATO „trimite un mesaj clar lui Putin, și anume că vom sprijini Ucraina și suntem gata să sprijinim Ucraina până când trupele ruse părăsesc țara și vor respecta teritorialul. integritatea și suveranitatea națională a Ucrainei”. 

„Cred că este important să transmitem acest mesaj de unitate și determinare al comunității internaționale, în special al aliaților NATO și, bineînțeles, al G7, pentru a face posibilă revenirea la un scenariu în care diferite țări – în special Rusia în acest caz – respectă o ordine internațională bazată pe reguli, care este subminată din cauza acestui război teribil din Ucraina”, a precizat Pedro Sanchez.

Întrebat dacă a fost o greșeală să consideri Rusia un „partener strategic” chiar și în 2010, Sanchez a spus că la acel moment, NATO „a încercat să ofere Rusiei și lui Putin o oportunitate”, dar că „poate că, de-a lungul anilor, am fost puțin naivi în relațiile noastre cu Rusia”. 

Statul major al armatei ucrainene a informat, miercuri, într-un comunicat pe Facebook, că ocupanții ruși încearcă să blocheze orașul Lisichansk și să preia controlul asupra autostrăzii Lisichansk-Bakhmut.

„În direcția Donețk , inamicul , cu sprijinul artileriei, încearcă să blocheze Lisichansk și să preia controlul asupra secțiunii autostrăzii Lisichansk-Bakhmut”, se arată în comunicat.

Rușii au bombardat infrastructura civilă și militară din zonele Lisichansk, Verkhnokamianka, Siversk și un atac aerian în zona rafinăriei de petrol Lisichansk.

Pentru a sprijini ofensiva, în zona Verkhnokamianka, rușii au trimis grupuri de sabotaj și recunoaștere, care, potrivit armatei ucrainene, au fost anihilate de apărători.

Purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale din Odesa, Serghei Bratchuk, a anunțat, într-un mesaj pe Telegram, că miercuri, la prânz, încă două rachete de croazieră rusești au lovit teritoriul regiunii Odesa.

„Încă un atac cu rachete. Încă două „cadouri” înaripate de la rasiști ​​au ajuns în regiunea Odesa. Detalii, mai târziu”, a transmis Serghei Bratchuk.

Potrivit unui comunicat al administrației politico-militare din regiunea Odesa, o a treia rachetă de croazieră a fost distrusă în aer de forțele ucrainene.

„Racheta inamică distrusă deasupra regiunii Odesa în timpul zilei a devenit a treia „moarte înaripată” care a atacat regiunea noastră de la începutul zilei”, se arată în comunicat.