LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 13 | Rusia anunță un nou armistițiu pentru evacuarea civililor, miercuri dimineață. Marți, coridorul umanitar din Mariupol a fost bombardat

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat marți că a pierdut legătura cu sistemele de monitorizare a instalaţiilor de deşeuri radioactive de la Cernobîl,  centrală care a fost preluată de forțele ruse luna trecută, potrivit CNN. 

„Transmisia de date la distanţă de la sistemele automatizate de monitorizare instalate la centrala nucleară de la Cernobîl a fost pierdută”, a anunţat într-un comunicat AIEA.

„Agenția analizează starea sistemelor de monitorizare din alte locații din Ucraina și va furniza informații suplimentare în curând”, se mai arată în comunicat. Autoritatea de reglementare a declarat AIEA că poate comunica cu centrala doar prin e-mail.

Totodată, AIEA transmite că Ucraina a informat agenția cu privire la faptul că „devine din ce în ce mai urgentă” schimbarea personalului tehnic și de gardă de la centrala Cernobîl, după ce aceasta a intrat sub controlul forțelor ruse.

Agenția a mai spus că potrivit informațiilor transmise de oficialii din Ucraina personalul locuiește efectiv pe locul celui mai grav dezastru nuclear din lume în ultimele 13 zile, iar accesul lor la hrană, apă și medicamente este limitat.

„Sunt profund îngrijorat de situația dificilă și stresantă cu care se confruntă personalul de la centrala nucleară de la Cernobîl și de riscurile potențiale pe care aceasta le implică pentru siguranța nucleară”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi.

Precizările făcute de Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Compania Coca-Cola este cea mai recentă companie care a anunțat că va suspenda temporar toate afacerile din Rusia, potrivit The Guardian.

„Inimile noastre sunt alături de oamenii care suferă efecte de neconceput de la aceste evenimente tragice din Ucraina. Vom continua să monitorizăm și să evaluăm situația pe măsură ce circumstanțele evoluează”, a transmis compania într-o declarație transmisă miercuri.

Un anunț similar a venit și din partea companiei Pepsi care a anunțat că va suspenda toate vânzările în Rusia. Compania va suspenda toate investițiile de capital, publicitatea și activitățile promoționale din Rusia.

Lista companiilor care au anunțat, marți, că se retrag din Rusia.

Premierul israelian Naftali Bennett a discutat marți la telefon atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu președintele rus Vladimir Putin. Într-un mesaj postat pe Twitter, Zelenski i-a mulțumit lui Bennett „pentru eforturile de mediere ale Israelului. Cei doi au discutat despre modalitățile de a pune capăt „războiului și violenței”, potrivit CNN.

Într-o declarație dată de Kremiln, apelul ar fi fost inițiat de premierul din Israel și că cei doi lideri „au discutat diferite aspecte ale situației cu operațiunea militară specială a Rusiei pentru a proteja Donbass”.

Între timp, Israelul nu a oferit nicio citire sau declarație cu privire la cele două apeluri până acum.

Starbucks a anunțat, miercuri, că va închide temporar toate cafenelele situate în Rusia. Este vorba în total de 132 de cafenele, devenind cel mai recent grup important din Statele Unite care a tăiat legăturile cu Moscova după invazia Ucrainei potrivit Le Figaro.

De asemenea, compania a anunțat că va opri și expedierea produselor lor.

Lyudmila Denisova, comisarul ucrainean pentru drepturile omului, a prezentat bilanțul catastrofei umanitare produsă de războiul Rusiei în Ucraina. Copiii, victime nevinovate după atacurile aeriene.

Comisarul Parlamentului Ucrainean pentru Drepturile Omului, Lyudmyla Denysova, a anunțat că de la începutul invaziei ruse, 41 de copii au murit și 76 de copii au fost răniți. Dintre aceştia un copil a fost ucis și alți 6 copii au fost răniți într-un atac aerian la Jytomyr.

Armata rusă a anunțat marți seară un nou armistițiu pentru evacuarea civililor din Ucraina, pentru miercuri dimineața, la 9.00 ora Ucrainei, scrie Le Figaro.

„Rusia anunță încetarea focului din 9 martie, ora 10:00, ora Moscovei, și este pregătită să înființeze coridoare umanitare”, a anunțat unitatea responsabilă de aceste probleme din cadrul guvernului rus, potrivit The Guardian care citează presa rusă.

Zonele anunțate de ministrul rus al apărării sunt Kiev, Sumi, Cernihiv, Mariupol și Harkov.

Într-o postare Telegram, Forțele Armate au transmis, marți seară, că „Rusia va cere Ucrainei să convină asupra rutelor și orelor de deschidere a coridoarelor umanitare și să notifice reprezentanții ambasadelor străine, ONU, OSCE și Crucea Roșie până la ora 02:00 la Kiev, pe 9 martie”, iar mesajul se încheie: „Este greu să ai încredere în ocupant”, potrivit CNN.

Autoritățile poloneze anunță că sunt pregătite să trimită, imediat și gratuit, toate avioanele lor MIG-29 spre baza militară de la Ramstein, în Germania, plasându-le la dispoziția guvernului Statelor Unite, urmând ca acestea să poată fi trimise apoi, cel mai probabil, în Ucraina, ca formă de sprijin pentru armata ucraineană care se apără de două săptămâni de invadatorii ruși.

Anunțul a fost făcut în această seară chiar pe site-ul guvernului polonez, care a anunțat, de asemenea, că cer Statelor Unite, la schimb, avioane folosite dar care au aceleași capabilități ca avioanele cedate. Guvernul polonez cere și altor țări NATO să acționeze în mod similar.

Mai multe despre decizia guvernului polonez.

Vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a declarat că evacuarea din orașul asediat Mariupol nu a fost posibilă marți. Ea a numit „catastrofală” situația umanitară din Mariupol, potrivit BBC.

Coridoarele umanitare din orașul oferite de Rusia care duc fie pe teritoriul său, fie către Belarus sunt inacceptabile, a spus ea într-o conferință de presă. Aceasta a mai spus că 5.000 de civili au fost evacuați marți din regiunea Sumi.

Directorul CIA, Bill Burns, a transmis, marți, că „13.000 sau 14.000” de cetățeni ruși au fost arestați pentru că au protestat împotriva invadării Ucrainei de către Rusia, potrivit CNN.

Acesta a spus că opoziția actuală față de președintele rus Vladimir Putin în rândul cetățenilor ruși „nu este puțin lucru”, dar a remarcat că prevalența mass-mediei de stat va face dificilă dezvoltarea rapidă a disidenței populare.

„Vedeți în Rusia înmormântările, știți, ale tinerilor soldați ruși care au fost uciși în Ucraina care vin acasă și, în mod clar, asta va avea un impact în timp. Vedeți, de asemenea, în număr relativ mic, dar o mulțime de ruși foarte curajoși care protestează în stradă”, a spus el.

Burns a spus că SUA vor monitoriza popularitatea internă a lui Putin pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, dar a avertizat că controlul lui Putin asupra presei îl va ajuta să prevină unele tulburări populare.

Mai multe despre estimările făcute de directorul CIA.

Directorul regional OMS pentru Europa, Hans Kluge, a descris situația din Ucraina drept „o catastrofă umanitară majoră”.

El a  transmis pentru BBC care sunt cele trei priorități ale OMS. Prima presupune obținerea de provizii medicale care să fie trimise în cele mai afectate zone din Ucraina, mai ales oxigen, dar și tratamente pentru diabet și boli de inimă, acolo unde proviziile se epuizează. O altă prioritate este consolidarea sistemelor de sănătate în țările vecine cu Ucraina, unde numărul de refugiați continuă să crească. A treia prioritate este deschiderea unui centru operațional OMS în Ucraina.

McDonalds a anunțat marți că închide temporar toate cele 850 de restaurante ale sale din Rusia, ca răspuns la invazia Ucrainei de către țară, scrie Bloomberg. Compania a anunțat că  va continua să-și plătească cei 62.000 de angajați din Rusia. 

„Valorile noastre înseamnă că nu putem ignora suferința umană inutilă care se desfășoară în Ucraina”, a transmis președintele și CEO-ul McDonalds, Chris Kempckinski, într-o scrisoare deschisă adresată angajaților, președintele și CEO-ul McDonalds, Chris Kempckinski.

McDonalds a închis temporar 100 de restaurante din Ucraina și continuă să-și plătească angajații.

Preşedintele Volodimir Zelenski a ținut un discurs „istoric” în Camera Comunelor, camera inferioară a Parlamentul Regatului Unit, marţi, 8 martie. Liderul de la Kiev a trecut în revistă cele 13 zile de rezistență eroică în fața trupelor ruse, a criticat NATO pentru faptul că nu a închis spațiul aerian ucrainean, dar a repetat că țara sa va lupta „până la capăt, pentru fiecare metru de pământ”, a notat BBC.

Zelenski a salutat curajul poporului său, deși a înfruntat bombardamente, atacuri ale artileriei, raiduri aeriene cu rachete și, „bombardamente constante inclusiv asupra clădirilor rezidențiale, spitalelor și școlilor”. „În ziua a opta a războiului, am văzut cum tancurile rusești lovesc o centrală nucleară și am înțeles că teroarea e îndreptată asupra tuturor”, a transmis acesta.

Liderul de la Kiev rămâne în continuare dezamăgit de reacția NATO în ceea ce privește declararea „zonei de excluziune aeriană”: „Întâlnirea statelor Alianței nu a avut rezultatul dorit. Am simțit că NATO nu funcționează cum trebuie”.

Discursul susținut de Zelenski în fața Camerei Comunelor din parlamentul britanic.

Președintele SUA, Joe Biden, a spus, marți, că Vladimir Putin nu va putea ocupa întrega Ucriană și că războiul nu face decât să-l slăbească și mai tare pe liderul de la Kremlin și să sărăcească Rusia, potrivit CNN.

„Războiul dus de Putin provoacă suferință enormă în Ucraina, dar liderii acestei țări nu vor capitula. Ucraina nu va fi niciodată o victorie pentru Putin. Chiar dacă va putea poate să pună mâna pe unele părți din țară, Putin nu va putea niciodată să acapareze întreaga țară. Ucrainenii au arătat că vor și că pot să-și apere independența, au dat dovadă de curaj, iar noi vom continua să-i sprijinim. În final, acest război nu va face decât să-l lase pe Putin mai slab, în timp ce restul lumii va fi mai unită, mai puternică”, a declarat liderul american, marți, într-o conferință de presă.

Mai multe despre avertismentul lui Joe Biden pentru Putin.

Anunțul a fost făcut, marți, de președintele american Joe Biden într-o conferință de presă.

„Nu vom fi parte a finanțării războiului lui Putin”, a anunțat liderul de la Casa Albă într-o declarație. Biden a avertizat că în urma acestei măsuri, vor exista costuri și în SUA, suportate de americanii obișnuiți, care vor plăti mai mult pentru carburanți.

Prin această decizie, „poporul american dă o altă lovitură puternică” regimului lui Putin, a mai spus președintele american.

Mai multe despre anunțul făcut de Joe Biden.

Pentagonul estimează că „2000 până la 4000” de soldați ruși au murit în Ucraina de la începutul invaziei, potrivit Le Figaro. De asemenea, Scott Berrier, șeful Agenției de Informații pentru Apărare din SUA , a declarat în cadrul unei audieri în Congresul SUA că rușii „au avut un plan prost”, potrivit BBC.

De asemenea, șeful CIA, William Burns, a declarat că serviciile SUA au participat la „schimburi intensive de informații” cu Ucraina, inclusiv în ce privește planurile de luptă ale Rusiei și că vor continua să facă acest lucru în fiecare zi. Estimările CIA arată cifre semnificativ mai mari decât cele transmise de autoritățile ruse, care spuneau, în urmă cu șase zile, că doar 500 de ruși au murit în conflict, potrivit The Guardian.

Între timp, forțele armate ucrainene susțin, într-un raport, că armata rusă a pierdut de la începutul invaziei 11.000 de soldați, 46 de avioane, 68 de elicoptere, 290 de tancuri, 117 piese de artilerie și 999 de transportoare blindate, la care se adaugă alte instalații și mașini de luptă, transmite Kiev Independent.

Ministrul ucrainean al Sănătății, Viktor Lyashko a anunțat, marți, că 61 de spitale din Ucraina nu sunt operaționale din cauza atacurilor forțelor ruse, potrivit The Guardian. 

„Teroriștii din țara agresoare au scos din funcțiune 61 de spitale”, a spus ministrul ucrainean. Acesta a mai spus că autoritățile nu au putut livra medicamente și materiale sanitare comunităților din prima linie din cauza lipsei „coridoarelor umanitare”.

Tot azi, ministrul apărării al Ucrainei a anunțat că atacurile armatei ruse au distrus peste 200 de școli, 34 de spitale și 1.500 de clădiri rezidențiale.

„În ultimele minute ale vieții ei, Tania a fost singură, epuizată, speriată. A fost găsită deshidratată, fără viață, sub dărâmături. Aceasta este doar una dintre multele povești tragice din Mariupolul care se luptă să supraviețuiască asediului care durează de opt zile”, a declarat primarul Vadim Boicenko, pe canalul Telegram al orașului, marți, 8 martie, scrie The Moscow Time.

Așa sună anunțul morții micuței de 6 ani care s-a stins de sete, spune edilul, sub dărâmăturile casei ei distruse de bombardamente.

Premier League a anunțat marți că a decis să suspende contractul de difuzare a meciurilor în Rusia și că va dona un milion de lire sterline Ucrainei, potrivit The Guardian. Acele contracte de televiziune cu compania rusă Rambler TV valorau aproximativ 6 milioane de lire sterline pe sezon.

Cel puțin 474 de civili, inclusiv 29 de copii, au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei Rusiei până acum, potrivit ultimelor cifre publicate marți de Biroul ONU pentru Drepturile Omului, scrie CNN.

Cifra reală este probabil „considerabil mai mare”, consideră ONU, în special în teritoriile controlate de guvernul de la Kiev, unde multe raportări sunt încă în așteptare pentru a putea fi coroborate datele.

În regiunile separatiste pro-moscovite Donețk și Lugansk, ONU a înregistrat 545 de victime – 96 de persoane ucise și 449 de răniți până marți.

Mai multe despre bilanțul transmis de ONU.

O explozie a avut loc marți în orașul Kalynivka, din primele date a fost afectat un depozit de produse chimice, potrivit The Guardian. Imagini cu flăcările și fumul negru și dens au fost postate pe Twitter. Până în acest moment nu au fost raportate victime.

Rușii continuă să protesteze pașnic, marți, împotriva invaziei Ucrainei, în ciuda amenințării cu arestarea imediată, potrivit The Guardian. Matthew Luxmore de la Wall Street Journal a postat imagini cu manifestația de azi din Sankt Petersburg.

În timp ce un protestatar individual este îngrădit de un grup de poliție, oamenii pot fi auziți pe filmare în timp ce strigă: „Ce faci?”.

Mai multe imagini de la manifestația din Sankt Petersburg.

Președintele Joe Biden urmează să interzică, marți, importul de petrol rusesc în SUA, a declarat un oficial de rang înalt al administrației de la Washington. Casa Albă a luat această decizie în urma presiunilor exercitate de congresmenii din ambele partide, care au insistat ca Rusia să sufere sancțiuni grave pentru invazia sa în Ucraina.

Cotidianul american mai scrie că Biden va face anunțul azi, la Casa Albă, în jurul orei 10.45 (17.45 ora României). Măsura ar bloca un flux relativ redus de petrol către Statele Unite, care primesc mai puțin de 10% din resursele lor energetice din Rusia.

Mai multe informații: SUA vor interzice azi importurile de petrol din Rusia. Europa nu se alătură deciziei

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a vorbit la telefon cu secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, despre criza din Ucraina, a anunțat ministerul rus de externe, potrivit BBC. 

Lavrov a expus poziția Rusiei față de Ucraina și și-a exprimat speranța într-o nouă rundă de discuții de pace între Moscova și Kiev, pentru a „căuta un acord asupra problemelor cheie care stau la baza crizei”, transmite Ministerul de Externe al Rusiei.

Între timp, Lavrov urmează să se întâlnească joi cu omologul său ucrainean Dmytro Kuleba pentru discuții în Turcia.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, într-un interviu acordat canalului de televiziune american ABC News, că și-a pierdut interesul pentru NATO.

Întrebat dacă va accepta condițiile anunțate de Rusia pentru a înceta războiul, președintele ucrainean a spus că „și-a dat seama că NATO nu este pregătită să accepte Ucraina”.

„Alianței îi este frică de lucruri controversate și de confruntarea cu Rusia”, a mai spus Zelenski, care a subliniat că „nu am vrut niciodată să fim o țară care se roagă în genunchi pentru ceva.”

Mai multe informații: Zelenski spune că și-a pierdut interesul față de NATO: „Ucraina nu este o țară care cerșește în genunchi”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat azi, într-o declarație de presă susținută la Riga, în Letonia, că alianța lucrează pentru a se asigura că războiul nu va depăși granițele Ucrainei.

„Suferința pe care o vedem acum în Ucraina este înfiorătoare și ne afectează pe toți. Avem responsabilitatea să ne asigurăm că acest conflict nu escaladează și se răspândește dincolo de Ucraina. Acest lucru ar fi mai periculos, distructiv și mai letal dacă situația ar putea scăpa de sub control. Pentru a fi sigur că nu există loc de erori de judecată la Moscova, NATO și-a crescut semnificativ prezența pe flancul estic al alianței”, a explicat Stoltenberg.

Totodată, Stoltenberg a reiterat sancțiunile impuse de statele occidentale ca urmare a agresiunii asupra Ucrainei.

Mai multe informații: Stoltenberg: „NATO are responsabilitatea să se asigure că actualul conflict nu escaladează dincolo de Ucraina”

Potrivit unei înregistrări video publicată de Nexta pe pagina de Twitter, mii de oameni au ieșit pe strădă în orașul Oleșkî din regiunea Herson, pentru a prostesta împotriva invaziei rușilor.

Proteste similare au avut loc zilele trecute în alte localități de lângă Herson, precum Chaplinka sau Nova Kakhovka.

Potrivit unei analize realizate de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA, citat de The Guardian, rușii stabilesc condițiile pentru un atac care ar putea avea loc în Kiev în următoarele 24-96 de ore.

„Rușii stabilesc condițiile pentru atac prin concentrarea proviziilor și aducerea unor întăriri, încercând să avanseze și să-și stabilizeze liniile și atacând orașul cu focuri din aer, artilerie și rachete, probabil menite atât să demoralizeze, cât și să deterioreze apărarea Kievului”, consideră grupul de analiză militară din SUA.

Pentru a ajunge în Kiev, forțele ruse și-au concentrat atacurile în mai multe orașe din apropierea capitalei Ucrainei.

Potrivit ultimelor cifre ale ONU, au fost 1.207 victime din rândul civililor de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie. Acest număr include inclusiv 406 persoane ucise și 801 rănite – dar cifrele „probabil să fie mult mai mari”, spune Liz Throssell, purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, scrie CNN.

Cele mai multe victime sunt rezultatul unor „atacuri aeriene și arme explozive”, spune ONU, adăugând că „sute de clădiri rezidențiale” distruse în orașe din întreaga țară.

ONU și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la „detenția arbitrară” a susținătorilor pro-ucraineni în zonele aflate sub control militar rus, precum și fațp de violența împotriva celor considerați a fi pro-ruși în teritoriile controlate de guvernul ucrainean.

Ultimele cifre ale ONU sugerează că aproximativ 12.700 de persoane au fost arestate în Rusia pentru că au organizat proteste pașnice împotriva războiului. Organizația a criticat „legile represive” impuse recent de Rusia, care impun pedepse cu închisoarea de până la 15 ani celor acuzați de răspândirea așa-ziselor informații „false” despre invazie sau de discreditarea forțelor armate ruse.

Șeful politicii externe Josep Borrell a declarat în fața Parlamentului European că UE ar trebui să poată îngheța activele și să interzică călătoriile în blocul comunitar ale celor considerați responsabili, pentru a evidenția astfel de abuzuri informaționale, făcute pentru a manipula și induce în eroare populația.

„Voi propune un nou mecanism care ne va permite să îi sancționăm pe acei realizatori de dezinformare malignă”, a declarat Borrell, care a adăugat că nu încearcă să definească ce este adevărat sau fals în știri, ci să protejeze împotriva manipulării societăților.

Mai multe informații: UE va propune un nou mecanism pentru a sancționa dezinformarea în toată lumea

Shell și-a cerut marți scuze pentru că a cumpărat țiței rusesc săptămâna trecută la prețuri scazute, potrivit BBC.

„Suntem foarte conștienți că decizia noastră de săptămâna trecută de a cumpăra o încărcătură de țiței rusesc nu a fost cea corectă și ne pare rău”, a transmis directorul general al Shell, Ben van Beurden

Compania spune că își va modifica lanțul de aprovizionare cu țiței pentru a elimina volumele importate din țara afectată de sancțiuni „cât mai repede posibil” și își va închide stațiile de benzină, precum și operațiunile cu carburanți și uleiuri pentru aviație din Rusia.

Retragerea din asocierea cu Rusia ar putea dura câteva săptămâni, a mai transmis Shell.

Mai multe companii internaționale importante s-au retras din Rusia în urma invaziei Ucrainei.

Forțele ruse bombardează o rută de evacuare din orașul asediat Mariupol, potrivit BBC, care citează ministerul ucrainean al Apărării.

„Invadatorii nu au lăsat copii, femei și bătrâni să iasă din oraș. Inamicul a început atacul exact în direcția coridorului umanitar”, se arată într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook de ministerul ucrainean al Apărării.

Purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe ucrainean, Oleg Nikolenko, a transmis,de asemenea, că forțele ruse atacă coridorul umanitar dintre Mariupol și Zaporojie, la 225 km spre nord-est.

Evacuarea civililor din Mariupol este întreruptă pentru a treia oară, a transmis canalul TV Nexta.

Primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, a vorbit încă de dumincă despre o „situație foarte complicată” în orașul său aflat în sudul Ucrainei, în care, de mai multe zile, locuitorii nu au curent electric, apă și căldură, iar din cauza bombardamentelor oamenii nu pot recupera trupurile morților, relatează CNN.

Oleksandr Markushyn, primarul suburbiei Kievului, Irpin, spune, într-un mesaj transmis azi pe Telegram, că a respins cererea forțelor ruse care i-au cerut predarea orașului, scrie CNN.

„Sunt surprins că acești monștri încă nu au înțeles: Irpin nu renunță, Irpin nu poate fi cumpărat, Irpin luptă!”, a transmis primarul.

„Am o contraofertă pentru ocupanți să părăsească orașul în 24 de ore și să salveze viețile a mii de recruți ruși, a căror mamă, soră, fiică, bunică sau parteneră îi așteaptă acasă”, a mai spus el.

Ministerul britanic al Apărării a acuzat luni forțele ruse că au vizat coridoarele de evacuare și că au ucis „mai mulți civili” care încercau să iasă din Irpin.

Organizația Mondială a Sănătății a avertizat astăzi că atacurile asupra spitalelor, ambulanțelor și altor instituții de îngrijire a sănătății ucrainene au crescut „rapid” în ultimele zile, iar proviziile medicale vitale se epuizează.

Directorul regional pentru Europa al OMS, Hans Kluge, a declarat că agenția lucrează pentru a duce de urgență materiale medicale în Ucraina. Printre proviziile care s-au epuizat se numără oxigenul, insulina, consumabilele chirurgicale și produsele din sânge preparate. Expertul a mai spus că oxigenul, vaccinurile pentru copii și expertiza în sănătatea mintală se numără printre priorități.

ONU a confirmat luni că cel puțin nouă persoane au murit în 16 atacuri rusești asupra unităților de sănătate de la începutul invaziei ruse, relatează Reuters.

Mai multe informații: Situația sanitară din Ucraina se degradează. OMS: Spitalele și ambulanțele, tot mai atacate

Fostul lider al Ucrainei, Viktor Ianukovici, i-a cerut președintelui ucrainean să ajungă la un acord de pace „cu orice preț”, într-o scrisoare publicată de presa de stat rusă, potrivit The Moscow Times,

„Știu foarte bine că aveți mulți consilieri, dar dumneavoastră personal trebuie să opriți vărsarea de sânge cu orice preț și să ajungeți la un acord de pace”, i-a spus marți Ianukovici lui Zelenski.

Fostul președinte al Ucrainei, Ianukovici a fost găsit vinovat de trădare pentru că a cerut asistență militară din partea Rusiei în timpul protestelor Euromaidan, care l-au înlăturat de la putere în 2014. El s-a refugiat în Rusia.

Mai multe informații: Ianukovici intră în scenă. Fostul lider ucrainean susținut de Moscova îi cere lui Zelenski „să oprească vărsarea de sânge cu orice cost”

 Consiliul local al capitalei Albaniei, Tirana, a votat redenumirea străzii pe care e situată ambasada Rusiei cu numele ”Libertate pentru Ucraina”, potrivit The Guardian

Strada a fost numită anterior după Donika Kastrioti, soția eroului național al Albaniei, Gerge Kastrioti, relatează Reuters.

Primarul Tiranei, Erion Veliaj, a declarat că noul nume va fi un memento pentru personalul ambasadei Rusiei. „Rușii vor trebui să lucreze, să locuiască și să-și ia corespondența la o adresă stradală din Ucraina Liberă”, a spus edilul.

Avertismentul a fost făcut de vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, într-un interviu acordat publicației Politico.

„Dacă nu sprijinim Ucraina, aceasta (Vladimir Putin, n.r.) nu se va opri în Ucraina. În mod clar, Putin este acum într-o dispoziție agresivă, de război și, din păcate, este probabil ca această agresiune să continue și în alte țări”, a declarat Dombrovskis.

Mai multe informații: Vicepreședintele Comisiei Europene: Țările baltice vor fi următoarea țintă a lui Putin, dacă Rusia va câștiga în Ucraina

Informația a fost transmisă azi de ministerul de Externe al Ucrainei. Potrivit celei mai recente evaluări, 12.000 de militaro ruși au fost uciși de pe 24 februarie, ziua în care Rusia a invadat Ucraina, până în prezent, scrie The Guardian.

De asemenea, autoritățile ucrainene spus că până în prezent forțele ruse au pierdut și 48 de avioane, 80 de elicoptere, 303 tancuri, 1.036 de vehicule înarmate, 120 de piese de artilerie și 27 de sisteme de antiaeriene.

Înaltul comisar ONU pentru refugiați, Filippo Grandi, a transmis azi, printr-un mesaj pe Twitter, că numărul persoanelor care au părăsit Ucraina de la invazia Rusiei și până astăzi a ajuns la două milioane.

Pe 6 martie, când ONU a transmis că 1,5 milioane de cetățeni care au părăsit Ucraina de la începutul ostilităților, Grandi a afirmat că este criza refugiaților ”cu cea mai rapidă creștere în Europa, de la Al Doilea Război Mondial încoace”.

Mai multe informații: ONU: Două milioane de ucraineni și-au părăsit țara de la începutul războiului

Centrul pentru Comunicații Strategice și Securitate Informațională din Ucraina a declarat că, deși ministerul rus al Apărării a fost de acord oficial cu coridorul umanitara, „partea rusă se pregătește să perturbe activitatea coridoarelor umanitare și să manipuleze ruta pentru a forța oamenii să merargă pe alta cale”, scrie The Guardian.

Vicepremierul ucrainean a transmis că prima etapă a evacuării a orașului Sumi a început, iar ministerul ucrainean de Externe cere Rusiei să mențină încetarea focului în timpul evacuării civililor.

Serviciile britanice de informație a spus că Rusia este „probabil” să intensifice afirmațiile că Ucraina dezvoltă arme nucleare sau biologice ca „justificare retrospectivă” pentru invazia sa, potrivit The Guardian.

„De la sfârșitul lunii februarie a avut loc o intensificare notabilă a acuzațiilor rusești că Ucraina dezvoltă arme nucleare sau biologice”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării publicat marți. „Aceste narațiuni sunt de lungă durată, dar în prezent sunt probabil amplificate ca parte a justificării retrospective a invaziei Rusiei în Ucraina”, a mai transmis ministerul.

În ziua declanșării războiului, președintele rus Vladimir Putin afirma că scopul operațiunii nu este cel de ocupare a Ucrainei, ci de „demilitarizare și denazificare”. Operațiunea militară a Rusiei are rolul de a „proteja oamenii”, a spus Putin.

Mai multe informații: Britanicii avertizează că Rusia pregătește un nou narativ pentru a justifica invadarea Ucrainei

Ministerul rus al Apărării a transmis că Rusia a deschis coridoare umanitare astfel încât civilii să poată fi evacuați, relatează Reuters, citând agenția de presă Interfax.

Primul convoi cu civili pleacă din Sumi, a anunțat vicepremierul Ucrainei, Irina Veresciuk, citată de The Guardian. „Convoiul va fi urmat de populația locală în mașini personale”, a anunțat aceasta într-o declarație televizată.

Coridoare umanitare au fost deschise la ora 10:00 și în capitala Ucrainei, Kiev, în Harkov, Mariupol și Cernigău. Evacuările au început și la Irpin.

Mai multe infornații: Civilii vor fi evacuați din Sumi, după un acord cu Rusia, anunță vicepremierul ucrainean

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a dat asigurări, marți, că recruții nu vor fi trimiși în „operațiunea militară specială” din Ucraina și că rezerviștii nu vor fi chemați sub arme, informează AFP, citat de Agerpres.

„Permiteți-mi să subliniez că soldații care fac serviciul militar nu participă și nu vor participa la lupte. De asemenea, nu va exista nicio recrutare suplimentară a rezerviştilor”, a spus Vladimir Putin.

Potrivit președintelui rus, „sarcinile atribuite sunt rezolvate doar de militarii profesioniști”.

Mai multe informații: Vladimir Putin: „Nu va exista nicio recrutare suplimentară a rezerviştilor”

Armata ucraineană a transmis în această dimineață o actualizare cu privire la invazia rusă, spunând că „inamicul continuă o operațiune ofensivă, dar ritmul de înaintare al trupelor sale a încetinit semnificativ”, potrivit BBC.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că marți, începând cu ora locală 06:00, trupele ucrainene continuă apărarea în sectoarele de sud, est și nord, iar apărarea antiaeriană a țării a respins cu succes loviturile aeriene rusești.

Orașul Kiev, precum și orașul din nordul Cernihiv sunt încă sub control ucrainean. „Ocupanții sunt demoralizați și recurg din ce în ce mai mult la încălcări ale dreptului internațional umanitar privind conflictele militare”, susține armata ucraineană.

Armata ucraineană a susținut, de asemenea, că Rusia recurge în prezent la un război psihologic, fiind create grupuri de forțe ruse care să desfășoare „activități de propagandă” în teritoriile ocupate, pentru a influența rezidenții locali.

Mai multe informații: Armata ucraineană afirmă că avansul Rusiei a încetinit „semnificativ”, iar trupele sunt „demoralizate”

Rusia a depășit în prezent Iranul și Siria și a devenit cea mai sancționată țară din lume, potrivit Castellum.ai, site de urmărire a sancțiunilor impuse la nivel global, citat de BBC.

2.754 de sancțiuni erau deja în vigoare împotriva Rusiei înainte de 22 februarie. După invadarea Ucrainei pe 24 februarie, alte 2.778 de sancțiuni au fost impuse și au dus totalul la 5.532 – depășind cele 3.616 de sancțiuni ale Iranului.

Potrivit clasamentului, cele două state sunt urmate de Siria, Coreea de Nord, Venezuela, Myanmar și Cuba.

Mai multe informații: Raport: Rusia este statul cu cele mai multe sancțiuni impuse împotriva ei

Japonia a impus noi sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului, înghețând bunurile a 32 de oficiali și oligarhi ruși și belarusi, scrie CNN.

Într-o conferință de presă de marți, secretarul-șef al cabinetului japonez, Hirokazu Matsuno, a declarat că mișcarea Japoniei vine în timp ce Rusia își intensifică atacul asupra Ucrainei, Belarusul fiind „în mod clar implicat”.

Noile sancţiuni vizează 20 de ruşi, inclusiv pe adjuncţii şefului de cabinet al administraţiei preşedintelui Vladimir Putin, vicepreşedinţii parlamentului, liderul Republicii Cecene şi directori ai companiilor cu legături strânse cu guvernul, cum sunt Volga Group, Transneft şi Wagner.

Ceilalţi 12 vizaţi de sancţiuni sunt oficiali şi oameni de afaceri din Belarus.

Pe 1 martie, Banca Mondială a anunţat că pregăteşte un ajutor de urgenţă de trei miliarde de dolari pentru Ucraina, din care cel puţin 350 de milioane urmau să fie eliberate imediat. Luni, consiliul de administraţie al Băncii Mondiale a decis să aloce o sumă mai mare, informează azi AFP, citată de Agerpres.

„Aranjamentul aprobat constă într-un împrumut suplimentar de 350 de milioane de dolari şi garanţii de 139 de milioane de dolari”, a detaliat Banca Mondială într-un comunicat de presă.

Banca Mondială a transmis că „ajutorul cu plată rapidă va ajuta guvernul să ofere servicii esenţiale ucrainenilor, inclusiv salarii pentru angajaţii din spitale, pensii pentru bătrâni şi programe sociale pentru cei vulnerabili”.

Suplimentar, au fost aprobate granturi de 134 de milioane de dolari şi o finanţare paralelă de 100 de milioane de dolari.

Astfel, în total, au fost mobilizaţi 723 de milioane de dolari.

Rusia a ameninţat în mod direct că va opri livrările de gaz spre Europa prin conducta Nord Stream 1 pentru prima dată de la invazia din Ucraina, conform unor comentarii făcute de vicepremierul rus Alexander Novak la televiziunea de stat, relatează DPA, citată de Agerpres.

„Avem dreptul deplin (…) să impunem un embargou asupra tranzitului de gaz prin conducta Nord Stream 1, care în prezent operează la capacitatea maximă”, a spus Novak luni, precizând că o astfel de măsură ar fi similară cu decizia Germaniei de a opri aprobarea proiectului Nord Stream 2.

El a dat asigurări că Rusia nu face încă acest pas, dar a adăugat că Moscova se simte împinsă în această direcţie de politicienii europeni şi de acuzaţiile lor.

Nord Stream 1 asigură aproximativ 60 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, transmis din Rusia spre Germania şi apoi redistribuit spre mai multe ţări europene.

Generalul-maior Vitali Gerasimov, prim-adjunct al comandantului armatei 41 a Rusiei, a fost ucis luni, a anunţat într-un comunicat de presă Direcţia Principală de Informaţii a Ministerului Apărării din Ucraina, relatează Reuters. Este al doilea general rus care și-ar pierde viața de la invadarea Ucrainei pe 24 februarie.

Potrivit serviciilor de informații ucrainene, generalul Gerasimov a fost ucis de forțele ucrainene în apropiera orașului asedia Harkov din estul țării.

Un alt general rus, Andrei Suhovețki, adjunct al comandantului Armatei 41, a fost ucis la sfârșitul lunii februarie. Potrivit surselor militare ucrainene, Suhovețki a fost ucis de un lunetist.

Mai multe informații: Ucraina anunță uciderea unui al doilea general rus, în luptele din apropierea Harkovului

Potrivit unui oficial militar ucrainean, citat de BBC, printre victimele atacurilor aeriene care au avut loc luni seară în orașul Sumi, se numără și copii.

Dmytro Zhyvytsky, care conduce Administrația Militară Regională din Sumi, a transmis, printr-un mesaj pe Facebook, că, după ora locală 23:00, avioane de război rusești au efectuat lovituri asupra orașului din nord-estul Ucrainei.

„Din păcate, printre cei uciși se numără și copii”, a spus oficialul, adăugând că mai mult de 10 persoane au fost ucise în atac.

Mai multe informații: Mai mult de zece persoane, inclusiv copii, au fost ucise de bombardamentele rusești din Sumi

Șeful ONU pentru activități umanitare, Martin Griffiths, a cerut Ucrainei și Rusiei să asigure evacuarea în siguranță a civililor care fug de lupte și să livreze ajutor umanitar în zonele de ostilități active, potrivit BBC.

ONU și partenerii săi au furnizat hrană pentru sute de mii de oameni, dar situația de securitate a făcut dificilă ajungerea în anumite zone.

Declarația ONU vine după ce ambasadorul Ucrainei la ONU a acuzat Rusia că bombardează coridoarele umanitare – împiedicând civilii să fugă în Europa și împiedicând livrarea de ajutoare care salvează vieți. Însă ambasadorul Rusiei la ONU a negat acuzațiile și a susținut, fără nicio justificare, că Ucraina a fost cea care a împiedicat evacuarea civililor în siguranță.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se va adresa legislatorilor britanici azi, la ora 17.00 GMT, (19:00 ora României) prin legătură video, potrivit BBC. Acesta este primul său discurs către parlamentul Regatului Unit, a anunţat luni preşedintele Camerei comunelor. 

„Fiecare parlamentar vrea să audă direct de la preşedinte, care ne va vorbi live din Ucraina, aşa încât aceasta este o oportunitate importantă pentru Cameră”, a subliniat într-un comunicat preşedintele Camerei comunelor.

Zelenski va vorbi în ucraineană, iar parlamentarii vor asculta traducerea în engleză. Ecranele vor fi instalate peste noapte în sală, astfel încât parlamentarii să poată urmări discursul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seara, într-un nou mesaj transmis pe Telegram, că rămâne la Kiev în continuare. Zelenski a mai spus că toate orașele distruse de armata rusă vor fi reconstruite.

„Rămân în Kiev. Nu mă ascund și nu îmi e frică de nimeni. Rămân oricât este nevoie pentru a câștiga acest război”, a mai precizat președintele Ucrainei.

„Este a douăsprezecea seară a luptei noastre, a apărării noastre. Suntem cu toții pe teren, toată lumea lucrează, fiecare este unde ar trebui. Eu sunt la Kiev, echipa mea este cu mine. Armata noastră este în poziție”, a spus Zelenski, potrivit ziarului Obozrevatel.

Zelenski a filmat Kievul pe timp de noapte din biroul său, situat în inima Capitalei, pentru a demonstra că mesajul a fost înregistrat luni seară.

Rusia a anunțat luni seară instituirea unei încetări locale a focului în mai multe orașe ucrainene pentru a permite evacuarea civililor prin coridoarele umanitare, scrie Le Figaro, care citează presa rusă. 

Măsura va intra în vigoare marți dimineața. Zonele anunțate de ministrul rus al apărării sunt: Kiev, Sumi, Cernihiv, Mariupol și Harkov. Anunțul vine la câteva ore după întâlnirea delegațiilor ucrainene și ruse pentru a treia rundă de negocieri.

„Rusia anunță încetarea focului de la ora 10 dimineața ora Moscovei (ora 9.00 în Ucraina și România – n.r.) pe 8 martie și este pregătită să ofere coridoare umanitare: de la Kiev și așezările adiacente până la Federația Rusă prin teritoriul Republicii Belarus până la Gomel”, scrie CNN, care citează presa rusă.

Forțele ruse au continuat luni seara atacul asupra orașului Jîtomîr, aflat la circa 150 de km de Kiev, iar în urma unui atac aerian a fost lovit un depozit de petrol. Nu au existat victime, scrie ziarul Pravda.

Imagini cu depozitul cuprins de flăcări au fost publicate de Nexta. Potrivit autorităților, incendiul a izbucnit în jurul orei 20:00.

Situație similară și în Cernihiv, unde a fost afectat tot un depozit de petrol. Acolo, două rezervoare pe jumătate goale, cu o capacitate de 2.000 de metri cubi fiecare, au luat foc, au transmis luni serviciile de urgență din Ucraina, prin intermediul aplicației Telegram.

Distanța până la clădirile rezidențiale este de aproximativ 500-600 m. Locuitorii au fost evacuați din casele din apropiere. Nu există până acum victime raportate, au mai transmis autoritățile. În aceste momente, pompierii încearcă să stingă flăcările.

Luni, a treia rundă de negocieri ruso-ucrainene s-au încheiat, cu „mici progrese” privind culoarele umanitare, potrivit lui Mykhailo Podolyak, consilierul prezidențial al lui Zelenski.

„Am obținut câteva rezultate pozitive legate de logistica culoarelor umanitare. Au continuat consultările intensive asupra pachetului de reglementări politice, alături de încetarea focului și garanții de securitate”, a scris negociatorul pe Twitter.

Tot luni, preşedintele american Joe Biden a discutat din nou luni, pe Zoom, cu premierul britanic Boris Johnson, cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul german Olaf Scholz despre războiul din Ucraina, scrie The Guardian.

Liderii și-au exprimat determinarea de a continua creșterea costurilor asupra Rusiei pentru invadarea nejustificată a Ucrainei. Aceștia au subliniat angajamentul lor de a continua să ofere Ucrainei asistență umanitară, economică și de securitate. De asemenea, aceștia au făcut din nou un apel la Rusia, luni, să-şi retragă imediat soldaţii din Ucraina.