LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 131 | Rușii intensifică bombardamentele în Donețk: 24 de atacuri asupra populației civile

Primarul din Slaviansk, Vadym Lyakh, a declarat luni că acest oraș situat în regiunea Donețk s-a transformat în prima linie a frontului războiului, scrie Unian.

„Orașul a devenit deja linia întâi. Acum este foarte important să evacuăm cât mai mulți oameni, aici evenimentul de ieri (bombardamentul trupelor ruse, n.r.) a devenit un reper și oamenii au început să părăsească orașul în mod mai activ. Ieri au plecat 70 de persoane, pentru mâine s-au înscris deja 200 de persoane, care vor părăsi orașul, și apoi evacuarea va continua. Se merge în două direcții: Dnipro-Rivne și – a doua rută – spre Pokrovsk și cu trenul spre Liov”, a spus edilul.

Vadym Lyakh a precizat că atacurile efectuate de ruși au distrus duminică 40 de case, iar o clădire cu nouă etaje a fost parțial distrusă.

Pavlo Kirilenko, guvernatorului regiunii Donețk, a anunțat că duminică, 3 iulie, șase civili au fost uciși în Slaviansk în urma bombardamentelor rusești.

4 iul. 2022 - Acum 2 ani

04-07-2022

Moscova ameninţă să se răzbune pe toate țările UE, după expulzarea celor 70 de diplomaţi ruşi din Bulgaria

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Moscova ar putea viza întreaga Uniune Europeană, ca reacţie faţă de expulzarea de către Bulgaria a 70 de membri ai corpului dplomatic rus, a avertizat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit AFP.

„Decizia politizată a Sofiei de a ne reduce în mod nejustificat personalul diplomatic în Bulgaria nu va rămâne cu siguranţă fără un răspuns bilateral”, a ameninţat Zaharova, într-un comunicat de presă.

Aceasta a sublinit că expulzarea decisă de Bulgaria „depăşeşte practica diplomatică” şi a îndemnat Sofia şi UE „să reflecteze la principiul reciprocităţii de la baza relaţiilor diplomatice”.

Diplomaţia europeană „ar trebui să înţeleagă că susţinerea necugetată a acţiunilor antiruseşti ale diverselor state membre impune întregii Uniuni Europene responsabilitatea consecinţelor acestora, inclusiv din punct de vedere al măsurilor de retorsiune din partea noastră”, a transmis Zaharova.

Ambasadoarea Rusiei la Sofia a cerut vineri închiderea reprezentanței diplomatice din Bulgaria, în urma refuzului Sofiei de a reveni asupra deciziei de a expulza 70 de membri ai personalului diplomatic rus.

4 iul. 2022 - Acum 2 ani

04-07-2022

Un arhiepiscop rus face apel la încetarea vărsării de sânge din Ucraina

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Arhiepiscopul regiunii Belgorod din vestul Rusiei a cerut, într-o rară manifestare publică de opoziție față de Kremlin, să se pună capăt „vărsării de sânge pe teritoriul ucrainean”, scrie BBC.

Comentariile sale – relatate de presa rusă – au fost făcute după o serie de atacuri cu rachete asupra orașelor rusești Belgorod și Kursk, situate la granița cu Ucraina – pe care Moscova le-a pus pe seama Kievului.

„Noaptea trecută, rachete ale forțelor armate ale Ucrainei au lovit oameni care dormeau în Belgorod, în zonele rezidențiale”, a scris arhiepiscopul, într-o declarație publicată pe site-ul oficial al bisericii.

„Printre cei morți se numără locuitori din regiunea [ucraineană] Harkov care au venit să se adăpostească de război în pașnicul Belgorod”, a precizat el.

„Cerem o rugăciune specială pentru odihna celor decedați și pentru recuperarea celor răniți; pentru a se pune capăt vărsării de sânge care are loc pe teritoriul ucrainean, dar care astăzi a ajuns și în casele noastre”, a adăugat Arhiepiscopul regiunii Belgorod.

Războiul se va încheia, cel mai probabil, în 2023, când trupele ucrainene vor ajunge la frontiera de stat a Ucrainei din 1991, recuperând teritoriile ocupate, apreciază şeful Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Kirilo Budanov, într-un interviu acordat luni publicaţiei ucrainene RBC-Ukraina, potrivit Agerpres.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

Primele rezultate ale punctului de cotitură în războiul declanşat de Rusia în Ucraina se vor vedea deja în luna august, a afirmat Budanov, anticipând că până la sfârşitul anului luptele vor scădea în intensitate în mod semnificativ.

„Către sfârşitul anului, să zicem, intensitatea ostilităţilor se va reduce destul de mult. Dar acesta nu va fi încă sfârşitul, este important să înţelegeţi corect ceea ce spun”, a declarat Budanov în interviul pentru RBC-Ukraina.

El a mai spus că, în multe privinţe, Ucraina depinde de sprijinul partenerilor săi, indicând că această asistenţă nu este încă suficientă pentru a elibera definitiv teritoriile ocupate de forţele ruse.

Este imposibil de prezis cu exactitate când se va încheia războiul cu Federaţia Rusă, dar, potrivit celor mai optimiste previziuni, acest lucru s-ar putea întâmpla înainte de sfârşitul anului 2022, declarase anterior ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, citat de publicaţia locală Zerkalo nedeli.

Marea Britanie a adăugat luni numele a șase persoane fizice și a unei companii pe lista persoanelor și întreprinderilor care fac obiectul înghețării activelor ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, informează Al Jazeera.

Măsurile permit „înghețarea fondurilor și a resurselor economice ale anumitor persoane, entități sau organisme implicate în destabilizarea Ucrainei (…) și în susținerea Guvernului Rusiei sau în obținerea unui beneficiu din partea acestuia”, a precizat Ministerul britanic de Finanțe.

Biroul procurorului general al Ucrainei a anunțat luni înghețarea unor active în valoare de 12 milioane de dolari aparținând unor companii rusești și belaruse, informează CNN.

Bunurile includ 300 de containere de cale ferată cu îngrășăminte minerale care se pare că nu respectau reglementările vamale ucrainene, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul procurorului general.

Biroul ucrainean pentru securitate economică și evaziune fiscală pe scară largă conduce această anchetă, menționează procuratura.

Din orașul ucrainean ocupat de forțele ruse lipsesc medicamentele pentru bolnavii de cancer, persoanele cu diabet, tuberculoză și care au probleme cu glanda tiroidă, astfel că pacienții sunt în pericol, avertizează primarul Vadim Boichenko, relatează Ukrainska Pravda.

Într-un mesaj publicat pe contul de Telegram al Consiliului Local din Mariupol, edilul spune că nu se așteaptă ca ocupanții ruși să livreze medicamentele necesare civililor.

„Viețile lor sunt în pericol. Până la urmă, de mai bine de două luni, invadatorii ruși și ajutoarele lor, autoproclamatele autorități ale Mariupolului, au blocat accesul normal al locuitorilor la apă potabilă, o cantitate suficientă de alimente și medicamente”, afirmă Vadim Boichenko, în mesajul său.

Mai multe detalii: Civilii bolnavi din Mariupol riscă să moară din cauza lipsei de medicamente, avertizează primarul orașului

Războiul de uzură din Donbas va continua, iar forțele ruse vor încerca acum să ocupe și regiunea Donețk, vizând orașele Sloviansk, Kramatorsk și Bahmut, spun analiști și oficiali citați de New York Times și CNN.

Lisichansk, ultimul oraș important deținut de Ucraina în provincia estică Luhansk, a căzut duminică, oferind Moscovei o victorie de etapă în campania sa de cucerire a Donbasului, regiunea bogată în minerale aflată la granița cu Rusia, de mult în vizorul lui Vladimir Putin.

Mai multe detalii: După capturarea totală a Luhanskului, Rusia controlează mai bine de o cincime din Ucraina. Ce urmează pe frontul de est

Ministrul adjunct de Interne al Ucrainei, Kateryna Pavlichenko, a declarat luni pentru agenția de presă Ukrinform că poliția a deschis peste 20 de anchete penale privind presupuse infracțiuni sexuale comise de trupele ruse.

„În (unele) dintre aceste 20 de cazuri pot exista mai multe cazuri de violență sexuală împotriva mai multor victime sau violențe comise de mai mulți infractori”, a spus ea.

O parte din aceste proceduri penale a fost transferată de procurori către SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei), pentru investigații suplimentare, a precizat Kateryna Pavlichenko.

Prim-ministrul suedez Magdalena Andersson a vizitat luni Bucha și Borodianka, orașe din regiunea Kiev devastate în martie trupele ruse, informează The Kyiv Independent.

„Președintele Volodimir Zelenski spune că ucrainenii luptă nu doar pentru Ucraina, ci și pentru lumea civilizată și valorile democratice. Și acesta este adevărul absolut”, a declarat premierul sudez.

Rusia trebuie să ajute la plata daunelor pe care le-a provocat Ucrainei în timpul „războiului său îngrozitor”, în timp ce Kievul are nevoie, de asemenea, de ajutor pentru a-și revigora economia puternic afectată, a declarat luni ministrul britanic de Externe, Liz Truss, pentru agenția de presă Reuters, potrivit Al Jazeera.

„Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru acest război îngrozitor”, a declarat Truss în marja Conferinței pentru redresarea Ucrainei de la Lugano. „Analizăm opțiunile pentru modul în care putem folosi activele rusești”, a precizat șefa diplomației britanice.

Marea Britanie are în vedere adoptarea unei legislații care să permită confiscarea bunurilor persoanelor responsabile de acest război, a adăugat Liz Truss.

Forțele rusești au bombardat luni regiunea Herson, deja ocupată, folosind lansatoare multiple de rachete Grad, scrie The Kyiv Independent

Potrivit unei postări pe Facebook a grupării militare „Kakhovka”, în urma bombardamentelor un civil a fost ucis, iar o altă persoană a fost rănită într-un atac asupra satului Zahradivka.

Ministerul de Interne din cadrul guvernului ucrainean a anunțat luni că rușii au bombardat 18 așezări din regiunea Donețk în ultimele 24 de ore, potrivit The Kyiv Independent.

Forțele ruse au efectuat 24 de atacuri asupra populației civile, provocând victime, a precizat ministerul, într-un raport publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, fără a preciza numărul victimelor.

În aceste atacuri au fost folosite mai multe tipuri lansatoare de rachete, inclusiv Grad, Uragan, Smerch și Tornado, precum și avioane, mai scrie în raportul Ministerului de Interne.

UE va crea o platformă care să coordoneze reconstrucţia Ucrainei după războiul acesteia cu Rusia, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că reconstrucţia Ucrainei este „sarcina comună a întregii lumi democratice”, iar premierul Denis Şmigal a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile acestei reconstrucţii, relatează Agerpres, preluând Reuters şi AFP.

Declaraţiile au fost făcute la o conferinţă dedicată reconstrucţiei Ucrainei, care se desfăşoară în oraşul elveţian Lugano.

Platforma anunţată de Ursula von der Leyen va fi folosită pentru schiţarea nevoilor de investiţii, coordonarea acţiunii şi orientarea resurselor.

„De la începerea războiului, UE a mobilizat în jur de 6,2 miliarde de euro ca asistenţă financiară” pentru Ucraina şi „vor mai veni (fonduri). Ne vom angaja într-o reconstrucţie substanţială pe termen mediu şi lung”, a promis șefa Comisiei Europene.

Pe respectiva platformă se vor regăsi ţări, instituţii, sectorul privat şi societatea civilă. Banca Europeană pentru Investiţii a propus crearea unui fond pentru reconstrucţia Ucrainei în valoare de circa 100 de miliarde de euro, pe modelul planului european de redresare post-COVID.

Ursula von der Leyen a mai spus că „obiectivul Kremlinului este distrugerea militară, politică şi economică a Ucrainei”. „Ei (rușii, n.r.) doresc să submineze existenţa fundamentală a Ucrainei ca stat. Nu putem şi nu vom permite să se întâmple acest lucru”, a adăugat ea.

Liderii grupului G7 al celor mai dezvoltate economii ale lumii analizează posibilitatea de a scoate grânele din Ucraina „în cantități mai mici” prin intermediul fluviului european Dunărea, în cazul în care acestea nu pot fi transportate prin strâmtoarea Bosfor din Turcia, a declarat premierul luni britanic Boris Johnson în fața parlamentarilor din Regatul Unit, relatează BBC și The Guardian.

„Turcii sunt absolut indispensabili pentru a rezolva această problemă. Ei fac tot ce pot… Totul depinde ca rușii să fie de acord și să permită cerealelor să iasă” din țară, a afirmat Boris Johnson.

„Va trebui să căutăm din ce în ce mai mult mijloace alternative pentru a transporta aceste cereale din Ucraina, dacă nu putem folosi ruta maritimă, dacă nu putem folosi Bosforul”, le-a mai spus Johnson parlamentarilor britanici.

Turcia a anunțat că a oprit o navă de marfă aflată sub pavilion rus în largul coastei sale din Marea Neagră și că investighează acuzația Kievului potrivit căreia aceasta transporta cereale furate.

Britanicul Aiden Aslin, condamnat la moarte de către un tribunal din autoproclamata Republică Populară Doneţk, din estul Ucrainei, a depus recurs luni la această decizie, scrie The Guardian.

„Azi a fost depus un recurs în casaţie împotriva verdictului”, a declarat, pentru agenția rusă de stat Interfax, avocatul Pavel Kosovan, reprezentantul lui Aiden Aslin.

Aslin a fost condamnat la moarte luna trecută alături de un alt cetățean britanic, Shaun Pinner, şi de marocanul Brahim Saadoun, pentru „activităţi de mercenariat”. Cei trei au fost luaţi prizoneiri în timp ce luptau ca străini de partea trupelor ucrainene împotriva forţelor ruse.

Vineri, agenţia rusă de știri TASS anunțase că instanţa supremă a regiunii separatiste a primit recursuri de la avocaţii lui Saadoun şi Pinner, nu însă și din partea lui Aiden Aslin.

Biroul procurorului regional din Zaporojie a lansat luni o anchetă penală privind furtul a peste 400 de tone de cereale și semințe de floarea-soarelui de la o întreprindere agricolă ucraineană din această regiunea din sud-estul țării, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul procurorului regional și citat de CNN.

Ancheta se referă la furtul de bunuri de la o companie care are facilități de depozitare în districtul Polohivsky, ocupat de Rusia. Furtul s-a petrecut la sfârșitul lunii iunie, conform comunicatului.

„Potrivit anchetei, forțele militare ale țării agresoare, folosind pretextul războiului și încălcând dreptul internațional, au intrat în spațiile de depozitare și au furat aproape 200 de tone de grâu și 210 tone de semințe de floarea-soarelui”, precizează biroul procurorului regional din Zaporojie.

Serviciile regionale de securitate din Zaporojie conduc ancheta preliminară, menționează sursa citată.

Marea Britanie a anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva Belarusului, inclusiv o interdicție comercială asupra unor bunuri în valoare de aproximativ 60 de milioane de lire sterline (73 de milioane de dolari), din cauza rolului pe care îl joacă Minskul în susținerea invaziei ruse din Ucraina, relatează CNN.

Anunțate luni de Biroul britanic pentru Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare (FCDO), noile sancțiuni economice, comerciale și de transport vor interzice importul de fier și oțel din Belarus, interzicând în același timp exportul de produse de rafinare a petrolului, componente tehnologice avansate și produse de lux.

Sancțiunile vor intra în vigoare marți și vor interzice, de asemenea, companiilor belaruse să emită datorii și titluri de valoare la Londra, potrivit FCDO.

„Regimul din Belarus a facilitat în mod activ invazia lui Putin, permițând Rusiei să folosească teritoriul său pentru a ataca Ucraina – lansând trupe și rachete de la graniță și lăsând avioanele rusești să zboare prin spațiul său aerian”, a transmis FCDO, într-un comunicat. „[Președintele bielorus Alexander] Lukașenko a susținut, de asemenea, în mod deschis narațiunea Kremlinului, susținând că Ucraina «provoacă Rusia» pentru a justifica invazia sângeroasă a lui Putin”, a adăugat FCDO.

Anterior, Regatul Unit a introdus taxe vamale pentru o serie de bunuri din Belarus și a sancționat mai mulți cetățeni și companii belaruse.

Primăria Moscovei anunţă luni că urmează să denumească o zonă situată în apropierea sediului Ambasadei Regatului Unit în onoarea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, care luptă împreună cu Rusia împotriva forţelor Kievului, susţinute de către Occident, scrie news.ro citând AFP.

Această zonă, care nu avea un nume până acum, situată de-a lungul unei chei în centrul capitalei ruse, nu departe de strada Novi Arbat, urmează să primească numele autoproclamatei „Republicii Populare Luhansk” (RPL), a anunţat într-un comunicat Primăria Moscovei.

UK embassy in Moscow.
Source: https://t.co/AfJlSP6NEs pic.twitter.com/sUauJ0h3PP

— Wittgenstein (@backtolife_2023) July 1, 2022

Municipalitatea a precizat că a ales acest nume în urma unui vot online la care au particpat 100.000 de persoane.

Decizia vine loc la o zi după ce Rusia a anunţat că a cucerit întreaga regiune Luhansk din estul Ucrainei.

La sfârşitul lui iunie, Primăria Moscovei a schimbat adresa oficială a Ambasadei Statelor Unite în Rusia, în onoarea separatiştilor proruşi din autoproclamata „Republică Populară Doneţk”, situată de asemenea în estul Ucrainei şi nerecunoscută în plan internaţional, la fel ca RPL. Acest nume a fost dat uneiintersecţii fără nume din apropierea sediului ambasadei americane. Numele străzilor din jurul misiunii nu au fost schimbate.

Lituania a primit o dronă de luptă Bayraktar din Turcia, după ce sute de lituanieni au cotizat pentru a strânge banii necesari achiziţionării acestui dispozitiv pentru Ucraina, a anunţat luni Ministerul Apărării de la Vilnius, potrivit agenției Reuters, preluată de Agerpres.

În cele din urmă, producătorul turc Baykar a anunţat că va dona drona gratis, guvernul Lituaniei angajându-se să cheltuiască 1,5 milioane de euro din banii adunaţi pentru armarea ei, iar restul de până la aproape 6 milioane de euro colectate urmând să fie dedicat ajutorului umanitar pentru Ucraina.

Imaginile distribuite de guvernul lituanian prezintă drona cu logoul unui şoim, în culorile Lituaniei şi Ucrainei.

Ucraina a achiziţionat peste 20 de drone armate Bayraktar TB2 de la Baykar în ultimii ani şi a comandat alte 16 pe 27 ianuarie. Acest lot a fost livrat la începutul lui martie.

O înregistrare video pe timp de zi cu lansatoarele de rachete HIMARS primite de ucraineni din partea SUA a apărut luni pe rețelele de socializare. În imagini, se vede cum forțele ucrainene s-au oprit în mijlocul șoselei pentru a trage asupra unor ținte de pe axa Zaporojie.

#Ukraine: The first daytime footage of three Ukrainian M142 HIMARS multiple rocket launchers firing at Russian targets on the #Zaporizhzhia axis. pic.twitter.com/wPcJ4rn3OO

— 🇺🇦 Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons) July 4, 2022

Numărul soldaților ruși care și-au pierdut viața în războiul din Ucraina, din 24 februarie, a depășit pragul de 36.000, au declarat luni forțele armate ale Ucrainei, potrivit Newsweek.

De asemenea, Putin a pierdut în Ucraina și 1.589 de tancuri, 3.754 de vehicule blindate, 804 de sisteme de artilerie, 246 de lansatoare de rachete multiple și 105 de sisteme de apărare antiaeriană.

A mai pierdut și 217 de avioane, 658 de UAV-uri operaționale-tactice, 15 nave de război, 2.629 de vehicule și tancuri și elicoptere, potrivit Kievului.

„Reconstrucția Ucrainei nu este un proiect local. Nu este un proiect al unei singure națiuni, ci o sarcină comună a întregii lumi democratice, a tuturor țărilor care pot spune că sunt civilizate”, a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la deschderea „Conferinței de recuperare a Ucrainei” de la Lugano, Elveția, potrivit CNN.

Președintele ucrainean a mai spus că restaurarea țării sale înseamnă restabilirea principiului vieții, „restaurarea spațiului vieții, refacerea a tot ceea ce îi face pe oameni umani”.

Această reconstrucție implică, de asemenea, „o oportunitate pentru țările noastre și companiile noastre și specialiștii noștri de a arăta de ce libertatea este mai puternică decât orice tiranie”, a adăugat el.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat luni Occidentul că se foloseşte de criza alimentară, încercând să dea vina pe Rusia, pentru a institui o prezenţă navală NATO în Marea Neagră, relatează EFE.

”Anumite încercări ale partenerilor noştri de a lega problema aprovizionării pieţei mondiale cu cereale şi îngrăşăminte ruseşti de deblocarea porturilor ucrainene sunt menite să ascundă planurile lor de a aduce forţe navale NATO aici (în Marea Neagră) şi de a crea un mecanism de export de cereale care să fie controlat de Alianţa Nord-Atlantică”, a declarat el într-o conferinţă de presă.

Lavrov s-a declarat convins că un astfel de scenariu ”nu se va întâmpla niciodată pentru că statele riverane Mării Negre înţeleg perfect ceea ce se întâmplă”.

Prim-ministrul ucrainean Denis Shmyhal a pus un preț pentru redresarea țării sale la Conferința de redresare a Ucrainei găzduită de Elveția – 750 de miliarde de dolari, potrivit The Guardian.

Shmyhal a subliniat că numai costurile directe ale distrugerilor provocate infrastructurii în urma agresiunii ruse sunt până în prezent de peste 100 de miliarde de dolari.

Mai multe detalii: Ucraina are nevoie de 750 de miliarde de dolari pentru reconstrucție. Premier: „Sursa ar trebui să fie bunurile confiscate Rusiei”

Președintele rus Vladimir Putin a felicitat luni trupele ruse pentru „obținerea victoriei” în regiunea estică Luhansk din Ucraina, dând asigurări că soldații vor fi răsplătăți pentru ”curajul” lor, potrivit CNN.

Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu s-a întâlnit luni cu Putin la Kremlin și i-a raportat progresele ruse în zonă.

Putin i-a spus lui Șoigu că militarii care au contribuit la lupta în LPR vor fi răsplătiți pentru „curajul” lor și că acum ar trebui să „se odihnească”.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că a primit o propunere de la generalii armatei ruse cu privire la dezvoltarea „operațiunilor ofensive” în Ucraina, potrivit CNN.

„Col. Generalul Alexander Pavlovici Lapin și generalul de armată Serghei Vladimirovici Surovikin mi-au raportat astăzi și despre progresul în îndeplinirea sarcinilor care le-au fost atribuite și propunerile lor pentru dezvoltarea operațiunilor ofensive”, i-a spus Putin ministrului Apărării, Serghei Șoigu, la întâlnirea de la Kremlin.

Ministerul Apărării „are în vedere” toate propunerile comandanților din teren, a adăugat Putin, spunând că, în timp ce unitățile militare care au participat la operațiunea din Republica Populară Lugansk (LPR) ar trebui să se odihnească, alte formațiuni, inclusiv din Est și Grupurile de Vest, trebuie să continue sarcinile conform planurilor.

Turcia a oprit o navă de marfă sub pavilion rusesc în largul coastei Mării Negre și investighează o afirmație ucraineană conform căreia transporta cereale furate, a declarat luni un înalt oficial turc, citat de Reuters.

Ambasadorul Ucrainei în Turcia a declarat duminică că Zhibek Zholy a fost reținut de autoritățile vamale turce. Ucraina ceruse anterior Ankara să o rețină, potrivit unui oficial și documentelor vizualizate de Reuters.

„La cerere, nava numită Zhibek Zholy a fost oprită în largul portului Karasu. Acuzațiile sunt investigate amănunțit. Nu este scris pe cereale cui aparține”, a spus oficialul turc.

Kievul a acuzat Moscova că a furat cereale din teritoriile pe care forțele ruse le-au ocupat de când a început invazia lor la sfârșitul lunii februarie. Kremlinul a negat anterior că Rusia ar fi furat cereale ucrainene.

Rusia a început monitorizarea 24 de ore din 24 pentru detectarea exploziilor nucleare la un centru inaugurat recent, a anunţat luni Ministerul Apărării rus, transmite agenţia de presă Interfax, preluată de Reuters.

”De la 1 iulie 2022, pentru a întări capacitatea de apărare a statului nostru, turele la Centrul principal de monitorizare geofizică au început să efectueze serviciul non-stop” a anunţat instituţia citată.

Centrul, care a fost deschis la 1 iunie, are ca sarcină să identifice sursele „perturbărilor geofizice” provocate de om, precum şi ale exploziilor nucleare, a precizat Interfax.

Presupusul atac cu rachete efectuat de forţele ucrainene asupra oraşului Belgorod a avut ca scop provocarea Rusiei, a declarat duminică purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, relatează CNN.

”Scopul regimului de la Kiev este de a ataca cu arme nedirijate în zonele rezidenţiale ale oraşelor. Înţelegem că aceste acţiuni ale regimului de la Kiev nu au fost doar coordonate cu apărătorii săi occidentali, ci, cel mai probabil, solicitate de aceştia”, a declarat Maria Zaharova într-un mesaj video.

„Ne-am abținut până acum să luăm astfel de măsuri, dar vom urmări evoluțiile foarte îndeaproape”, a adăugat ea.

Forțele armate ucrainene au ridicat steagul țării lor în Insula Șerpilor din Marea Neagră, după ce Rusia și-a retras săptămâna trecută trupele din acest teritoriul important din punct de vedere strategic, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Comandamentului de Sud al armatei, căpitanul 1 Natalia Humeniuk, citată de CNN.

„S-a instalat steagul Ucrainei pe insulă… operațiunea a fost finalizată, insula a fost returnată în jurisdicția Ucrainei”, a spus Humeniuk luni, fără a oferi alte detalii.

Mai multe detalii: Ucraina anunță că și-a înălțat din nou steagul pe Insula Șerpilor

Suveranul Pontif și-a exprimat dorința de a vizita Kievul și Moscova cât mai curând posibil.

„Aș vrea să merg, este posibil să reușesc să merg în Ucraina. Primul lucru este să merg în Rusia să încerc să ajut, dar mi-ar plăcea să merg în ambele capitale”, a spus Papa Francisc într-un interviu pentru Reuters, care a fost înregistrat sâmbătă și publicat luni, 3 iulie, potrivit CNN.

În acest context, Suvernaul Pontif a negat zvonurile legate de o posibilă demisie din cauza unor probleme de sănătate.

Papa Francisc are programată o călătorie în Canada la sfârșitul lunii iulie, după care a spus că și-ar dori să ajungă în capitalele Ucrainei și Rusiei.

Mai multe informații: Papa Francisc vrea să viziteze Moscova și Kievul. Ce spune Suveranul Pontif despre problemele sale medicale

Kremlinul a anunțat că președintele Vladimir Putin nu va trimite un mesaj de felicitare omologului său american Joe Biden astăzi, 4 iulie, când SUA celebrează Ziua Independenței, în contextul în care s-a ajuns la „punctul culminant al politicii neprietenoase a Washingtonului” la adresa Moscovei, a transmis purtătorul de cuvânt al Președinției ruse, Dmitri Peskov, citat de agenția Interfax, relatează Ukrainska Pravda.

„Nu, o telegramă de felicitare nu va fi trimisă anul acesta. Asta din cauză că în acest an s-a ajuns la un punct culminant al unei politici neprietenoase față de țara noastră din partea Statelor Unite. Prin urmare, în aceste condiții, cu greu poate fi considerat oportună trimiterea unui astfel de mesaj de felicitare”, a explicat luni reprezentantul Kremlinului.

Pe de altă parte, liderul ucrainean Volodimir Zelenski a felicitat SUA și pe președintele Joe Biden de Ziua Independenței.

”Le doresc oamenilor prietenoși din SUA pace și prosperitate. Apreciez asistența oferită de conducerea Statelor Unite Ucrainei pentru apărarea valorilor comune – Libertatea, Democrația și Independența”, a scris Zelenski pe Twitter.

Happy Independence Day to the people of 🇺🇸 and @POTUS! I wish the friendly people of 🇺🇸 peace and prosperity. I appreciate the leadership assistance of the United States in Ukraine’s defending of common values – Freedom, Democracy and Independence.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 4, 2022

Decizia de retragere din Lisichansk a fost una „foarte dificilă”, dar a fost cea corectă, având în vedere pierderile pe care le-ar fi suferit forțele ucrainene dacă ar fi încercat să rezite mai mult timp, potrivit șefului administrației militare din regiunea Luhansk, Serghei Haidai, citat de CNN.

„A existat șansa de a ține Lisichansk mai mult timp, dar cu ce preț? Să mai rezistăm acolo încă două săptămâni? Atunci trupele ruse ar fi avut un avans din partea Bilohorivka, Popasna și Komișuvakha și ar fi încercuit trupele noastre în Lisichansk, iar noi am fi pierdut întregul grup”, a declarat Haidai pentru CNN luni.

”Este clar că este foarte dureros, foarte greu, dar acum băieții sunt în viață, echipamentul este intact, toată lumea este capabilă să lupte în continuare cu armata rusă”, a adăugat guvernatorul din Luhansk.

În acest context, oficialul regional a cerut mai mult sprijin din partea Occidentului, admițând că Rusia are un avantaj în ceea ce privește echipamentele militare pe care le-a mobilizat în zonă.

„Ei au desfășurat o cantitate incredibilă de echipament militar pentru asalt, au fost bombardamente zilnice de dimineața până seara și mii de echipamente (…) aduse la pozițiile lor”, a spus Haidai.

„Apărătorii noștri vor continua să lupte și vom aștepta până când vom primi un număr suficient de arme străine pentru a putea opri inamicul, pentru că, din păcate, în acest moment, avantajul rușilor în ceea ce privește artileria este pur și simplu enorm”, adăugat guvernatorul.

Statul Major al armatei ucrainene a declarat că, după ce au preluat ultimul oraș controlat de ucraineni din regiunea Luhansk, forțele ruse se pregătesc să-și continue mișcarea către orașele din Donețk încă controlate de Kiev.

„În direcția Sloviansk, unitățile inamice încearcă să stabilească controlul asupra așezărilor Bohorodychne, Mazanivka și Dolyna prin operațiuni de asalt”, a transmis luni armata ucraineană într-o actualizare a situației de pe front.

Atenția se mută acum către orașele Sloviansk și Kramatorsk, cele mai populate două orașe controlate de ucraineni în regiune.

„Inamicul regrupează trupele pentru a relua ofensiva. În acest scop, un grup tactic de batalion a fost mutat din districtul orașului Izium în direcția așezării Snizhkivka și au fost dislocate unități suplimentare de artilerie cu țevi”, se mai arată în comunicat.

După ce au luat orașul Lisichansk, forțele ruse controlează acum aproape întreaga regiune Lugansk, cu excepția unor puncte de rezistență. Statul major a spus că rușii „s-au înrădăcinat în zonele așezărilor Lisichansk și Bilohorivka”.

Războiul Rusiei în Ucraina este „cea mai mare amenințare la adresa ordinii mondiale”, a declarat luni ambasadorul american Nicholas Burns la un forum de la Beijing, un eveniment rar care l-a văzut pe Burns așezat într-un panou alături de omologul său rus pentru o dezbatere diplomatică.

„Faptul că Rusia a trecut granița cu o forță armată, neprovocată și a început acest război cu atâta suferință umană, atât de mulți civili nevinovați morți în Ucraina – toate acestea sunt o încălcare directă a Cartei Națiunilor Unite semnată de Federația Rusă când a devenit stat membru”, a spus Burns.

În schimb, ambasadorul Rusiei în China, Andrey Denisov, a replicat: „Nu sunt total de acord și mă pot opune fiecărei fraze a acestei intervenții”.

Denisov s-a oprit apoi pentru o „politețe diplomatică” pentru a le ura lui Burns și altor americani un 4 iulie fericit, înainte de a acuza NATO că a provocat acțiunea Rusiei cu „cinci valuri de expansiune”.

Denisov a pictat ordinea mondială actuală ca fiind la marginea unei prăpăstii din cauza „sabotajului” Națiunilor Unite.

Forțele ruse au lovit o școală din regiunea Harkov în această dimineață la ora 4:00, potrivit unei relatări făcute de Oleh Synyehubov, guvernatorul regiunii. Nu au fost raportate victime până în prezent.

Synyehubov a mai spus, în cea mai recentă actualizare a situației, că „inamicul a atacat orașele și satele din districtele Harkov, Izium și Bohodukhiv în timpul zilei. În urma bombardamentelor, au fost distruse clădiri rezidențiale, clădiri agricole, garaje și alte structuri.”

El a mai spus că trei persoane au fost ucise și șase au fost rănite într-un atac asupra satului Bezruky.

Aproximativ 8.000 de civili rămân în Severodonețsk, cucerit de ruși luna trecută, și aproximativ 10.000 în Lisichansk, cucerit în urmă cu o zi, potrivit afirmațiior lui Serghei Haidai, guvernatorul ucrainean al regiunii Luhansk pe care rușii au reușit să o ocupe în cea mai mare parte.

Haidai a spus că ucrainenii „mențin apărarea unei mici părți din regiunea Luhansk, astfel încât armata să aibă timp să construiască apărări”.

Presa ucraineană relatează că un depozit de muniții a fost distrus în orașul Snijne ocupat de ruși din regiunea Donețk.

Un clip video, distribuit de platforma Nexta, prezintă depozitul în flăcări.

An ammunition depot was destroyed in occupied #Snizhne, #Donetsk region. pic.twitter.com/dpkqg9ZDNa

— NEXTA (@nexta_tv) July 4, 2022

Șase persoane, inclusiv o fetiță de nouă ani, au fost ucise într-un bombardament rusesc puternic asupra orașului Sloviansk, din estul Ucrainei, a declarat duminică seara președintele Volodimir Zelenski.

Alți aproximativ 20 au fost răniți în timp ce „armata rusă a bombardat din nou cu brutalitate” orașul, precum și Kramatorsk și Harkov.

Un atac asupra orașului Dobropillia – chiar la sud-vest de Sloviansk – a ucis două persoane și a rănit trei, inclusiv doi copii, au declarat autoritățile din Donețk.

Orașul Siversk, la 30 de kilometri vest de Lisichansk, a fost și el bombardat pe timpul nopții, au declarat locuitorii și un oficial pentru AFP.

La patru luni de la începutul războiului, Ucraina a suferit distrugeri însemnate în aproximativ 10 regiuni.

Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), un think thank american, relatează că forțele ruse probabil și-au asigurat regiunea Luhansk, dar acolo poate rămâne o oarecare rezistență ucraineană.

ISW a spus că forțele ruse nu au eliberat complet Lisichansk și Luhansk de forțele ucrainene, dar acest lucru se va întâmpla probabil „relativ repede”.

ISW raportează, de asemenea, că doi comandanți superiori ai armatei Rusiei ar fi putut fi însărcinați cu activități tactice în jurul Lisichansk, indicând importanța pentru Putin a securizării regiunii și „lipsa sa de încredere în mai mulți ofițeri de rang mic pentru a face această treabă”.

Atenția Rusiei se va muta acum „aproape sigur” la capturarea regiunii Donețk din estul Ucrainei, după ce a revendicat victoria asupra orașului Lisichansk, a precizează Ministerul Apărării din Marea Britanie în actualizarea zilnică a situației de pe front.

Forțele ucrainene s-au retras din Lisichansk și probabil că revin la poziții defensive pregătite, se arată în cel mai recent raport al serviciilor secrete britanice.

Luptele în și în jurul orașului, ultimul centru major de populație rămas în Luhansk sub controlul ucrainean, s-au intensificat în ultima săptămână, forțele ruse făcând progrese constante, adaugă ministerul.

Statul Major al armatei Ucrainei transmite luni că forțele ruse au transportat 17 mașini cu muniție din peninsula Crimeea la o gara din Myrne, regiunea Herson.

Regiunea Herson este ocupată trupele ruse din primele zile ale războiului din Ucraina.

Case reduse la moloz, mașini distruse și drumuri avariate se pot observa pe o filmare din orașul Severodonețk, regiunea Luhansk, cucerit luna trecută de ruși după multe săptămâni de lupte intense.

This is how #Sievierodonetsk, #Luhansk region, looks like after „liberation” by #Russia. pic.twitter.com/wHeQJlta7c

— NEXTA (@nexta_tv) July 4, 2022

Banca Europeană de Investiții, componenta de creditare a Uniunii Europene, propune o structură de finanțare utilizată anterior în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a ajuta la reconstruirea Ucrainei cu investiții de până la 100 de miliarde de euro, potrivit unui document văzut de Reuters.

Fondul ar urma să aibă o contribuție inițială de 20 de miliarde de euro din partea țărilor UE și de la bugetului UE sub formă de granturi, împrumuturi și garanții.

În special, garanțiile ar avea un efect multiplicator, ducând la proiecte de infrastructură în valoare totală de aproximativ 100 de miliarde de euro, se arată în document, aproximativ jumătate din nevoile mai imediate ale Ucrainei.

Invazia rusă în Ucraina nu numai că s-a soldat cu mii de vieți pierdute, dar a provocat și pagube enorme în urma ei. Potrivit unei analize a ziarului Blick, realizată înainte de Conferința pentru reconstrucția Ucrainei, eveniment găzduit de Lugano, războiul a costat, până acum, peste 700 de miliarde de dolari.

La începutul lunii iunie, insitutia a estimat prejudiciul total la aproximativ 600 de miliarde de dolari. De atunci, cifrele au continuat să crească. 740 de miliarde de dolari este o estimare actualizată.

La Lugano, guvernul ucrainean este așteptat să prezenta priorităţile pentru reconstrucţia ţării.

Marea Britanie vrea să urmeze exemplul Canadei și să pună mâna pe bunurile rușilor din Marea Britanie pentru a le oferi Ucrainei, a spus Liz Truss, ministrul de externe de la Londra.

Se estimează că peste 120.000 de case din Ucraina au fost distruse în timpul invaziei ruse, ceea ce a creat nevoia de miliarde de venituri pentru a restabili țara din punct de vedere economic și a face din ea o economie cu fața europeană.

Truss le-a spus parlamentarilor săptămâna trecută că susține ideea că guvernul ar putea confisca bunurile rusești în Marea Britanie pentru a le redistribui victimelor războiului Rusiei din Ucraina.

„Susțin conceptul. Analizăm foarte atent. De fapt, canadienii tocmai au adoptat o legislație. Aceasta este o problemă la care lucrăm împreună cu Ministerul de Interne și Trezoreria, dar cu siguranță sunt de acord cu conceptul. Trebuie doar să înțelegem detaliile corecte”, a spus Truss.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promis că va recâștiga orașul Lisichansk cu ajutorul armelor cu rază lungă de acțiune pe care le va primi de la statele occidentale.

„Vom reveni datorită tacticii noastre, datorită creșterii ofertei de arme moderne. Ucraina nu renunță la nimic”, a spus el în discursul zilnic adresat națiunii.

Lisichansk a căzut duminică sub control rusesc și astfel armata rusă controlează toată regiunea Luhansk din estul Ucrainei.

Soția președintelui Ucrainei Olena Zelenska a afirmat că în prezent, nu există orașe 100% sigure în Ucraina, așa că oamenii trăiesc într-o tensiune continuă, informează Ukrinform.

„În prezent, nu există un loc 100% sigur în Ucraina. Rachete zboară deasupra noastră și, din păcate, zboară și în clădiri rezidențiale”, a declarat Olena Zelenska.

„De fapt, ucrainenii adulți și copiii se culcă în fiecare seară, fără să știe dacă se vor trezi mâine, pentru că o rachetă rusă poate lovi oricând, așa cum sa întâmplat zilele trecute la Odesa, Mikolaiv și Kiev”, a spus Olena Zelenska.

Mai multe detalii: Olena Zelenska: „În prezent, nu există un loc 100% sigur în Ucraina”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a adus în discuție, în timpul unei întâlniri cu președintele Comitetului Olimpic Internațional, Thomas Bach, pierderile în rândul sportivilor și antrenorilor care au mers să apere Ucraina.

„Mulți sportivi ucraineni s-au alăturat forțelor armate ale Ucrainei pentru a ne apăra statul, a-l apăra pe câmpul de luptă. 89 de sportivi și antrenori au murit în luptă, iar 13 au fost capturați și sunt în captivitate rusă”, a spus Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a mai menționat că peste 100.000 de sportivi nu au posibilitatea de a se antrena, iar o serie de facilități sportive au fost distruse.

„Invazia rusă a fost o lovitură crudă pentru sportul ucrainean. Peste 100.000 de sportivi ucraineni nu se pot antrena astăzi. Multe infrastructuri au fost distruse”, a subliniat  ministrul ucrainean al tineretului și sportului,  Vadim Guțait.

Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a declarat că țara sa a susținut și va sprijini în continuare Federația Rusă în conflictul armat cu Ucraina, informează Interfax.ru.

„Ni se reproșează că suntem singura țară din lume care susține Rusia pentru că a pus o barieră împotriva abuzului asupra rușilor și a poporului rus. Am susținut și vom continua să sprijinim Rusia. Este un stat frățesc pentru noi, este țara în care locuiesc frații noștri”, a spus Aleksandr Lukașenko.

„Tragedia noastră, belaruși, este că astăzi două popoare fraterne – ruși și ucraineni – s-au ciocnit. Aceasta este tragedia noastră, dar am spus întotdeauna că adevărul este mai puternic. Și adevărul de astăzi este de partea Rusiei frățești”, a precizat Aleksandr Lukașenko.

„Suntem singura țară care îi sprijină pe ruși în această luptă. Și câte țări sunt de cealaltă parte, aproape cincizeci, care de fapt luptă împotriva Rusiei în Ucraina. Ceva nu aduce echilibrul”, a continuat Aleksandr Lukașenko.

Potrivit liderului de la Minsk, Belarus are cea mai strânsă alianță cu Federația Rusă, „cu care construim un puternic stat al Uniunii”.

Cancelarul federal german Olaf Scholz a declarat că decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a declanşa o invazie asupra Ucrainei vecine a fost luată cu mult timp înainte.

„Cred că decizia de a declanşa acest război a fost luată cu un an înainte ca el să fi început şi poate chiar mai devreme, pentru că (Vladimir Putin) s-a pregătit pentru aceasta. Astfel, el (Putin) va putea continua cu războiul cu adevărat mult timp”, a spus Olaf Scholz pentru postul american CBS.

Cancelarul german a mai recunoscut că a fost o greşeală a ţărilor europene să devină atât de dependente de resursele energetice ruseşti.

„Ar fi trebuit să investim peste tot în Europa în infrastructură, ceea ce ne-ar fi oferit posibilitatea de a schimba furnizarea, de la o zi la alta. Aceasta este lecţia care a fost învăţată în Europa şi în multe alte locuri, că trebuie să fii pregătit: să fii pregătit pentru situaţii precum aceasta”, a spus Olaf Scholz.

Forțele ucrainene de operațiuni speciale au anunțat, duminică, într-un comunicat, că în regiunea Zaporojie, între Melitopol și Tokmak, a fost aruncat în aer un pod de cale ferată.

„Astăzi după-amiază s-a raportat că podul de cale ferată dintre Melitopol și Tokmok a fost aruncat în aer. O explozie a răsunat în satul ocupat Liubimivka. Rușii au folosit această cale ferată pentru a trimite trenuri încărcate cu arme și echipamente militare spre front”, se spune în raport.

Pe 3 iulie, armata rusă a blocat ieșirea din Melitopolul pe care l-au capturat, după ce Forțele Armate au distrus una dintre cele patru baze militare situate pe aerodrom.

Slovacia intenționează să transfere tancuri și avioane MiG-29 în Ucraina. În același timp, Republica Cehă va acorda asistență Slovaciei în patrularea aeriană a teritoriului până când aceasta va primi F-16 din SUA în locul aeronavelor trimise în Ucraina.

Prim-miniștrii Slovaciei și Republicii Cehe, Eduard Heger și Petr Fiala, au anunțat acest lucru duminică la postul de televiziune ceh  CT24.

În timpul transmisiunii, Eduard Heger a menționat că Bratislava va transfera aeronavele MiG-29 în Ucraina și a menționat și posibilitatea de a trimite tancuri în Ucraina.

„Dar nu vreau să intru în detalii, pentru că și Ucraina ne-a cerut să nu detaliem informații despre acest echipament”, a subliniat Eduard Heger.

Statul major al forțelor armate ucrainene a anunțat, duminică, printr-un comunicat, că armata ucraineană s-a retras din pozițiile ocupate în Lisichansk, regiunea Luhansk.

 „După lupte grele pentru Lisichansk, Forțele de Apărare ale Ucrainei au fost forțate să se retragă din pozițiile lor ocupate”, se arată în comunicat..

„În condițiile superiorității covârșitoare a forțelor de ocupație ruse în artilerie, aviație, sisteme de rachete, muniție și personal, continuarea apărării orașului ar fi dus la consecințe fatale. Pentru a păstra viețile apărătorilor ucraineni, a fost luată decizia de retragere”, s-a mai transmis în comunicat.

Potrivit statului major al forțelor armate ucrainene a transmis că lupta va continua.

„Din păcate, voința de oțel și patriotismul nu sunt suficiente pentru succes – sunt necesare resurse materiale și tehnice… Vom reveni și cu siguranță vom câștiga!”, se mai arată în mesaj.

Urmărește-ne pe Google News