Război în Ucraina, ziua 132 | Locuitorii din Sloviansk, rugați să părăsească orașul, după ce rușii au intensificat atacurile

Forțele ruse și ucrainene sunt angajate în „bătălii grele” la periferia regiunii Luhansk din estul Ucrainei, potrivit Serhiy Hayday, șeful administrației militare din regiunea Luhansk.

„Toate forțele armatei ruse sunt acum aruncate acolo, toate rezervele pe care le au acum”, a spus Hayday marți, potrivit CNN.

Forțele ruse au suferit „un număr mare de pierderi și răniți”, deoarece unele trupe sunt retrase tactic pentru a se regrupa, a susținut Hayday.

„Spitalele sunt supraaglomerate, iar morguele sunt supraaglomerate”, a spus el.CNN nu poate confirma în mod independent numărul victimelor de ambele părți. Hayday a adăugat că „multe depozite din spatele liniilor inamice au fost aruncate în aer” în ultimele zile, distrugând „o cantitate imensă” de muniție și combustibil din Rusia.

Într-o declarație separată, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat marți că trupele ruse își concentrează „principalele eforturi” pe preluarea controlului asupra autostrăzii care leagă orașele Lisichansk și Bakhmut și încercarea de a ocupa așezarea Bilohorivka.

Președintele Volodimir Zelenski cere o explicație din partea Statului Major General cu privire la procedura de obținere a anumitor permise pentru cei obligați la serviciul militar, recruți și rezerviști, după ce Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat pe 5 iulie că aceștia pot părăsi locul de reședință doar dacă obțin permisiunea de la biroul local de înregistrare și înrolare militară, potrivit Ukrayinska Pravda.

„Rog Statului Major să nu ia decizii similare fără mine pe viitor”, a transmis președintele Ucrainei, marți.

Liderul cecen Ramzan Kadîrov a postat luni, pe contul său de Telegram, un videoclip parodie în care prezintă o sosie a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski care anunță pedarea Ucrainei către Rusia, potrivit Afp, citată de News.ro.

Videoclipul de propagandă, cu o durată de un minut și 13 secunde, prezintă un fals Zelenski, interpretat de umoristul Aleksei Stoliarov, stând la masa prezidențială, îmbrăcat în tricoul kaki care îl caracterizează de la începutul războiului, în timp ce Kadîrov ține autoritar mâna în umărul său.

Ministerul de Externe de la Paris a confirmat marţi moartea în Ucraina a unui al doilea luptător francez, al cărui deces fusese anunţat luni de postul privat de radio RTL, transmite AFP.

”Am aflat vestea tristă a acestui deces. Prezentăm condoleanţele noastre familiei sale, cu care serviciile noastre (…) sunt în contact”, a transmis ministerul din Quai dOrsay într-un comunicat.

RTL anunţase luni decesul acestui luptător: ”El a decedat în urma rănilor la 25 iunie în regiunea Harkov. Avea 20 de ani şi se alăturase legiunii internaţionale la 1 martie”.

”Grav rănit, în comă, Adrien D. era îngrijit într-un spital de campanie din regiunea Harkov”, a precizat RTL pe site-ul său.

O fetiță de 10 ani a fost ucisă după ce o rachetă a lovit marți orașul Donețk, au susținut separatiștii susținuți de Moscova din autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD), pe canalul de Telegram, potrivit CNN.

Oficialii numiți de ruși au spus că bombardamentul a fost efectuat de forțele ucrainene. Oficialii ucraineni nu au comentat încă incidentul.

Forțele ruse și ucrainene sunt angajate în „bătălii grele” la periferia regiunii Luhansk din estul Ucrainei, susține marți guvernatorul regiunii Serhii Haidai.

„Toate forțele armatei ruse sunt acum aruncate acolo, toate rezervele pe care le au acum”, a spus Haidai.

Forțele ruse au suferit „un număr mare de pierderi și răniți”, deoarece unele trupe sunt retrase tactic pentru a se regrupa, a susținut Hayday.

„Spitalele și morgile sunt supraaglomerate”, a spus el.

Aproximativ două milioane de tone metrice de cereale sunt recoltate de pe câmpurile din sudul regiunii Zaporijia controlate de forțele ruse, a declarat marți Yevgeniy Balitsky, șeful militar al zonelor ocupate de ruși din Zaporojie, potrivit CNN.

„O campanie de recoltare este în desfășurare în regiune”, a spus Balitsky, pe canalul său Telegram, adăugând că recolta din acest an din regiune este de așteptat să depășească recolta de anul trecut de 1,5 milioane de tone.

Balitsky a adăugat că 70% din recolta de cereale de anul trecut din zonele Zaporojie controlate de ruși a fost deja vândută.

”Aprovizionarea cu cereale este facilitată de cooperarea strânsă cu autoritățile din Crimeea, care au asigurat trecerea nestingherită prin punctele de control vamale și de frontieră”, a spus Balitsky, adăugând că producătorii de cereale „nu au limitări” în alegerea unde să-și vândă cerealele.

Cel puțin două persoane au murit și alte șapte au fost rănite după ce forțele ruse au lovit o piață din orașul Sloviansk, din estul Ucrainei, au declarat autoritățile locale, citate de The Guardian.

Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii Donețk, a confirmat numărul victimelor, actualizând o declarație anterioară a poliției conform căreia o persoană a murit și trei au fost rănite în urma atacului.

”Încă o dată, rușii vizează intenționat locurile în care se adună civili. Acesta este terorism pur și simplu”, a scris Kirilenko, pe canalul de Telegram.

Agenția pentru alimente a ONU a declarat că a primit 17 milioane de dolari din Japonia pentru a rezolva problemele de depozitare a cerealelor din Ucraina și a spori exporturile, potrivit The Guardian.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a declarat că fondurile vor ajuta Ucraina să stocheze produsele din recolta din iulie-august în containere de depozitare modulare.

Fermierii ucraineni „se hrănesc pe ei înșiși și se hrănesc milioane de oameni din întreaga lume”, a spus șeful Biroului FAO pentru situații de urgență și reziliență, Rein Paulsen.

Separațiștii susținuți de Moscova au confiscat două nave sub pavilion străin în orașul-port Mariupol, din estul Ucrainei, spunând că sunt acum „proprietate de stat”. Sunt primele astfel de măsuri împotriva transportului comercial, potrivit unor documente consultate de Reuters.

Autoproclamata Republică Populară Donețk, prin intermediul ministerului său de externe, a informat două companii maritime că navele lor au făcut obiectul „însușirii forțate de bunuri mobile cu transformare forțată în proprietate de stat”, fără nicio despăgubire proprietarilor, potrivit documentelor.

Primarul orașului Sloviansk a cerut locuitorilor rămași să evacueze orașul, după ce rușii și-au intensificat bombardamentele asupra orașului de pe linia frontului ucrainean, transmite The Guardian.

Vadim Liakh a declarat că 40 de case au fost bombardate luni, la o zi după ce șase persoane au fost ucise și 20 rănite în atacuri cu rachete care au vizat orașul.

„Este important să evacuăm cât mai mulți oameni posibil”, a declarat Liakh într-un interviu acordat Reuters, precizând că marți au fost evacuate 144 de persoane, inclusiv 20 de copii, dintr-un oraș considerat acum ca fiind în pericol din cauza bombardamentelor rusești.

Rusia și-a concentrat forțele pentru a cuceri orașele Lysychansk și Severodonetsk între mai și iulie, ultimele două orașe din provincia Luhansk pe care nu le controla.

Ucraina a declarat luni că s-a retras din Lysychansk, ceea ce a dus la speculații potrivit cărora Rusia se va concentra acum asupra Sloviansk și Kramatorsk, la sud, cele două orașe principale din Donețk deținute de Kiev. Provinciile Luhansk și Donețk alcătuiesc regiunea industrială ucraineană Donbas.

Sloviansk avea o populație de 107.000 de locuitori, iar Kramatorsk de 210.000 de locuitori înainte de război. În ciuda amenințării unui atac rusesc, mii de oameni rămăseseră, reticenți în a-și abandona casele, deși se aflau la doar câțiva kilometri de linia frontului.

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat luni că trupele rusești care au luptat în Luhansk trebuie „să se odihnească și să-și consolideze capacitatea de luptă”.

Doar 3% dintre locuitorii din Mariupol au acces la apă, potrivit consilierului primarului orașului din sudul Ucrainei ocupat de Rusia, Petro Andriușcenko, potrivit The Guardian.

Locuitorii sunt forțați să ia apă de peste tot, „inclusiv din fântânile de canalizare”, a declarat Andriușcenko.

Nu mai există medici în oraș, iar peste 100.000 de persoane au rămas fără asistență medicală și medicamente, a adăugat el.

Rusia a afirmat marţi că echipamentele militare livrate de ţările occidentale Ucrainei sunt acum prezente pe piaţa neagră a armelor, precum şi în Orientul Mijlociu, fără a prezenta totuşi probe în acest sens, informează Agerpres, care citează AFP.

O parte din armele livrate Kievului „se răspândesc în Orientul Mijlociu şi sfârşesc, de asemenea, pe piaţa neagră”, a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, în cadrul unui discurs transmis la televiziune.

El nu a furnizat totuşi niciun element concret pentru a-şi dovedi afirmaţiile, notează France Presse.

Livrările de tancuri, piese de artilerie şi alte echipamente militare de către ţările occidentale Ucrainei provoacă nemulţumirea Rusiei, care a declanşat la sfârşitul lui februarie o ofensivă militară foarte costisitoare din punctul de vedere al pierderilor de vieţi omeneşti împotriva ţării vecine.

Serghei Şoigu a acuzat ţările occidentale că au livrat până acum peste 28.000 de tone de arme Ucrainei „în speranţa de a prelungi conflictul” şi de a face Rusia să sângereze.

După ce s-a lovit o rezistenţă puternică în nordul Ucrainei şi în jurul Kievului, Rusia şi-a concentrat forţele în est, unde a înregistrat în ultimele zile câştiguri importante, în special prin cucerirea oraşului Lisiceansk.

După această cucerire, preşedintele rus Vladimir Putin le-a ordonat luni trupelor sale să continue ofensiva în est, unde Moscova doreşte să obţină controlul total al regiunii Donbas.

Premierul britanic Boris Johnson i-a spus președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei convorbiri telefonice de marți, că Ucraina poate recuceri teritoriile capturate recent de Rusia, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street, potrivit CNN.

„Premierul a spus că lumea este în spatele Ucrainei și că el crede că armata președintelui Zelenski poate să recucerească teritoriul capturat recent de forțele lui Putin”, a adăugat acesta.

Johnson l-a pus la curent pe Zelenski cu privire la cele mai recente echipamente militare britanice trimise în Ucraina, „inclusiv 10 sisteme de artilerie autopropulsate și muniții, care vor sosi în zilele și săptămânile următoare”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Rusia exportă în Turcia cereale furate din teritoriile pe care le-a ocupat în cursul invaziei din Ucraina, relevă o anchetă realizată de un grup de jurnalişti de investigaţie ucraineni de la programul audiovizual Shemî, produs de Radio Free Europe, informează marţi EFE, notează Agerpres.

Ancheta lor, publicată de Ukrainska Pravda, arată că nu prea au fost respectate asigurările autorităţilor turce de a se abţine să cumpere cereale ucrainene furate de Rusia din teritoriile ucrainene ocupate.

Potrivit anchetei, ”agresorii ruşi opresc radarele pe navele care transportă cereale ucrainene din Crimeea (peninsula ocupată de ruşi în 2014) către porturile turceşti”, într-un proces sistematic ce este documentat prin imagini din satelit.

Ca parte a acestei investigaţii sunt date publicităţii fotografii ale unor documente care însoţesc transporturile de cereale, pe care Turcia le importă în cantităţi mari. Conform documentelor, locul de origine al produselor transportate este ‘Crimeea, Rusia, notează Ukrainska Pravda.

Grânele sunt încărcate de la terminalul Avlita, din portul Sevastopol din Crimeea, după ce sunt aduse aici din teritoriile ocupate de forţele militare ale Rusiei, cum ar fi regiunile Herson şi Zaporojie (sudul Ucrainei).

Navele îşi opriseră radarele atunci când ajungeau în portul din Crimeea, astfel încât să nu poată fi urmărite prin sistemele de monitorizare ale altor nave, cum ar fi Marine Traffic sau Equasis.

Cu toate acestea, ele nu îşi puteau ‘ascunde ‘ şederea şi încărcarea lor la terminalul Avlita de sateliţi, relevă ancheta publicată de Ukrainska Pravda.

”Una dintre aceste nave este Mihail Nenaşev, care navighează sub pavilion rusesc. Jurnaliştii prezintă dovezi ce arată că acest cargo a efectuat trei deplasări din portul Sevastopol până într-un port din Turcia”, conform publicaţiei ucrainene.

Un alt cargo urmărit de Shemî este nava siriană Finikia. La 20 aprilie, aceasta a apărut în imagini din satelit la terminalul Avlita.

Această navă a reapărut pe radare la 21 aprilie, deja ieşind în mare cu un transport la bord. La 29 aprilie, ea a acostat în portul Nemrut, din Turcia, unde a descărcat cerealele, se menţionează în aceeaşi investigaţie.

Cel puțin o persoană a murit și trei persoane au fost rănite după ce forțele ruse au lovit o piață din orașul Sloviansk din estul Ucrainei, în regiunea Donețk, potrivit poliției, transmite The Guardian.

Fumul a fost văzut ieșind dintr-un magazin de consumabile auto, iar flăcările au cuprins rânduri de tarabe din piață, în timp ce pompierii încercau să stingă incendiul, relatează Reuters.

Nu se știe câte persoane se aflau în piață în momentul atacului, a precizat poliția.

Forțele ucrainene au bombardat marți orașul Donețk din Donbas, a declarat marți reprezentantul autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD) la Centrul comun de control și coordonare privind încetarea focului, potrivit agenției ruse de presă de stat RIA Novosti, preluată de CNN.

„Au fost trase zece proiectile de artilerie de calibru 155 mm”, a transmis reprezentantul RPD, citat de RIA Novosti.

Calibrul de 155 mm este folosit de țările NATO, inclusiv de SUA, dar nu și de Rusia și de alte foste țări sovietice, cum ar fi Ucraina, ceea ce sugerează că obuzele au fost trase din echipamente furnizate de Occident.

Oficialii ucraineni nu au comentat încă presupusele lovituri, dar videoclipuri postate pe rețelele de socializare și geolocalizate de CNN arată fumul care iese din centrul Kamaz, în Donețk, în aceeași zonă în care au fost raportate loviturile de către oficialul RPD.

Videoclipurile arată, de asemenea, explozii continue, ceea ce sugerează că muniția ar fi putut fi depozitată în această facilitate.

Parlamentul Rusiei a aprobat prima etapă a legilor care ar permite țării să treacă la o economie de război. Cele două proiecte de lege ar autoriza guvernul să oblige întreprinderile să aprovizioneze armata cu bunuri și angajații acestora să lucreze ore suplimentare pentru a sprijini invazia Rusiei în Ucraina, relatează Reuters, conform The Guardian.

Armata trebuie susținută într-un moment în care economia rusă se află sub „presiunea colosală a sancțiunilor” din partea Occidentului, a declarat în parlament vicepremierul Iuri Borisov.

Ambele proiecte de lege trebuie să treacă prin a doua și a treia lectură, să fie revizuite de camera superioară a parlamentului și să fie semnate de președintele Vladimir Putin pentru a intra în vigoare.

O navă sub pavilion rusesc care transporta mii de tone de cereale este reținută și investigată de autoritățile turce în portul Karasu din Marea Neagră, în urma unor acuzații că încărcătura sa a fost furată din Ucraina, informează The Guardian.

Oficialii vamali turci au acționat după ce Kievul a afirmat că nava Zhibek Zholy transporta ilegal 7.000 de tone de cereale din Berdyansk, un port ucrainean din sud-estul țării ocupat de Rusia.

Oficialii din Karasu au declarat că nava așteaptă în afara portului în timp ce se fac cercetări privind proveniența transportului.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a confirmat că nava era sub pavilion rusesc.

„Nava este într-adevăr sub pavilion rusesc, dar cred că aparține Kazahstanului, iar încărcătura era transportată în baza unui contract între Estonia și Turcia”, a declarat Lavrov reporterilor.

Kievul a acuzat Rusia că fură cereale de pe teritoriul ucrainean ocupat pentru a le vinde pe piețele internaționale. Exporturile de cereale ale țării reprezintă aproape 15% din totalul mondial.

Conferința de două zile pentru redresarea Ucrainei, la care au participat lideri din peste 40 de țări și organizații internaționale, se apropia de final. În acest context au fost adoptate o serie de principii care ar sprijini Ucraina pe termen lung în efortul de a se reconstrui și de a-și reveni după război, relatează CNN.

Declarația conține un angajament privind acordarea de asistență economică și tehnologică pe termen lung „care va pregăti Ucraina pentru perioada de după război, în timp ce războiul continuă”, a spus Ignazio Cassis, președintele Confederației Elvețiene și șeful Departamentului Federal de Afaceri Externe.

Principiile care stau la baza redresării Ucrainei vor „lega redresarea de reformă” și se vor concentra pe transparență, parteneriat și egalitate.

„Asta ar trebui să ofere poporului Ucrainei speranță și certitudine că nu este singur, pentru că redresarea durabilă a Ucrainei necesită revigorare, rezistență și instituții reînnoite, potrivite pentru viitor”, a mai spus Cassis.

Premierul ucrainean Denis Șmihal a declarat luni în cadrul conferinței că planul de redresare al Ucrainei va costa aproximativ 750 de miliarde de dolari și că activele rusești confiscate ar trebui să fie o sursă cheie de finanțare.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a remarcat marți, când aliații au semnat protocolul de aderare pentru Finlanda și Suedia, că procesul de aderare a celor două țări este deja cel mai rapid din istorie, relatează Ukrainska Pravda.

”Ultima dată am avut un proces similar de ratificare în parlament, a durat 12 luni sau aproximativ un an. Nu pot spune sigur, dar (de data aceasta – n.r.) vorbim de luni”, a declarat șeful NATO.

Secretarul general al Alianței a salutat faptul că mai mulți aliați au început deja procesul de ratificare și au promis că îl vor finaliza mai repede decât de obicei.

Stoltenberg se așteaptă ca toți aliații, inclusiv Turcia, să aibă un proces de ratificare rapid și fără probleme.

Kremlinul intenționează să creeze o legătură feroviară între regiunea rusă Rostov și cele ucrainene Donețk și Luhansk, care alcătuiesc Donbasul, relatează agenția de presă rusă TASS, citând guvernul regiunii Rostov, potrivit Sky News.

Informația apare în contextul în care obiectivele Rusiei se concentrează acum pe regiunea Donețk, după cucerirea completă a Luhanskului, la finalul săptămânii trecute.

Cei 30 de aliați din cadrul NATO au semnat astăzi, 5 iulie, protocolul de aderare pentru Finlanda și Suedia, care să le permită celor două state să se alăture blocului militar odată ce parlamentele din fiecară țară membră vor ratifica decizia, relatează Sky News.

Acest pas, care este cea mai semnificativă extindere a alianței de la mijlocul anilor 1990, înseamnă că Finlanda și Suedia pot participa la reuniunile NATO și au un acces mai mare la informații.

În schimb, până la ratificare, cele două țări nu vor fi protejate de clauza de apărare a NATO conform căreia un atac asupra unui aliat este un atac împotriva tuturor.

„Acesta este cu adevărat un moment istoric. (…) Cu 32 de națiuni în jurul mesei, vom fi și mai puternici”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în prezența miniștrilor de Externe ai celor două țări.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat că țara sa a creat două coridoare care să permită exportul cerealelor din Ucraina, relatează agenția rusă RIA Novosti, citată de The Guardian.

„Se iau un set de măsuri pentru a asigura siguranța navigației în apele Mării Negre și Azov. Pericolul minelor din apele portului Mariupol a fost complet eliminat”, a spus Șoigu.

Moscova a spus în repetate rânduri că nu împiedică exportul de cereale din Ucraina și că autoritățile de la Kiev trebuie să-și demineze apele, un act care ar permite și navelor de război rusești un acces nestingherit pe coasta de sud a Ucrainei, notează The Guardian.

În cele peste patru luni de război, Rusia a pierdut 36.350 de soldați, potrivit unui nou raport al Statului Major al Armatei Ucrainei, citat de The Kyiv Independent.

Potrivit estimărilor Kievului, printre pierderile suferite de Moscova de la începutul invaziei se numără și:

• 1.594 de tancuri
• 3.772 de transportoare blindate
• 2.634 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 806 sisteme de artilerie
• 247 de sisteme de lansare multiplă de rachete
• 105 sisteme de apărare antiaeriană
• 187 de elicoptere
• 217 avioane
• 660 de drone
• 15 ambarcațiuni.

Prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte a propus crearea unui mecanism legal pentru confiscarea bunurilor ruse vizate de sancțiuni și folosirea acestora în procesul de reconstrucție a Ucrainei, relatează Ukrainska Pravda.

„Facem apel la UE și țările din afara UE care au impus sancțiuni să stabilească un mecanism legal pentru confiscarea acestor bunuri”, a spus Simonyte în discursul său de la Conferința pentru reconstrucția Ucrainei de la Lugano, Elveția.

Șefa guvernului de la Vilnius a subliniat că Ucraina și-a prezentat planul de redresare, iar acum partenerii săi trebuie să demonstreze că pot merge mai departe de la discuțiile privind implementarea sa.

„Trebuie să obținem mai multe finanțări din propriile noastre bugete sau să facem împrumuturi generale. Dar cel mai potrivit mod este să luăm în considerare utilizarea activelor rusești înghețate din cauza sancțiunilor. Nu putem reînvia oamenii uciși de Rusia, dar avem șansa reală de a face agresorul să plătească. Prin urmare, aceste active sunt în băncile noastre”, a mai spus Simonyte.

Ea a vorbit despre necesitatea unui plan în legătură cu modul în care fiecare țară și organizație va fi implicată în restaurarea Ucrainei.

În discursul pe care l-a susținut, la rândul său, în cadrul conferinței din Elveția, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit principiile cheie ale redresării țării sale. Printre acestea, siguranța, tehnologia, respectarea standardelor de mediu, utilizarea tehnologiilor verzi, concentrarea pe interesele comunităților, transparență maximă și implementarea unui proiect de redresare în viața economică reală a Ucrainei pentru a crea noi locuri de muncă și noi industrii.

Banca Europeană de Investiții, componenta de creditare a Uniunii Europene, propune o structură de finanțare care să ajute la reconstruirea Ucrainei cu investiții de până la 100 de miliarde de euro.

Șeful administrației impuse de Rusia în Zaporojie, Evgheni Balitsky, a declarat că regiunea ucraineană aflată sub controlul Moscovei ar urma să vândă cereale către state din Orientul Mijlociu, relatează agenția de presă rusă TASS, citată de The Guardian.

Principalele țări implicate în acord sunt Irak, Iran și Arabia Saudită.

De la începutul invaziei, Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că a furat cereale din țară, acuzație pe care Moscova a negat-o.

Un înalt oficial de la Ankara a anunțat luni că autoritățile turce au oprit o navă de marfă sub pavilion rusesc în largul coastei Mării Negre pentru a face investigații în legătură cu acuzațiile Ucrainei, conform cărora ambarcațiunea transporta cereale furate.

Ministrul ucrainean al Externelor, Dmitro Kuleba, face un apel la comunitatea internațională, printr-un mesaj publicat pe Twitter, în care cere să reducerea accesului Rusiei la serviciile de transport maritim, care stau la baza exporturilor sale, relatează The Guardian.

”Economia Rusiei orientată spre export se bazează în mare măsură pe transportul maritim oferit de flotele străine. Îi îndemn pe parteneri: să restricționeze accesul Rusiei la serviciile lor și să epuizeze mașina de război a lui Putin. La urma urmei, ceea ce Rusia exportă cu adevărat în lume astăzi este moartea, criza și minciunile”, a scris șeful diplomației ucrainene pe Twitter.

Maksym Marchenko, guvernatorul regiunii ucrainene Odesa, face apel la militarii ruși care luptă în țara sa să depună armele și să refuze să mai participe la bătălii pentru a-și salva viața și viitorul, relatează The Guardian.

Într-un mesaj publicat pe Telegram, oficialul din Odesa le cere soldaților ruși să ia această decizie gândindu-se la familiile lor.

”Ucrainenii sunt gata să-și apere casele și pe cei dragi până la sfârșit. Gândiți-vă și la familiile voastre. Cei dragi au nevoie de tați, soți și fii sănătoși care trăiesc, au nevoie de ei acasă. Viața nu este dată pentru a îndeplini ordinele criminale ale regimului lui Putin. Salvează-ți viața și viitorul – refuză să participi la războiul sângeros al lui Putin.

Întinde-ți brațele de dragul viitorului tău sigur și pașnic. Puteți goli combustibilul, dezactivați echipamentele, explicând imposibilitatea participării voastre la ostilități”, îi îndeamnă Marchenko pe militarii ruși.

Dacă ar face asta, ei nu ar însemna că se predau, ci că refuză să participe la ”o crimă împotriva umanității”, mai scrie guvenratorul din Odesa.

”Apărătorii internaționali ai drepturilor omului și protecția Națiunilor Unite vor fi asigurate celor care se tem de persecuția autorităților ruse. Aceasta nu este predare. Aceasta este o demonstrație a refuzului vostru de a participa la o crimă împotriva umanității.

Făcând acest lucru, nu trădați poporul rus și patria voastră. Dimpotrivă, oferiți Rusiei șansa de a-și păstra demnitatea și de a oferi speranță pentru viitor”, mai precizează Maksym Marchenko.

Finlanda și Suedia au încheiat luni, 4 iulie, negocierile de aderare la NATO, iar aliații urmează să semneze astăzi protocoalele, relatează Associated Press, citată de Washington Post.

Ulterior, protocoalele de aderare trebuie să fie ratificate de cele 30 de state membre ale alianței militare occidentale.

Deși a încheiat un acord săptămâna trecută cu cele două țări la summitul NATO de la Madrid, Turcia ar putea ridica încă probleme pentru includerea Suediei și Finlandei în blocul militar.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat săptămâna trecută că Ankara ar putea încă bloca procesul dacă cele două țări nu reușesc să satisfacă pe deplin cererea Turciei de extrădare a suspecților de terorism care au legături cu grupări kurde în afara legii sau cu rețeaua unui cleric exilat acuzat de lovitura de stat eșuată din 2016 în Turcia.

Mai multe informații: Protocoalele de aderare pentru Suedia și Finlanda, semnate de NATO

Ambasada Rusiei la Sofia a încetat să mai elibereze vize turistice cetățenilor bulgari, relatează Ukrainska Pravda, care citează eurointegration.com.ua.

Măsura va limita semnificativ posibilitatea bulgarilor de a călători în Rusia, acest lucru fiind permis doar rudelor apropiate ale cetățenilor ruși, transmite postul național de radio din Bulgaria.

Pe site-ul Ambasadei Rusiei de la Sofia nu există informații despre oprirea eliberării vizelor turistice.

Călătoriile în Rusia se efectuează cu vize turistice, umanitare, de afaceri, de studiu sau de muncă.

Tensiunile diplomatice dintre Bulgaria și Rusia au escaladat recent după ce guvernul de la Sofia a decis expulzarea a 70 de membri ai misiunii diplomatice ruse. Diplomații și oficialii ruși au plecat duminică la Moscova.

La sfârșitul săptămânii trecute, ambasadorul Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a dat autorităților bulgare un ultimatum pentru a-și anula decizia până vineri la ora 12. Ea a avertizat că altfel Rusia își va închide ambasada din Bulgaria.

Premierul Kirill Petkov a respins cererea sa, spunând că Bulgaria nu va permite diplomaților străini să emită ultimatumuri.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat luni că Rusia va lua măsuri în oglindă în urma răspunsului Bulgariei.

După cucerirea orașului Lisichansk de către forțele ruse, trupele ucrainene ar putea acum să revină ”la o linie a frontului mai ușor de apărat”, notează Ministerul britanic al Apărării într-un raport în care citează serviciile de informații de la Londra, potrivit Sky News.

”Prin capturarea relativ rapidă a Lisichanskului, Rusia își extinde practic controlul asupra întregului teritoriu al oblastului Luhansk, permițându-i să pretindă un progres substanțial față de obiectivul politic imediat al războiului, și anume «eliberarea» Donbasului”, scrie în raportul citat.

Specialiștii britanici vorbesc în acest context despre ”o coordonare destul de eficientă între cel puțin două Grupări de Forțe, Gruparea Centrală probabil comandată de generalul-colonel Alexandr Lapin și Gruparea de Sud probabil sub generalul recent numit Serghei Surovikin”.

”Există o posibilitate realistă ca forțele ucrainene să poată reveni acum la o linie a frontului mai ușor de apărat (…). Bătălia pentru Donbas a fost caracterizată de ritmuri lente de avans și de angajarea în masă a artileriei de către Rusia, făcând orașe una cu pământul în acest proces. Luptele din regiunea Donețk vor continua aproape sigur în acest mod”, mai precizează Ministerul britanic al Apărării.

După ce trupele ruse au capturat orașului Lisichansk din Luhansk, forțele ucrainene speră să lanseze o contraofensivă în sud. Consilierul prezidențial Oleksii Arestovici spune că orașele cucerite de Moscova în ultima perioadă sunt unele „de dimensiuni medii” și vor fi ultima victorie a Rusiei în Ucraina, relatează Sky News.

„Aceasta este ultima victorie a Rusiei pe teritoriul ucrainean. Acestea au fost orașe de dimensiuni medii. Și asta a durat din 4 aprilie până pe 4 iulie – adică 90 de zile. Atât de multe pierderi”, a declarat consilierul președintelui Volodimir Zelenski.

„Capturarea orașelor din est a însemnat că 60% din forțele ruse sunt acum concentrate în est și este dificil pentru ele să fie redirecționate spre sud. Și nu mai există forțe care să fie aduse din Rusia. Au plătit un preț mare pentru Severodonețk și Lisichansk”, a adăugat oficialul ucrainean.

Forțele ruse au cucerit întreaga regiune Luhansk din estul Ucrainei după ce au capturat, la sfârșitul săptămânii trecute, orașul Lisichansk. Acum, trupele Moscovei se vor concentra pe cucerirea teritoriilor din regiunea Donețk, estimează specialiștii.

„Trebuie să câștigăm războiul, nu bătălia pentru Lisichansk. Doare foarte mult, dar nu înseamnă că am pierdut războiul”, a spus guvernatorul din Luhansk, Serghei Haidai.

Marți dimineață, forțele ucrainene au preluat noi linii defensive în Donețk, unde controlează încă marile orașe. Asta în condițiile în care Vladimir Putin le-a transmis trupelor sale care au luptat la Lisichansk „să se odihnească și să-și recupereze pregătirea militară”, în timp ce altora le-a spus să continue lupta.

Trupele ruse au lansat atacuri cu rachetă asupra orașului Mikolaiv, din sudul țării, în dimineața zilei de marți, 5 iulie, anunță primarul orașului, Oleksandr Sienkevici, pe Telegram, potrivit Ukrainska Pravda.

„Dimineața, ocupanții au lansat atacuri cu rachete asupra Mikolaivului. Salvatorii, medicii, echipele de urgență și din domeniul utilităților publice lucrează deja la sol”, a anunțat edilul.

Purtătorul de cuvânt al Comandamentului de Sud al Armatei Ucrainene, căpitanul Natalia Humeniuk, a declarat că steagul țării se află pe Insula Șerpilor, dar nu a fost încă arborat, clarificând astfel observațiile anterioare cu privire la statutul drapelului, relatează CNN.

„Steagul a fost dus pe insulă cu elicopterul. Va aștepta sosirea trupelor, apoi va flutura”, a declarat Humeniuk pentru CNN, adăugând că remarcile ei despre ridicarea drapelului ar trebui „înțelese metaforic”.

„Nimeni nu a aterizat pe insulă. (…) Și nimeni nu va risca oamenii de dragul unei fotografii pentru mass-media”, a mai precizat comandantul.

Anterior, aceasta declarase că drapelul ucrainean a fost arborat peste Insula Șerpilor, după retragerea Rusiei de pe teritoriul important din punct de vedere strategic din Marea Neagră.

Dintre cele șapte rachete care au vizat regiunea ucraineană Dnipropetrovsk în dimineața zilei de marți, 5 iulie, șase au fost doborâte de forțele ucrainene, anunță guvernatorul Valentin Reznicenko într-un mesaj pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda. Atacul nu a fost soldat cu victime.

„Atac cu rachete dimineața asupra regiunii. «Vecinul prietenos» ne-a trimis șapte rachete! Armata noastră a doborât șase dintre ele – peste raionul Dnipro și Sinelnikovski. La Dnipro, resturi de la o rachetă doborâtă au provocat un incendiu. Pompierii au stins incendiul. Nimeni nu a fost rănit”, a scris guvenratorul pe Telegram.

O lovitură a vizat și o zonă privată din orașul Pokrov.

„Mai multe case au fost distruse, geamuri sparte în alte câteva. Explozia a provocat un incendiu”, mai precizează oficialul local, adăugând că potrivit primelor informații, nici în urma acestui atac nu au existat victime.

Specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) sugerează, într-un nou raport despre situația din Ucraina, că trupele ruse pregătesc un atac asupra orașelor Bakhmut și Seversk, dar după luptele pentru Lisichansk, este puțin probabil ca acestea să fie unul de succes, relatează publicația Ukrainska Pravda.

”Forțele ruse vor continua probabil eforturile de a se deplasa la vest de autostrada T1302 Bakhmut-Lisichansk pentru a se îndrepta în cele din urmă pe Bakhmut și Seversk, deși capacitatea lor de a face acest lucru cu succes în urma pierderilor suferite în timpul încercărilor de a cuceri Lisichansk este discutabilă”, se menționează în raportul think thank-ului american.

De asemenea, potrivit datelor analizate de institut, Forțele Armate ale Ucrainei atacă din ce în ce mai mult infrastructura militară rusă, adânc în teritoriile ocupate, cu sistemele HIMARS (sistem de rachete de artilerie de mare mobilitate – n.r.), furnizate de SUA.

Trupele Kievului au atacat depozitele de muniții rusești din Dubrovny, regiunea Harkov (lângă linia frontului) pe 4 iulie și Snijne, regiunea Donețk (la aproximativ 75 km de linia frontului) în noaptea de 3 spre 4 iulie, după ce au lovit unul dintre cele patru depozite de muniții rusești la Melitopol, pe 3 iulie.

”Situaţia de pe linia frontului nu a suferit schimbări semnificative” în ultima zi, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski în mesajul adresat luni seară națiunii, precizând însă că forțele ruse ”continuă să terorizeze zonele de frontieră din regiunea Sumî, oraşul Harkov şi regiunea Donbas”, relatează News.ro.

Forţele armate ale Ucrainei răspund, pun presiune şi distrug potenţialul ofensiv al ocupanţilor zi de zi. Trebuie să îi înfrângem. Aceasta este o sarcină dificilă, necesită timp şi eforturi supraomeneşti. Dar nu avem alternativă, este vorba despre independenţa noastră, despre viitorul nostru, despre soarta întregului popor ucrainean”, le-a transmis liderul de la Kiev cetățenilor țării sale.

Amintind despre Conferința pentru refacerea Ucrainei, care are loc în aceste zile în Elveția, Zelenski a subliniat că redresarea țării trebuie să înceapă chiar acum.

”Forţele ucrainene au eliberat mai mult de o mie de aşezări de la ocupanţi, iar altele noi se adaugă în fiecare săptămână. Acum, de exemplu, în sudul ţării noastre. Toate acestea au suferit distrugeri pe scară largă. Iar acest lucru înseamnă, de asemenea, nevoia de fonduri colosale pentru refacerea infrastructurii, pentru revenirea serviciilor sociale, pentru restabilirea unei vieţi economice normale. Numai în zonele eliberate există zeci de mii de case distruse”, a spus președintele Ucrainei.

Totodată, Zelenski a făcut apel la pregătirea școlilor și universităților pentru următorul an de cursuri ”pe întregul teritoriu liber al ţării şi în noile condiţii de ameninţare constantă” și a cerut mobilizare pentru ca Ucraina să treacă cu bine din punct de vedere energetic peste iarna care urmează.

Redresarea Ucrainei nu se referă doar la ceea ce trebuie făcut mai târziu, după victoria noastră, ci şi la ceea ce trebuie făcut în acest moment. Şi trebuie să o facem împreună cu partenerii noştri, cu întreaga lume democratică. Faceţi-o acum!

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei:

”Vreau să spun că reconstrucția statului nostru nu este doar refacerea zidurilor pe care le aveam și care au fost distruse de bombardamente. Ucraina trebuie să devină cea mai liberă, mai modernă și mai sigură țară din Europa – în toate sensurile cuvântului, în special, în ceea ce privește mediul nostru. Sunt sigur că vom face asta”, a adăugat Volodimir Zelenski.

Primarul din Slaviansk, Vadym Lyakh, a declarat luni că acest oraș situat în regiunea Donețk s-a transformat în prima linie a frontului războiului, scrie Unian.

„Orașul a devenit deja linia întâi. Acum este foarte important să evacuăm cât mai mulți oameni, aici evenimentul de ieri (bombardamentul trupelor ruse, n.r.) a devenit un reper și oamenii au început să părăsească orașul în mod mai activ. Ieri au plecat 70 de persoane, pentru mâine s-au înscris deja 200 de persoane, care vor părăsi orașul, și apoi evacuarea va continua. Se merge în două direcții: Dnipro-Rivne și – a doua rută – spre Pokrovsk și cu trenul spre Liov”, a spus edilul.

Vadym Lyakh a precizat că atacurile efectuate de ruși au distrus duminică 40 de case, iar o clădire cu nouă etaje a fost parțial distrusă.

Pavlo Kirilenko, guvernatorului regiunii Donețk, a anunțat că duminică, 3 iulie, șase civili au fost uciși în Slaviansk în urma bombardamentelor rusești.

Moscova ar putea viza întreaga Uniune Europeană, ca reacţie faţă de expulzarea de către Bulgaria a 70 de membri ai corpului dplomatic rus, a avertizat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit AFP.

„Decizia politizată a Sofiei de a ne reduce în mod nejustificat personalul diplomatic în Bulgaria nu va rămâne cu siguranţă fără un răspuns bilateral”, a ameninţat Zaharova, într-un comunicat de presă.

Aceasta a sublinit că expulzarea decisă de Bulgaria „depăşeşte practica diplomatică” şi a îndemnat Sofia şi UE „să reflecteze la principiul reciprocităţii de la baza relaţiilor diplomatice”.

Diplomaţia europeană „ar trebui să înţeleagă că susţinerea necugetată a acţiunilor antiruseşti ale diverselor state membre impune întregii Uniuni Europene responsabilitatea consecinţelor acestora, inclusiv din punct de vedere al măsurilor de retorsiune din partea noastră”, a transmis Zaharova.

Ambasadoarea Rusiei la Sofia a cerut vineri închiderea reprezentanței diplomatice din Bulgaria, în urma refuzului Sofiei de a reveni asupra deciziei de a expulza 70 de membri ai personalului diplomatic rus.

Arhiepiscopul regiunii Belgorod din vestul Rusiei a cerut, într-o rară manifestare publică de opoziție față de Kremlin, să se pună capăt „vărsării de sânge pe teritoriul ucrainean”, scrie BBC.

Comentariile sale – relatate de presa rusă – au fost făcute după o serie de atacuri cu rachete asupra orașelor rusești Belgorod și Kursk, situate la granița cu Ucraina – pe care Moscova le-a pus pe seama Kievului.

„Noaptea trecută, rachete ale forțelor armate ale Ucrainei au lovit oameni care dormeau în Belgorod, în zonele rezidențiale”, a scris arhiepiscopul, într-o declarație publicată pe site-ul oficial al bisericii.

„Printre cei morți se numără locuitori din regiunea [ucraineană] Harkov care au venit să se adăpostească de război în pașnicul Belgorod”, a precizat el.

„Cerem o rugăciune specială pentru odihna celor decedați și pentru recuperarea celor răniți; pentru a se pune capăt vărsării de sânge care are loc pe teritoriul ucrainean, dar care astăzi a ajuns și în casele noastre”, a adăugat Arhiepiscopul regiunii Belgorod.

Războiul se va încheia, cel mai probabil, în 2023, când trupele ucrainene vor ajunge la frontiera de stat a Ucrainei din 1991, recuperând teritoriile ocupate, apreciază şeful Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Kirilo Budanov, într-un interviu acordat luni publicaţiei ucrainene RBC-Ukraina, potrivit Agerpres.

Primele rezultate ale punctului de cotitură în războiul declanşat de Rusia în Ucraina se vor vedea deja în luna august, a afirmat Budanov, anticipând că până la sfârşitul anului luptele vor scădea în intensitate în mod semnificativ.

„Către sfârşitul anului, să zicem, intensitatea ostilităţilor se va reduce destul de mult. Dar acesta nu va fi încă sfârşitul, este important să înţelegeţi corect ceea ce spun”, a declarat Budanov în interviul pentru RBC-Ukraina.

El a mai spus că, în multe privinţe, Ucraina depinde de sprijinul partenerilor săi, indicând că această asistenţă nu este încă suficientă pentru a elibera definitiv teritoriile ocupate de forţele ruse.

Este imposibil de prezis cu exactitate când se va încheia războiul cu Federaţia Rusă, dar, potrivit celor mai optimiste previziuni, acest lucru s-ar putea întâmpla înainte de sfârşitul anului 2022, declarase anterior ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, citat de publicaţia locală Zerkalo nedeli.

Marea Britanie a adăugat luni numele a șase persoane fizice și a unei companii pe lista persoanelor și întreprinderilor care fac obiectul înghețării activelor ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, informează Al Jazeera.

Măsurile permit „înghețarea fondurilor și a resurselor economice ale anumitor persoane, entități sau organisme implicate în destabilizarea Ucrainei (…) și în susținerea Guvernului Rusiei sau în obținerea unui beneficiu din partea acestuia”, a precizat Ministerul britanic de Finanțe.

Biroul procurorului general al Ucrainei a anunțat luni înghețarea unor active în valoare de 12 milioane de dolari aparținând unor companii rusești și belaruse, informează CNN.

Bunurile includ 300 de containere de cale ferată cu îngrășăminte minerale care se pare că nu respectau reglementările vamale ucrainene, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul procurorului general.

Biroul ucrainean pentru securitate economică și evaziune fiscală pe scară largă conduce această anchetă, menționează procuratura.

Din orașul ucrainean ocupat de forțele ruse lipsesc medicamentele pentru bolnavii de cancer, persoanele cu diabet, tuberculoză și care au probleme cu glanda tiroidă, astfel că pacienții sunt în pericol, avertizează primarul Vadim Boichenko, relatează Ukrainska Pravda.

Într-un mesaj publicat pe contul de Telegram al Consiliului Local din Mariupol, edilul spune că nu se așteaptă ca ocupanții ruși să livreze medicamentele necesare civililor.

„Viețile lor sunt în pericol. Până la urmă, de mai bine de două luni, invadatorii ruși și ajutoarele lor, autoproclamatele autorități ale Mariupolului, au blocat accesul normal al locuitorilor la apă potabilă, o cantitate suficientă de alimente și medicamente”, afirmă Vadim Boichenko, în mesajul său.

Mai multe detalii: Civilii bolnavi din Mariupol riscă să moară din cauza lipsei de medicamente, avertizează primarul orașului

Războiul de uzură din Donbas va continua, iar forțele ruse vor încerca acum să ocupe și regiunea Donețk, vizând orașele Sloviansk, Kramatorsk și Bahmut, spun analiști și oficiali citați de New York Times și CNN.

Lisichansk, ultimul oraș important deținut de Ucraina în provincia estică Luhansk, a căzut duminică, oferind Moscovei o victorie de etapă în campania sa de cucerire a Donbasului, regiunea bogată în minerale aflată la granița cu Rusia, de mult în vizorul lui Vladimir Putin.

Mai multe detalii: După capturarea totală a Luhanskului, Rusia controlează mai bine de o cincime din Ucraina. Ce urmează pe frontul de est

Ministrul adjunct de Interne al Ucrainei, Kateryna Pavlichenko, a declarat luni pentru agenția de presă Ukrinform că poliția a deschis peste 20 de anchete penale privind presupuse infracțiuni sexuale comise de trupele ruse.

„În (unele) dintre aceste 20 de cazuri pot exista mai multe cazuri de violență sexuală împotriva mai multor victime sau violențe comise de mai mulți infractori”, a spus ea.

O parte din aceste proceduri penale a fost transferată de procurori către SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei), pentru investigații suplimentare, a precizat Kateryna Pavlichenko.

Prim-ministrul suedez Magdalena Andersson a vizitat luni Bucha și Borodianka, orașe din regiunea Kiev devastate în martie trupele ruse, informează The Kyiv Independent.

„Președintele Volodimir Zelenski spune că ucrainenii luptă nu doar pentru Ucraina, ci și pentru lumea civilizată și valorile democratice. Și acesta este adevărul absolut”, a declarat premierul sudez.

Rusia trebuie să ajute la plata daunelor pe care le-a provocat Ucrainei în timpul „războiului său îngrozitor”, în timp ce Kievul are nevoie, de asemenea, de ajutor pentru a-și revigora economia puternic afectată, a declarat luni ministrul britanic de Externe, Liz Truss, pentru agenția de presă Reuters, potrivit Al Jazeera.

„Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru acest război îngrozitor”, a declarat Truss în marja Conferinței pentru redresarea Ucrainei de la Lugano. „Analizăm opțiunile pentru modul în care putem folosi activele rusești”, a precizat șefa diplomației britanice.

Marea Britanie are în vedere adoptarea unei legislații care să permită confiscarea bunurilor persoanelor responsabile de acest război, a adăugat Liz Truss.

Forțele rusești au bombardat luni regiunea Herson, deja ocupată, folosind lansatoare multiple de rachete Grad, scrie The Kyiv Independent

Potrivit unei postări pe Facebook a grupării militare „Kakhovka”, în urma bombardamentelor un civil a fost ucis, iar o altă persoană a fost rănită într-un atac asupra satului Zahradivka.

Ministerul de Interne din cadrul guvernului ucrainean a anunțat luni că rușii au bombardat 18 așezări din regiunea Donețk în ultimele 24 de ore, potrivit The Kyiv Independent.

Forțele ruse au efectuat 24 de atacuri asupra populației civile, provocând victime, a precizat ministerul, într-un raport publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, fără a preciza numărul victimelor.

În aceste atacuri au fost folosite mai multe tipuri lansatoare de rachete, inclusiv Grad, Uragan, Smerch și Tornado, precum și avioane, mai scrie în raportul Ministerului de Interne.

UE va crea o platformă care să coordoneze reconstrucţia Ucrainei după războiul acesteia cu Rusia, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că reconstrucţia Ucrainei este „sarcina comună a întregii lumi democratice”, iar premierul Denis Şmigal a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile acestei reconstrucţii, relatează Agerpres, preluând Reuters şi AFP.

Declaraţiile au fost făcute la o conferinţă dedicată reconstrucţiei Ucrainei, care se desfăşoară în oraşul elveţian Lugano.

Platforma anunţată de Ursula von der Leyen va fi folosită pentru schiţarea nevoilor de investiţii, coordonarea acţiunii şi orientarea resurselor.

„De la începerea războiului, UE a mobilizat în jur de 6,2 miliarde de euro ca asistenţă financiară” pentru Ucraina şi „vor mai veni (fonduri). Ne vom angaja într-o reconstrucţie substanţială pe termen mediu şi lung”, a promis șefa Comisiei Europene.

Pe respectiva platformă se vor regăsi ţări, instituţii, sectorul privat şi societatea civilă. Banca Europeană pentru Investiţii a propus crearea unui fond pentru reconstrucţia Ucrainei în valoare de circa 100 de miliarde de euro, pe modelul planului european de redresare post-COVID.

Ursula von der Leyen a mai spus că „obiectivul Kremlinului este distrugerea militară, politică şi economică a Ucrainei”. „Ei (rușii, n.r.) doresc să submineze existenţa fundamentală a Ucrainei ca stat. Nu putem şi nu vom permite să se întâmple acest lucru”, a adăugat ea.