LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 134 | Rușii instalează rachete Iskander în sud-estul Belarusului, aproape de granița cu Ucraina

Yuriy Ignat, purtător de cuvânt al Comandamentului Aerian al Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat, joi, că armata rusă folosește rachete aer-sol, încercând să distrugă pozițiile apărării aeriene ucrainene.

„În diferite direcții, inamicul continuă să folosească rachete antiradar aer-sol din clasele Kh-31P și Kh-58 împotriva rachetelor antiaeriene și a unităților de inginerie radio ale forțelor aeriene ucrainene, încercând să ne distrugă din aer pozițiile de apărare. Apărătorii aerieni iau toate contramăsurile pentru ca aceste rachete să nu-și atingă ținta”, a spus Yuriy Ignat.

În ceea ce privește ziua precedentă, purtătorul de cuvânt al Forțelor Armate ale Ucrainei a precizat că pe 6 iulie, apărarea antiaeriană a distrus două rachete „Caliber”, cu care rușii au tras în regiunile sudice de la Marea Neagră.

Oleg Sinegubov, guvernatorul regiunii Harkov, a anunțat joi că forțele ruse au bombardat unul dintre districte și conform datelor preliminare, cel puțin trei persoane au fost ucise și alte cinci rănite.

„Cerem locuitorilor din Harkov să fie extrem de atenți, să nu meargă pe străzile orașului fără a avea o urgență. La urma urmei, inamicul lovește insidios, bombardând zonele rezidențiale și infrastructura civilă”, a spus Oleg Sinegubov.

Potrivit raportului preliminar al Centrului Regional pentru Asistență Medicală de Urgență, în urma bombardării districtului Nemișlian de către ruși, trei civili au fost uciși și alți cinci au fost răniți.

Rusia deţine controlul a 22% dintre terenurile agricole ale Ucrainei, iar războiul ameninţă recoltele din această vară, ceea ce ar putea agrava criza alimentară mondială, estimează cercetători de la NASA, relatează AFP.

Potrivit unor imagini satelitare filmate la 13 iunie de către misiunea Sentinel-2 a Agenţiei Spaţiale Europene, analizate de către Program, 22% dintre terenurile agricole ale Ucrainei se află sub controlul Rusiei, în estul şi sudul ucrainene.

Este vorba despre 28% dintre cerealele de iarnă – grâu, orz, ovăz – şi 18% dintre recoltele de vară – porumb şi floarea-soarelui -, precizează NASA în această notă.

„Grânarul lumii este în război, iar noi ne aflăm în primul stadiu al unei crize alimentare care probabil va afecta fiecare ţară şi fiecare persoană din lume într-un fel”, a avertizat directoarea Programului NASA privind recoltele, Inbal Becker-Reshef.

Rusia nu a întreprins încă acțiuni serioase în timpul operațiunii speciale din Ucraina și nu refuză discuțiile de pace, a declarat joi președintele rus Vladimir Putin, în cadrul unei întâlniri cu liderii fracțiunilor din Duma de Stat.

„Astăzi auzim că vor să ne învingă pe câmpul de luptă. Ce poți să spui, să încerce. Am auzit de multe ori că Occidentul vrea să lupte cu noi până la ultimul ucrainean. Aceasta este o tragedie pentru poporul ucrainean, dar se pare că totul merge în această direcție”, a spus Vladimir Putin.

„Toată lumea ar trebui să știe că, în mare, nu am început încă nimic serios. În același timp, nici noi nu refuzăm negocierile de pace. Dar cei care refuză să știe că cu cât mai târziu, cu atât le va fi mai greu să negocieze cu noi”, a subliniat Vladimir Putin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin avertizează: Rusia nu am întreprins încă nimic serios în Ucraina

Adjunctul şefului Direcţiei principale de operaţiuni a Statului Major al armatei ucrainene, generalul de brigadă Oleksii Gromov, a declarat, joi, că Belarusul a transferat aerodromul Ziabrovka de lângă Gomel (sud-est) sub controlul total al Rusiei, informează agenţiile de presă Unian şi Liga.

„Belarusul a transferat sub controlul total al Rusiei aerodromul Ziabrovka de lângă Gomel, unde în prezent au loc lucrări de amenajare a unei baze militare. Pe acest aerodrom se află o subunitate (divizion) de rachete Iskander-M şi una de sisteme antiaeriene S-400 Triumf ale forţelor armate ruse”, a specificat generalul Gromov.

De asemenea, Belarus aşteaptă să primească propriul sistem Iskander din Rusia, pentru care se pregăteşte intens, a adăugat generalul ucrainean.

Acesta urmează să fie instalat la unitatea militară a Brigăzii 465 de rachete a forţelor de infanterie din Belarus în oraşul Osipovici, unde a fost demarată construcţia unor hangare, potrivit generalului ucrainean.

Uniunea Europeană consideră că este inacceptabil ca Rusia să se folosească de reuniunile G20 în Indonezia ca de o „platformă pentru propaganda sa” cu privire la conflictul în Ucraina, a avertizat joi purtătoarea de cuvânt a şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, potrivit Agerpres. 

 O reuniune la nivel de miniştri de externe din ţările membre ale G20 are loc în insula Bali joi şi vineri pentru a pregăti summitul liderilor celor 20 de economii dezvoltate şi mari economii emergente, prevăzut să aibă loc în noiembrie în acelaşi loc.  Josep Borrell nu are programată nicio întâlnire cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov în cursul celor două zile, au indicat serviciile sale.

Moscova consideră armele nucleare doar un factor de descurajare, pe care le va utiliza doar în cazul unui atac nuclear împotriva sa, a declarat joi preşedinta Consiliului Federaţiei Ruse, Valentina Matvienko, relatează EFE şi Interfax, citate de Agerpres.

”Ne comportăm ca o ţară civilizată şi o facem deschis, o spunem public şi respectăm cu stricteţe angajamentele asumate şi facem totul pentru ca aşa ceva să nu se întâmple”, a spus șefa Senatului, într-o conferință de presă.

”Orice persoană sănătoasă la cap, mai ales dacă este politician, înţelege că un război nuclear (…) este sfârşitul civilizaţiei umane, pur şi simplu sfârşitul planetei noastre”, a mai spus aceasta.

Mai multe informații: Rusia consideră armele nucleare doar un factor de descurajare, spune Valentina Matvienko, șefa Senatului și ”mâna dreaptă” a lui Putin

Cel puțin o persoană a fost ucisă și alte șase rănite după ce o rachetă a lovit o zonă rezidențială din Kramatorsk, potrivit guvernatorului regional al Donețk al Ucrainei, Pavlo Kirilenko, citat de CNN.

”O rachetă rusă a lovit centrul Kramatorsk. Se știe sigur că există un mort și șase răniți, dar aceste cifre se pot schimba în continuare. Șase clădiri au fost avariate în urma impactului, inclusiv un hotel și o clădire rezidențială înaltă. Acesta este un atac deliberat asupra civililor”, a spus Kirilenko.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit pe premierul britanic Boris Johnson „un adevărat prieten al Ucrainei”, adăugând că este încrezător că politica Marii Britanii față de Ucraina nu se va schimba prea curând, în ciuda demisiei lui Johnson, potrivit CNN.

Ucraina a câștigat foarte mult din relația cu premierul, inclusiv din sprijinul militar, a spus Zelenski, la CNN, când a fost întrebat despre comentariile sale cu privire la demisia lui Johnson.

Președintele ucrainean a spus că așteaptă cu nerăbdare să vorbească direct cu Johnson pentru a afla mai multe despre detaliile demisiei sale.

Forțele ruse au tras rachete în centrul orașului Kramatorsk, din estul Ucrainei, într-un atac aerian, a declarat primarul orașului, Oleksandr Goncharenko, citat de The Guardian.

Atacul, care a avut loc joi după-amiază, s-a soldat cu victime, a spus Goncharenko într-o postare pe Facebook, fără a oferi mai multe detalii.

Locuitorii din Kramatorsk sunt îndemnați să rămână în adăposturi, a spus el, adăugând că „pericolul nu a luat sfârșit”.

Între timp, primarul din Sloviansk, Vadim Liakh, a declarat că și orașul său de lângă Kramatorsk a fost atacat.

O rachetă rusească a lovit joi un petrolier aflat în derivă în Marea Neagră de peste patru luni, potrivit armatei ucrainene.

Două rachete KH-31 au fost trase, iar una a lovit petrolierul Millennial Spirit sub pavilion moldovenesc, care a fost lovit pentru prima dată la scurt timp după ce invazia rusă a început în apele de lângă Odesa în urmă cu câteva luni, potrivit Comandamentului Operațional Sud.

De atunci nava a plecat în derivă fără echipaj și cu rezerve de motorină la bord.

„La momentul primei lovituri, nava transporta peste 500 de tone de motorină. Din cauza blocării căilor de transport maritim, plutește în mare fără echipaj de 4 luni, ca o bombă cu ceas ecologică”, a spus Comandamentul.

În discursul său de demisie, în afara Downing Street, Boris Johnson a spus că este „extrem de mândru” de realizările guvernului său, inclusiv de „conducerea Occidentului în lupta împotriva agresiunii lui Putin în Ucraina”.

”Și permiteți-mi să spun acum, poporului din Ucraina, că știu că noi, în Marea Britanie, vom continua să susținem lupta voastră pentru libertate atâta timp cât va fi nevoie”, a spus Johnson.

Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev i-a cerut, joi, guvernului său să-și diversifice rutele de aprovizionare cu petrol, la o zi după ce un tribunal rus a ordonat suspendarea pentru 30 de zile a activității conductei Caspian Pipeline Consortium (CPC), relatează Reuters.

Oprirea conductei, care transportă petrol din vastul câmp Tengiz al Kazahstanului, peste Rusia, până la Marea Neagră, ar provoca îngrijorări pe piața petrolului exact în momentul în care aceasta se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de aprovizionare de la embargoul arab al petrolului din anii 1970.

Tokayev, care a căutat să echilibreze relațiile cu Rusia, Occidentul și China, a comandat un studiu privind construirea unei conducte peste Marea Caspică, un proiect care ar presupune transportul de petrol kazah în Europa, ocolind Rusia.

Stat dependent în mare măsură de combustibilii fosili, Kazahstanul se bazează pe conductele rusești pentru exporturile de petrol către Europa.

Un tribunal din orașul rus Novorossiisk a ordonat consorțiului care operează conducta prin care este transportat țiței din Marea Caspică să își suspende activitatea pentru 30 de zile, invocând probleme legate de scurgerile de petrol.

Conducta CPC gestionează aproximativ 1% din petrolul global, iar prin aceasta România importa petrol din Kazahstan pentru rafinăria Petromidia de la Năvodari.

Ministerul rus al Apărării anunță că a ucis militari ucraineni care încercau joi, 7 iulie, să arboreze drapelul țării lor pe Insula Șerpilor de unde trupele Moscovei s-au retras recent, relatează The Guardian și CNN.

”Pe fundalul eșecurilor militare și al unei retrageri masive a trupelor ucrainene în Donbas, în noaptea de 7 iulie, regimul de la Kiev a încercat să ridice simbolic steagul pe Insula Șerpilor. În jurul orei 5 dimineața, mai mulți militari ucraineni au ajuns pe insulă într-o barcă cu motor și au făcut poze cu steagul. Aeronava Forțelor Aerospațiale Ruse a lansat imediat o lovitură cu rachete de înaltă precizie pe Insula Șerpilor, în urma căreia o parte din personalul militar ucrainean a fost distrusă. Supraviețuitorii au fugit în direcția satului Primorskoye, regiunea Odesa”, se precizează în raportul operațional zilnic al armatei ruse.

Informațiile nu au fost verificate independent, deși anterior, autoritățile din Odesa au anunțat că insula din Marea Neagră a fost lovită cu rachete.

Armata ucraineană nu a făcut nicio mențiune despre eventuale victime pe Insula Șerpilor.

Serhii Bratchuk, purtătorul de cuvânt al administrației militare Odesa, anunțase joi dimineață că steagul ucrainean a fost instalat pe Insula Șerpilor.

Forțele ruse au părăsit săptămâna trecută Insula Șerpilor pe care o ocupaseră încă de la începutul invaziei în Ucraina.

În ultima săptămână, opt civili au fost aruncați în aer la Mariupol în timp ce curățau molozul dintr-o uzină metalurgică, anunță Petro Andriușcenko, consilier al primarului din orașul-port de la Marea Azov, relatează The Kyiv Independent.

Oficialul precizează că forțele ruse folosesc civilii pentru eliminarea muniției neexplodate, iar oamenii nu ar fi plătiți, ci li s-ar promite că vor fi angajați după ”deschiderea fabricii”.

Orașul Mariupol din sudul Ucrainei se află sub controlul forțelor ruse de la sfârșitul lunii mai.

Administrația din regiunea ucraineană Zaporojie susține, citând informații ucrainene, că după ce trupele Kievului au lovit facilitățile militare ale Rusiei, din teritoriile ocupate, cu HIMARS (sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate), furnizat de Statele Unite, trupele ruse au început să intre în panică și să-și părăsească depozitele de echipamente, relatează The Kyiv Independent.

”Potrivit informațiilor ucrainene, după ce Forțele Armate ale Ucrainei au lovit cu arme de înaltă precizie instalațiile militare ale ocupanților pe teritoriul ocupat temporar al regiunii Zaporojie, panica a început în armata ocupantului. Militarii forțelor de ocupație ruse părăsesc în masă depozitele și bazele pentru depozitarea armelor și echipamentelor militare ale Federației Ruse, temându-se de noi atacuri ale rachetelor antiaeriene HIMARS”, se menționează într-un mesaj publicat pe contul de Telegram al Administrației Militare Regionale din Zaporojie.

”Recent, o unitate a FSB (serviciul de securitate – n.r.) al Federației Ruse a sosit pe teritoriul ocupat temporar al regiunii Zaporojie cu sarcina de a efectua operațiuni de căutare privind dezertarea a aproximativ 30 de militari ruși care au părăsit locurile unde au fost dislocate unitățile”, mai scrie în mesajul citat.

Informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Ministerul ucrainean de Externe precizează că nava rusă care transporta cereale ucrainene a fost lăsată să părăsească portul turc Karasu, situație pe care Kievul o cataloghează drept „inacceptabilă”. Astfel Ucraina îl convoacă pe ambasadorul Turciei pentru a cere explicații, relatază The Guardian.

„Regretăm că nava rusă Zhibek Zholy, care era plină cu cereale ucrainene furate, a fost lăsată să părăsească portul Karasu, în ciuda dovezilor penale prezentate autorităților turce”, a scris purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, pe Twitter, potrivit Reuters.

„Ambasadorul Turciei la Kiev va fi invitat la Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei pentru a clarifica această situație inacceptabilă”, adaugă Nikolenko.

Rușii au negat că nava a fost reținută, spunând doar că „este supus unor proceduri standard”.

Luptele au luat amploare în mai multe zone din sud, forțele ruse bombardând pozițiile ucrainene pentru a-și apăra liniile actuale, notează CNN.

Potrivit oficialilor locali, trupele ruse au bombardat zone de-a lungul graniței regiunilor Mikolaiv și Herson. A existat și o încercare de a pătrunde în liniile ucrainene de apărare despre care armata Kievului spunea că a fost respinsă.

Luptele au declanșat incendii în mai multe zone, câmpuri de culturi fiind cuprinse de flăcări, în condițiile în care acestea sunt gata de recoltare.

Atacurile de miercuri din comunitatea Pervomaisk au dus la incendierea câmpurilor de cereale, iar clădiri rezidențiale au fost avariate, potrivit autorităților ucrainene. În regiunea Herson au fost „incendii în păduri, câmpuri și sate”, au mai precizat oficialii.

„Ocupanții nu permit stingerea incendiilor, așa că fermierii încearcă să o facă singuri. Nu există apă sau electricitate pentru a cincea lună la rând în multe localități, așa că devine dificil să stingi incendiile”, adaugă autoritățile.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serghei Haidai, spune că ocupanții ruși încearcă să-și completeze lipsa de personal din armată prin recrutarea rezidenților din orașele Severodonețk și Lisichansk capturate recent, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit acestuia, ocupanții publică anunțuri de angajare pentru a atrage bărbații din cele două orașe, care apoi sunt recrutați.

”Cum se întâmplă asta? Un bărbat este invitat să lucreze, de exemplu, la o companie de apă, iar după câteva zile primește o somație în loc de primii bani. Se numește «noua patrie”». Inamicul încearcă să învingă rezistența luptătorilor ucraineni în detrimentul oamenilor din Severodonețk și al oamenilor din Lisichansk”, scrie Serghei Haidai pe Telegram.

Trupele ruse continuă să bombardeze regiunea Mikolaiv din sudul Ucrainei, 18 persoane fiind rănite în urma loviturilor de ieri, 6 iulie, anunță șefa Consiliului Regional Anna Zamazeeva, pe Telegram, potrivit Ukrainska Pravda.

”18 persoane au fost rănite în regiunea Mikolaiv în ultima zi. Nu există copii printre victime. Toate victimele au fost duse la unitățile noastre medicale și primesc asistența necesară”, a anunțat Zamazeeva.

În total, în dimineața zilei de 7 iulie, în spitalele din Mikolaiv erau internați 294 de cetățeni care au suferit de pe urma atacurilor asupra regiunii. Alte 103 victime au primit îngrijiri în ambulatoriu.

Parlamentul finlandez a votat joi, 7 iulie, în favoarea unei legislații care să permită impunerea de bariere la frontiera cu Rusia, precum și închiderea graniței de 1.300 km în fața solicitanților de azi, în cazul unor circumstanțe excepționale, relatează Reuters.

Deși contestat din punctul de vedere al regulilor europene în materie de azil, proiectul de lege a fost adoptat cu o supermajoritate care permite Parlamentului să accelereze legile, pe fondul temerilor că Rusia ar putea riposta față de planurile Finlandei de a adera la NATO.

Legile vor permite guvernului de la Helsinki să decidă să construiască garduri sau alte bariere în apropierea granițelor finlandeze și să direcționeze toate cererile de azil către una sau mai multe puncte de trecere a frontierei, cum ar fi un aeroport.

Drapelul Ucrainei flutură din nou deasupra Insulei Șerpilor, la câteva zile după ce trupele ruse s-au retras din teritoriul strategic din Marea Neagră, relatează CNN.

”Steagul Ucrainei pe Insula Șerpilor. În fața noastră sunt multe alte astfel de videoclipuri din orașe ucrainene care sunt în prezent sub ocupație temporară. Cu toții trebuie să vorbim mai mult despre victoriile Ucrainei asupra Rusiei. Insula Șerpilor este o astfel de victorie. Suntem războinici mândri. Glorie Ucrainei”, a scris purtătorul de cuvânt al administrației militare Odesa, Serhii Bratchuk, pe Telegram, unde a publicat un videoclip cu steagul albastru-galben ridicat deaspra insulei.

Insula Șerpilor a fost cucerită de trupele ruse la începutul invaziei în Ucraina. Săptămâna trecută, forțele Moscovei au anunțat că s-au retras din micul teritoriu din Marea Neagră, ”ca un gest de bunăvoință”.

De partea cealaltă, Ucraina a vorbit despre încheierea cu succes a unei operațiuni militare care a determinat retragerea trupelor ruse.

Mai multe informații: Soldații ucraineni au dus steagul Ucrainei pe Insula Șerpilor. Cum au lăsat rușii insula | VIDEO

Reprezentanții Ambasadei Marii Britanii de la Moscova au declarat pentru agenția de presă rusă RIA Novosti că reprezentanța diplomatică nu va folosi noua adresă stabilită printr-un decret semnat de primarul Moscovei Serghei Sobianin, relatează The Guardian.

Zona de lângă Ambasada Marii Britanii a fost redenumită Piața Republicii Populare Luhansk, a informat serviciul de presă al Primăriei Moscovei la începutul acestei săptămâni.

Schimbarea a venit după declarația conform căreia forțele pro-ruse ocupă acum în totalitate regiunea Luhansk din estul Ucrainei.

”Adresa actuală a ambasadei britanice la Moscova este listată pe site-ul oficial al ambasadei”, rămânând digul Smolenskaia, este mesajul transmis de reprezentanții ambasadei și citat de agenția rusă.

Ambasada SUA la Moscova se află, în mod similar, în piața denumită acum a Republicii Populare Donețk.

Cel puțin 347 de copii au murit și peste 646 au fost răniți de la începutul războiului din Ucraina, potrivit datelor Procuraturii generale de la Kiev, relatează publicația The Kyiv Independent.

Este de așteptat ca cifrele exacte să fie mult mai mari, având în vedere că datele publicate joi, 7 iulie, nu includ victimele din teritoriile și zonele ocupate de Rusia și din cele în care luptele sunt în desfășurare.

De asemenea, în urma bombardamentelor au fost avariate 2.108 instituții de învățământ, dintre care 215 au fost distruse complet.

Federației Ruse nu i se poate permite să folosească G20 ca tribună, a spus șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, în ajunul reuniunii miniștrilor de externe din G20 din Indonezia, care începe astăzi, 7 iulie, relatează Reuters, potrivit DW.com.

„Nu vom sta pe loc și nu vom permite Rusiei să folosească întâlnirea ca un forum”, a declarat ministrul german al Externelor.

Baerbock spune că este în interesul tuturor să se asigure respectarea dreptului internațional și a cerut un răspuns comun la ”războiul agresiv” al Rusiei împotriva Ucrainei.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, va participa la reuniunea care are loc la Bali, unde intenționează să se „întâlnească cu un număr” de alți miniștri de Externe pentru discuții bilaterale, relatează presa rusă.

Este de așteptat ca acesata să aibă întrevederi cu miniștrii din China, Africa de Sud, Brazilia și Mexic. Secretarul de stat american Anthony Blinken a refuzat deja să se întâlnească cu Lavrov, iar potrivit Ministerului german de Externe, nici Annalena Baerbock nu se va întâlni personal cu omologul său rus.

Summitul liderilor G20 va avea loc la Bali în luna noiembrie. Mai multe țări din G7 au amenințat că nu vor merge la eveniment dacă președintele rus Vladimir Putin va fi prezent personal acolo. Este posibil ca liderul de la Kremlin să participe la reuniune prin videoconferință.

Iulia Paievska, paramedic în Ucraina, a fost ținută prizonieră de forțele ruse și separatiste timp de trei luni după ce a fost capturată în orașul Mariupol. Acum ea îi acuză de tortură psihologică și fizică pe cei care au ținut-o în captivitate, relatează CNN.

În vârstă de 53 de ani și cunoscută în Ucraina după porecla Taira, Paievska spune că abuzul a început imediat după ce a fost recunoscută la un punct de control de lângă Mariupol și luată prizonieră, împreună cu șoferul ei, pe 16 martie.

„Timp de cinci zile nu am mâncat și practic nu am băut”, a declarat Paievska pentru CNN, marți, la aproape trei săptămâni după ce a fost eliberată într-un schimb de prizonieri.

Femeia povestește că abuzul – inclusiv bătăile – a fost „extrem” și „nu s-a oprit nici măcar un minut în toate aceste trei luni”.

De la mijlocul lunii martie până la jumătatea lunii iunie, paramedicul și șoferul au fost ținuți într-un centru de detenție preventivă din teritoriul ocupat din Donețk, fiind supravegheați deopotrivă de forțele ruse și de cele separatiste.

„Îți spune constant că ești un fascist, un nazist”, a mai declarat paramedicul, comparând condițiile cu cele din gulag.

Iulia Paievska povestește inclusiv că cei care au ținut-o în captivitate i-au spus că mai bine ar muri decât să vadă ce o așteaptă în continuare.

Furioși că nu le-a dat răpitorilor ei o declarație în fața camerei despre presupusele legături neonaziste, femeia spune că a fost aceștia au aruncat-o „în izolare, într-o temniță fără saltea, pe un pat de metal”.

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a anunțat pe 17 iunie că Iulia Paievska a fost eliberată din mâinile ruşilor.

Bombardamentele grele au continuat, în cursul zilei de miercuri, 6 iulie, de-a lungul liniei frontului din regiunea Donețk, însă forțele ruse au înregistrat puține progrese în zonă, potrivit unui nou raport al Ministerului britanic al Apărării, citat de The Guardian.

Unitățile rusești care au participat săptămâna trecută la cucerirea unor teritorii din est probabil acum sunt reconstituite, se precizează în raport.

Specialiștii de la Londra au amintit și de recentele măsuri legislative din Duma de stat a Rusiei, privind eliberarea de resurse fără a declara o mobilizare totală a economiei.

Acest lucru ar „permite Rusiei să evite să recunoască că este angajată într-un război sau eșecul său în fața armatei Ucrainei care este depășită numeric și din punct de vedere a aprovizionării cu armament”.

Atacul asupra celor două zone a avut loc în dimineața zilei de joi, 7 iulie, relatează publicația Ukrainska Pravda.

În Odesa, regiune din sudul Ucrainei, cu ieșire la Marea Neagră, lovitura a vizat două depozite de cereale, anunță pe Telegram secretarul de presă al Administrației Militare Odesa, Serghei Bratchuk.

”În zori, inamicul a atacat unul dintre districtele regiunii cu două rachete. Au fost lovite două depozite agricole, au fost distruse 35 de tone de cereale. Potrivit primelor informații, nu au existat victime”, precizează oficialul local.

Alte două rachete au fost lansate asupra Insulei Șerpilor din Marea Neagră, fiind deteriorată semnificativ zona de acostare a navelor, mai transmite publicația ucraineană.

Ucraina investighează peste 21.000 de crime de război și agresiuni comise de Rusia de la începutul invaziei sale, a declarat pentru BBC procurorul general Irina Venediktova, care precizează că primește rapoarte despre 200 – 300 de crime de război pe zi.

Venediktova admite că procese se vor desfășura în lipsă, dar subliniază că este „o chestiune de dreptate” ca urmărirea penală să continue.

De asemenea, procurorul general al Ucrainei avertizează că soldații ruși care au ucis, torturat sau violat civili „ar trebui să înțeleagă că este doar o chestiune de timp până când cu toții vor fi în instanță”.

Irina Venediktova a mai spus că deși echipa ei lucrează în regiuni din întreaga Ucraină, nu a putut investiga toate cazurile „în mod corespunzător și eficient”, din cauza lipsei de acces la anumite persoane și zone, o posibilă referire la teritoriile ucrainene ocupate de trupele ruse.

În luna mai, procurorul anunța că aproximativ 600 de suspecți au fost deja identificați și că au început 80 de urmăriri penale.

Primul soldat rus care a fost judecat în Ucraina, sergentul Vadim Shishimarin, a fost condamnat la închisoare pe viață în mai pentru uciderea unui civil.

Autoritățile ucrainene spun că au descoperit mai multe gropi comune în Bucha, Borodianka și alte orașe din apropierea capitalei Kiev, care au fost capturate pentru scurt timp de trupele ruse.

Curtea Penală Internațională a descris Ucraina drept o „scenă a crimei”, trimițând aici cea mai mare echipă de detectivi avută vreodată pentru a asista la mai multe investigații.

Moscova a negat în mod repetat că a vizat civili în timpul așa-numitei ”operațiuni militare speciale” din Ucraina.

Miercuri, 6 iulie, nu au existat câștiguri teritoriale revendicate de Rusia în Ucraina pentru prima dată în 133 de zile de război, potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului, care precizează că forțele ruse au intrat într-o ”pauză operațională”, relatează Ukrainska Pravda.

”Ministerul rus al Apărării a revendicat câștiguri teritoriale în fiecare zi de la începutul războiului, dar nu a vorbit despre niciun nou teritoriu sau mișcări de forțe terestre de la finalizarea încercuirii Lisichanskului, pe 3 iulie. Cu toate acestea, forțele ruse au efectuat încă atacuri limitate la sol, fără succes, pe toate axele pe 6 iulie”, se menționează în raportul think thank-ului american.

Potrivit specialiștilor din SUA, este vorba despre o ”pauză operațională rusă”, ceea ce nu presupune însă ”încetarea completă a ostilităților”.

”Înseamnă, în acest caz, că forțele ruse se vor limita probabil la acțiuni ofensive la scară relativ mică, în timp ce încearcă să stabilească condiții pentru operațiuni ofensive mai semnificative și să reconstruiască puterea de luptă necesară pentru a încerca mișcări mai ambițioase”, mai precizează sursa citată.

”Se simte că artileria occidentală – armele pe care le-am primit de la partenerii noștri – a început să funcționeze foarte puternic”, spune președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în cel mai recent mesaj adresat națiunii, potrivit News.ro.

Liderul de la Kiev precizează că, folosind armele occidentale, forțele ucrainene lovesc depozite și alte obiective importante pentru logistica trupelor Moscovei, ceea ce ”reduce semnificativ potențialul ofensiv al armatei ruse”.

”Pierderile ocupanților vor crește în fiecare săptămână, la fel ca și dificultatea de a le aproviziona”, dă asigurări Zelenski.

În discursul său de miercuri seară, președintele ucrainean s-a referit și la faptul că civilii din zonele ocupate din sudul țării nu mai au acces la rețelele de socializare, la messenger și YouTube.

”Forțele ruse au blocat orice posibilitate ca oamenii să cunoască adevărul despre ceea ce se întâmplă și despre potențialul nostru”, spune Zelenski, care face apel astfel la ceilalți ucraineni să încerce să le transmită celor din sud că luptele pentru aceste teritorii continuă.

Mai multe informații: Zelenski: Armele pe care le-am primit de la partenerii noștri au început să funcționeze foarte puternic

Regiunea estică Luhansk nu a fost încă ocupată complet de forțele ruse, iar luptele continuă într-o localitate de la periferia regiunii, a anunțat miercuri șeful administrației militare din Luhansk, Serhiy Haidai, potrivit CNN.

Trupele ruse au suferit „pierderi enorme” de echipamente și personal, mai spune oficialul ucrainean.

Guvernatorul Luhanskului a adăugat că spitalele din zona ocupată a regiunii sunt pline de soldați ruși care sunt grav răniți. Haidai a precizat că el crede că forțele ruse încearcă să dezvolte o ofensivă împotriva orașelor Sloviansk și Bahmut din regiunea Donețk.

Rusia a anunța duminică că regiunea Luhansk se află sub control rusesc, după luni de zile de lupte grele în zonă.

Forțele ruse au ocupat aproximativ 22% din terenul arabil al Ucrainei, potrivit misiunii Harvest a NASA, scrie The Guardian.

De când a început invazia rusă în Ucraina, NASA s-a concentrat asupra impactului războiului asupra sistemului alimentar global.

Potrivit constatărilor agenției americane, câmpurile ucrainene pe care sunt semănate 28% din culturile de iarnă și 18% din cele de primăvară se află sub ocupație rusească.

Personalul reprezentanţei Rusiei la Strasbourg urma să se îmbarce miercuri la bordul unui avion rusesc şi să părăsească teritoriul francez la trei luni după excluderea ţării din Consiliul Europei, a anunţat ministerul de Externe al Franței, relatează Agerpres citând AFP.

„În urma excluderii Federaţiei Rusiei din Consiliul Europei în martie şi a închiderii reprezentanţei sale la Strasbourg care a rezultat, acest zbor de repatriere organizat de Rusia a permis membrilor personalului şi familiilor lor să părăsească definitiv teritoriul francez”, potrivit Quai dOrsay.

Contactat, ministerul francez nu a furnizat niciun detaliu suplimentar privind numărul persoanelor implicate, ora exactă a zborului sau aeroportul de plecare. Diferitele surse contactate de AFP la Strasbourg sau la Paris nu au comentat această informaţie.

În jurul orei 18.30 (16.30 GMT), strada unde se află ambasada Rusiei la Strasbourg era blocată de furgonete ale jandarmeriei, a constatat un jurnalist al AFP. Mai multe autocare erau staţionate în faţa ambasadei. Conform site-ului specializat în monitorizarea zborurilor FlightRadar24, „un avion oficial rusesc” era la sfârşitul după-amiezii pe punctul de a ateriza pe aeroportul internaţional Basel-Mulhouse, situat la circa 130 km de Strasbourg.

Rusia a fost oficial exclusă pe 16 martie din Consiliul Europei, din care făcea parte din 1996, după lansarea ofensivei sale militare din Ucraina.

Mykola Lukașuk, șeful Consiliului din regiunea Dnipropetrovsk, a anunțat că forțele ruse au bombardat regiunea pe tot parcursul zilei, iar cel puțin trei civili au fost răniți, informează The Kyiv Independent.

Lukașuk a precizat, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, că rușii au lovit o clădire cu echipamente agricole în așezarea Pokrovska, iar unul dintre răniți este în stare gravă.

Pompierii lucrează în prezent pentru a stinge incendiul rezultat în urma atacului.

Ministrul de Externe, Dmytro Kuleba, se îndoiește că acordul care să pună capăt blocadei asupra porturilor ucrainene și care să permită, astfel, exportarea cerealelor va putea fi încheiat în curând, relatează Bloomberg, potrivit The Kyiv Independent.

Șeul diplomației ucrainene a afirmat că mai multe detalii logistice trebuie să fie rezolvate în cadrul discuțiilor dintre Ucraina și Rusia, intermediate de Turcia și ONU, astfel că întreruperea blocadei va fi dificilă.

„Nu vreau să mă alătur corului celor care spun că acordul va avea loc săptămâna viitoare”, a declarat Kuleba pentru Bloomberg.

Aproximativ 7.000-8.000 de persoane au rămas în orașul Severodonețk, situat în estul Ucrainei, dar în viitorul apropiat vor trăi în „condiții îngrozitoare”, fără apă, gaz sau energie electrică, a declarat miercuri Oleksandr Striuk, șeful administrației militare din Severodonetsk, potrivit CNN.

Forțele ruse au distrus baza materială a locuințelor și a serviciilor de utilități din acest oraș-cheie din regiunea Donbas și caută personal pentru a ajuta la restabilirea acestora, dar aproape niciun membru al personalului ucrainean nu a rămas în Severodonețk, a precizat Striuk.

El a explicat că mulți lucrători de la serviciile de utilități și de la primărie fuseseră evacuați anterior.

Striuk a adăugat că forțele ruse care ocupă acum orașul lucrează la organizarea Departamentului de Educație pentru ca elevii să se întoarcă la școală începând cu 1 septembrie.

Cucerirea orașului Lisichansk din estul Ucrainei de către forțele ruse reprezintă un semnal că Moscova a făcut „progrese reale” în cadrul intervenției sale militare din țara vecină, în timp ce forțele Moscovei din sudul Ucrainei dovedesc că pot „coopera mai bine”, au declarat mai mulți oficiali occidentali, citați de The Guardian.

Oficialii occidentali au precizat că sustenabilitatea atacurilor Rusiei asupra Ucrainei a fost „solicitantă” și au descris impactul acestor atacuri asupra munițiilor și moralului trupelor ruse ca fiind unul „remarcabil”.

Un oficial a declarat, totuși, că „rămâne foarte incert dacă Rusia va securiza limitele regiunii Donețk în acest an”.

Rusia a făcut „câteva schimbări de comandă semnificative” în ultimele săptămâni, a afirmat un oficial, referindu-se în mod special la generalul Serghei Surovikin, numit recent, care a preluat comanda grupului de forțe din sud, care supraveghează ocuparea sudului Ucrainei și avansarea în Donbas dinspre sud.

„Este o figură controversată chiar și după standardele ofițerilor generali ruși. Nu este clar dacă influența sa este cea care a dus la recentele succese din jurul Lisichanskului, dar cu siguranță a existat o cooperare mai bună între grupurile de trupe ale rușilor decât am văzut în fazele anterioare ale războiului”, a declarat oficialul.

Există „probleme foarte serioase” legate de stocurile de muniții rusești și de moral, a declarat un alt oficial, în timp ce sistemele de arme cu rază lungă de acțiune încep să facă o „diferență operațională semnificativă pentru Ucraina”.