LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 135 | Peste 40 de așezări din Donbas au fost atacate de ruși în ultimele 24 de ore. Zelenski, un nou apel pentru ajutoare

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, în actualizarea sa de vineri asupra situației de pe front, că unități ale armatei belaruse efectuează recunoașteri și „intensifică măsurile de contracarare a recunoașterilor (ucrainene) cu vehicule aeriene fără pilot (drone, n.r.)”, informează Ukrainska Pravda.

Conform raportului Statului Major General, forțele armate ale Belarusului efectuează recunoașteri pe fronturile din Volyn și Polissia.

„De-a lungul fronturilor Volyn și Polissia, unitățile forțelor armate ale Republicii Belarus efectuează recunoașteri și consolidează contramăsurile împotriva surselor tehnice de informații, în primul rând a avioanelor fără pilot”, scrie în raportul conducerii armatei ucrainene.

Statul Major General a precizat că închiderea spațiului aerian deasupra părții de sud a Belarusului a fost prelungită până pe 7 octombrie. Interdicția zborurilor aviației civile în această zonă este în vigoare din 24 februarie.

8 iul. 2022 - Acum 2 ani

08-07-2022

Ucrainenii au distrus două posturi de comandă ale rușilor, în Herson

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Armata ucraineană a anunțat vineri că a distrus două posturi de comandă ale rușilor situate în apropiere de Herson, scrie Ukrainska Pravda, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit Nataliei Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului Sud al forțelor armate ucrainene, armata ucraineană a lovit posturile de comandă efectuând lovituri cu rachete de artilerie.

⚡️ Ukraine’s military says it destroyed 2 Russian command posts near Kherson.

According to Natalia Humeniuk, a spokesperson for the joint southern command of Ukraine’s Armed Forces, Ukraine’s military hit the command posts with rocket artilleries.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) July 8, 2022

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a înmânat distincții speciale soldaților răniți care sunt tratați într-un spital din Dnipro, în centrul Ucrainei, informează Al Jazeera.

Liderul de la Kiev a mulțumit, de asemenea, personalului medical pentru munca depusă.

„Rezultatul muncii voastre, pe care îl vedem, ne face să ne simțim cu adevărat mândri că avem oameni atât de buni în țara noastră”, le-a spus Zelenski medicilor, adăugând că aceștia „se află pe aceeași linie de front cu forțele armate”.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Parlamentul ucrainean a adoptat vineri, în timpul sesiunii plenare, un set de noi legi, anunță The Guardian.

Noile legi prevăd garanții de siguranță pentru jurnaliștii care lucrează în zonele de luptă, o mai bună protecție socială pentru salvatori și o tranziție amânată pentru a putea fi ținută evidența volumelor de gaz în unitățile de stocare a energiei.

❗️New Laws adopted by the Verkhovna Rada of #Ukraine today during the plenary session.#StandWithUkraine #StopPutin #StopRussia pic.twitter.com/pMDQPQD0yx

— Verkhovna Rada of Ukraine – Ukrainian Parliament (@ua_parliament) July 8, 2022

Situația umanitară din orașul Severodonețk, din estul Ucrainei, va deveni „catastrofală” în viitorul apropiat, afirmă Oleksandr Striuk, șeful administrației militare a orașului, potrivit CNN.

Striuk a declarat vineri că cea mai mare parte a infrastructurii orașului nu poate fi restaurată, iar condițiile sanitare sunt deosebit de proaste. Potrivit acestuia, colectorul central de canalizare a fost grav avariat, împreună cu stațiile de pompare și priza de apă.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

După luni de lupte, trupele ruse au preluat controlul asupra orașului din estul țării la sfârșitul lui iunie.

Striuk a precizat că „90% din stocul de locuințe este deteriorat; 60% necesită demolări și reconstrucții”.

El a adăugat că cea mai mare parte a orașului va trebui să fie reconstruită, iar multe clădiri înalte vor trebui construite din nou de la zero.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, a indicat trei scenarii posibile pentru sfârșitul războiului cu Rusia: prăbușirea Federației Ruse, victoria Ucrainei pe câmpul de luptă și un alt presupus „gest de bunăvoință din partea Federației Ruse”, scrie Ukrainska Pravda.

„Primul scenariu ar fi aproximativ același cu „bunăvoința” pronunțată de ruși când s-au retras din regiunile Kiev, Cernihiv, Sumî și Insula Șerpilor. Prin urmare, cred că ar fi rupt într-un lanț al mai multor multe evenimente. În primul rând, vom prelua poziția de dinainte de 24 februarie, apoi vor avea loc câteva negocieri despre statutul Donețkului, Luganskului și Crimeei ocupate anterior, dar la masă cu partenerii noștri puternici”, a afirmat Reznikov, în cadrul conferinței online „Să construim împreună” („Buduiemo razom”), potrivit agenției Interfax Ucraina.

Conform ministrului ucrainean, cu siguranță nu va exista „Minsk III” și nu vor exista acorduri de capitulare: „Nimeni nu va negocia cu pistolul la cap”.

„A doua opțiune este că vom distruge treptat forțele armate ale Federației Ruse, pentru că acesta este de fapt un război de uzură. Au mai mulți oameni, teritoriu, tancuri, avioane etc, dar nu totul este modern, totul este vechi și în prezent folosesc principiul unei mașini de tocat carne”, a mai spus Reznikov.

Potrivit oficialului guvernamental, a doua variantă de victorie nu ar fi atât de rapidă: „Până la sfârșitul acestui an, poate chiar la începutul anului viitor”.

„Al treilea scenariu este mai dramatic pentru Federația Rusă: este prăbușirea Federației Ruse, este un marș al suveranităților în mai multe direcții diferite: Tatarstan, Bașchiria, în Est etc. Cu siguranță o vom vedea în timpul vieții noastre, dar aceasta este mai degrabă o poveste destul de lungă”, a adăugat ministrul ucrainean al Apărării.

Serhii Khlan, un consilier al guvernatorului regiunii Herson, a anunțat că un fost ofițer de poliție ucrainean care ar fi colaborat cu ocupanții ruși a fost ucis joi în orașul Nova Kakhovka din regiunea Jerson, informează The Kyiv Independent, citânt Suspilne Media.

Khlan nu a precizat cum a fost ucis bărbatul.

Comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei a insistat vineri asupra „imperativului de a se face dreptate” victimelor războiului din Ucraina, în timp ce conflictul are „efecte dezastruoase” asupra drepturilor omului ale populaţiei, scrie Agerpres preluând AFP.

„Atacul Federaţiei Ruse a provocat încălcări grave şi masive ale drepturilor omului şi ale dreptului internaţional umanitar, cu efecte dezastruoase asupra exercitării practic a tuturor drepturilor omului de către populaţia din Ucraina”, a rezumat grav Dunja Mijatovic într-un memorandum despre consecinţele războiului.

Ea citează în special „execuţii arbitrare”, „dispariţii forţate”, „încălcări ale dreptului la proprietate”, „cazuri de tortură şi de maltratări”, „violenţe sexuale” şi detenţii arbitrare.

„Enormele pierderi de vieţi umane şi amploarea distrugerilor sfidează înţelegerea”, insistă Mijatovic, care s-a deplasat în Ucraina în luna mai, cerând „respectarea legislaţiei internaţionale referitoare la drepturile omului şi la dreptul internaţional umanitar”.

Dacă toate aceste alegaţii de atingere aduse drepturilor omului „ar trebui să facă obiectul unei anchete aprofundate”, „prioritatea trebuie să fie acum de a crea condiţii sigure pentru supravieţuitori, de a li se asigura un acces efectiv la căile de recurs şi justiţie şi de a privilegia protecţia demnităţii şi bunăstării lor”, a subliniat Mijatovic, invitând să se acorde o „atenţie specială şi urgentă” copiilor şi femeilor.

Potrivit Comisarului pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, este „imperativ să se facă dreptate victimelor atrocităţilor”. „Federaţia Rusă şi Ucraina au amândouă obligaţia de a ancheta şi de a-i urmări pe autorii încălcărilor masive ale drepturilor omului şi ai infracţiunilor grave împotriva dreptului umanitar internaţional”, a afirmat ea.

Dar această justiţie trebuie de asemenea să treacă printr-o „coordonare eficientă între actori naţionali şi internaţionali” şi o „cooperare eficientă cu Curtea Penală Internaţională şi un sprijin pe termen lung sistemului judiciar ucrainean”.

Administrația președintelui american Joe Biden va furniza Ucrainei încă patru sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS), în cadrul celui mai nou pachet de asistență pentru securitate, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, citat de CNN.

Cel mai recent pachet este evaluat la 400 de milioane de dolari și se bazează doar pe finanțarea venită din partea Presidential Drawdown Authority (Dreptul de Retragere al Președintelui, n.r.), ceea ce înseamnă că SUA trimite arme direct din stocurile sale.

Pachetul de 400 de milioane de dolari include patru sisteme HIMARS suplimentare și muniție pentru acestea, vehicule tactice pentru „recuperarea echipamentelor, sprijinirea eforturilor ucrainene de reparare și reaprovizionare pe măsură ce bătălia continuă”, 1.000 de obuze de 155 mm, muniții de demolare, sisteme de contrabaterie, piese de schimb și alte echipamente, a precizat oficialul.

Cele 1.000 de obuze de 155 mm pe care SUA le trimite Ucrainei în acest pachet reprezintă un „nou tip” de muniție pe care americanii nu l-au mai furnizat ucrainenilor până acum, a adăugat oficialul.

„(Acest tip de muniție) are o precizie mai mare. Oferă Ucrainei o țintire precisă, o capacitate precisă pentru ținte specifice, va economisi muniție, va fi mai eficient datorită preciziei, deci este o nouă evoluție în sprijinul nostru pentru Ucraina în această bătălie pentru Donbas”, a declarat oficialul.

SUA au furnizat Ucrainei 12 sisteme HIMARS în total, luându-și angajamentul de a trimite și aceste patru sisteme suplimentare, a precizat oficialul.

Informațiile potrivit cărora rușii au distrus două sisteme HIMARS sunt false, a adăugat oficialul american.

În prezent sunt mobilizați până la 700.000 de soldați ai Forțelor Armate ale Ucrainei, 90.000 de militari ai Gărzii Naționale a Ucrainei, aproape 60.000 de polițiști de frontieră și 100.000 de militari ai Poliției Naționale, a anunțat vineri Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean al Apărării, potrivit agenției Ukrinform, preluată de Ukrainska Pravda.

Reznikov a precizat că peste un milion de oameni în uniformă lucrează pentru securitatea și apărarea Ucrainei și a făcut apel la companii să sprijine acest sector și să investească mai activ în el.

Ministrul Apărării a mai declarat că, din cauza acțiunilor militare, Ucraina s-a transformat într-un fel de poligon în care se folosesc noi tipuri de armament și inovații.

„Astăzi, Ucraina este un poligon imens în care se vor efectua teste. Acest lucru înseamnă că va exista o cerere de noi tehnologii și inovații. Există deja o cerere reală pentru întreprinderi mixte, chiar dacă la început acestea vor fi localizate în țările din Europa de Est sau în locurile protejate din vestul Ucrainei”, a susținut Reznikov, în cadrul conferinței online „Să construim împreună” („Buduiemo razom”).

Acesta a adăugat că Ministerul Apărării se asigură că Ucraina este aprovizionată cu armament și echipamente moderne de producție NATO, cum ar fi artilerie, vehicule blindate și arme, care vor avea nevoie de reparații și revizii.

Pe 6 iulie, Oleksii Danilov, șeful Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, a afirmat că aproape un milion de cetățeni dobândesc experiență de luptă în acest moment.

Volodimir Zelenski a declarat că ucrainenii simt „recunoștință personală” față de Boris Johnson pentru sprijinul pe care acesta l-a acordat Ucrainei în timpul războiului cu Rusia, scriu Al Jazeera și The Guardian.

Anunțul demisiei premierului britanic a fost „subiectul principal în țara noastră”, a afirmat președintele Ucrainei.

„Cu toții am aflat această veste cu tristețe”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski după ce Johnson și-a anunțat joi demisia. „Nu numai eu, ci și întreaga societate ucraineană, care este solidară cu dumneavoastră”, a precizat liderul de la Kiev.

De la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, Boris Johnson a promis Ucrainei un ajutor militar de 2,8 miliarde de dolari, inclusiv vehicule blindate și rachete antitanc. De asemenea, el a trimis sprijin economic, garantând împrumuturi de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru această țară.

Johnson a avut o relație personală apropiată cu președintele Ucrainei, vorbind adesea cu acesta la telefon și vizitând Kievul de două ori. De asemenea, Zelenski și-a exprimat bucuria atunci când premierul britanic a câștigat un vot de încredere în partidul său.

Cinci civili au fost uciși în urma atacurilor rușilor asupra orașelor Bahmut și Siversk de pe linia frontului din Donețk, a anunțat vineri procurorul general al Ucrainei, potrivit The Guardian.

Trei persoane, inclusiv un băiat de 12 ani, au fost rănite după ce forțele ruse au efectuat „tiruri grele” asupra Bahmut și Siversk, a anunțat biroul procurorului general, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Cinci civili au murit în unitatea de terapie intensivă a unui spital în urma acestor bombardamente, a precizat procuratura Ucrainei.

The Guardian notează că nu a fost posibilă verificarea în mod independent a acestor afirmații.

Un oficial ucrainean a acuzat vineri forțele ruse că au incendiat câmpurile de cereale din regiunea ocupată Zaporojie, din sud-estul țării, scrie The Guardian.

Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a postat pe Twitter o fotografie cu un vast câmp de cereale în flăcări.

„Amintiți-vă această imagine de fiecare dată când rușii spun că le pasă de securitatea alimentară globală. Milioane de oameni din întreaga lume se vor confrunta cu foametea – pentru că Rusia a lansat un război brutal împotriva Ucrainei”, a scris Nikolenko, în dreptul înregistrării video publicate.

Russias troops set fire to grain fields in Ukraines fertile Zaporizhzhia region. Remember this picture every time Russians say they care about global food security. Millions of people across the world will face hunger – because Russia launched a brutal war against Ukraine. pic.twitter.com/8BktmNCM79

— Oleg Nikolenko (@OlegNikolenko_) July 8, 2022

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri companiile rusești să fie pregătite pentru un embargo petrolier și un nou pachet de sancțiuni din partea Uniunii Europene, potrivit agenției ruse de stat TASS, preluată de CNN.

„După cum știți, Uniunea Europeană a introdus un alt pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, cu un embargo petrolier. Companiile naționale ar trebui să fie pregătite pentru această decizie. Am vorbit despre perspectivele unor astfel de restricții la ultima reuniune privind sistemul de combustibili și energie”, a declarat liderul de la Kremlin în cadrul unei întâlniri cu guvernul rus.

În luna mai, Uniunea Europeană a convenit asupra unui embargo asupra a 90% din petrolul pe care îl importă din Rusia.

Putin a mai spus că Occidentul încearcă să forțeze alte țări să crească producția de energie, dar „piața rusă este stabilă și nu tolerează agitația”.

„De la începutul anului, nivelul producției de petrol a depășit cu 3,5% nivelul anului precedent. Producția de gaze pentru perioada ianuarie-mai a scăzut, dar foarte puțin – cu doar 2%”, a adăugat președintele rus.

Rusia își continuă ofensiva în regiunea Donețk din estul Ucrainei, după ce a cucerit aproape întreaga regiune învecinată Luhansk, potrivit șefului administrației civile regionale din Luhansk, controlată de Ucraina, scrie The Guardian.

Serhiy Haidai a declarat pentru United News din Ucraina că nu este de acord cu recentele evaluări occidentale potrivit cărora Rusia și-a întrerupt ofensiva și se odihnește pentru a se regrupa. Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank cu sediul la Washington, și serviciile de informații militare britanice au susținut în ultimele zile că forțele ruse se odihnesc și își iau timp pentru a se repoziționa pentru următoarea ofensivă.

„Nu a existat niciun fel de pauză operațională sau de reducere a bombardamentelor”, a declarat Haidai. „Încercările lor de a avansa sunt constante. Aduc noi unități, inclusiv unități de tancuri”, a precizat guvernatorul regiunii Luhansk.

El consideră că evaluările reprezintă predicții bazate cel mai probabil pe distrugerea cu succes de către Ucraina a unor depozite de muniții în zonele ocupate de Rusia săptămâna trecută, care ar putea provoca Moscovei probleme logistice reale.

Statul Major General al Ucrainei a anunțat vineri că forțele ruse au făcut progrese spre est, în direcția orașului Bahmut, controlat de ucraineni, în nord-estul regiunii Donețk.

În ultima săptămână, forțele ruse au atacat în mod repetat zone urbane importante din părțile controlate de ucraineni în Donețk. Cel puțin opt persoane au fost ucise și 27 au fost rănite în atacuri efectuate asupra orașului Sloviansk în ultima săptămână, potrivit autorităților orașului.

Ucraina a confiscat bunuri în valoare de peste 2,1 miliarde de grivne (71 de milioane de dolari) deținute de compania petrolieră de stat rusă Rosneft, de firma de gaze Gazprom și de corporația de energie nucleară Rosatom, a anunțat vineri serviciul ucrainean de securitate de stat (SBU), potrivit Reuters.

SBU a precizat, într-un comunicat de presă, că Rusia a folosit o parte din profiturile obținute din aceste active pentru a-și pregăti invazia în Ucraina și pentru a finanța activități de sabotaj și de informații.

Rosneft și Gazprom nu au răspuns imediat la solicitările Reuters de a face precizări pe acest subiect. Rosatom a refuzat să comenteze. Kremlinul nu a comentat imediat anunțul SBU.

Ucraina susține că reconstrucția țării după invazie ar putea costa 750 de miliarde de dolari și că rușii bogați ar trebui să contribuie la plata facturii.

Până la sfârșitul lunii iunie, Kievul a confiscat bunuri în valoare de 31 de miliarde de grivne de la persoane și companii rusești din Ucraine pe care le acuză de complicitate în război. Confiscările anterioare au vizat, printre alții, compania petrolieră rusă Tatneft și pe miliardarul rus Mihail Fridman.

SBU a precizat că lucrează cu poliția sub îndrumarea procurorilor pentru a identifica companiile controlate de Rusia.

Serviciul de Securitate al Ucrainei mai susține că au fost făcute încercări de a transfera activele confiscate deținute de Rosneft, Gazprom și Rosatom către alți proprietari, dar că acestea au fost blocate.

Rusia a avertizat vineri Lituania și Uniunea Europeană că ar putea adopta „măsuri dure” împotriva lor dacă nu va relua tranzitul unor mărfuri către și dinspre enclava rusă Kaliningrad, informează Reuters.

„Dacă situația nu se stabilizează în zilele următoare, atunci Rusia va lua măsuri dure împotriva Lituaniei și a Uniunii Europene”, a afirmat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, într-un comunicat. „Durează prea mult să se rezolve problema”, a precizat Zaharova.

Lituania a interzis tranzitul mărfurilor care fac obiectul sancțiunilor Uniunii Europene pe teritoriul său către și dinspre enclava baltică. Rusia a promis că va lua măsuri de retorsiune.

Mai multe detalii: Zaharova amenință Lituania și UE cu „măsuri dure”, dacă tranzitul de bunuri spre Kaliningrad nu va fi reluat

Canada a introdus sancțiuni personale care vizează alte 29 de persoane din Rusia care au legătură cu războiul Moscovei împotriva Ucrainei, relatează European Pravda și Al Jazeera.

Pe lista actualizată a sancțiunilor figurează Patriarhul Kirill al Moscovei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, și propagandista Olga Skabeeval, precum și mai multe instituții media de stat rusești: Rossiya 1, NTV, Rossiya 24, Vesti.Ru, Russia Today, Sputnik, Rossotrudnichestvo, precum și agențiile TASS și REGNUM.

Sumbatovich Gasparyan, șeful departamentului internațional al postului media de stat Russia Today, se numără printre cei sancționați recent.

În total, noul pachet vizează 29 de persoane acuzate de a fi „agenți de dezinformare și propagandă sponsorizați de stat” și 15 entități controlate de guvernul rus „implicate în eforturile de dezinformare”, potrivit unei declarații a ministrului canadian de Externe, Mélanie Joly.

Canada a interzis intrarea pe teritoriul său a mii de cetățeni ai Federației Ruse, fiind vizat inclusiv președintele Vladimir Putin, ca parte a sancțiunilor impuse împotriva Moscovei din cauza războiului din Ucraina.

La sfârșitul lunii iunie, Canada a anunțat sancțiuni suplimentare împotriva persoanelor fizice și juridice asociate cu sectorul apărării din Rusia și Belarus.

Cel mai recent anunț ridică la peste 1.150 numărul total de persoane și entități din Rusia, Ucraina și Belarus pe care Canada le-a sancționat de la începutul războiului.

Mai multe detalii: Canada îl include pe patriarhul rus Kirill pe lista sa cu sancţiuni. Reacția Moscovei

Prețurile de consum din Ucraina au accelerat la 21,5% în iunie, față de 18% în luna precedentă, potrivit Serviciului de Stat de Statistică al Ucrainei, scrie The Kyiv Independent

Creșterea, cea mai mare de când inflația a ajuns la 20% în martie 2016, este cauzată de creșterea costurilor combustibililor și ale aprovizionării cu alimente, cauzate de invazia Rusiei.

Banca centrală a Ucrainei a majorat ratele dobânzilor la 25% pentru a combate inflația.

Planul Occidentului de a izola Rusia la summitul G20 din cauza ofensivei militare din Ucraina nu a funcționat, a transmis vineri ministrul de Externe de la Moscova.

„Planul G-7 de a boicota Rusia la G-20 a eșuat”, a scris purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, pe aplicația de mesagerie Telegram.

De asemenea, Zaharova a acuzat-o pe șefa diplomației germane de „minciună”, după ce Annalena Baerbock a criticat Moscova pentru blocarea dialogului cu partenerii internaționali.

La reuniunea miniștrilor de Externe din cadrul G20, desfășurată la Bali, s-a ajuns la un consens în ceea ce privește solicitarea ca Rusia să ridice blocada asupra exporturilor de cereale ucrainene, potrivit unui oficial occidental prezent la reuniune, relatează Reuters.

„Sperăm că un rezultat al acestei reuniuni va fi că Rusia va vedea cât de larg este consensul cu privire la necesitatea de a face progrese în problema [cerealelor]”, a spus oficialul occidental.

Rămâne de văzut dacă reuniunea G20 din Indonezia va produce schimbări reale, a precizat acesta.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că aplicarea în continuare a sancțiunilor împotriva Rusiei ar putea duce la creșteri catastrofale ale prețurilor pe piețele energiei, gospodăriile din Europa urmând să fie afectate de prețuri mult mai mari la energie.

„Da, știm că europenii încearcă să înlocuiască resursele energetice rusești”, a declarat Putin, în cadrul unei întâlniri televizate cu înalți oficiali ruși, potrivit Reuters.

„Cu toate acestea, ne așteptăm ca rezultatul unor astfel de acțiuni să fie o creștere a prețurilor gazelor pe piața spot și o creștere a costului resurselor energetice pentru consumatorii finali”, a mai afirmat președintele rus.

„Toate acestea arată încă o dată că restricțiile impuse Rusiei prin sancțiuni cauzează mult mai multe daune țărilor care le impun. Folosirea în continuare a sancțiunilor poate duce la consecințe și mai grave, fără exagerare, chiar catastrofale pe piața energetică globală”, a susținut liderul de la Kremlin.

Germania a ratificat vineri aderarea Finlandei și a Suediei la NATO, la trei zile după ce cei 30 de membri ai Alianței Nord-Atlantice au semnat acordul de extindere, informează Reuters.

Cele două camere ale Parlamentului de la Berlin, Bundestagul (camera inferioară) și Bundesratul (care grupează landurile), au aprobat protocoalele de aderare pentru ambele țări nordice.

„Acest lucru creează mai multă securitate – pentru toți membrii NATO și pentru Europa”, a scris pe Twitter cancelarul german Olaf Scholz.

Unterhaken und zusammenhalten – Gut, dass #Bundestag und @Bundesrat dem @NATO-Beitritt von Finnland und Schweden zugestimmt haben. Das sorgt für mehr Sicherheit – für alle #NATO-Mitglieder und für Europa.

— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) July 8, 2022

Documentele trebuie să fie ratificate de parlamentele tuturor celor 30 de state membre înainte ca Finlanda și Suedia să poată fi protejate de clauza de apărare reciprocă a NATO, care prevede că un atac asupra unei țări membre este un atac împotriva tuturor.

Ratificarea ar putea dura până la un an, dar, între timp, Helsinkiul și Stockholmul pot participa deja la reuniunile NATO și au un acces mai mare la informații.

Vineri, într-o discuție cu liderii partidelor din Duma Rusiei, Putin a ascultat, a ascultat și, la final, a spus că trebuie făcut ceva pentru ca armata „să poată simți sprijinul și respirația Patriei”.

„Despre ceva aș dori să vă atrag atenția”, a spus președintele Vladimir Putin la o întâlnire de vineri, pe care a avut-o cu șefii partidelor reprezentate în Parlamentul rus. Ziarul rus Kommersant, care publică o cronică a discuției, a remarcat că Putin i-a așezat pe deputați foarte departe de el, în tradiția „întâlnirilor cu distanță”.

„La urma urmei, țara duce o viață obișnuită, liniștită… Vara, sezonul vacanțelor, viața culturală, expoziții, iar băieții ară acolo sub gloanțe, înțelegi? Ei își riscă viața și își pierd camarazii în luptă de dragul Patriei…”, a spus Putin.

Mai multe detalii: Putin le-a atras atenția deputaților ruși că „băieții noștri ară sub gloanțe”, iar „țara e în sezonul vacanțelor”. Vine mobilizarea generală?

Statele Unite au identificat cel puțin 18 tabere înființate de Rusia pentru deportarea civililor ucraineni în Rusia, relatează The New York Times, citând un diplomat american.

Potrivit oficialului, Moscova pare să fi făcut pregătiri pentru „taberele de filtrare” chiar înainte de a invada Ucraina, pe 24 februarie, scrie The Kyiv Independent.

Un fost comandant NATO consideră că Ucraina ar putea da o lovitură devastatoare Kremlinului prin atacarea podului din strâmtoarea Kerci, care leagă Rusia continentală de Peninsula Crimeea, anexată de Moscova încă din 2014, scrie The Kyiv Independent.

Fostul comandant al forțelor comune ale NATO în Europa, generalul Philip Breedlove, a declarat într-un interviu acordat publicației The Times că Ucraina ar putea efectua atacul folosind rachete Harpoon recent furnizate de partenerii occidentali.

Breedlove a precizat pentru The Times că „podul de la Kerci este o țintă legitimă”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat vineri pozițiile militare de pe linia frontului din Dnipropetrovsk și a înmânat distincții soldaților din regiune, a anunțat Administrația prezidențială ucraineană, potrivit The Kyiv Independent.

Mai multe detalii: Zelenski i-a vizitat pe militarii ucraineni aflați în linia întâi a frontului din regiunea Dnipropetrovsk

Un tribunal din Moscova l-a condamnat vineri pe un consilier municipal la șapte ani de închisoare pentru că a denunțat intervenția președintelui Vladimir Putin în Ucraina, a anunțat un reporter al agenției de presă AFP, potrivit Al Jazeera.

Alexei Gorinov, în vârstă de 60 de ani, a fost găsit vinovat de răspândirea de „informații false cu bună știință” despre armata rusă din Ucraina. El a apărut în instanță cu un afiș pe care scria: „Mai aveți nevoie de acest război?”.

Mai multe detalii: Alexei Gorinov, condamnat la 7 ani de închisoare. Deputatul local din Moscova, pedepsit pentru că a denunțat războiul din Ucraina

Secretarul american de stat Antony Blinken a spus vineri, la reuniunea miniștrilor de Externe din G20, că, pentru ca organizația să-și păstreze relevanța, trebuie să tragă Rusia la răspundere pentru acțiunile acesteia în Ucraina, a declarat un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, citat de Reuters.

Blinken a provocat țările membre ale G20 să tragă Rusia la răspundere și a subliniat necesitatea accelerării unui plan alimentar global, a precizat oficialul, adăugând că Rusia încearcă să submineze instituțiile multilaterale pe care Statele Unite încearcă să le consolideze.

Primăria din Mariupol susține că soldații ruși au luat toate exponatele valoroase din muzeele orașului, jefuind în același mod în care au făcut-o forțele naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie Sky News.

Într-o declarație pe Telegram, consiliul orașului a afirmat că muzeele locale de istorie și de artă au fost jefuite, iar clădirile lor au fost distruse.

Consiliul local a promis că forțele ruse vor fi pedepsite și că totul va fi returnat după ce Mariupolul va fi eliberat.

Președintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador a anunțat vineri că administrația sa își va menține poziția neutră față de conflictul dintre Ucraina și Rusia, chiar și după întâlnirea pe care urmează să o aibă cu președintele american Joe Biden, relatează Al Jazeera și The Guardian.

În cadrul unei conferințe de presă, Lopez Obrador a primit o serie de întrebări referitoare la modul în care vizita sa de săptămâna viitoare la Washington ar putea afecta poziția Mexicului față de acest conflict. El a spus că Mexicul va rămâne neutru și că speră că va exista o încetare a focului.

Tranzitul gazului rusesc prin Ucraina a ajuns în luna iunie la un minim istoric, cu un volum de 334 de milioane de metri cubi pe zi, a anunţat vineri compania OGTSOU care administrează reţeaua de gazoducte ucrainene şi care a acuzat un „şantaj gazeifer” din partea Moscovei, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Conform operatorului ucrainean, compania rusă Gazprom „exploatează numai a şaptea parte din capacităţile gazoductelor ucrainene şi nu-şi foloseşte nici măcar cotele rezervate şi plătite în baza contractului cu OGTSOU”.

Compania ucraineană aminteşte că reţeaua sa face parte din rutele alternative care ar permite Rusiei să livreze Europei occidentale volume mult mai importante de gaze şi să înlocuiască complet gazoductul Nord Stream 1 din Marea Baltică, utilizat în prezent la o capacitate de numai 40%.

Scăderea accentuată a livrărilor de gaze ruseşti survine în timp ce îngrijorarea creşte în Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc, înaintea opririi complete începând de luni a gazoductului Nord Stream 1 pentru lucrări de întreţinere.

„Obiectivul Kremlinului este tocmai acela de a crea acest climat în Europa înaintea sezonului de iarnă. Pentru a forţa în final lumea civilizată să negocieze cu o ţară care comite crime sângeroase în centrul Europei”, consideră operatorul ucrainean.

În replică la sancţiunile occidentale ce i-au fost impuse după agresiunea contra Ucrainei, Rusia şi-a diminuat în ultimele săptămâni livrările de gaze către ţările europene, încă foarte dependente de gazul rusesc în pofida eforturilor recente de a-şi diversifica sursele de aprovizionare. Această scădere a livrărilor ameninţă şi obiectivul ţărilor europene de a-şi umple depozitele de gaze până în noiembrie.

Doisprezece tancuri rusești au fost distruse joi de parașutiști ucraineni în timpul unei ofensive a forțelor Kremlinului în estul țării, a anunțat armata ucraineană, potrivit Sky News.

Blindatele rusești au încercat joi să pătrundă în liniile ucrainene, a anunțat vineri Statul Major General al Forțelor Armate.

„S-au deplasat spre pozițiile forțelor ucrainene cu tancuri, încercând să străpungă apărarea noastră. Dar pentru fiecare forță există o altă forță”, a precizat conducerea armatei ucrainene.

Apărătorii ucraineni au folosit rachete NLAW și Javelin, precum și lansatoare de rachete pentru a distruge tancurile care se apropiau.

Pe parcursul zilei, forțele ruse au pierdut 12 tancuri și cinci transportoare blindate de trupe BTW, a susținut armata ucraineană.

„După astfel de pierderi, inamicul a oprit ofensiva și s-a retras”, au mai susținut oficialii ucraineni.

Consiliul Federaţiei, camera superioară a Parlamentului Rusiei, a interzis vineri accesul diplomaţilor britanici, inclusiv ambasadorului britanic, în clădirea sa, scrie news.ro citând Reuters.

Senatorul Grigori Karasin a declarat că interdicţia a fost un răspuns la decizia Marii Britanii de a exclude diplomaţii ruşi din Parlamentul său. „Decizia este destul de simplă, deşi neplăcută, dar este necesară pentru această situaţie. Ţara noastră trebuie să fie fermă în a-şi susţine propriile poziţii şi în a-şi menţine onoarea”, a subliniat Karasin.

The Guardian relata pe 20 iunie că diplomaţilor ruşi le-a fost interzis să viziteze Parlamentul Marii Britanii după ce Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari în Ucraina, potrivit unui document semnat de preşedinţii Camerelor Comunelor şi Lorzilor.

Kremlinul a afirmat vineri că Rusia a folosit doar o mică parte din potențialul său în „operațiunea sa militară specială” din Ucraina, scrie The Guardian.

Joi, Vladimir Putin a lansat unul dintre cele mai amenințătoare avertismente de până acum, afirmând că Moscova abia și-a început campania în Ucraina și provocând Occidentul să încerce să o învingă pe câmpul de luptă.

Putin i-a acuzat pe aliații occidentali ai Ucrainei că alimentează ostilitățile, afirmând că „Occidentul vrea să se lupte cu noi până la ultimul ucrainean” și că sunt bineveniți să încerce, dar că acest lucru ar aduce doar tragedie pentru Ucraina.

„Astăzi auzim că vor să ne învingă pe câmpul de luptă. Ce poți să spui – lăsați-i să încerce. Am auzit de multe ori că Occidentul vrea să lupte cu noi până la ultimul ucrainean. Aceasta este o tragedie pentru poporul ucrainean, dar se pare că totul se îndreaptă spre acest lucru”, a spus liderul rus.

În timpul briefingului său zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat vineri această poziție optimistă, declarând presei: „Potențialul Rusiei este atât de mare încât doar o mică parte din el este folosită în operațiunea specială”.

Ministrul german al afacerilor externe, Annalena Baerbock, a criticat vineri Rusia care, în opinia sa, nu este „interesată” de un dialog cu G20, relatează AFP. Reacţia ei vine după ce şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a plecat mai devreme de la reuniunea internaţională organizată pe insula Bali (Indonezia).

Plecarea lui Lavrov „subliniază încă şi mai clar că (acesta) nu este interesat de cooperarea internaţională şi nici de schimburile cu ceilalţi parteneri” din cadrul G20, a apreciat Baerbock, într-o declaraţie făcută în Bali şi retransmisă de televiziunea germană, potrivit Agerpres.

Șeful diplomației ruse a părăsit mai devreme vineri sala în care avea loc reuniunea, într-un moment în care omoloaga sa germană tocmai critica Moscova în legătură cu războiul din Ucraina. Lavrov a părăsit de asemenea o sesiune la care ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba avea cuvântul online, fiind absent şi în momentul în care secretarul de stat american Antony Blinken condamna Rusia, au indicat mai mulţi diplomaţi pentru AFP.

În opinia Annalenei Baerbock, această atitudine demonstrează o lipsă totală de voinţă de cooperare din partea Moscovei. „Faptul că ministrul rus de externe a parcurs o mare parte din tratative nefiind în sală, ci în afara ei, subliniază că nu există de fapt niciun milimetru de voinţă de cooperare din partea guvernului rus”, a insistat ea, referindu-se în special la „criza alimentară mondială”.

Potrivit şefei diplomaţiei germane, mesajul către Rusia al celorlalte 19 state participante la reuniune a fost „foarte clar”. „Părerile sunt divergente în ce priveşte evaluarea războiului de agresiune rus, dar majoritatea ţărilor au indicat clar că Rusia are responsabilitatea de a înceta imediat bombardamentele”, a punctat Baerbock.

Serghei Lavrov, 72 de ani, ministrul rus de externe, a părăsit mai devreme summitul G20 din Insula Bali, Indonezia, deranjat de criticile repetate aduse de către liderii occidentali Rusiei din cauza invadării Ucrainei, relatează site-ului canalului TV France24.

Annalea Baerbock, șefa diplomației germane, a spus că Serghei Lavrov „a părăsit prima sesiune la jumătatea sa” și „a sărit” cu totul peste a doua, „lucru care arată chiar și mai clar decât înainte că nu este interesat de cooperarea internațională sau dialog cu ceilalți parteneri din G20”.

Într-o intervenție prin videoconferință, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a acuzat la rândul său Rusia că se joacă de-a „Jocurile Foamei”, referință la cunoscutul film din 2012, afirmând că „nu există niciun loc pentru Moscova la un forum internațional”.

Potrivit agenției Reuters, Serghei Lavrov a renunțat și la dineul oficial de vineri seara. Ministrul rus a transmis că el „nu va alerga” după Washington pentru negocieri, după ce omologul său american, Antony Blinken, a refuzat să aibă o întrevedere cu el.

Mai multe detalii: Serghei Lavrov a plecat mai devreme de la summitul G20 din Indonezia. „Nu vom alerga după nimeni”

Oficialii pro-ruși din regiunea Herson susțin că rachete ucrainene au lovit vineri dimineață o centrală hidroelectrică din orașul Nova Kakhovka, dar nu au reușit să o distrugă, scrie CNN.

Ucrainenii „au încercat să bombardeze centrala hidroelectrică Kakhovka. Consecințele distrugerii unei astfel de instalații de producție ar putea fi catastrofale pentru locuitorii din regiunea Herson”, a anunțat administrația militar-civilă din regiunea Herson.

Apărarea antiaeriană rusă „a respins cu succes un atac cu rachete dinspre Ucraina”, a adăugat administrația.

„Teroriștii regimului de la Kiev nu vor reuși să intimideze locuitorii regiunii Herson, care își construiesc o viață pașnică împreună cu Rusia. Centrala hidroelectrică continuă să furnizeze energie”, a afirmat Vladimir Saldo, șeful administrației și fost oficial ucrainean.

Centrala hidroelectrică este situată în orașul Nova Kakhovka, pe râul Nipru. Aceasta a fost cucerită de forțele ruse la începutul invaziei, dar în ultima lună a devenit o țintă pentru rachetele ucrainene și rachetele cu rază lungă de acțiune, în timp ce ucrainenii încearcă să întrerupă liniile de aprovizionare ale rușilor.

În urma atacului, Kirill Stremousov, adjunctul șefului administrației civil-militare din Herson, susținută de Rusia, a declarat: „Există victime, verificăm”.

Între timp, oficialii ucraineni au anunțat că a fost lovită o țintă militară.

Serhii Bratciuk, purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale din Odesa, a declarat că a fost lovit un depozit de muniție și apărare antiaeriană. Potrivit acestuia, câțiva zeci de soldați ruși au fost uciși sau răniți.

Anterior, un consilier al șefului ucrainean al administrației militare regionale din Herson a declarat că trei depozite din Nova Kakhova au fost lovite de rachetele ucrainene.

Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, îi dă o replică lui Vladimir Putin, după ce liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia nu a întreprins încă acțiuni serioase în așa-numita ”operațiune militară specială” în Ucraina, relatează CNN.

Într-un mesaj pe Twitter, oficialul de la Kiev prezintă estimările ucrainene privind pierderile suferite de Rusia în cele peste patru luni de război.

„37.000 de soldați ruși morți. Total pierderi sanitare (răniți – n.r.) de 98.000-117.000 de oameni. 10 generali au fost eliminați. 1.605 tancuri, 405 avioane/elicoptere transformate în resturi. Nu a început Rusia încă să lupte? Kremlinul ia în considerare războiul doar după matematica lui Stalin – 20 de milioane de pierderi?”, a scris Podoliak.

CNN precizează că nu poate verifica informațiile ucrainene privind pierderile Rusiei.

„Toată lumea ar trebui să știe că, în mare, nu am început încă nimic serios. În același timp, nici noi nu refuzăm negocierile de pace. Dar cei care refuză să știe că cu cât mai târziu, cu atât le va fi mai greu să negocieze cu noi”, a spus Vladimir Putin despre situația din Ucraina în timpul unei întâlniri cu parlamentarii ruși.

Ambasadorul rus la Londra, Andrei Kelin, a declarat, într-un interviu pentru Reuters, că Moscova va trebui să ia „măsuri serioase” dacă armele occidentale din Ucraina „pun în pericol situația strategică” a Rusiei, relatează The Guardian.

Ucraina va trebui să decidă, mai devreme sau mai târziu, dacă încheie un acord de pace cu Rusia sau „continuă să alunece pe acest deal” spre ruină, a spus diplomatul.

Întrebat cum s-ar putea încheia conflictul, Kelin a afirmat că Rusia va învinge forțele ucrainene în toată regiunea Donbas, adăugând că este puțin probabil ca forțele ruse și cele susținute de Moscova să se retragă de pe coasta de sud a Ucrainei.

”Vom elibera tot Donbasul”, a spus ambasadorul.

În același timp, Andrei Kelin a criticat Londra pentru ceea ce a catalogat drept o lipsă de efort pentru a asigura eliberarea a doi cetăţeni britanici condamnaţi la moarte pentru lupte în estul Ucrainei.

”Am avut o cerere oficială aici, la Londra și la Moscova, despre acești doi bărbați – că există – și o frază de genul «plasăm toată responsabilitatea asupra Rusiei pentru ei». (…) Nu a existat nicio cerere de mediere, nicio cerere de eliberare sau ceva de acest fel. «Să vorbim despre soarta lor și despre ce se poate face în această situație»”, a mai declarat ambasadorul rus.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat CNN joi, 7 iulie, că Ucraina nu este dispusă să cedeze niciunul din teritoriile sale Rusiei, subliniind că renunțarea la acestea nu va face parte din nicio negociere diplomatică pentru a pune capăt războiului.

”Ucrainenii nu sunt gata să-și dea pământul, să accepte că aceste teritorii aparțin Rusiei. Acesta este țara noastră. Vorbim mereu despre asta și intenționăm să dovedim acest lucru”, a spus Zelenski.

Liderul ucrainean a recunoscut că Rusia controlează „aproape toată regiunea Luhansk”, spunând că forțele sale „luptă acum la periferia acestei regiuni”.

”Nici măcar nu înțeleg ce anume controlează acolo. Au distrus orașele, școala. Ei sunt ocupanții dărâmăturilor?”, a adăugat Volodimir Zelenski.

Oficialii regionali ucraineni anunță că forțele Kievului continuă să atace depozitele militare ale Rusiei, aflate mult în spatele liniei frontului, relatează CNN.

În dimineața zilei de vineri, 8 iulie, a avut loc „o explozie puternică” în Nova Kakhovka, oraș ocupat de forțele ruse în regiunea Herson, declarat pentru televiziunea ucraineană Serhii Khlan, consilier al șefului administrației militare regionale. Potrivit acestuia, în total au avut loc trei atacuri asupra depozitelor din Nova Kakhovka.

Depozitele lor sunt plasate „departe de linia frontului”, pentru că rușii cred că asta le va proteja spatele, „dar vedem lovituri”, a spus Khlan.

„În ultimele zile am auzit în mod constant despre explozii la depozitele ocupanților – în Herson, în Nova Kakhovka, în Cernobaivka”, a adăugat oficialul.

În replică, Kirill Stremousov, șeful adjunct al administrației militare-civile susținute de Rusia, a declarat că „serviciile speciale ruse au reținut trei sabotori care plănuiau tentative de asasinat asupra liderilor regiunii și a personalului militar al Forțelor Armate” ale Rusiei.

În ultimele zile, Ucraina a intensificat atacurile în regiunile Donețk și în Herson împotriva liniilor de aprovizionare și a depozitelor rusești, încercând să împiedice operațiunile trupelor Moscovei.

Oficialii americani spun că Rusia nu are suficiente forțe în Herson pentru a ocupa și controla efectiv regiunea, trei tentative de asasinat împotriva oficialilor pro-ruși în luna iunie sugerând o mișcare de rezistență în plină dezvoltare în rândul ucrainenilor.

Peste 40 de orașe și sate din regiunea Donbas au fost vizate de atacuri în ultima zi, anunță Armata ucraineană, recunoscând „succesul parțial” al Rusiei în efortul de a avansa pe un singur front, relatează CNN.

Forțele ruse încearcă acum să avanseze la vest de granița dintre Luhansk și Donețk spre orașele Bakhmut și Sloviansk, iar „inamicul a condus o ofensivă în direcția Verkhnokamianske, cu un ”succes parțial”. De asemenea, rușii au înaintat „în zona așezării Spirne”, precizează Statul Major al Forțelor Armate ucrainene.

Verkhnokamianske și Spirne sunt adiacente autostrăzii principale care duce spre vest din orașul Lisichansk, care a căzut săptămâna trecută.

Potrivit Kievului, rușii folosesc artilerie, mortiere, sisteme de lansare cu rachete multiple și lovituri aeriene încercând să elimine apărarea ucraineană.

Pe lângă încercările de a avansa la vest de granița Luhanskului, forțele ruse au atacat așezările de la nord de Sloviansk, iar Statul Major ucrainean a precizează că „apărătorii noștri au provocat pierderi inamicului în timpul următoarei sale încercări de ofensivă și au împins invadatorii înapoi lângă Bohorodychne”, la circa 20 de kilometri nord de oraș.

Atacuri au avut loc și asupra așezărilor de la nord de Harkov, iar autoritățile locale au raportat incendii atât în Sumî, în nordul țării, cât și la Krivoi Rog, în sud, fără a exista victime.

De asemenea, în sudul Ucrainei, forțele ruse continuă să bombardeze zone din Herson și Mikolaiv în efortul de a recupera teritoriul recent pierdut, potrivit administrațiilor regionale, iar mai multe sate erau „pe cale de a fi distruse”.

Ministrul ucrainean al Externelor, Dmitri Kuleba, a lansat această acuzație la adresa Rusiei într-un discurs susținut prin videoconferință în cadrul reuniunii G20 de la Bali, relatează The Guardian.

Comunitatea internațională nu trebuie să permită Rusiei să șantajeze lumea cu prețuri mari la energie, foamete și amenințări cu privire la securitate, le-a spus șeful diplomației de la Kiev omologilor săi, amintind că blocada navală a porturilor ucrainene impusă de Moscova „a distrus deja lanțurile globale de aprovizionare cu alimente și are un efect dăunător asupra securității alimentare globale”.

”Rusia joacă, în esență, jocurile foamei cu lumea, menținând blocada navală a porturilor ucrainene cu o mână și transferând vina pentru aceasta asupra Ucrainei cu cealaltă mână. Rusia vede dependența altor țări de orice tip de resurse ca fiind o slăbiciune și o invitație de a folosi această dependență ca pârghie pentru câștigul Rusiei”, a afirmat Dmitro Kuleba.

Ucraina a fost esențială pentru securitatea alimentară la nivel mondial timp de zeci de ani, dar acum este „atacată, bombardată și jefuită de criminalii ruși”, a mai spus ministrul de Externe de la Kiev.

Investigațiile criminalistice continuă la centrul comercial din orașul ucraineann Kremenciuc, distrus în urma unui bombardament care a avut loc acum aproape două săptămâni, pe 27 iunie, anunță Ministerul de Interne de la Kiev, citat de The Guardian.

”În acest moment, operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare la locul centrului comercial distrus de trupele ruse, o persoană fiind considerată încă dispărută”, a precizat Ihor Maliș, șeful departamentului de asistență criminalistică al departamentului principal de investigații al poliției naționale ucrainene.

Cel puțin 18 persoane au murit și alte câteva zeci au fost rănite în urma atacului asupra mallului.

Rabinul șef al Moscovei, Pinchas Goldschmidt, care conduce și Conferința Rabinilor Europeni, a confirmat că a părăsit Rusia și a renunțat la rolul său, precizând că dacă ar fi rămas în această poziție, ar fi pus în pericol comunitatea evreiască din capitala rusă, relatează The Guardian.

”Pe măsură ce teribilul război împotriva Ucrainei s-a desfășurat în ultimele luni, nu am putut să tac, văzând atâta suferință umană, m-am dus să ajut refugiații din Europa de Est și am vorbit împotriva războiului. Pe măsură ce timpul a trecut, în ciuda faptului că am fost reales în funcția de rabin șef luna trecută, a devenit clar că comunitatea evreiască din Moscova va fi pusă în pericol dacă eu rămân în funcție”, a transmis Pinchas Goldschmidt.

El a devenit rabin-șef al Moscovei în urmă cu 33 de ani. El și soția lui spuneau că sunt recunoscători că au jucat un rol în „renașterea istorică a comunității evreiești ruse” după prăbușirea Uniunii Sovietice.

Pe de altă parte, Pinchas Goldschmidt a dat asigurări că va continua să ocupe funcția de președinte al Conferinței Rabinilor Europeni.

„Voi continua să slujesc rabinii și comunitățile din Europa, inclusiv comunitatea de la Moscova, cât de bine voi putea”, a precizat Goldschmidt.

De la începutul războiului din Ucraina și până acum, armata rusă a pierdut 36.900 de militari, potrivit unor noi estimări publicate vineri, 8 iulie, de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează The Kyiv Independent.

Printre pierderile suferite de Rusia în cele peste patru luni de război se numără și:

• 1.637 de tancuri
• 3.811 vehicule blindate de luptă
• 828 de sisteme de artilerie
• 247 de sisteme de rachete cu lansare multiplă
• 107 de sisteme de apărare aeriană
• 187 de elicoptere
• 217 avioane
• 669 de drone
• 15 ambarcațiuni

Losses of the #Russian occupiers according to the General Staff of the Armed Forces of #Ukraine. pic.twitter.com/TJHOe2Dhoe

— NEXTA (@nexta_tv) July 8, 2022

Guvernatorul regiunii ucrainene Cernăuți a publicat pe canalul său de Telegram un videoclip cu o rachetă rusească găsită în lacul de acumulare de pe râul Nistru, relatează Ukrainska Pravda.

”Pe teritoriul regiunii Cernăuți, în lacul de acumulare Nistru, la o adâncime de 20 de metri, scafandrii au găsit o rachetă inamică. Specialiștii lucrează la fața locului”, a anunțat oficialul local.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a respins vineri, la reuniunea G20, ceea ce cataloghează drept „critica frenetică” a Occidentului la adresa războiului din Ucraina, susținând că participanții la summit au ratat șansa de a aborda problemele economice globale, relatează Reuters.

Șeful diplomației de la Moscova s-a întâlnit față în față cu omologii săi pentru prima dată de la începutul invaziei în Ucraina iar Indonezia a făcut apel, prin vocea ministrului său de Externe, la încetarea războiului și așezarea la masa negocierilor.

”«Agresori», «invadatori», «ocupanți» – am auzit o mulțime de lucruri astăzi”, a le-a Lavrov jurnaliștilor, adăugând că reprezentanții Occidentului au lansat aproape imediat după ce au luat cuvântul ”critici frenetice la adresa Federației Ruse în legătură cu situația din Ucraina”.

În timpul discuției, partenerii occidentali au evitat să urmeze mandatul G20, să se ocupe de problemele economiei mondiale.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe:

Rusia spune că încercarea Occidentului de a izola Rusia prin introducerea de sancțiuni dure este asemănătoare cu o declarație de război economic și că Moscova se va îndrepta de acum înainte către China, India și alte puteri din afara Occidentului.

Orașul Severodonețk din regiunea ucraineană Luhansk se află ”în pragul unui dezastru umanitar” și este jefuit pe scară largă de ocupanții ruși, spune guvenratorul regional Serghei Haidai, citat de The Guardian.

”În Severodonețk, 80% din locuințe au fost distruse sau deteriorate. Unii încearcă să se întoarcă după lucruri, dar din ce în ce mai des… găsesc un apartament gol, chiar dacă a rămas în picioare. După ce au intrat în oraș, rușii au deportat mai întâi o parte din populația locală, au luat cheile și apoi au început să jefuiască totul. (…) Dacă mobila este bună, o iau. Nu mai este vorba doar de electrocasnice”, a scris oficialul din Luhansk, vineri, 8 iulie, pe Telegram.

Orașul este în pragul unui dezastru umanitar – nu există alimentare centralizată cu apă, gaz sau electricitate.

Seghei Haidai, guvernatorul din Luhansk:

Guvernatorul mai spune că de la sfârșitul lunii februarie, forțele ruse au bombardat constant infrastructura critică a orașului și nu vor putea repara nimic ”pentru că și pe timp de pace, un astfel de volum de restaurare se poate face în șase luni până la un an” dacă există materiale și muncitori calificați, însă, adaugă Haidai, Rusia nu are nici una, nici alta.

Severodonețk a fost cucerit de forțele ruse la sfârșitul lunii iunie, după săptămâni întregi de confruntări, ceea ce a reprezentant un câștig important al trupelor Moscovei în lupta pentru controlul întregii regiuni Luhansk.

Ministrul rus al Externelor, Serghei Lavrov, a declarat după întâlnirea cu omologii săi din G20 de la Bali, că țara sa este pregătită să negocieze cu Ucraina și Turcia pe tema exporturilor de cereale, însă nu este clar când ar putea avea loc astfel de discuții, relatează The Guardian.

”Dacă (vestul – n.r.) vrea nu negocieri, ci victoria Ucrainei asupra Rusiei pe câmpul de luptă, atunci, probabil, pur și simplu nu este nimic de discutat cu Occidentul, pentru că cu aceste abordări, de fapt, nu permit Ucrainei să îndrepte spre procesul de pace”, a adăugat Lavrov, potrivit agenției ruse RIA Novosti.

Ministrul indonezian de Externe, Retno Marsudi, a cerut oprirea războiului din Ucraina și reluarea negocierilor, în deschiderea summitului șefilor diplomațiilor din statele G20 de la Bali, relatează The Guardian.

”Este responsabilitatea noastră să punem capăt războiului mai devreme decât mai târziu și să rezolvăm divergențele noastre la masa negocierilor, nu pe câmpul de luptă”, a spus Marsudi, amintind că lumea tocmai își revenea după pandemia de COVID-19 când „s-a confruntat deja cu o altă criză – războiul din Ucraina”.

”Unda efectelor este resimțită la nivel global – asupra alimentelor, energiei și spațiului fiscal. Ca întotdeauna, țările în curs de dezvoltare și cu venituri mici sunt cele mai afectate”, a subliniat șefa diplomației indoneziene.

Reuniunea de la Bali este prima în care ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, se întâlnește în mod direct cu omologii săi de la începutul războiului din Ucraina.

Trupele Rusiei se pregătesc pentru o nou ofensivă în regiunea Donețk, din estul Ucrainei, însă înainte se opresc peentru o pauză de refacere, potrivit Ministerului Apărării de la Londra care citează date ale serviciilor de informații britanice, relatează Ukrainska Pravda.

”Probabil că Rusia concentrează echipamente pe prima linie în direcția Siversk, la aproximativ 8 km vest de actuala linie a frontului rus. Forțele sale se opresc probabil pentru a se reface înainte de a lansa noi operațiuni ofensive în regiunea Donețk”, se menționează într-un nou raport al instuituțiilor britanice.

Între timp, forțele ucrainene continuă să facă progrese treptate în sud-vestul Hersonului, precizează aceeași sursă.

Potrivit specialiștilor britanici, ”există o posibilitate realistă ca obiectivul tactic imediat al Rusiei să fie Siversk, pentru că forțele sale încearcă să avanseze spre cel mai probabil obiectiv operațional al zonei urbane Sloviansk-Kramatorsk”.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 8 July 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/YEHaB5kPAg

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/u2asPHxXhf

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) July 8, 2022

Încercând să ocupe întreaga regiune Luhansk, din estul Ucrainei, forțele ruse bombardează așezările de lângă granița administrativă a zonei, potrivit unui mesaj pe Telegram al guvenratorului Serghei Haidai, relatează Ukrainska Pravda.

”Pentru a ajunge la granița administrativă a regiunii Lugansk, rușii distrug satele din jur cu artilerie. Adică nu sunt opriți nici măcar de faptul că sunt civili care mor în casele și curțile lor. (…) Au lovit case, fiecare clădire care li se pare o posibilă fortificație. Pentru a avansa, ei nu socotesc pierderile personale și nu le este milă de locuitorii din regiune”, scrie guvernatorul din Luhansk.

O situație similară este și în regiunea vecină Donețk, spune oficialul, adăugând că forțele ucrainene sunt în defensivă.

Potrivit lui Serghei Haidai, deși Lisichansk este acum sub controlul rușilor, după retragerea forțelor ucrainene din centrul orașului, ”chiar și acei luptători care au acoperit retragerea au provocat pierderi semnificative rușilor”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat recunoștința, în mesajul său zilnic către cetățeni, pentru că Insula Șerpilor este din nou sub controlul forțelor țării sale, iar drapelul ucrainean a fost ridicat din nou deasupra micului teritoriu strategic din Marea Neagră, relatează News.ro.

„Şi, desigur, astăzi vreau să îmi exprim recunoştinţa pentru etapa finală a luptei pentru Insula Şerpilor – steagul nostru naţional a fost arborat acolo. Operaţiunea a durat două luni. Serviciile Secrete, Forţele pentru Operaţiuni Speciale, unitatea Alpha a Serviciului de Securitate, grănicerii, artileriştii, Forţele Navale, Forţele Aeriene. Şi acum să vadă orice căpitan rus – indiferent dacă este al unei nave sau aeronave – drapelul ucrainean pe Insula Șerpilor şi să ştie că statul nostru nu poate fi înfrânt”, a spus Zelenski.

Steagul Ucrainei a fost arbordat din nou în Insula Șerpilor după ce forțele ruse s-au retras săptămâna trecută.

Moscova a anunțat că retragerea a avut loc ”ca un gest de bunăvoință”, în timp ce Kievul a vorbit despre încheierea cu succes a unei operațiuni militare care a determinat retragerea trupelor ruse.

Insula Șerpilor a fost cucerită de trupele ruse la începutul invaziei în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în mesajul său zilnic transmis națiunii că războiul se va încheia cu victoria țării sale, dacă aceasta primește mai mult ajutor extern pentru a se apăra, relatează News.ro.

În mesajul său de joi seară, liderul de la Kiev a dat detalii despre o întâlnire de la Kiev, cu reprezentanţi ai Congresului SUA, senatorii Lindsey Graham şi Richard Blumenthal.

”Ei reprezintă ambele partide, republican și democrat, și ambii susțin fundamental Ucraina. Ei au fost autorii rezoluției prin care se cere Departamentului de Stat să recunoască Rusia ca stat – sponsor al terorismului (…) I-am informat pe senatori despre situația din prima linie, despre ce se pregătesc ocupanții. În special, am vorbit despre Donbas, sudul țării noastre, regiunea Harkov”, a spus Zelenski.

Potrivit președintelui ucrainean, partenerii occidentali au informații exacte despre nevoile de apărare ale Ucrainei.

”Este vorba despre apărarea aeriană, sisteme MLRS moderne. Cu cât ajutorul de apărare acordat Ucrainei este acum mai mare, cu atât războiul se va încheia mai repede cu victoria noastră și cu atât vor fi mai mici pierderile tuturor țărilor lumii, pierderile Statelor Unite din cauza presiunii ruse asupra societăților democratice”, a mai declarat liderul de la Kiev.

Referindu-se la exportul de electricitate din Ucraina către ţările UE care a început recent, Zelenski a spus că acesta reprezintă ”un sprijin semnificativ şi acum, şi în sezonul de încălzire”.

”Preţul electricităţii pe piaţa europeană este mai mare decât în Ucraina şi asta va permite companiilor din energie să folosească fondurile obţinute pentru a oferi servicii consumatorilor ucraineni. Mai mult, la tarife neschimbate”, a explicat președintele Ucrainei.

O ”foamete catastrofală” care se prefigurează în acest moment va exploda în următorii doi ani, creând riscul unei presiuni politice globale fără precedent, avertizează directorul Programului Alimentar Mondial al ONU, Patrick Beasley, care spune că „50 de milioane de oameni din 45 de țări sunt acum la doar un pas de foamete”, relateză The Guardian.

Oficialul ONU cere astfel reforme pe termen scurt și lung, una dintre ele fiind ridicarea urgentă a blocadei ruse asupra a 25 de milioane de tone de cereale ucrainene. Beasley avertizează că actuala criză a accesibilității alimentelor se va transforma probabil într-o criză și mai periculoasă a disponibilității alimentelor în anii următori dacă nu se vor găsi soluții.

Numărul persoanelor catalogate de ONU înainte de criza COVID ca fiind într-o situație de „insecuritate alimentară acută” era de 130 de milioane, iar după COVID a crescut la 276 de milioane.

„Acest număr a crescut la 345 de milioane din cauza crizei din Ucraina. Iar 50 de milioane de oameni din 45 de țări sunt acum la doar un pas de foamete”, scrie șeful Programului Alimentar Mondial al ONU într-o prefață a unui articol publicat de Institutul Blair.

„Comunitatea internațională trebuie să acționeze pentru a opri această foamete catastrofală care se profilează sau aceste cifre vor exploda”, subliniază Beasley.

„Piețele alimentare globale au fost cufundate în tulburări, cu prețuri în creștere, interdicții de export și penurie de produse alimentare de bază răspândindu-se departe de granițele Ucrainei”, spune oficialul ONU, adăugând că urmările conflicului sunt resimțite de națiunile din Africa, Orientul Mijlociu, Asia și chiar din America Latină.

În plus, amenințările la adresa securității alimentare globale au fost exacerbate de schimbările de pe piețele mondiale de combustibil și îngrășăminte, mai spune Beasley.

Mai multe informații: „O foamete catastrofală este iminentă”, avertizează ONU în urma blocadei ruse asupra cerealelor Ucrainei

Yuriy Ignat, purtător de cuvânt al Comandamentului Aerian al Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat, joi, că armata rusă folosește rachete aer-sol, încercând să distrugă pozițiile apărării aeriene ucrainene.

„În diferite direcții, inamicul continuă să folosească rachete antiradar aer-sol din clasele Kh-31P și Kh-58 împotriva rachetelor antiaeriene și a unităților de inginerie radio ale forțelor aeriene ucrainene, încercând să ne distrugă din aer pozițiile de apărare. Apărătorii aerieni iau toate contramăsurile pentru ca aceste rachete să nu-și atingă ținta”, a spus Yuriy Ignat.

În ceea ce privește ziua precedentă, purtătorul de cuvânt al Forțelor Armate ale Ucrainei a precizat că pe 6 iulie, apărarea antiaeriană a distrus două rachete „Caliber”, cu care rușii au tras în regiunile sudice de la Marea Neagră.

Oleg Sinegubov, guvernatorul regiunii Harkov, a anunțat joi că forțele ruse au bombardat unul dintre districte și conform datelor preliminare, cel puțin trei persoane au fost ucise și alte cinci rănite.

„Cerem locuitorilor din Harkov să fie extrem de atenți, să nu meargă pe străzile orașului fără a avea o urgență. La urma urmei, inamicul lovește insidios, bombardând zonele rezidențiale și infrastructura civilă”, a spus Oleg Sinegubov.

Potrivit raportului preliminar al Centrului Regional pentru Asistență Medicală de Urgență, în urma bombardării districtului Nemișlian de către ruși, trei civili au fost uciși și alți cinci au fost răniți.

Rusia deţine controlul a 22% dintre terenurile agricole ale Ucrainei, iar războiul ameninţă recoltele din această vară, ceea ce ar putea agrava criza alimentară mondială, estimează cercetători de la NASA, relatează AFP.

Potrivit unor imagini satelitare filmate la 13 iunie de către misiunea Sentinel-2 a Agenţiei Spaţiale Europene, analizate de către Program, 22% dintre terenurile agricole ale Ucrainei se află sub controlul Rusiei, în estul şi sudul ucrainene.

Este vorba despre 28% dintre cerealele de iarnă – grâu, orz, ovăz – şi 18% dintre recoltele de vară – porumb şi floarea-soarelui -, precizează NASA în această notă.

„Grânarul lumii este în război, iar noi ne aflăm în primul stadiu al unei crize alimentare care probabil va afecta fiecare ţară şi fiecare persoană din lume într-un fel”, a avertizat directoarea Programului NASA privind recoltele, Inbal Becker-Reshef.

Rusia nu a întreprins încă acțiuni serioase în timpul operațiunii speciale din Ucraina și nu refuză discuțiile de pace, a declarat joi președintele rus Vladimir Putin, în cadrul unei întâlniri cu liderii fracțiunilor din Duma de Stat.

„Astăzi auzim că vor să ne învingă pe câmpul de luptă. Ce poți să spui, să încerce. Am auzit de multe ori că Occidentul vrea să lupte cu noi până la ultimul ucrainean. Aceasta este o tragedie pentru poporul ucrainean, dar se pare că totul merge în această direcție”, a spus Vladimir Putin.

„Toată lumea ar trebui să știe că, în mare, nu am început încă nimic serios. În același timp, nici noi nu refuzăm negocierile de pace. Dar cei care refuză să știe că cu cât mai târziu, cu atât le va fi mai greu să negocieze cu noi”, a subliniat Vladimir Putin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin avertizează: Rusia nu am întreprins încă nimic serios în Ucraina

Adjunctul şefului Direcţiei principale de operaţiuni a Statului Major al armatei ucrainene, generalul de brigadă Oleksii Gromov, a declarat, joi, că Belarusul a transferat aerodromul Ziabrovka de lângă Gomel (sud-est) sub controlul total al Rusiei, informează agenţiile de presă Unian şi Liga.

„Belarusul a transferat sub controlul total al Rusiei aerodromul Ziabrovka de lângă Gomel, unde în prezent au loc lucrări de amenajare a unei baze militare. Pe acest aerodrom se află o subunitate (divizion) de rachete Iskander-M şi una de sisteme antiaeriene S-400 Triumf ale forţelor armate ruse”, a specificat generalul Gromov.

De asemenea, Belarus aşteaptă să primească propriul sistem Iskander din Rusia, pentru care se pregăteşte intens, a adăugat generalul ucrainean.

Acesta urmează să fie instalat la unitatea militară a Brigăzii 465 de rachete a forţelor de infanterie din Belarus în oraşul Osipovici, unde a fost demarată construcţia unor hangare, potrivit generalului ucrainean.

Urmărește-ne pe Google News