LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 14 | 40.000 de oameni, evacuați din orașele bombardate de armata rusă. Bilanțul civililor uciși, urcat de ONU la peste 500

Cu câteva ore înainte ca maternitatea și spitalul de copii din Mariupol să fie bombardate, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a acuzat Ucraina că a stabilit poziții de luptă în interiorul unității medicale, informează CNN.

În cadrul obișnuitului briefing de presă zilnic, Zakharova a afirmat că „la Mariupol, batalioanele naționale ucrainene, după ce au expulzat personalul și pacienții din maternitate, au echipat mai multe poziții de luptă în interiorul acesteia”.

Aceasta a mai susținut că au existat „numeroase înregistrări video care infirmă falsurile ucrainene, confirmând faptul că crimele Kievului împotriva cetățenilor săi sunt comise din abundență în spațiul public”.

Imaginile video care au apărut după bombardamentul asupra spitalului a arătat ă acolo erau atât pacienți, cât și personal medical, inclusiv gravide în travaliu, care au fost scoase din unitatea spitalicească.

Atacul asupra spitalului de copii și maternității din Mariupol a avut loc deși Rusia a fost de acord cu o încetare temporară a ostilităților, de 12 ore, pentru a permite ca civilii să poată fi evacuați din mai multe orașe.

Consiliul orășenesc din Mariupol a publicat un videoclip cu spitalul devastat și a acuzat forțele ruse că au lansat mai multe bombe asupra acestuia. „Clădirea unității medicale în care copiii au fost îngrijiți până acum este complet distrusă”, a precizat consiliul orașului.

Ministerul ucrainean de Interne a anunțat că peste 3.000 de oameni din orașele Irpin și Vorzel, ocupate de forțele ruse, au reușit miercuri să fugă din calea războiului, relatează CNN. Cele două localități sunt situate la nord de Kiev.

„La evacuare au participat aproximativ o sută de autobuze și ambulanțe. Printre cetățenii salvați se numără câteva sute de copii, bătrâni și persoane grav bolnave”, a transmis Ministerul de Interne.

Instituția a reluat declarațiile anterioare ale autorităților locale conform cărora mulți alți ucraineni au fost împiedicați să părăsească orașele din nordul Kievului, în ciuda acordului dintre Ucraina și Rusia de înființare a „coridoarelor verzi” pentru cinci zone din apropierea capitalei, astfel încât civilii să poată fugi din calea ostilităților.

„Potrivit poliției, ocupanții (forțe ruse, n.r.) au oprit convoaiele umanitare care părăseau astăzi Bucha, Gostomel și Borodyanka. Din această cauză, unii oameni au fost nevoiți să-și riște viața pentru a părăsi Bucha spre Irpin și apoi să plece cu un convoi de localnici”, au transmis autoritățile locale.

Pentagonul a reconfirmat, miercuri, prin vocea purtătorului său de cuvânt, John Kirby, că nu va permite transferul avioanelor de luptă poloneze în Ucraina, precizând însă că Statele Unite sunt deschise să colaboreze cu aliații săi occidentali în alte moduri pentru a crește capacitățile de apărare antiaeriană ale Ucrainei, relatează BBC și CNN.

John Kirby a declarat că secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, i-a transmis acest mesaj omologului său polonez, Mariusz Błaszczak, în cursul zilei.

Lloyd Austin i-a spus ministrului polonez al Apărării că SUA nu sprijină transferul avioanelor MiG-29 către forțele aeriene ucrainene „în acest moment”, nici măcar în varianta ca Polonia să le transfere în Ucraina, iar SUA să trimită la schimb Poloniei avioane de luptă moderne.

Kirby a lăudat maniera strategică în care Ucraina și-a folosit capacităţile sale actuale pentru a tempera înaintarea trupelor ruse, dar a precizat că „suplimentarea cu avioane a forțelor ucrainene nu le va îmbunătăți în mod semnificativ eficiența”.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a mai spus că transferul avioanelor poloneze de luptă de la Ramstein, principala bază a forțelor aeriene americane din Germania, așa cum a propus Varșovia, are un „risc ridicat” și „ar putea fi confundat de ruși drept un pas care să ducă la escaladarea conflictului”.

„Acest lucru nu numai că nu este unul bun pentru NATO, dar nu este bun nici pentru Statele Unite și pentru securitatea noastră națională”, a punctat Kirby.

Într-un comunicat de presă transmis anterior în cursul zilei de miercuri, Departamentul de Apărare al SUA a anunțat că perspectiva ca avioanele să plece de la baza Ramstein ca „să zboare în spațiul aerian ucrainean care este contestat de Rusia ridică îngrijorări serioase pentru întreaga alianță NATO”.

Ucraina a cerut ajutorul cancelarului german Olaf Scholz pentru intermedierea unei întâlniri între liderul ucrainean Volodimir Zelenski și cel de la Kremlin, Vladimir Putin, anunță agenția UNIAN.

Potrivit lui Igor Jovkova, adjunctul Biroului Președintelui Ucrainei, cancelarul federal al Germanii și partenerii internaționali ar trebui să contribuie la organizarea acestei întâlniri, în cadrul căreia „s-ar putea discuta multe aspecte”.

Mai multe detalii: Kievul, solicitare către Germania să ajute la organizarea negocierilor Zelenski – Putin

Compania Nestle și de tutun Philip Morris și Imperial Brands s-au alăturat, miercuri, lungii liste a multinaționalelor care se retrag de pe piața rusă, pe măsură ce presiunea consumatorilor din Occident pentru ca marile companii să ia atitudine față de invadarea Ucrainei de către Rusia crește, informează Reuters.

Cel mai mare grup de produse alimentare ambalate din lume s-a aliniat cu rivalii Procter & Gamble și Unilever, pentru stoparea investițiilor în Rusia, în timp ce producătorul de țigări Philip Morris a precizat că-și va reduce producția. Imperial Brands a mers mai departe și decis să-și suspende întreaga producție.

Deciziile acestor companii au venit după ce Coca-Cola și McDonalds au oprit vânzările în Rusia, deși un important membru al partidului de guvernământ a avertizat că firmele străine care se închid ar putea să își vadă operațiunile naționalizate.

Adidas, Pepsi, Starbucks, KFC sunt alte mari companii internaționale care fie s-au retras din Rusia, fie au anunțat că-și întrerup investițiile în această țară.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a ajuns miercuri în orașul Antalya, din sudul Turciei, potrivit unui martor Reuters, înaintea discuțiilor planificate pentru joi cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba.

Întâlnirea ar fi prima între cei mai importanți diplomați ai acestor două state, de când Rusia a invadat Ucraina, în urmă cu două săptămâni.

Anunțul întâlnirii celor doi miniștri de Externe a fost făcut, luni, 7 martie, de omologul lor turc, Mevlut Cavusoglu, care a precizat că aceștia vor avea o discuție în marja Forumului diplomatic din Antalya. Cavusoglu a mai anunțat că va participa și el la întâlnirea din Turcia a celor doi diplomați. Atât Rusia, cât și Ucraina, au confirmat ulterior că Lavrov și Kuleba vor discuta la Antalya.

Președintele Ucrainei a cerut din nou, indirect, o întâlnire față în față cu omologul său rus, Vladimir Putin, într-un interviu acordat miercuri publicației germane Bild. Acesta a adăugat că poate face compromisuri pentru a pune capăt războiului, doar în situația în care și cealaltă parte este dispusă să acționeze la fel.

Liderul ucrainean că nu-și face griji pentru siguranța lui, în războiul cu Rusia, ci pentru Ucraina și situația disperată din multe regiuni ale țării, rămase fără bunuri esențiale. De asemenea, Zelenski a catalogat ceea ce se întâmplă acum la Mariupol este o „catastrofă umanitară”. „Oamenii care vin cu ajutoare sunt împușcați și ei, iar soldații ruși nu îi lasă să treacă”, a afirmat președintele Ucrainei.

Zelenski a comentat și solicitarea Kremlinului de a accepta independența Donbasului și a peninsulei Crimeea, spunând că toate eforturile lui sunt în direcția unor negocieri pentru pace.

Marți, Zelenski a făcut declarații similare, anunțând, într-un interviu acordat postului ABC, că este dispus să discute statutul Crimeei şi al Republicilor Populare Doneţk şi Lugansk cu preşedintele rus, Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat miercuri și a transmis că Zelenski trebuie să recunoască Crimeea ca regiune rusă, precum şi independenţa republicilor separatiste Doneţk şi Luhansk, relatează news.ro citând CNN.

”Poziţia noastră este bine cunoscută. Crimeea este o regiune rusă şi acest lucru trebuie recunoscut atât de facto, cât şi de jure”, a declarat Peskov.

”În ceea ce priveşte republicile DPR (republica separatistă Donețk, n.r.) şi LPR (republica separatistă Luhansk, n.r.) , acestea sunt state suverane independente şi sunt recunoscute de Federaţia Rusă. Acest lucru trebuie, de asemenea, recunoscut atât de facto, cât şi de jure”, a adăugat reprezentantul Kremlinului.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski cere o întâlnire cu Vladimir Putin: „Numai prin discuții directe putem pune capăt acestui conflict”. Ce spune despre cedarea regiunilor separatiste

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis miercuri seară un comunicat de presă în care respinge afirmația purtătorului de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, prin care se acreditează ideea că pe teritoriul României ar fi fost relocate aeronave de luptă ucrainene, care astfel „nu iau parte la confruntări”.

”Afirmația este în totalitate falsă. Pe teritoriul României nu se află aeronave militare ucrainene. Cel mai probabil, se încearcă specularea exemplului aeronavei militare ucrainene Suhoi 27 care a solicitat, în 24 februarie – prima zi a invaziei ilegale a armatei ruse în Ucraina, aterizarea de urgență în România”, precizează MApN.

Ministerul amintește că a comunicat „cu maximă transparență situația acestei aeronave, care a fost gestionată cu respectarea strictă de către autoritățile române a normelor legislative naționale și internaționale aplicabile în astfel de situații, fapt cunoscut, cu siguranță, de reprezentanții Federației Ruse”.

Aeronava a fost returnată autorităților ucrainene, fără armament la bord și nu se mai află pe teritoriul României, menținează MApN.

„Și situația celor 14 elicoptere ucrainene civile, neînarmate, a fost comunicată în mod transparent și oportun. Autoritățile ucrainene au solicitat părții române aprobări diplomatice de survol cu destinația finală Ghimbav, jud. Brașov, pentru un număr de 14 elicoptere configurate pentru executarea misiunilor civile, nefiind înarmate, în scopul efectuării operațiunilor de mentenanță la Airbus Helicopters România, potrivit contractelor în vigoare”, a mai transmis Ministerul Apărării.

Conform sursei citate, în urma primirii aprobărilor de survol din partea autorităților române, pentru toate cele 14 elicoptere au fost depuse marți, 8 martie, și miercuri, 9 martie, planuri de zbor în sistemul de trafic aerian civil, aeronavele aflându-se deja la destinația finală.

Acordul de încetare a focului, timp de 12 ore, în cele șase regiuni din Ucraina, a încetat la ora locală 21 (ora 7 p.m. GMT). Miercuri, peste 40.000 de civili au fost evacuați din întreaga țară, deși autoritățile au întâmpinat dificultăți serioase pentru a-i scoate pe oameni din zonele de conflict din jurul orașelor Kiev, Harkov și Mariupol, a anunțat negociatorul ucrainean David Arakhamia, potrivit The Guardian.

„Peste 40.000 de femei și copii au fost evacuați din toată Ucraina într-o singură zi. Am încercat să evacuăm 100.000, dar nu am reușit”, a scris acesta, într-o postare pe rețelele de socializare.

Potrivit Sky News, autoritățile ucrainene au anunțat că civilii au putut părăsi orașul Sumi, din nord-estul țării, părți din regiunea Kiev și orașul Enerhodar, din sud.

Doi oficiali din orașul asediat Mariupol, situat în sudul Ucrainei, afirmă că aproximativ 1.300 de civili au fost uciși acolo de la începutul invaziei ruse, potrivit CNN.

Orașul a fost bombardat pentru prima dată în debutul conflictului militar și este asediat de aproape o săptămână.

„Informațiile preliminare arată că 1.300 de locuitori din Mariupol au murit deja în timpul blocadei efect de genocid, impusă de Federația Rusă”, a declarat Petr Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol, pentru agenția ucraineană de presă UNIAN.

„Vom lupta pentru fiecare cetățean”, a adăugat acesta.

Anterior în cursul zilei de miercuri, viceprimarul Mariupolului, Serghei Orlov, a declarat că cel puțin 1.207 de victime ale bombardamentelor au fost confirmate până marți, 8 martie.

„Nici măcar nu putem număra câți oameni au fost uciși pe străzi de bombardamente și focuri de artilerie”, a spus Orlov, pentru CNN.

Amazon a suspendat accesul la serviciul său de streaming Prime Video în Rusia, a anunțat marți, 8 martie, compania, potrivit CNN. De asemenea, gigantul comerțului electronic nu va mai livra de acum produse pentru clienții din Rusia și din Belarus.

Mai mult, Amazon a anunțat și că nu mai vinde „New World”, jocul video multiplayer online recent lansat de companie, pe teritoriul Federației Ruse.

Aceste decizii marchează ultimii pași ai Amazon de retragere din Rusia și coincid cu o mișcare raportată anterior de CNN – aceea de a opri noile înscrieri pentru Amazon Web Services (AWB), platforma sa de cloud computing extrem de profitabilă.

„Având în vedere situația actuală din Rusia și Ucraina, am luat măsuri suplimentare în regiune”, a transmis Amazon, într-o postare pe blogul său. „Am suspendat expedierea de produse către clienții din Rusia și Belarus și nu vom mai accepta noi clienți AWS din Rusia și Belarus și nici vânzători terți ai serviciilor noastre. De asemenea, suspendăm accesul la Prime Video pentru clienții aflați în Rusia și nu vom mai primi comenzi pentru New World, care este singurul joc video pe care îl vindem direct în Rusia”, a precizat compania.

Amazon anunțase anterior că a oferit Ucrainei asistență în domeniul securității cibernetice Ucrainei și că a observat actori rău intenționați, de stat și nestatali, care încercau să atace cibernetic „organizații de caritate, ONG-uri și alte organizații de ajutor pentru a răspândi confuzie și a provoca distrugeri”.

Ministerul rus al Apărării a confirmat utilizarea sistemului de arme TOS-1A în Ucraina, care valorifică puterea rachetelor termobarice, susține Ministerul Apărării de la Londra, potrivit The Guardian.

Lansatorul „TOS-1A folosește rachete termobarice, creând efecte incendiare și explozive” devastatoare, afirmă Ministerul britanic al Apărării.

Rachetele termobarice sunt numite și „bombe cu vid”, deoarece aspiră oxigenul din aerul înconjurător pentru a genera o explozie puternică și un val puternic de presiune, cu efecte distructive enorme. Citește mai multe aici: Ce sunt armele termobarice, „bombele cu vid” pe care Ucraina spune că Rusia le-a folosit în invazie: „Efectele lor pot fi îngrozitoare”

Marea Britanie nu va încearca să asigure o zonă de excludere aeriană deasupa coridoarelor umanitare în Ucraina, dar încearcă, în schimb, să ajute țara condusă de Volodimir Zelenski să se apere împotriva invaziei ruse, a declarat miercuri ministrul britanic de Externe, Liz Truss, potrivit Reuters.

„Realitatea este că înființarea unei zone de excludere aeriană ar duce la o confruntare directă între NATO și Rusia. Și nu vrem asta”, a afirmat Lizz Truss, într-o conferință de presă comună cu șeful diplomației americane, Anthony Blinken, la Washington, întrebată dacă aliații occidentali ar putea introduce o astfel de zona deasupra coridoarelor umanitare.

Lizz Truss a precizat însă că Regatul Unit și aliații occidentali vor furniza Ucrainei sisteme de apărare aeriană.

„Ceea ce vrem este să ne asigurăm că ucrainenii sunt capabili să-și apere propria țară cu cea mai bună selecție posibilă de arme antitanc și sisteme de apărare antiaeriană”, a afirmat ministrul britanic de Externe.

Lizz Truss a catalogat atacul asupra maternității din orașul Mariupol ca fiind unul „absolut dezgustător”.

Reacția ministrului britanic de Externe a venit după un nou apel al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, adresat Occidentului, pentru instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra țării sale, apel lansat în urma bombardării spitalului de copii și a maternității din orașul sudic Mariupol.

Lizz Truss a mai declatay că Regatul Unit încearcă să excludă pe deplin Rusia din sistemul de plăți financiare SWIFT și, de asemenea, să pună capăt utilizării petrolului și gazelor rusești în grupul G7 al celor mai bogate națiuni, potrivit BBC.

Mai mulți oficiali occidentali au avertizat că există o „îngrijorare serioasă” că președintele rus Vladimir Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în atacarea Kievului, relatează The Guardian.

Potrivit unei evaluări realizate de acești oficiali occidentali, un atac „înfiorător” asupra capitalei ucrainene ar putea fi declanșat în timp ce forțele ruse încearcă să depășească problemele logistice care aparent le-au afectat înaintarea spre Kiev.

„Cred că avem motive întemeiate să fim îngrijorați de posibila utilizare a armelor neconvenționale, parțial din cauza a ceea ce am văzut s-a întâmplat în alte teatre de operațiuni. De exemplu, am văzut asta în Siria. Este, deci, o preocupare serioasă pentru noi”, a declarat unul dintre oficiali.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a condamnat miercuri bombardarea spitalului de copii și a maternității din orașul Mariupol, din sudul Ucrainei, spunând: „Puține lucruri sunt mai imorale decât țintirea celor vulnerabili și lipsiți de apărare”, potrivit CNN și BBC.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, Boris Johnson a scris că Marea Britanie „analizează cum ar putea să ofere mai mult sprijin Ucrainei pentru a se apăra împotriva atacurilor aeriene și îi vom cere lui Putin să răspundă pentru crimele sale oribile”, adăugând hashtag-ul „#PutinTrebuieSăEșueze”.

Armata rusă ar fi distrus de la începutul invaziei în Ucraina 89 de avioane de luptă şi 57 de elicoptere dintr-un total de circa 250 de aparate de acest fel funcţionale (avioane şi elicoptere) deţinute de forţele aeriene ucrainene, a comunicat miercuri Ministerul rus al Apărării, care a mai susţinut că unele avioane militare ucrainene ar fi fost relocate în România şi prin urmare acestea nu participă la lupte, scrie agenţia Interfax, preluată de Agerpres.

”Când a fost lansată operaţiunea specială, Forţele Armate ale Ucrainei aveau până la 250 de avioane de luptă şi elicoptere în stare de funcţionare. Forţele Aerospaţiale Ruse au distrus 89 de avioane de luptă şi 57 de elicoptere la sol şi în aer”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konaşenkov.

”Unele dintre avioanele (de luptă) ucrainene au fost relocate în România şi nu iau parte la confruntări”, a mai susţinut Konaşenkov.

”La ora actuală observăm numai încercări izolate ale avioanelor de luptă ale Forţelor Aeriene Ucrainene de a decola. 90% dintre aerodromurile militare ucrainene, unde se află esenţialul forţei aeriene de luptă, au devenit inoperabile”, a adăugat reprezentantul armatei ruse.

Mai multe detalii: Ministerul rus al apărării, pentru Interfax: Rusia a distrus jumătate din aviația militară ucraineană, care a relocat aeronave de luptă în România

17 persoane au fost rănite în timpul atacului aerian rus care a lovit miercuri după-amiază un spital de copii și o maternitate din orașul ucrainean Mariupol, a anunțat guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, potrivit The Guardian.

Printre răniți se află inclusiv femei care se aflau în travaliu, a precizat guvernatorul regional.

Pavlo Kyrylenko a acuzat Rusia că a efectuat bombardamentele în timpul perioadei de încetare a focului convenită de cele două părți, menită să permită evacuarea civililor din orașul Mariupol, aflat sub asediu.

Autoritățile locale din Bucha, oraș situat în apropierea capitalei Kiev și aflat sub atacaturile trupelor ruse de mai bine de o săptămână, spun că eforturile de miercuri pentru evacuarea oamenilor în siguranță au eșuat, informează CNN.

Ucraina și Rusia au convenit asupra înființării unui „culoar verde” pentru a ajuta mii de oameni încă blocați la periferia de nord a capitalei să poată părăsi zona.

Două dintre orașele din acel coridor umanitar sunt Bucha și Hostomel.

Consiliul orașului Bucha a anunțat că 50 de autobuze au fost blocate de armata rusă în localitatea Stoyanka, situată în apropiere. „Nu permit (rușii, n.r.) trecerea convoiului”, a transmis consiliul orașenesc.

„Evacuarea a fost împiedicată! Este imposibil să evacuăm locuitorii din Bucha și Hostomel astăzi”, a precizat instituția.

Echipele CNN au observat că sute de rezidenți din alte districte din jurul Kievului, unde au avut loc lupte grele, soseau într-un punct comun de adunare, în vestul orașului, la bordul a zeci de autobuze.

Președintele rus Vladimir Putin a discutat miercuri la telefon cu cancelarul german Olaf Scholz, a anunțat serviciul de presă al Kremlinului, citat de agenția rusă de presă Interfax.

„În contextul evoluției situației cu privire la operațiunea militară specială de apărare a Donbasului, părțile au discutat opțiuni de eforturi politice și diplomatice, inclusiv rezultatele rundei a treia a discuțiilor dintre delegația rusă și reprezentanții autorităților de la Kiev”, a precizat Kremlinul.

De asemenea, cei doi lideri au acordat „o atenție deosebită aspectelor umanitare ale situației din Ucraina și din republicile Donbas”, potrivit sursei citate.

„Președintele Rusiei l-a informat (pe cancelarul german, n.r.) cu privire la măsurile de organizare a coridoarelor umanitare pentru evacuarea civililor din zonele de ciocniri armate și la încercările întreprinse de militanții din formațiunile naționaliste de a împiedica evacuarea în siguranță a oamenilor”, mai susține Kremlinul.

Cel puțin 516 civili au fost uciși în Ucraina de când Rusia și-a început invazia, pe 24 februarie, a anunțat miercuri Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, în cea mai recentă monitorizare a sa, potrivit CNN. Astfel, sunt cu 42 de decese mai mult decât luni, precedenta actualizare a situației.

Alți 908 de civili au fost răniți, a precizat ONU miercuri.

„Majoritatea victimelor civile s-au înregistrat din cauza folosirii armelor explozive cu rază mare de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea și sisteme de rachete cu lansatoare multiple, precum și a utilizării rachetelor și a loviturilor aeriene”, a precizat ONU.

Numărul real al victimelor este „considerabil mai mare, mai ales pe teritoriul controlat de Guvernul ucrainean și mai ales în ultimele zile, pentru că primirea informațiilor din unele locații în care au avut loc lupte intense a fost amânată și multe rapoarte încă așteaptă să fie verificate”, a mai transmis Organizația Națiunilor Unite.

La Harkov, bombardamentele de artilerie ale trupelor ruse au distrus clădirea principalului departament al Poliției Naționale din regiunea Harkov, informează Ukrainska Pravda.

În urma bombardamentelor, 4 persoane au murit și 15 au fost rănite.

Anunțul a fost făcut de Serhiy Bolvinov, șeful Departamentului de Investigații din Harkov, pe pagina sa de Facebook, unde a publicat imagini cu operațiunile de salvare.

Mai multe detalii: Cel puțin 4 morți și 15 răniți, după bombardamentul asupra clădirii poliției regionale din Harkov

Vadym Denysenko, unul dintre consilierii ministerului de Interne ucrainean, a declarat miercuri că Rusia a eșuat, în mare măsură, în a respecta acordurile care permit evacuarea civililor din orașe prin coridoarele umanitare, potrivit Reuters.

Evacuările au putut avea loc doar în orașele Sumi și Enerhodar și, parțial, în zone din regiunea Kiev, dar nu și în capitala regională Harkov, a precizat oficialul ucrainean.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a îndemnat comunitatea internaţională să intervină şi să vină în ajutorul a aproximativ 400.000 de persoane aflate în prezent sun asediul trupelor ruse în sud-estul orașului Mariupol, relatează BBC și The Guardian.

Dmytro Kuleba a acuzat Rusia că îi ține ostatici pe cetățenii din orașul-port și a cerut Occidentului să forțeze „Rusia să oprească războiul barbar împotriva civililor și copiilor”.

„Rusia continuă să țină ostatici peste 400.000 de oameni în Mariupol, blochează ajutorul umanitar și evacuarea”, a scris Kuleba, pe Twitter. „Bombardarea fără discernământ continuă. Aproape 3.000 de nou-născuți nu au medicamente și alimente. Îndemn întreaga lume să acționeze”, a adăugat el.

Reacția lui Kuleba vine în contextul în care Dmytro Gurin, un deputat din Mariupol, a declarat pentru BBC că orașul mai are doar alimente pentru 3-5 zile și că autoritățile au fost nevoite să îngroape 33 de persoane ucise de bombardamentele rusești într-o groapă comună.

Tentativele de marți de a începe transportul cu autobuzul a aproximativ jumătate din cei 400.000 de locuitori disperați ai orașului asediat printr-un „coridor umanitar” au fost abandonate după ce guvernul ucrainean a acuzat forțele ruse că bombardează Mariupolul.

Ucraina a lansat un apel către forțele ruse pentru a-și respecta „angajamentul public oficial” de a opri focul miercuri, pentru 12 ore, pentru a putea evacua civilii.

Ministerul rus al Apărării a recunoscut miercuri că unii recruți au luat parte la conflictul cu Ucraina, deși președintele Vladimir Putin a negat acest lucru în repetate rânduri, susținând că au fost trimiși doar soldați și ofițeri profesioniști, informează Reuters.

Ministerul a spus că unii dintre acești recruți, care erau în unități de aprovizionare, au fost luați prizonieri de armata ucraineană.

„Din păcate, am descoperit mai multe date despre prezența recruților în unitățile care participă la operațiunea militară specială din Ucraina. Practic, toți acești soldați (recruții, n.r.) au fost retrimiși în Rusia”, a precizat Ministerul rus al Apărării, promițând să prevină astfel de situații în viitor.

Crucea Roșie a Chinei va oferi 5 milioane de yuani (sau aproximativ 791.000 euro) în ajutor umanitar Ucrainei, a anunțat miercuri Ministerul de Externe al Chinei, adăugând că primul lot de ajutor a părăsit Beijingul miercuri, potrivit CNN.

Ajutorul, care include alimente și necesitățile zilnice, vine la cererea Ucrainei și va fi livrat Crucii Roșii Ucrainene „cât mai curând posibil”, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian.

China a cerut în mod repetat părților implicate în conflict „cumpătare maximă” pentru a preveni o criză umanitară majoră. Beijingul a refuzat în mod constant să numească războiul din Ucraina drept o „invazie” din partea Rusiei.

Rusia a distrus un spital de copii în orașul-port asediat Mariupol din sud-estul Ucrainei, a anunțat consiliul orășenesc, într-o postare pe Facebook, potrivit BBC și The Guardian.

Într-o declarație emisă miercuri după-amiază, oficialii au afirmat că „forțele de ocupație ruse au lansat mai multe bombe asupra spitalului de copii. Distrugerea este colosală”.

Consiliul orașului a precizat că nu știe încă numărul exact al victimelor, dar șeful administrației militare regionale, Pavlo Kyrylenko, a declarat într-un postare video pe Facebook că cei răniți în atac sunt evacuați la cel mai apropiat spital.

„Secția de maternitate din centrul orașului, secția de copii și secția de terapie de la spital – toate au fost distruse într-un raid aerian rusesc asupra Mariupolului”, a afirmat Pavlo Kyrylenko.

BBC precizează că nu poate verifica în mod independent acuzațiile, dar un parlamentar local, Dmytro Gurin, a susținut același lucru în cadrul unui interviu.

Și președintele țării, Volodimir Zelenski susține că Rusia a bombardat maternitatea din Mariupol, publicând imagini video din interiorul spitalului.

„Oameni, copii sunt sub epavă. Atrocitate! Cât timp va mai fi lumea un complice care ignoră teroarea? Închideți cerul chiar acum! Opriți crimele! Aveți putere, dar se pare că vă pierdeți umanitatea”, a scris liderul de la Kiev, într-un nou apel către liderii occidentali pentru impunerea unei zone de excludere aeriană asupra Ucrainei.

Mai multe detalii: Zelenski: „Opriți crimele”. Spital de copii din Mariupol, complet distrus după un atac aerian al forțelor ruse. La locul unde a picat o bombă s-a format un crater uriaș

Protest inedit în centrul Kievului: orchestra simfonică din capitala Ucrainei a interpretat, în fața unei mici mulțimi de oameni adunați în piața centrală imnul național și „Oda Bucuriei”, operă a compozitorului german Ludwig von Beethoven, într-un gest de sfidare față de trupele lui Valdimir Putin.

În acest timp, forțele ruse avansează din mai multe direcții spre Kiev.

Mai multe detalii: O orchestră din Kiev cântă imnul național al Ucrainei în centrul orașului, în timp ce trupele rusești înaintează spre capitală

Germania anunță că nu va trimite avioane de război în Ucraina, după ce Statele Unite au respins oferta Poloniei de a-și transfera avioanele MiG-29 fabricate rusești în Ucraina prin baza americană de la Ramstein, din Germania, informează BBC.

Cancelarul Olaf Scholz spune că Germania a „furnizat tot felul de materiale de apărare” Ucrainei, inclusiv arme, dar spune că „avioanele de război nu fac parte din acestea, cu siguranță”.

Între timp, în Regatul Unit, 10 Downing Street (reședința premierului britanic) anunță că „nu este justificabil” ca piloții și avioanele NATO să doboare avioane rusești.

Un purtător de cuvânt al premierului britanic a amintit că Boris Johnson a spus „în repetate rânduri” că se angajează să „furnizeze armele de care Ucraina are nevoie”.

Anterior în cursul zilei, Marea Britanie a anunțat că suplimentează furnizarea de arme către Ucraina, trimițând încă 1.615 rachete ușoare antitanc, precum și rachete Javelin cu rază mai lungă de acțiune și că analizează inclusiv posibilitatea trimiterii de rachete sol-aer.

Kievul și Moscova au convenit miercuri asupra încetării focului în șase orașe din Ucraina, pentru a le permite civililor prinși în zonele de război să poată pleca, dar nu toate coridoarele umanitare funcționează, scrie BBC, care publică o hartă cu rutele de evacuare planificate.

În orașul Izium, situat în estul Harkovului, un oficial regional susține că evacuarea civililor a fost „întârziată de bombardamentele rusești”. Oleh Synehubov, șeful administrației regiunii Harkov, a arătat că exploziile din suburbii înseamnă că, cel puțin pentru moment, convoaiele de evacuare nu pot pleca.

La Mariupol, în sud-estul țării, situația este mai puțin clară. Ministrul de Externe al Ucrainei a scris pe Twitter că Rusia continuă să blocheze încercările de evacuare și livrarea de ajutor umanitar. BBC precizează că nu poate verifica situația pe teren.

În Sumi, oraș din nord-estul Ucrainei, lucrurile stau destul de diferit. Oamenii au putut părăsi orașul cu mașinile private și cu autobuzele încă din această dimineață, potrivit primarului orașului.

În Enerhodar, sudul Ucrainei, convoaiele formate în principal femei și copii au putut pleca, a anunțat edilul orașului.

O brigadă formată din luptători ceceni, așa-zișii „Kadîrovți”, a fost oprită de armata ucraineană la intrarea în Harkov, arată mai multe imagini publicate pe telegram de unul ditre responsabilii pentru securitate și apărare din regiunea Harkov, Kostiantin Nemicev.

Acesta a postat mai multe clipuri video de nepublicat și fotografii cu cecenii uciși într-o benzinărie.

Mii de oameni din Berdianskul ocupat de ruși încă din 28 februarie au mărșăluit pe străzi, cu steagul Ucrainei în spate, strigându-le rușilor să plece „acasă”.

În imaginile publicate de portalul ucrainea Obozrevatel, o mașină marcată cu „Z”-ul rusesc este înconjurată de protestatari și forțată să se retragă în marșarier.

Cu o populație de 113.000 locuitori la începutul conflictului, orașul de la Marea Azov a fost considerat un punct-cheie în unirea Crimeii de zonele separatiste din estul Ucrainei.

Invadarea ilegală și neprovocată a Ucrainei continuă, scrie Ministerul Apărării de la Londra, într-un mesaj pe Twitter, publicând o hartă cu cele mai recente informații privind evoluția ostilităților.

Harta include locurile unde se dau lupte, locațiile, avansul și direcțiile probabile de atac ale forțelor ruse, precum și zonele deja ocupate de acestea.

Marea Britanie va crește numărul de sisteme de arme furnizate Ucrainei, ca „răspuns la alte acte de agresiune ale Rusiei”, a declarat miercuri ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, potrivit CNN.

Astfel, Marea Britanie va furniza 3.615 de arme țării conduse de Volodimir Zelenski și va trimite, de asemenea, un mic lot de rachete antitanc Javelin în scurt timp, a precizat acesta în fața parlamentarilor britanici.

Wallace a mai spus că „inițial, urmau să fie trimise 2.000 de arme antitanc New Light, arme de calibru mic și muniție”, dar numărul lor a fost mărit și Marea Britanie va continua să livreze mai multe.

„Vom începe în curând livrarea unui lot mic de rachete antitanc Javelin”, a adăugat Wallace, precizând că toate armele sunt considerate „sisteme defensive” și sunt „calibrate pentru a nu produce pagube la un nivel strategic”.

Marea Britanie are în vedere, de asemenea, să furnizeze Ucrainei rachete antiaeriene de mare viteză Starstreak „ca răspuns la cererea lor (a ucrainenilor)”, a mai afirmat ministrul Apărării. Wallace consideră că acest sistem „va rămâne în definiția armelor defensive, dar va permite forței specializate să-și apere mai bine cerul”.

Deconectarea centralei de la Cernobîl de la rețeaua electrică nu are un impact critic asupra siguranței, a declarat miercuri, într-un comunicat, organismul de supraveghere nucleară al ONU – Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

„Sarcina termică a bazinului de stocare a combustibilului uzat și volumul apei de răcire de la centrala nucleară sunt suficiente pentru o îndepărtare eficientă a căldurii fără a fi nevoie de alimentare electrică”, a precizat AIEA într-un comunicat.

https://twitter.com/iaeaorg/status/1501545852715905029?ref_src=twsrc%5Etfw 

Alimentarea electrică a centralei nucleare de la Cernobîl şi a echipamentelor sale de securitate este complet tăiată din cauza acţiunilor militare ruse, a anunţat miercuri operatorul ucrainean Ukrenergo, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Compania nucleară ucraineană Energoatom a transmis la rândul său miercuri că din cauză că nu mai poate răci combustibilul nuclear folosit după ce alimentarea cu electricitate a centralei a fost afectată, există riscul de eliberare a substanțelor radioactive.

Lucrările pentru repararea conexiunii şi restabilirea alimentării cu electricitate a centralei, care este ocupată de trupe ruse, nu au fost posibile din cauza luptelor în derulare, a precizat Energoatom.

Ministrul ucrainean al Energiei, Herman Haluşcenko, a declarat că autorităţile nu ştiu nivelul radiaţiilor de la Cernobîl, din cauză că nu pot afla ce se întâmplă acolo în contextul în care centrala este sub controlul trupelor ruse.

O avertizare în acest sens a venit și de la ministrul de Externe Dmitro Kuleba. „Generatoarele diesel de rezervă au o capacitate de 48 de ore pentru a alimenta centrala nucleară de la Chornobîl. După aceea, sistemele de răcire a instalației de depozitare a combustibilului nuclear uzat se vor opri, ceea ce face ca scurgerile de radiații să fie iminente. Războiul barbar al lui Putin pune în pericol întreaga Europă. El trebuie să-l oprească imediat!”, a scris pe Twitter Kuleba.

Ucraina și Rusia au convenit miercuri asupra mai multor coridoare umanitare, dar CNN scrie că evacuarea civililor din zonele cele mai afectate s-a făcut cu un succes limitat.

Unele rute se află încă sub amenințarea schimburilor de focuri.

În Kiev, sunt planificate evacuări din cinci districte afectate puternic de luptele din ultima săptămână: Vorzel, Borodianka, Hostomel, Irpin și Bucha.

Administrația militară regională a spus că evacuarea „este asigurată de poliție, reprezentanți ai Crucii Roșii Internaționale și ai administrației militare regionale”.

Dar, la câteva ore după ce trebuia să înceapă evacuarea, nu existau semne că oamenii ar fi fost scoși din zonele afectate și transportați cu convoaiele de autobuze pregătite.

Un progres mai clar îexistă în orașul central Enerhodar. Dar în est, Oleh Siniehubov, șeful administrației regiunii Harkov, a declarat că a fost imposibil să evacueze civilii din orașul Izium „deoarece auzim în mod constant explozii”.

În Demidova – un oraș la nord de Kiev care nu se afla printre coridoarele convenite – un ofițer de poliție a fost ucis și alte două persoane au fost grav rănite în timpul unei tentative de evacuare a civililor, potrivit autorităților regionale.

Peste 400 de ucraineni care au protestat față de ocuparea orașului Herson de către forțele rusești au fost reținuți de garda națională a Rusiei, a anunțat Înaltul comandament militar ucrainean, citat de The Guardian.

Din cauza rezistenței determinate a locuitorilor din Herson, ocupanții încearcă să introducă un regim administrativ polițienesc, acuză Kievul.

Localnicii din Herson au ieșit de mai multe ori în stradă pentru a manifesta împotriva ocupației trupelor ruse.

Oficialii israelieni spun că negocierile se află într-un moment critic, scrie site-ul american Axios. Potrivit acestora, Vladimir Putin a făcut o propunere dificil de acceptat de către Volodimir Zelenski, dar nu atât de extremă pe cât anticipau ei. Aceștia au spus că propunerea nu include schimbarea regimului de la Kiev și permite Ucrainei să își păstreze suveranitatea.

Presupunerea este, scrie și Jerusalem Post, că Zelenski va fi forțat să renunțe la regiunea Donbas, să recunoască oficial disidenții pro-ruși din Ucraina, să promită că Ucraina nu va adera la NATO, să își micșoreze armata și să declare neutralitatea.

Mai multe detalii despre negocierile Rusia-Ucraina

Operatorul energetic de stat al Ucrainei a anunțat că forțele ruse au deconectat centrala nucleară de la Cernobîl de la rețea, relatează Reuters.

Anunțul vine după ce autoritățile ucrainene au avertizat miercuri că nu știu care este nivelul radiațiilor de la centrala nucleară de la Cernobîl și nu mai au niciun control asupra celei de la Zaporojie de când a fost cucerită de trupele ruse.

De asemenea, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a anunțat că a pierdut contactul cu sistemele de monitorizare de siguranță de la Cernobîl și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația a peste 200 de lucrători și paznici din instalație.

Guvernul Ucrainei a interzis exporturile de secară, orz, hrișcă, mei, zahăr, sare și carne până la sfârșitul acestui an, potrivit unei decizii publicate miercuri, relatează Reuters.

Ministrul ucrainean al Politicii Agrare și Alimentației, Roman Leshcenko, a declarat că măsurile au fost luate „pentru a preveni o criză umanitară în Ucraina” și pentru a „răspunde nevoilor populației pentru produse alimentare critice”.

Decizia provoacă temeri privind securitatea alimentară în întreaga Europă, întrucât Rusia și Ucraina împreună sunt responsabile pentru aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu și orz. O oprire a liniilor de export poate duce la o penurie la nivel mondial.

De altfel, șeful Programului Alimentar Mondial, David Beasley, a avertizat că războiul din Ucraina ar putea duce la creșterea prețurilor la alimente la nivel mondial, cu un impact catastrofal asupra celor mai săraci din lume

Mai multe despre efectele războiului asupra prețurilor alimentelor

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un nou mesaj, pe rețelele de socializare, în care încurajează poporul ucrainean să reziste în fața invaziei rusești.

Liderul de la Kiev subliniază că oricâte daune ar produce trupele ruse pe teritoriul ucraiean, „inamicul” nu va reuși niciodată să distrugă „capacitatea noastră de a trăi liber”.

„Inamicul poate distruge zidurile caselor, școlilor, bisericilor noastre. Poate distruge companiile ucrainene. Dar nu va ajunge niciodată la sufletul nostru, la inima noastră, la capacitatea noastră de a trăi liber. Vom lupta cu îndrăzneală”, transmite Zelenski.

El a avut un mesaj și pentru soldații ruși pe care i-a îndemnat „să renunțe cât mai pot”.

„Aproape 2 săptămâni de rezistență v-au arătat că nu ne vom preda”, a spus Zelenski. „Vom lupta până ne recuperăm pământul și până veți răspunde pe deplin pentru toți oamenii noștri pe care i-ați uciși, pentru copiii morți”.

Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, a declarat că scopul său este ca Ucraina să aibă un statut neutru, pe care ar prefera să-l obțină prin discuții și că speră să facă progrese mai semnificative în următoarea rundă, relatează Reuters.

Ministerul rus de externe precizează că nu intenționează să răstoarne guvernul ucrainean, ci vrea să ajungă la o înțelegere prin negocieri.

Diplomația rusească precizează că aproximativ 140.000 de ucraineni au fugit în Rusia și că acțiunile sale în Ucraina urmează cu strictețe planul..

Un atac aerian rusesc, care ar fi ucis 47 de civili în timp ce stăteau la coadă pentru pâine în Cernihiv, pe 3 martie, ar putea constitui o crimă de război, a constatat o investigație a Amnesty International.

În jurul orei 12:15, pe 3 martie, o piață din Cernihiv a fost lovită de mai multe bombe, ucigând civili și distrugând grav clădirile.

Analiza echipei Amnesty International a concluzionat că atacul a fost cel mai probabil un atac aerian rusesc care a folosit cel puțin 8 bombe aeriene nedirijate cunoscute sub numele de „bombe mute”.

„Atacul ar trebui investigat ca o crimă de război”, a declarat miercuri Oksana Pokalchuk, director la Amnesty Ukraine.

Viceprim-ministrul ucrainean a declarat că forțele armate ruse au convenit să oprească astăzi ostilitățile în zona coridoarelor umanitare de la 9:00 la 21:00, ora locală, relatează Reuters.

Iryna Vereshchuk a spus că vor fi deschise miercuri coridoarele de evacuare în mai multe zone, inclusiv în Mariupol, dar a avertizat forțele ruse să respecte armistițiul și să evite focurile de armă în aceste zone.

Asemenea armistiții au mai fost convenite în trecut, dar cu excepția celui de marți din Sumi, s-au finalizat fără succes, iar ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea înțelegerii.

Vereshchuk a spus că încetarea focului va permite civililor să scape prin coridoare umanitare în următoarele zone:

• Energodar – Zaporojie
• Sumi – Poltava
• Mariupol – Zaporojie
• Volnovakha – Pokrovsk
• Izium – Lozova
• Vorzel, Bucha, Irpin, Borodianka, Gostomel – Kiev

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov va merge mâine în Turcia, unde se va întâlni cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, relatează Reuters.

Întâlnirea va avea loc în Antalya, după ce Turcia s-a oferit să fie un mediator între cele două părți.

În acest moment, nu sunt încă clare ziua și ora întâlnirii. Ministrul ucrainean de externe a declarat, marți, că el este pregătit pentru o întâlnire pe 10 martie, dar va aștepta să vadă dacă omologul său rus va merge în Antalya. Ulterior, Kuleba a spus că întâlnirea va avea loc luni, 14 martie.

Dacă întâlnirea va avea loc, ar fi prima întrevedere la nivel înalt între cele două țări după ce Rusia a început invazia Ucrainei pe 24 februarie.

Aproximativ 5.000 de oameni și peste 1.000 de vehicule private „sunt deja în siguranță”, a anunțat Kyrylo Timoșenko, șef adjunct al biroului președintelui Volodimir Zelenski, după ce prima zi de evacuări din orașul Sumi, din nord-estul Ucrainei, s-a încheiat cu succes, relatează The Guardian.

Guvernatorul regional din Sumi a declarat că coridorul umanitar va continua să funcționeze și miercuri pentru a evacua și mai mulți civili prinși între cele două tabere. Sumi, în apropiere de granița cu Rusia, a fost zile întregi sub un bombardament rusesc aprig.

Numai luni, 22 de persoane – inclusiv trei copii – au fost ucise în atacurile aeriene ruse, au declarat oficialii locali.

Cum arată acum orașul:

Mai multe informații: Mii de ucraineni au reușit să părăsească orașul Sumi, în prima evacuarea în masă realizată cu succes

Planul Poloniei de a își preda avioanele de luptă Mig-29 către SUA, pentru ca acestea să fie oferite forțelor aeriene ucrainene, în schimbul unora mai noi, a fost respins de Pentagon, care l-a catalogat drept „nesustenabil”.

Într-un comunicat, Departamentul de Apărare al SUA a declarat că perspectiva ca avioanele să plece de la bază ca „să zboare în spațiul aerian ucrainean care este contestat de Rusia ridică îngrijorări serioase pentru întreaga alianță NATO”.

Mai multe detalii: Pentagonul respinge planul Poloniei privind preluarea MIG-urilor pentru a le livra apoi Ucrainei

Sirenele avertizoare cu privire la raiduri aeriene au pornit miercuri dimineață la Kiev, Cernihiv, Lubnî, Poltava și Vasilkiv, potrivit mai multor instituții de presă ucrainene locale, semnalând rezidenților să se adăpostească în buncăre, relatează BBC.

În același timp, autoritățile ucrainene au anunțat că, până acum, 5.000 de persoane au fost evacuate din Sumi. Până acum, evacuările din acest oraș, la fel ca și din altele, au fost oprite sau îngreunate de bombardamente.

Primarul din Sumi a anunțat, miercuri dimineață, că mai multe persoane au murit, în timpul nopții, în urma bombardamentelor. Într-o postare pe Facebook, însoțită de mai multe poze cu devastarea din oraș, acesta a spus că o gară și mai multe clădiri au fost distruse, iar orașul a rămas fără curent electric și apă.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat marți că a pierdut legătura cu sistemele de monitorizare a instalaţiilor de deşeuri radioactive de la Cernobîl,  centrală care a fost preluată de forțele ruse luna trecută, potrivit CNN. 

„Transmisia de date la distanţă de la sistemele automatizate de monitorizare instalate la centrala nucleară de la Cernobîl a fost pierdută”, a anunţat într-un comunicat AIEA.

„Agenția analizează starea sistemelor de monitorizare din alte locații din Ucraina și va furniza informații suplimentare în curând”, se mai arată în comunicat. Autoritatea de reglementare a declarat AIEA că poate comunica cu centrala doar prin e-mail.

Totodată, AIEA transmite că Ucraina a informat agenția cu privire la faptul că „devine din ce în ce mai urgentă” schimbarea personalului tehnic și de gardă de la centrala Cernobîl, după ce aceasta a intrat sub controlul forțelor ruse.

Agenția a mai spus că potrivit informațiilor transmise de oficialii din Ucraina personalul locuiește efectiv pe locul celui mai grav dezastru nuclear din lume în ultimele 13 zile, iar accesul lor la hrană, apă și medicamente este limitat.

„Sunt profund îngrijorat de situația dificilă și stresantă cu care se confruntă personalul de la centrala nucleară de la Cernobîl și de riscurile potențiale pe care aceasta le implică pentru siguranța nucleară”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi.

Precizările făcute de Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Compania Coca-Cola este cea mai recentă companie care a anunțat că va suspenda temporar toate afacerile din Rusia, potrivit The Guardian.

„Inimile noastre sunt alături de oamenii care suferă efecte de neconceput de la aceste evenimente tragice din Ucraina. Vom continua să monitorizăm și să evaluăm situația pe măsură ce circumstanțele evoluează”, a transmis compania într-o declarație transmisă miercuri.

Un anunț similar a venit și din partea companiei Pepsi care a anunțat că va suspenda toate vânzările în Rusia. Compania va suspenda toate investițiile de capital, publicitatea și activitățile promoționale din Rusia.

Lista companiilor care au anunțat, marți, că se retrag din Rusia.

Premierul israelian Naftali Bennett a discutat marți la telefon atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu președintele rus Vladimir Putin. Într-un mesaj postat pe Twitter, Zelenski i-a mulțumit lui Bennett „pentru eforturile de mediere ale Israelului. Cei doi au discutat despre modalitățile de a pune capăt „războiului și violenței”, potrivit CNN.

Într-o declarație dată de Kremiln, apelul ar fi fost inițiat de premierul din Israel și că cei doi lideri „au discutat diferite aspecte ale situației cu operațiunea militară specială a Rusiei pentru a proteja Donbass”.

Între timp, Israelul nu a oferit nicio citire sau declarație cu privire la cele două apeluri până acum.

Starbucks a anunțat, miercuri, că va închide temporar toate cafenelele situate în Rusia. Este vorba în total de 132 de cafenele, devenind cel mai recent grup important din Statele Unite care a tăiat legăturile cu Moscova după invazia Ucrainei potrivit Le Figaro.

De asemenea, compania a anunțat că va opri și expedierea produselor lor.

Lyudmila Denisova, comisarul ucrainean pentru drepturile omului, a prezentat bilanțul catastrofei umanitare produsă de războiul Rusiei în Ucraina. Copiii, victime nevinovate după atacurile aeriene.

Comisarul Parlamentului Ucrainean pentru Drepturile Omului, Lyudmyla Denysova, a anunțat că de la începutul invaziei ruse, 41 de copii au murit și 76 de copii au fost răniți. Dintre aceştia un copil a fost ucis și alți 6 copii au fost răniți într-un atac aerian la Jytomyr.

Armata rusă a anunțat marți seară un nou armistițiu pentru evacuarea civililor din Ucraina, pentru miercuri dimineața, la 9.00 ora Ucrainei, scrie Le Figaro.

„Rusia anunță încetarea focului din 9 martie, ora 10:00, ora Moscovei, și este pregătită să înființeze coridoare umanitare”, a anunțat unitatea responsabilă de aceste probleme din cadrul guvernului rus, potrivit The Guardian care citează presa rusă.

Zonele anunțate de ministrul rus al apărării sunt Kiev, Sumi, Cernihiv, Mariupol și Harkov.

Într-o postare Telegram, Forțele Armate au transmis, marți seară, că „Rusia va cere Ucrainei să convină asupra rutelor și orelor de deschidere a coridoarelor umanitare și să notifice reprezentanții ambasadelor străine, ONU, OSCE și Crucea Roșie până la ora 02:00 la Kiev, pe 9 martie”, iar mesajul se încheie: „Este greu să ai încredere în ocupant”, potrivit CNN.

Autoritățile poloneze anunță că sunt pregătite să trimită, imediat și gratuit, toate avioanele lor MIG-29 spre baza militară de la Ramstein, în Germania, plasându-le la dispoziția guvernului Statelor Unite, urmând ca acestea să poată fi trimise apoi, cel mai probabil, în Ucraina, ca formă de sprijin pentru armata ucraineană care se apără de două săptămâni de invadatorii ruși.

Anunțul a fost făcut în această seară chiar pe site-ul guvernului polonez, care a anunțat, de asemenea, că cer Statelor Unite, la schimb, avioane folosite dar care au aceleași capabilități ca avioanele cedate. Guvernul polonez cere și altor țări NATO să acționeze în mod similar.

Mai multe despre decizia guvernului polonez.

Vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a declarat că evacuarea din orașul asediat Mariupol nu a fost posibilă marți. Ea a numit „catastrofală” situația umanitară din Mariupol, potrivit BBC.

Coridoarele umanitare din orașul oferite de Rusia care duc fie pe teritoriul său, fie către Belarus sunt inacceptabile, a spus ea într-o conferință de presă. Aceasta a mai spus că 5.000 de civili au fost evacuați marți din regiunea Sumi.

Directorul CIA, Bill Burns, a transmis, marți, că „13.000 sau 14.000” de cetățeni ruși au fost arestați pentru că au protestat împotriva invadării Ucrainei de către Rusia, potrivit CNN.

Acesta a spus că opoziția actuală față de președintele rus Vladimir Putin în rândul cetățenilor ruși „nu este puțin lucru”, dar a remarcat că prevalența mass-mediei de stat va face dificilă dezvoltarea rapidă a disidenței populare.

„Vedeți în Rusia înmormântările, știți, ale tinerilor soldați ruși care au fost uciși în Ucraina care vin acasă și, în mod clar, asta va avea un impact în timp. Vedeți, de asemenea, în număr relativ mic, dar o mulțime de ruși foarte curajoși care protestează în stradă”, a spus el.

Burns a spus că SUA vor monitoriza popularitatea internă a lui Putin pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, dar a avertizat că controlul lui Putin asupra presei îl va ajuta să prevină unele tulburări populare.

Mai multe despre estimările făcute de directorul CIA.

Directorul regional OMS pentru Europa, Hans Kluge, a descris situația din Ucraina drept „o catastrofă umanitară majoră”.

El a  transmis pentru BBC care sunt cele trei priorități ale OMS. Prima presupune obținerea de provizii medicale care să fie trimise în cele mai afectate zone din Ucraina, mai ales oxigen, dar și tratamente pentru diabet și boli de inimă, acolo unde proviziile se epuizează. O altă prioritate este consolidarea sistemelor de sănătate în țările vecine cu Ucraina, unde numărul de refugiați continuă să crească. A treia prioritate este deschiderea unui centru operațional OMS în Ucraina.

McDonalds a anunțat marți că închide temporar toate cele 850 de restaurante ale sale din Rusia, ca răspuns la invazia Ucrainei de către țară, scrie Bloomberg. Compania a anunțat că  va continua să-și plătească cei 62.000 de angajați din Rusia. 

„Valorile noastre înseamnă că nu putem ignora suferința umană inutilă care se desfășoară în Ucraina”, a transmis președintele și CEO-ul McDonalds, Chris Kempckinski, într-o scrisoare deschisă adresată angajaților, președintele și CEO-ul McDonalds, Chris Kempckinski.

McDonalds a închis temporar 100 de restaurante din Ucraina și continuă să-și plătească angajații.

Preşedintele Volodimir Zelenski a ținut un discurs „istoric” în Camera Comunelor, camera inferioară a Parlamentul Regatului Unit, marţi, 8 martie. Liderul de la Kiev a trecut în revistă cele 13 zile de rezistență eroică în fața trupelor ruse, a criticat NATO pentru faptul că nu a închis spațiul aerian ucrainean, dar a repetat că țara sa va lupta „până la capăt, pentru fiecare metru de pământ”, a notat BBC.

Zelenski a salutat curajul poporului său, deși a înfruntat bombardamente, atacuri ale artileriei, raiduri aeriene cu rachete și, „bombardamente constante inclusiv asupra clădirilor rezidențiale, spitalelor și școlilor”. „În ziua a opta a războiului, am văzut cum tancurile rusești lovesc o centrală nucleară și am înțeles că teroarea e îndreptată asupra tuturor”, a transmis acesta.

Liderul de la Kiev rămâne în continuare dezamăgit de reacția NATO în ceea ce privește declararea „zonei de excluziune aeriană”: „Întâlnirea statelor Alianței nu a avut rezultatul dorit. Am simțit că NATO nu funcționează cum trebuie”.

Discursul susținut de Zelenski în fața Camerei Comunelor din parlamentul britanic.

Președintele SUA, Joe Biden, a spus, marți, că Vladimir Putin nu va putea ocupa întrega Ucriană și că războiul nu face decât să-l slăbească și mai tare pe liderul de la Kremlin și să sărăcească Rusia, potrivit CNN.

„Războiul dus de Putin provoacă suferință enormă în Ucraina, dar liderii acestei țări nu vor capitula. Ucraina nu va fi niciodată o victorie pentru Putin. Chiar dacă va putea poate să pună mâna pe unele părți din țară, Putin nu va putea niciodată să acapareze întreaga țară. Ucrainenii au arătat că vor și că pot să-și apere independența, au dat dovadă de curaj, iar noi vom continua să-i sprijinim. În final, acest război nu va face decât să-l lase pe Putin mai slab, în timp ce restul lumii va fi mai unită, mai puternică”, a declarat liderul american, marți, într-o conferință de presă.

Mai multe despre avertismentul lui Joe Biden pentru Putin.

Anunțul a fost făcut, marți, de președintele american Joe Biden într-o conferință de presă.

„Nu vom fi parte a finanțării războiului lui Putin”, a anunțat liderul de la Casa Albă într-o declarație. Biden a avertizat că în urma acestei măsuri, vor exista costuri și în SUA, suportate de americanii obișnuiți, care vor plăti mai mult pentru carburanți.

Prin această decizie, „poporul american dă o altă lovitură puternică” regimului lui Putin, a mai spus președintele american.

Mai multe despre anunțul făcut de Joe Biden.

Pentagonul estimează că „2000 până la 4000” de soldați ruși au murit în Ucraina de la începutul invaziei, potrivit Le Figaro. De asemenea, Scott Berrier, șeful Agenției de Informații pentru Apărare din SUA , a declarat în cadrul unei audieri în Congresul SUA că rușii „au avut un plan prost”, potrivit BBC.

De asemenea, șeful CIA, William Burns, a declarat că serviciile SUA au participat la „schimburi intensive de informații” cu Ucraina, inclusiv în ce privește planurile de luptă ale Rusiei și că vor continua să facă acest lucru în fiecare zi. Estimările CIA arată cifre semnificativ mai mari decât cele transmise de autoritățile ruse, care spuneau, în urmă cu șase zile, că doar 500 de ruși au murit în conflict, potrivit The Guardian.

Între timp, forțele armate ucrainene susțin, într-un raport, că armata rusă a pierdut de la începutul invaziei 11.000 de soldați, 46 de avioane, 68 de elicoptere, 290 de tancuri, 117 piese de artilerie și 999 de transportoare blindate, la care se adaugă alte instalații și mașini de luptă, transmite Kiev Independent.

Ministrul ucrainean al Sănătății, Viktor Lyashko a anunțat, marți, că 61 de spitale din Ucraina nu sunt operaționale din cauza atacurilor forțelor ruse, potrivit The Guardian. 

„Teroriștii din țara agresoare au scos din funcțiune 61 de spitale”, a spus ministrul ucrainean. Acesta a mai spus că autoritățile nu au putut livra medicamente și materiale sanitare comunităților din prima linie din cauza lipsei „coridoarelor umanitare”.

Tot azi, ministrul apărării al Ucrainei a anunțat că atacurile armatei ruse au distrus peste 200 de școli, 34 de spitale și 1.500 de clădiri rezidențiale.

„În ultimele minute ale vieții ei, Tania a fost singură, epuizată, speriată. A fost găsită deshidratată, fără viață, sub dărâmături. Aceasta este doar una dintre multele povești tragice din Mariupolul care se luptă să supraviețuiască asediului care durează de opt zile”, a declarat primarul Vadim Boicenko, pe canalul Telegram al orașului, marți, 8 martie, scrie The Moscow Time.

Așa sună anunțul morții micuței de 6 ani care s-a stins de sete, spune edilul, sub dărâmăturile casei ei distruse de bombardamente.