Relatarea LIVETEXT Libertatea a războiului din Ucraina s-a mutat aici: Război în Ucraina, ziua 141
Autoritățile ucrainene au spus de ce nu anunță câți militari au murit în războiul cu Rusia
Ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, a explicat joi de ce statul ucrainean nu dezvăluie încă numărul total de militari uciși în războiul cu Federația Rusă.
„Nu putem anunța cifrele, dar acest proces este în desfășurare. Nu este ușor. Oamenii au trăit drame. Familiile au circumstanțe diferite. Încercăm să abordăm, pe de o parte, impecabil din punctul de vedere al proceduri formale și, în același timp, într-un mod uman”, a precizat Hanna Maliar.
„De ce nu a fost încă anunțat numărul oficial de morți? Acest lucru se datorează necesității militare în timpul legii marțiale. Acestea sunt informații pe care inamicul nu ar trebui să le cunoască, deoarece specialiștii militari pot trage multe concluzii din aceste date și pot folosi aceste informații pentru analiză și planificare. De aceea, până la sfârșitul legii marțiale, aceste informații sunt închise și nu pot fi făcute publice”, a spus Hanna Maliar.
Ucrainenii susțin că au eliberat 44 de localități din regiunea Herson
Șeful interimar al administrației militare regionale din Herson, Dmitro Butriy, a raportat că apărătorii ucraineni au eliberat un total de 44 de așezări în regiune.
„Sunt teritorii, localități care au fost eliberate. Mă bazez exclusiv pe date oficiale convenite cu Statul Major, în total sunt 44 de așezări”, a transmis Dmitro Butriy.
Potrivit oficialului ucrainean, este vorba despre localități din Comunitatea Teritorială Veliko Aleksandrivska, Kochubeivska și Novovorontsovka. Totodată, Dmitro Butriy a precizat că situația din regiune rămâne extrem de tensionată.
Au fost găsite fragmente de rachete rusești trase spre Vinița și doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană
Comandamentul Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat joi, într-un comunicat pe Telegram, că, pe 14 iulie, ruși au tras 5 rachete în Vinița, dintre care 2 au fost doborâte de apărarea aeriană ucraineană.
Fragmente din aceste rachete doborâte de sistemele ucrainene de apărare aeriană au fost găsite lângă Vinița.
„Au fost găsite resturi de la rachetele doborâte pe 14 iulie de apărarea antiaeriană lângă Vinița. Două din cinci rachete pe mare de tip Kalibr au fost distruse. Din păcate, doar două…”, se arată în comunicat.
După atacul de la Vinița, ambasada SUA le-a cerut americanilor să părăsească imediat Ucraina
Ambasada Statelor Unite la Kiev le-a cerut cetățenilor americani nu intre în Ucraina, iar celor care se află deja în Ucraina să plece imediat din această țară.
„Situația de securitate în toată Ucraina continuă să fie brutală și imprevizibilă din cauza atacurilor militare în curs ale Rusiei, a ostilităților active din țară și a condițiilor de securitate incerte. Ambasada SUA îndeamnă cetățenii SUA să nu intre în Ucraina, iar cei din Ucraina să plece imediat folosind transportul terestru privat, dacă este sigur”, a transmis ambasada SUA într-un comunicat.
„Situația de securitate în întreaga Ucraine este foarte volatilă și se poate deteriora brusc. Cetățenii americani ar trebui să rămână vigilenți și să ia măsurile adecvate pentru a crește gradul de conștientizare în materie de securitate”, a mai precizat ambasada SUA la Kiev.
De asemenea, se recomandă evitarea adunărilor mari și a evenimentelor organizate, deoarece acestea „pot deveni ținte militare rusești oriunde în Ucraina, în special în regiunile vestice”.
Numărul victimelor de la Vinița a urcat la 23
Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei a informat joi seară, într-un comunicat, că numărul persoanelor ucise în urma atacului rusesc cu rachete asupra orașului Vinița a crescut la 23.
„Vinița. Până la ora 19:40, 23 de persoane au murit (inclusiv 3 copii), 115 persoane au solicitat ajutorul, dintre care 71 au fost internate, inclusiv 2 copii. 34 de persoane sunt în stare gravă, iar 5 persoane sunt în stare critică. Operațiunile de căutare a 42 de persoane cu care nu există contact sunt în desfășurare”, se arată în comunicat.
Dmitro Kuleba solicită crearea unui tribunal special care să investigheze „crima de agresiune” a Rusiei
Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a cerut joi crearea unui tribunal special „pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei” care să aducă la răspundere „conducerea militară și politică de vârf” a Rusiei.
„Împreună cu alte țări, organizații și instituții, vom folosi toate instrumentele disponibile pentru a obține dreptate pentru miile de victime nevinovate ale acestei crime și nu ne vom odihni până când vinovații vor fi aduși în fața justiției”, a spus Kuleba în discursul său către un conferință internațională de la Haga privind crimele comise în Ucraina.
Deși sistemul internațional de justiție penală este suficient de echipat pentru a investiga crimele de război, crimele împotriva umanității și crima de genocid, instituțiile disponibile se confruntă cu dificultăți juridice în investigarea crimei de agresiune împotriva Ucrainei, a spus el, adăugând că „este necesar să se creeze un Tribunal capabil să tragă la răspundere conducerea rusă pentru acest tip de crimă”.
„În absența instrumentelor adecvate care să permită să se facă dreptate, ne vom întoarce la începuturile justiției penale internaționale pentru a le crea”, a spus Dmitro Kuleba.
Zeci de persoane au fost reținute de autoritățile ucrainene după atacul de la Vinița
Ministrul ucrainean de interne, Denis Monastirski, a anunțat, joi, că zeci de persoane au fost reţinute de autorităţile ucrainene, în urma atacului cu rachete din centrul oraşului Viniţa, informează Agerpres.
„După ce a avut loc această tragedie, au fost reţinute câteva zeci de persoane. În acest moment sunt interogate la Poliţie şi Serviciul de securitate. După aceasta vom putea trage nişte concluzii”, a afirmat Denis Monastirski.
Ancheta în acest caz a fost preluată de serviciile de securitate ucrainene, care colaborează cu Poliţia şi Procuratura, pentru a stabili dacă armata rusă a primit informaţii de la eventuali colaboratori aflaţi pe teritoriul oraşului Viniţa.
Ministrul ucrainean de interne a precizat că atacurile cu rachete au fost lansate de pe un submarin din Marea Neagră. Două din cele patru rachete au fost interceptate de sistemul anti-aerian, iar două au explodat în Piaţa Victoriei din Viniţa.
Rușii încearcă să pătrundă în direcția Izium, se dau lupte în satul Barvinkovo
Oleg Sinegubov, șeful Administrației Militare Regionale Harkov (OVA), a transmis, joi, că se dau lupte în direcțiile de nord, nord-est și sud-est ale regiunii Harkov, în special pe direcția Izium.
„În prezent, se desfășoară operațiuni de luptă activă în nordul regiunii Harkov, în direcția nord-est, precum și în direcția sud-est, adică direcția Izium. Acestea sunt cele trei direcții principale în care se desfășoară operațiunile de luptă activă”, a declarat Oleg Sinegubov.
„În aceste zone, inamicul încearcă în mod constant să atace pozițiile armatei ucrainene, dar nu are succes și se retrage în pozițiile ocupate anterior. Totodată, suferă pierderi semnificative în rândul forței armate și a tehnicii de luptă”, a informat Oleg Sinegubov.
Potrivit oficialului militar ucrainean, trupele invadatoare avansează cu forțe destul de mari în direcția Izium pentru a mențin coridorul care este folosit pentru a trimite trupe în direcțiile regiunilor Donețk și Luhansk.
În plus, potrivit șefului OVA, inamicul încearcă în mod constant să spargă pozițiile ucrainene, în special în satul Barvinkove, unde joi se dădeau lupte grele.
Macron acuză Rusia că folosește energia ca pe o armă
Conflictul din Ucraina a avut un impact asupra creșterii prețurilor la energie, iar Rusia folosește aprovizionarea cu gaze către piața externă ca armă, a declarat președintele francez Emmanuel Macron pentru canalele de televiziune TF1 și France2.
„Prețurile energiei au crescut înainte de război. Să fim sinceri pentru că a existat o redresare economică foarte puternică în întreaga lume. Și apoi au crescut din cauza acestui război și pentru că Rusia folosește energia ca pe o armă”, a afirmat Emmanuel Macron.
Potrivit acestuia, Rusia a decis „ să oprească gazul”. Până acum, acest lucru a avut un efect asupra unui număr de țări Uniunea Europeană „pe care le-a amenințat”.
„Și așa a oprit gazoductul principal Nord Stream 1. Acesta este un semnal. Este un mesaj clar că Rusia va folosi gazul ca element al acestui război. Suntem în ceea ce se numește un război hibrid”, a precizat Emmanuel Macron.
Ucraina se pregătește pentru atacuri din Belarus
Denis Monastirski, ministrul ucrainean al Afacerilor Interne, a declarat, joi, că Ucraina se pregătește pentru atacuri din Belarus, motiv pentru care a intensificat măsurile de prevenire a unor acțiuni ostile în apropierea graniței comune, informează Newsweek.
„Astăzi, desigur, intensificăm activitatea în regiunile de graniță cu Republica Belarus. Avem semnale despre posibilitatea unui atac al unui grup de subversiune și recunoaștere din acest teritoriu”, a spus Denis Monastirski.
Ministrul ucrainean de interne a precizat că poliția națională, forțele armate, serviciul de securitate și alte agenții responsabile cu securitatea Ucrainei și-au „intensificat activitatea” lângă granița cu Belarus.
„În zonele învecinate cu locurile în care au loc ostilități, munca ofițerilor de aplicare a legii a fost, de asemenea, intensificată pentru a identifica grupurile de subversiune și recunoaștere”, a declarat Denis Monastirski.
Mai multe detalii: Ucraina se pregătește pentru atacuri din Belarus, anunță ministrul ucrainean de interne
Crește numărul victimelor în urma atacului din Vinița
Operațiunile de salvare continuă în Vinița, unde cel puțin 23 de oameni au murit în urma atacului rusesc, a anunțat șeful Poliției Naționale Ihor Klimenko. Potrivit oficialului, doar șase din cele 23 de persoane ucise au fost identificate, potrivit Kyiv Independent.
Potrivit lui Klymenko, 39 de persoane sunt încă dispărute. Aproximativ 100 de persoane „au suferit răni de diferite grade de gravitate”, a spus Klimenko.
Un oficial instalat de Moscova în Zaporojie anunță un referendum pentru alipirea la Rusia
Un înalt oficial numit de Moscova în regiunea Zaporojie, ocupată parţial de armata rusă, a spus joi că intenţionează să organizeze în toamnă un referendum asupra anexării acestei regiuni la Rusia, relatează Reuters.
”Am luat decizia organizării unui referendum, care va avea loc la începutul toamnei”, a spus Evgheni Baliţki, șeful administraţiei militaro-civile impuse de Rusia în Zaporojie, într-o conferință de presă la Melitopol.
”Se elaborează mecanisme. Referendumul va stabili ce vor locuitorii din regiunea Zaporojie și cum vor să trăiască”, a spus el.
Agenţia de presă RIA Novosti a citat un alt oficial spunând că data aşteptată este prima jumătate a lunii septembrie.
Bilanţul atacului de la Viniţa a ajuns la 21 de morţi
Cel puţin 21 de oameni, dintre care trei copii, au murit în urma unui atac cu rachete lansat de armata rusă asupra centrului oraşului Viniţa, iar alte zeci sunt date dispărute, potrivit Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei, citat de The Guardian.
Alte 52 de persoane, inclusiv patru copii, au fost spitalizate – dintre care 34 sunt în stare gravă, au spus oficialii ucraineni.
Aproape 50 de civili din Vinița sunt dați dispăruți după atacul rusesc
Serviciul de stat de urgență al Ucrainei a transmis că încă încearcă să găsească 46 de persoane care sunt considerate dispărute după bombardamentele de azi dimineață asupra Vinița, în centrul Ucrainei, potrivit The Guardian.
Serviciul a publicat cifre actualizate ale victimelor, pe Telegram. Potrivit datelor, 20 de persoane au fost ucise, inclusiv trei copii. Alte 52 de persoane au fost rănite, inclusiv trei copii. Dintre aceștia, 34 sunt în stare gravă 55 de clădiri și 40 de mașini au fost avariate.
Kuleba cere înfiinţarea unui tribunal special pentru crima de agresiune a unui stat împotriva altuia
Procurorul şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, a cerut joi comunităţii internaţionale un angajament mai ferm în privinţa urmăririi penale a crimelor de război comise în conflictul din Ucraina, relatează DPA.
La rândul său, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a pledat pentru înfiinţarea unui tribunal special care să judece crima de agresiune a unui stat împotriva altui stat, fiind vorba, în cazul dat, de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit AFP.
Legea nu ar trebui să joace un rol secundar, a declarat Karim Khan în deschiderea unei conferinţe internaţionale privind urmărirea penală a crimelor de război din Ucraina, joi, la Haga, la care participă peste 30 de miniştri şi procurori din Europa şi din alte ţări occidentale.
Zelenski: 20 de persoane au fost ucise în „acte de teroare rusă” în Vinița
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis joi că 20 de persoane au fost ucise și multe altele au fost rănite după ce rachetele rusești au lovit în această dimineață orașul „tipic, pașnic” Vinița din centrul Ucrainei, potrivit The Guardian.
Într-o intervenție video la o conferință internațională care vizează urmărirea penală a crimelor de război din Ucraina, Zelenski a spus:
”Azi-dimineață, rachetele rusești au lovit orașul nostru Vinița, un oraș obișnuit, pașnic. Rachetele de croazieră au lovit două facilități comunitare, case au fost distruse, un centru medical a fost distrus, mașinile și tramvaiele au luat foc. Acesta este actul terorii rusești… 20 de persoane au murit până acum”, a spus Zelenski.
Kirilo Timoșenko, șef adjunct al biroului prezidențial ucrainean, a mai spus că cel puțin 20 de persoane au murit în atac.
Cel puțin 17 morți și zeci de răniți în urma atacului cu rachete în Vinița
Cel puțin 17 civili, inclusiv doi copii, au fost uciși joi în urma atacului cu trei rachete asupra orașului Vinița, din centrul Ucrainei, a anunțat Procuratura Generală ucraineană, citată de Reuters.
Pe lângă asta, aproximativ 90 de persoane au solicitat îngrijiri medicale, dintre care 50 se află în stare gravă.
Atacul a distrus ”semnificativ” blocuri, spații administrative și de birouri. Rachetele au lovit și un centru medical. Armata ucraineană a spus că atacul a fost efectuat cu rachete Kalibr trase dintr-un submarin în Marea Neagră.
În urma atacului, președintele Volodimir Zelenski a transmis un mesaj pe Telegram: „Ce este acesta, dacă nu un act de terorism deschis?”, a scris Zelenski.
Crește numărului victimelor în urma atacului din Vinița
Trei rachete rusești au lovit joi în inima orașului central ucrainean Vinița, ucigând 12 persoane, inclusiv un copil mic și rănind 25, a anunțat Serviciul de Stat de Urgență.
Cel puțin opt morți în urma bombardamentelor din Viniţa
Opt persoane au fost ucise joi de o rachetă rusă asupra orașului Vinița, din centrul Ucrainei, a anunțat biroul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters.
Poliția a declarat că trei rachete au lovit o clădire de birouri din centrul orașului, iar clădirile rezidențiale din apropiere au fost avariate, provocând un incendiu uriaș care s-a extins într-o parcare și a incendiat mașini.
According to #Ukrainian MP @GoncharenkoUa, #Russian invaders hit a shopping mall in #Vinnytsia.
— NEXTA (@nexta_tv) July 14, 2022
Advisor to the Minister of Internal Affairs of Ukraine Anton Gerashchenko published a video from the scene of the tragedy. pic.twitter.com/64DtybXY6O
Ministerul rus de Externe, atac la adresa Occidentului pentru că a antrenat forțele ucrainene cu arme
Ministerul de Externe al Rusiei a atacat joi Statele Unite și Marea Britanie pentru că au ajutat la antrenarea forțelor armate ale Ucrainei, considerând-o parte a „războiului hibrid” purtat de țările NATO împotriva Rusiei, relatează Reuters.
Într-o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt Maria Zakharova a declarat că Washington a oferit Ucrainei instructori care ajutau forțele de la Kiev să folosească sisteme avansate de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) fabricate în SUA.
Ea a remarcat că rachetele, care au o rază de acțiune mai mare și sunt mai precise decât alte arme de artilerie, erau folosite „pe scară largă” de forțele ucrainene.
Zakharova a spus că Washingtonul a „trimis în secret instructori” în Ucraina pentru a-și ajuta forțele să învețe cum să folosească și să țintească cu noile arme, ceea ce a dus la tragerea asupra țintelor civile din zonele controlate de Rusia.
Peste 100 de luptători de la Azovstal așteaptă să fie judecați
Peste 100 dintre luptătorii ucraineni ai batalionului Azov vor fi judecați, a declarat miercuri Denis Pușilin, liderul Republicii Populare Donețk (RPD), susținută de Rusia.
„Au fost deja transferați din locurile în care au fost ținuți ca prizonieri în centrul de arestare preventivă. Se pregătesc toți pașii suplimentari pentru ei. Îi așteaptă un tribunal”, a declarat Pușilin, la postul de știri Solovyov Live.
Uzina de oțel Azovstal din Mariupol – simbol al rezistenței Ucrainei în orașul-port acum ocupat de ruși – a căzut în mâinile forțelor ruse în mai, când ultimul grup de apărători s-a predat. La acea vreme, autoritățile ruse au declarat că peste 1.700 de luptători care apărau uzina au plecat și erau fie în detenție, fie în spital în autoproclamata RPD.
Atac rusesc asupra orașului Vinița
Mai multe rachete rusești au lovit joi dimineață orașul Vinița, din centrul Ucrainei, ucigând cel puțin doi civili, a anunțat poliția ucraineană, citată de The Guardian.
„Sunt morți și răniți”, a scris Serhii Borzov, guvernatorul regiunii, pe aplicația de mesagerie Telegram. Reuters relatează că poliția a stabilit ulterior bilanțul inițial de doi morți și șase răniți și a spus că aproximativ 50 de vehicule au fost incendiate.
Zeci de țări au semnat o declarație prin care cer Rusiei să oprească imediat războiul
„Declarația comună”, publicată miercuri, 13 iulie, la New York, a fost semnată de aproximativ 40 de țări, printre care statele membre UE, SUA, Regatul Unit și unele țări asiatice. Acestea susțin demersurile Ucrainei împotriva Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) și cer Moscovei să oprească războiul, relatează AFP.
Statele semnatare sprijină Ucraina în acțiunea sa „împotriva Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie, în baza Convenţiei prevenirii şi reprimării infracţiunii genocidului din 1948, în vederea stabilirii faptului că intervenţia militară a Rusiei nu are niciun fundament juridic şi are la bază acuzaţii nefondate de genocid”.
Mai multe informații: Zeci de țări au semnat o declarație prin care cer Rusiei să oprească „imediat operaţiunile militare în Ucraina”
Ce au bombardat rușii în Mikolaiv, în atacul de noaptea trecută
Două instituții de învățământ, o infrastructură de transport și un hotel au fost avariate de rachetele rusești în orașul Mikolaiv în această dimineață, potrivit ultimei actualizări a guvernatorului regional, Vitali Kim, relatează The Guardian.
Pe lângă asta, Vitali Kim spune că o persoană a fost rănită după ce „nouă rachete de la sistemul de rachete antiaeriene S-300 au fost lansate în centrul regional”.
Rușii susțin că vor relua aprovizionarea cu apă în Mariupol
Aprovizionarea cu apă va fi reluată luna aceasta în orașul ucrainean Mariupol, aflat sub control rusesc, potrivit rapoartelor presei ruse.
Citat de TASS, primarul desemnat de Rusia, Konstantin Ivaschenko, a susținut că autoritățile intenționează să reia operarea portului de pasageri al orașului, care face legătura cu orașele rusești Rostov-pe-Don și Marea Neagră.
Oficiali militari: Rusia a încercat să bombardeze din nou Insula Șerpilor
Două avioane de luptă rusești au încercat miercuri seară să lovească Insula Șerpilor, de la Marea Neagră. Tentativa de atac a eșuat, întrucât bombele au căzut în mare, a transmis joi dimineață comandamentul operațional sud al Ucrainei.
”Două avioane Su-27 au încercat să bombardeze Insula Șerpilor, bombele au căzut în mare, lângă insulă”, a precizat și consilierul prezidențial ucrainean, Anton Herașcenko.
Turcia anunță un acord pentru reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei
Turcia a anunțat un acord cu Ucraina, Rusia și ONU care vizează reluarea exporturilor de cereale ucrainene blocate de Rusia, crescând perspectivele de a pune capăt unei blocade care a expus milioane de oameni la riscul de foamete, potrivit The Guardian.
Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat miercuri că acordul va fi semnat atunci când părțile se vor reîntâlni săptămâna viitoare. Acesta va include controale comune pentru verificarea cerealelor în porturi și Turcia care va asigura siguranța rutelor de export din Marea Neagră pentru cereale ucrainene.
Turcia va înființa, de asemenea, un centru de coordonare cu Ucraina, Rusia și ONU pentru exporturile de cereale, a mai spus Akar.
Oficiali separatiști susțin că forțele ruse au intrat în orașul Siversk din Donețk
Forțele ruse au pătruns în orașul Siversk din regiunea Donețk a Ucrainei, a relatat presa de stat rusă, care citează declarații ale oficialilor separatiști, potrivit The Guardian.
Vitali Kiselyov, un oficial din autoproclamata Republică Populară Lugansk, a susținut pentru TASS că orașul ar putea cădea în câteva zile. Nu este însă clar pe ce se bazează această afirmație.
Forțele armate ale Ucrainei au transmis miercuri seară, în actualizarea lor operațională, că Rusia nu a efectuat niciun nou asalt pe prima linie care include Siversk, dar că orașul a fost bombardat.
Explozii puternice în Mikolaiv
Explozii puternice au fost auzite în timpul nopții în Mikolaiv, a transmis primarul.
„Alerta aeriană continuă. Cer tuturor să rămână în adăposturi”, a scris Alexander Senkevich pe Telegram.
Localnicii au transmis pe rețelele sociale că au auzit cel puțin opt explizii, conform Al Jazeera.
Ucraina exclude orice acord de încetare a focului care implică cedarea de teritoriu Rusiei
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a exclus cedarea unei părți a teritoriului către Rusia ca parte a oricărui acord de încetare a focului și a declarat că nu sunt în curs de desfășurare discuții de pace între Moscova și Kiev.
„Obiectivul Ucrainei în acest război este de a ne elibera teritoriile, de a ne restabili integritatea teritorială și de deplină suveranitate în estul și sudul Ucrainei. Acesta este punctul final al poziției noastre de negociere”, a transmis Dmitro Kuleba.
„În prezent, nu există discuții (n.r. – de pace) între Rusia și Ucraina din cauza poziției Rusiei și a agresiunii sale continue împotriva țării noastre”, a precizat Dmitro Kuleba.
Un centru de coordonare pentru exportul de cereale pe mare va funcționa la Istanbul
Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat, miercuri, că participanții la discuțiile de la Istanbul au convenit asupra creării unui centru de coordonare pentru exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră, informează Ukrinform.
Delegațiile militare ruse, ucrainene și turce s-au întâlnit miercuri cu oficiali ONU la Istanbul pentru discuții privind reluarea exporturilor de cereale ucrainene pe fondul agravării crizei alimentare globale.
„Ca urmare a întâlnirii, care s-a desfășurat într-o atmosferă pozitivă și constructivă, s-a ajuns la un acord asupra aspectelor tehnice de bază, precum înființarea unui centru de coordonare la Istanbul, la care vor fi prezenți reprezentanți ai tuturor părților, control comun la punctele de ieșire și sosire din port, precum și transportul de securitate pe rutele de tranzit”, a declarat Hulusi Akar.
„La reuniunea patrulaterului s-au ajuns la acorduri cu privire la aspecte tehnice precum controlul comun la punctele de ieșire și sosire din port și asigurarea siguranței navigației pe rutele de transfer”, a adăugat Hulusi Akar.
Potrivit oficialului turc, săptămâna viitoare delegațiile Ucrainei și Rusiei se vor întâlni din nou în Turcia pentru a conveni asupra tuturor detaliilor și a semna acordul relevant.
Anterior, purtătorul de cuvânt al ONU Farhan Haq a declarat că Organizația consideră negocierile drept „pozitive” .
Zelenski: Rusia a deportat 2 milioane de ucraineni
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a deportat două milioane de oameni din Ucraina, iar acest lucru reprezintă doar o parte din tactica sa.
„Al treilea punct este deportarea. Imaginați-vă doar acest număr: 2 milioane de oameni – atât de mulți dintre oamenii noștri au fost deja deportați în Rusia. Câteva sute de mii sunt copii, dar nimeni nu poate știi numărul lor cu precizie”, a spus Volodimir Zelenski.
„Toți acești oameni deportați nu pot comunica, le sunt luate actele, sunt intimidați și încearcă să-i împrăștie în zone îndepărtate ale Rusiei, astfel încât să le fie cât mai greu să se întoarcă acasă în patria mamă. Cum ne vom aduna atunci oamenii din toate acele locuri în care au fost îndepărtați cu forța?”, s-a întrebat retoric Vladimir Zelenski.
Potrivit președintelui ucrainean, Rusia a creat cu forța așa-numitele tabere de filtrare, prin care obligă oamenii să treacă în teritoriul ocupat.
„Zeci de mii de oameni rămân acolo, tinerii dispar acolo. Cred că înțelegeți cu toții ce se întâmplă cu ei acolo”, a afirmat Volodimir Zelenski.
Ucraina a rupt relațiile diplomatice cu Coreea de Nord
Ucraina rupe relațiile diplomatice cu Republica Populară Democrată Coreea ca răspuns la recunoașterea așa-zisului „independența” regiunilor ocupate din regiunile Donețk și Lugansk.
„Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei condamnă ferm decizia RPDC de a recunoaște așa-zisei „independențe” a teritoriilor ocupate temporar de Federația Rusă în regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina. Ca răspuns la un astfel de act neprietenos , Ucraina anunță ruperea relațiilor diplomatice cu RPDC”, se arată în comunicat.
Mai multe detalii: Ucraina a rupt relațiile diplomatice cu Coreea de Nord
Coreea de Nord a recunoscut independența regiunilor separatiste Donețk și Luhansk
Coreea de Nord a recunoscut independența autoproclamatelor Republici Populare Donețk (RPD) și Luhansk (LPR), potrivit unui comunicat publicat de serviciul de presă al șefului RPD Denis Pușilin, citat de Interfax.ru.
„Această decizie politică va deveni baza dezvoltării ulterioare a relațiilor în sfera economică. Parteneriatul bilateral va dezvolta comerțul pentru întreprinderile din RPD”, a transmis Denis Pușilin.
Ulterior, ambasada Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC) la Moscova a confirmat că Coreea de Nord a recunoscut independența Republicilor Populare Donețk și Luhansk.
„Ambasadorul Coreei de Nord a avut o întâlnire cu ambasadorul RPD în Federația Rusă, în cadrul căreia a anunțat decizia Phenianului. De asemenea, în curând este așteptată o întâlnire cu Ambasadorul LPR”, a anunțat ambasada Coreei de Nord la Moscova.
Pe 29 iunie, Siria a recunoscut oficial independenţa şi suveranitatea celor două regiuni separatiste Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei.
Două rachete rusești au lovit regiunea Zaporojie
Administrația Militară Regională Zaporojie, a transmis, miercuri, într-un comunicat pe Telegram, că două explozii au răsunat în orașul Zaporojie, rachetele rusești vizând o întreprindere din localitate.
„Două rachete de croazieră au lovit atelierul uneia dintre întreprinderile situate în cartierul Dnipro din orașul Zaporojie. Un incendiu a izbucnit. Potrivit datelor preliminare, 14 persoane au fost rănite”, se arată în comunicat.
„În ultimele două săptămâni, situația a devenit mult mai tensionată, deoarece una dintre bazele militare rusești a fost complet distrusă, un pod de cale ferată a fost aruncat în aer, un tren blindat a deraiat”, a declarat Ivan Fedorov, primarul orașului ocupat Melitopol.
„O altă bază militară folosită de ruşi a fost distrusă, marți, în apropierea satului Mirni, la câţiva kilometri de Melitopol”, a adăugat Ivan Fedorov.
Armata ucraineană: Rusia a pierdut aproape 1 miliard de dolari în lupta pierdută pentru Insula Șerpilor
Rusia a pierdut echipamente militare și trupe în valoare de aproape 1 miliard de dolari în timp ce a încercat fără succes să păstreze Insula Serpilor, susțin oficialii ucraineni, care au prezentat filmări ale operațiunii de preluarea a teritoriului dintre ape după două luni de conflict, informează Newsweek.
„Operațiunea a durat mai bine de două luni. A fost un întreg complex de decizii în cascadă, de calcule de forțe și mijloace, o întreagă colecție de date privind situația și utilizarea diferitelor arme și echipamente. S-a calculat tactica și strategia inamicului și s-a construit propriile noastre strategii, mai eficiente, mai oportune, adesea nestandardizate”, a transmis Biroul de Comunicații Strategice al armatei Ucrainei.
„Inamicul a părăsit Insula Șerpilor, distrugând dispozitive de rachete care nu au fost lovite. Pierderile totale ale forțelor de ocupație ruse din jurul insulei se ridică la peste 900 de milioane de dolari”, a estimat Biroul de Comunicații Strategice al armatei Ucrainei.
Mai multe informații: Rusia a pierdut echipamente militare de aproape 1 miliard de dolari în bătălia pentru Insula Șerpilor, susține Ucraina
Rușii primesc trei salarii medii, dacă se oferă voluntari să lupte în Ucraina
Oficialii din regiunile ruse, inclusiv din Moscova și din republica Tatarstan, alcătuiesc unități militare de recrutare de voluntari la nivel național pentru a participa la războiul din Ucrainei. Acestora li se oferă de trei ori salariul mediu național, informează Newsweek.
La Moscova, bărbaților care se alătură „Regimentului Sobianin”, ce a început recrutarea la 1 iulie, li se promite un salariu lunar de 200.000 de ruble (3.400 de dolari).
În schimb, salariul mediu în Rusia este de 62.269 de ruble pe lună, conform datelor de la TakeProfit, cifră fiind de trei ori mai mare decât media națională.
De asemenea, în republica rusă Tatarstan, oficialii recrutează pentru două batalioane compuse exclusiv din voluntari, numite „Alga” și „Timer”.
Bărbații care se oferă voluntari pentru a fi trimiși în războiul din Ucraina vor primi o plată unică în numerar de 260.000 de ruble (4.427 USD) din bugetul Tatarstanului și un salariu lunar de 170.000 de ruble (2.894 USD) de la Ministerul Apărării al Rusiei, pentru perioada în care vor lupta.
Mai multe detalii: Rușilor li se oferă de trei ori salariul mediu la nivel național pentru a se înrola să lupte în Ucraina
Încă un american este ținut prizonier în Donețk de separatiștii pro-ruși
Un al treilea cetățean american este ținut captiv de separatiștii pro-ruși în Ucraina, potrivit prietenilor și familiei sale, dar și a unui grup privat de voluntari specializat în salvarea cetățenilor americani, informează The Guardian.
Suedi Murekezi, în vârstă de 35 de ani, a fost arestat luna trecută în Herson, oraș-port ocupat de ruși în sudul Ucrainei, unde locuia de mai bine de doi ani, a declarat fratele său Sele Murekezi.
„Suntem cu toții extrem de îngrijorați de starea lui. Este evident în pericol”, a spus Sele Murekezi, care a fost sunat de fratele său după o lună, pe 7 iulie, pentru a-i spune că a fost închis în Donețk, acuzat în mod fals de participare la proteste pro-ucrainene.
Suedi Murekezi i-a mai transmis fratelui său că este în aceeași închisoare cu Alexander Drueke și Andy Tai Ngoc Huynh, alți doi americani care au fost luați prizonieri luna trecută.
Spre deosebire de ceilalți doi americani, Murekezi nu ar fi participat la nicio bătălie, susține familia sa. Bărbatul a plecat în Ucraina în urmă cu 4 ani și s-a stabilit la Herson în 2020.
Ministrul iranian de externe: Nu vom ajuta niciuna dintre taberele aflate în acest război
Hosein Amir Abdolahian, ministrul de externe iranian, a dat asigurări că Iranul menţine acorduri pe teme de apărare cu Rusia, dar nu va ajuta Moscova în războiul din Ucraina, informează EFE.
„Avem diferite forme de cooperare cu Rusia şi, între ele, în sectorul apărării: dar nu vom ajuta niciuna dintre taberele aflate în acest război pentru că credem că (n.r. – războiul) trebuie oprit”, a afirmat Hosein Amir Abdolahian.
„Problema actuală a conflictului este că unele ţări occidentale, inclusiv SUA, au fabricanţi de armament care încearcă să-şi vândă produsele. Vom evita orice acţiune care ar putea duce la o escaladare şi vom acţiona pentru stoparea războiului”, a spus Hosein Amir Abdolahian.
Cinci morți, după ce rușii au tras 28 de rachete în Mikolaiv
Adjunctul sefului biroului prezidential din Ucraina, Kirilo Timoșenko, a anunțat, miercuri, pe Telegram, că rușii au bombardat cu 28 de rachete mai multe zone din Mikolaiv.
„În această dimineață, inamicul a tras cu 28 de grenade propulsate de rachetă în diferite așezări. În consecință, un spital și clădiri rezidențiale au fost avariate. Au fost și bombardamente de artilerie în regiunea Vitovsk. Cinci civili au fost uciși”, a scris Kirilo Timoșenko.