LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 142 | Rusia și-a intensificat atacurile asupra civililor în mod deliberat, acuză un oficial ucrainean după atacul de la Vinița

Ucraina a suferit cele mai multe pierderi civile în luna mai, a declarat ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-un nou interviu difuzat vineri, scrie The Guardian.

„Cel mai mare vârf al pierderilor noastre a fost în luna mai”, cu până la 100 de soldați uciși pe zi, a declarat, pentru BBC, Reznikov.

„Atunci, avantajul inamicului a fost cel mai mare, în special în direcția Donbas – au folosit până la o mie de obuze de artilerie pe oră. A fost o presiune intensă, iar noi nu am avut ocazia să le răspundem: nu aveam atât de multă muniție. În luna mai, din păcate, au fost uciși până la o sută de băieți și fete (soldați ucraineni pe zi, n.r.), iar până la 300-400 erau răniți”, a spus Reznikov.

Ministrul a explicat că dinamica războiului s-a schimbat treptat datorită armelor cu calibrul de 155 de milimetri, care au ajutat foarte mult forțele ucrainene în lupta lor împotriva Rusiei.

15 iul. 2022 - Acum 2 ani

15-07-2022

Cel puțin 3 morți și 15 răniți, în urma unui atac cu rachete asupra orașului Dnipro

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Guvernatorul regiunii Dnipro, Valentin Reznicenko, a anunțat vineri seară că rachetele rusești au lovit o întreprindere industrială din orașul Dnipro, precum și o stradă aglomerată din apropierea acesteia, informează The Kyiv Independent.

În urma atacului, cel puțin trei persoane au fost ucise, iar alte 15 au fost rănite, a precizat guvernatorul regional, într-un mesaj publicat pe contul său de Telegram.

Ministerul ucrainean de Externe nu este de acord cu criticile pe care premierul ungar Viktor Orban le-a formulat cu privire la sancțiunile europene împotriva Rusiei, scrie European Pravda.

Vineri, Orban a afirmat că Uniunea Europeană „s-a împuşcat în plămâni” prin sancţiunile economice greșit concepute împotriva Rusiei, susținând că, dacă nu sunt anulate, acestea riscă să distrugă economia europeană.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleh Nikolenko, a reamintit că sancțiunile au fost impuse ca răspuns la războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, care a ucis zeci de mii de ucraineni, a distrus sute de mii de instalații de infrastructură critică și a forțat milioane de oameni să-și părăsească locuințele.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

„Sancțiunile ajută la aducerea statului agresor în fața justiției pentru crimele sale, precum și la slăbirea capacității acestuia de a continua războiul. Nu sancțiunile sunt cele care ucid economia europeană, ci războiul hibrid al Rusiei”, a declarat Nikolenko pentru European Pravda.

Potrivit acestuia, premierul Ungariei nu ar trebui să ceară ridicarea sancțiunilor împotriva Moscovei în timp ce armata rusă ucide cu sânge rece copii ucraineni în Vinița, Harkov, Mikolaiv și alte orașe din Ucraina. Dimpotrivă, Orban ar trebui să facă apel la sporirea măsurilor eficiente care să descurajeze politica agresivă a Rusiei, consideră reprezentantul diplomației ucrainene.

„Este important să înfruntăm adevărul: Rusia este singura responsabilă pentru război. Și doar obligând-o la încheierea păcii, grație eforturilor comune și unității, putem garanta că Ucraina, Ungaria și Europa, în general, vor reveni la o viață normală”, a adăugat Nikolenko.

„În acest context, facem apel la partenerii noștri să adopte cât mai curând posibil cel de-al șaptelea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, pentru a elimina posibila ocolire a acestora. De asemenea, facem apel la creșterea livrărilor de armament greu către armata ucraineană”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Mama Lisei Dimitrieva, fetița în vârstă de patru ani care a murit în atacul cu rachete asupra orașului Vinița, este în stare gravă, anunță portalul Nexta TV, care preia publicația Suspilne Media.

Femeia, care se numește Irina, nu-și amintește că fiica ei a murit. Femeia are o rană abdominală, iar ficatul și plămânii i-au fost afectați. Informația a fost furnizată de bunica fetiței.

The mother of four-year-old Lisa, who died in #Vinnytsia, is in serious condition. Irina does not remember that her daughter died. The woman has an abdominal injury, liver and lungs are damaged. The girl’s grandmother told about this to „Suspilne” media.
1/2 pic.twitter.com/pBpLr2eVN3

— NEXTA (@nexta_tv) July 15, 2022

Activistul de opoziție Andrei Pivovarov a fost condamnat vineri, de către un tribunal rus, la patru ani de închisoare pentru conducerea unei mişcări politice interzise, a anunțat biroul de presă al instanţei într-un comunicat, potrivit Reuters și The Moscow Times. Criticul Kremlinului a primit această pedeapsă după ce a fost acuzat de activități „indezirabile”.

Sentința a fost anunțată la mai mult de un an de la arestarea sa, în contextul în care regimul Putin suprimă orice formă de disidență sau de opoziție pe fondul războiului din Ucraina.

Mai multe detalii: Opozantul rus Andrei Pivovarov, condamnat la 4 ani de închisoare pentru activitate „indezirabilă”

Guvernatorul regiunii Poltava, Dmitro Lunin, a anunțat vineri seară că mai multe explozii s-au auzit în orașul Kremenciuk, scrie The Kyiv Independent.

Guvernatorul a scris, pe contul său de Telegram, că va furniza detalii mai târziu.

Loviturile cu rachete lansate de forțele ucrainene au distrus peste 30 de centre logistice militare rusești în ultimele săptămâni și au redus semnificativ potențialul de atac al Rusiei, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, potrivit Reuters.

Oficialul ucrainean Oleksandr Motuzianyk a evidențiat rolul jucat de sistemele de rachete HIMARS produse în SUA, unul dintre cele câteva tipuri de arme cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva Rusiei.

„În ultimele săptămâni au fost distruse peste 30 de facilități logistice militare ale inamicului, în urma cărora potențialul de atac al forțelor ruse a fost redus semnificativ”, a declarat Motuzianyk la televiziunea națională.

Motuzianyk a precizat, într-o declarație pentru Reuters, că cele 30 de ținte au fost distruse de sisteme de rachete cu lansare multiplă, inclusiv HIMARS.

Dacă se vor confirma, atunci afirmațiile acestuia arată că armele occidentale au un impact important pe câmpul de luptă, ceea ce ar putea indica o schimbare în dinamica războiului după aproape cinci luni de ostilități.

Un general ucrainean de rang înalt a declarat joi că Rusia nu a cucerit „nici măcar un metru” de teren în ultima săptămână și că loviturile efectuate de ucraineni au perturbat liniile de aprovizionare rusești, forțând Moscova să își țină muniția mai departe de linia frontului. Reuters notează că nu a fost în măsură să verifice aceste informații de pe câmpul de luptă.

Sistemele HIMARS au o rază de acțiune mai mare și sunt mai precise decât artileria ucraineană din epoca sovietică, permițând forțelor ucrainene să lovească ținte rusești care anterior erau de neatins.

Motuzianyk a mai spus că doar 30% din loviturile efectuate de ruși au lovit ținte militare, restul obuzelor și rachetelor aterizând pe situri civile. Această afirmație nu a putut fi verificată de Reuters. Rusia neagă că țintește în mod deliberat civili în „operațiunea militară specială” din Ucraina.

Un oficial american a respins vineri afirmația Rusiei că a vizat o întâlnire a forțelor aeriene ucrainene din Vinița, într-un atac care, potrivit Kievului, a ucis 23 de persoane, inclusiv copii.

„Nu am niciun indiciu că ar fi existat o țintă militară în apropiere”, a declarat jurnaliștilor oficialul american de rang înalt din domeniul apărării, sub rezerva anonimatului, potrivit Al Jazeera.

Investitorii ruși vor avea dreptul de a cere instituțiilor străine care le dețin titlurile de valoare înghețate să transfere drepturile de contabilitate ale depozitarului către o organizație rusă, potrivit unei legi semnate de președintele rus Vladimir Putin joi seară, scrie Al Jazeera.

Aproximativ 6.000 de miliarde de ruble (105,1 miliarde de dolari) deținute de ruși în acțiuni din străinătate au fost înghețate ca urmare a sancțiunilor occidentale și a faptului că autoritățile și platformele din Rusia au restricționat tranzacționarea activelor străine, a estimat banca centrală.

Potrivit noii legi, investitorii au dreptul de a depune o cerere de transfer al drepturilor contabile de depozit ale acțiunilor lor deținute în străinătate către o entitate rusă în termen de 90 de zile de la publicarea legii.

Acordurile privind exportul de cereale ucrainene nu vor duce la reluarea discuțiilor de pace dintre Rusia și Ucraina, a declarat Leonid Slutsky, un deputat rus care a participat în trecut la negocierile de pace cu Kievul, potrivit agenției ruse de stat TASS.

Propunerile Rusiei cu privire la modul de reluare a exporturilor de cereale ucrainene au fost „susținute în mare măsură” de negociatori în cadrul discuțiilor din această săptămână de la Istanbul, iar un acord a fost aproape de a fi încheiat, a anunțat ministrul rus al apărării.

Administrațiile proruse din teritoriile ucrainene ocupate îi amenință pe locuitori că-i expulzează în zonele controlate de Kiev în cazul în care exprimă critici la adresa noii conduceri, scrie Al Jazeera, care preia agenția de presă DPA.

Măsura are ca scop „menținerea ordinii” și contracararea „amenințărilor la adresa stabilității socio-politice”, potrivit unor decrete publicate în regiunile Zaporojie și Herson, din sudul Ucrainei.

Deportările se aplică în cazul „denigrării” organelor guvernamentale și a politicii externe a Rusiei, precum și a armatei ruse și a forțelor aliate. Demonstrațiile neautorizate, perturbarea activităților școlare și/sau activitatea politică neautorizată vor fi, de asemenea, pedepsite în acest fel, conform decretelor.

Ministerul ucrainean al Apărării afirmă, în contextul atacurilor recente, inclusiv al celui de săptămâna aceasta asupra centrului aglomerat al orașului Vinița, care a ucis 23 de persoane, inclusiv trei copii, că până la 70% din atacurile cu rachete rusești sunt efectuate în mod deliberat asupra unor orașe ucrainene „pașnice”, scrie The Guardian.

„Atacul criminal și insidios cu rachete de ieri asupra centrului unui oraș pașnic din Ucraina este încă o dovadă a genocidului Rusiei, dovedit fără echivoc, împotriva Ucrainei. Aceasta este exterminarea ucrainenilor ca națiune, aceasta este o încercare de a frânge spiritul ucrainenilor și de a scădea nivelul de rezistență al acestora”, a declarat Oleksandr Motuzianyk, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, citat de agenția Ukrinform.

Doar 30% din totalul atacurilor comise de forțele ruse au vizat obiective militare, a precizat el, în timp ce restul au vizat orașe pașnice precum Mariupol, Zaporojie și Mikolaiv.

Rusia trebuie să fie recunoscută ca „stat terorist”, a insistat el.

Peste 46 de hectare de grâu au ars din cauza bombardamentelor efectuate de trupele ruse în regiunea Harkov, informează agenția Interfax Ucraina.

De asemenea, două hectare de orz au fost distruse în orașele Izium și Ciuhuiv din regiune, a anunțat vineri Administrația militară din regiunea Harkov.

Ministrul iranian de Externe a asigurat vineri Ucraina că ţara sa nu intenţionează să vândă drone Rusiei, după ce consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, a declarat luni că Iranul va livra către Rusia „sute de drone”, relatează agenţia DPA, preluată de Agerpres.

„Afirmaţiile americane în această privinţă sunt nefondate şi mai mult un act de propagandă făcut înaintea vizitei preşedintelui (Joe) Biden” în Israel, i-a transmis ministrul iranian de Externe Hossein Amir-Abdollahian omologului său ucrainean Dmitro Kuleba.

Iranul a fost mereu angajat faţă de o soluţie diplomatică în conflictul ucrainean, a mai subliniat şeful diplomaţiei de la Teheran.

Principalul consilier politic şi diplomatic al preşedintelui american Joe Biden, Jake Sullivan, declarase luni că Statele Unit au informaţii conform cărora Iranul pregăteşte livrarea către Rusia a sute de drone, inclusiv drone de luptă, el menţionând că drone iraniene au fost deja folosite în Yemen de rebelii houthi sprijiniţi de Teheran.

Pe Dunăre şi prin portul Constanţa pot trece în 2022 două milioane de tone de cereale din Ucraina, a afirmat Annalena Baerbock, vineri, 15 iulie.

„Nu este cantitatea totală, însă este o parte importantă, pentru că fiecare tonă contează”, a precizat ministrul german de externe, Annalena Baerbock, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său, Bogdan Aurescu, la sediul MAE.

Șefa diplomației germane a precizat că „fiecare tonă de cereale din Ucraina contează”. „Pe Dunăre, prin portul Constanţa pot trece anul acesta două milioane de tone de grâu din Ucraina. Nu este cantitatea totală, însă este o parte importantă, pentru că fiecare tonă contează. Două milioane de tone de cereale ar putea fi bune pentru o ţară ca Pakistanul şi pot hrăni 16 milioane de oameni. Fiecare efort contează şi merită”, a spus Annalena Baerbock.

Mai multe detalii: Două milioane de tone de cereale ucrainene pot trece pe Dunăre și prin portul Constanța, spune ministrul german de externe

Aproximativ 1.400 de morminte noi au apărut în cimitirul din orașul-port Mariupol de la jumătatea lunii mai și până în prezent, scrie The Kyiv Independent, preluând The Guardian.

Centrul pentru Reziliență Informațională (CIR), cu sediul în Marea Britanie, susține, citând noi imagini din satelit, că o serie de noi morminte au fost săpate în cimitirul Starokrymske din Mariupol între 12 mai și 29 iunie.

În comparație cu perioada de dinainte de război, raportul CIR arată că în fiecare lună se sapă de cinci ori mai multe morminte noi.

Un oficial ucrainean de rang înalt a acuzat vineri Rusia că și-a intensificat în mod deliberat atacurile mortale asupra țintelor civile, în contextul recentelor lovituri cu rachete, inclusiv al atacului de săptămâna aceasta asupra centrului aglomerat al orașului Viniția, care a ucis 23 de persoane, inclusiv trei copii.

Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului de Securitate Națională al Ucrainei, a declarat pentru The Guardian că monitorizarea loviturilor rusești sugerează punerea unui accent sporit, în ultimele săptămâni, pe terorizarea populației civile din Ucraina.

„Avem un sistem de monitorizare și urmărire a tuturor atacurilor aeriene și a altor atacuri din țara noastră și ceea ce am observat în ultima vreme este o tendință de a distruge din ce în ce mai multe ținte civile. Ei au decis să terorizeze populația civilă. Acestea nu sunt emoțiile mele, ci ceea ce ne spune monitorizarea noastră”, a afirmat Danilov.

Deși Rusia neagă că ar fi țintit civili în timpul campaniei sale din Ucraina, atacurile cu rachete asupra civililor și a infrastructurii civile par să fi devenit din ce în ce mai mult o tactică distinctă, mai multe atacuri mortale fiind efectuate în ultima lună.

La sfârșitul lunii iunie, atacul asupra unui centru comercial din Kremenciuk, un mic oraș de pe râul Nipru, a ucis 18 persoane și a rănit 59. Un bloc de apartamente și un hotel din Serhiivka, localitate aflată la 50 km sud de Odesa, au fost lovite pe 1 iulie, atacul soldându-se cu moartea a 21 de persoane și rănirea a 35.

Două clădiri de apartamente din Chasiv Yar, oraș situat în apropiere de linia frontului din regiunea Donețk, au fost lovite pe 9 iulie. Se crede că 48 de persoane au fost ucise, ceea ce face ca acesta să fie unul dintre cele mai importante atacuri, din punctul de vedere al numărului de victime, din toate cele cinci luni de război. Vinița, un oraș din centrul Ucrainei, aflat departe de linia frontului, a fost lovit joi, la 5 zile după atacul din Chasiv Yar.

Danilov a sugerat că unele atacuri – inclusiv cel efectuat în timpul vizitei secretarului general al ONU, António Guterres, la Kiev – păreau a fi concepute pentru a transmite un mesaj de sfidare.

Atacul de joi din Vinița a avut loc în timp ce miniștrii europeni s-au reunit la Haga pentru a discuta despre cum să tragă Rusia la răspundere pentru atrocitățile comise în timpul invaziei sale din Ucraina.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a anunțat vineri că primele sisteme de lansatoare multiple de rachete M270 au sosit în țară.

Aceste lansatoare de rachete cu rază lungă de acțiune „vor fi o companie bună pentru HIMARS pe câmpul de luptă”, a scris Oleksii Reznikov, referindu-se la noua piesă de artilerie. M270 poate lovi ținte aflate la o distanță de până la 80 de kilometri, notează The Kyiv Independent.

Ucraina susține că a lovit peste 30 de „obiective logistice militare” rusești în ultimele săptămâni, afectând capacitatea de asalt a armatei ruse.

Long Hand Family of #UAarmy has been enlarged: the first MLRS M270 have arrived!
They will be good company for #HIMARS on the battlefield.
Thank you to our partners .
No mercy for the enemy.

*Photo by @SkyNews pic.twitter.com/F8rJ7LNPEX

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) July 15, 2022

Germania intenționează să acorde Republicii Moldova 40 de milioane de euro (40,2 milioane de dolari) sub formă de sprijin bugetar direct pentru a ajuta la protejarea celor mai săraci cetățeni moldoveni împotriva inflației galopante, în contextul în care această țară continuă să găzduiască refugiați ucraineni, a anunțat vineri ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, potrivit CNN.

”Moldova se afla într-o situație foarte critică”, a declarat Baerbock la București, în cadrul unei conferințe a donatorilor. „Această mică republică democratică a făcut tot ce a fost posibil pentru a ajuta refugiații din Ucraina”, a precizat șefa diplomației germane.

Baerbock a arătat că Moldova – o țară de 2,5 milioane de locuitori, situată între România și Ucraina – găzduiește în continuare peste 70.000 de refugiați ucraineni ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Republica Moldova ”resimte unda de șoc economică a războiului”, a declarat Baerbock, adăugând că războiul a contribuit la rata inflației de 29% din această țară, care este ”ceva ce mulți dintre noi cu greu își pot imagina”.

Ministerul german de Externe și Ministerul Dezvoltării vor furniza cele 40 de milioane de euro pentru a ajuta țara să dezvolte surse de energie regenerabilă, a mai spus Baerbock, adăugând că sprijinul trebuie să fie aprobat de comisia de buget a Parlamentului german.

Poliția ucraineană și Serviciul de Stat de Urgență au anunțat vineri că patru cadavre încă nu au fost identificate, în timp ce opt persoane sunt încă dispărute după atacul cu rachete asupra centrului orașului Vinița, relatează Ukrainska Pravda.

Șeful Poliției Naționale a Ucrainei, Ihor Klymenko, a transmis că au fost identificate 19 dintre cele 23 de cadavre, inclusiv o fetiță de 4 ani și doi băieți, de 7 și de 8 ani.

14 rude ale celor dispăruți au trimis autorităților mostre biologice. Experții au efectuat deja peste 200 de comparații ale profilurilor de ADN.

Dintre cele 19 cadavre, 12 au fost identificate cu precizie cu ajutorul tehnologiei ADN de mare viteză.

183 de victime ale atacului au solicitat ajutor medical, dintre care 82 au fost spitalizate. Printre răniți se află și 4 copii.

8 persoane sunt în continuare considerate dispărute, a precizat Klymenko.

Rusia va bloca vânzarea filialelor rusești ale băncilor străine atât timp cât băncile rusești din străinătate nu pot funcționa normal, a declarat vineri ministrul adjunct de Finanțe, Alexei Moiseev, citat de agenția de presă Interfax.

Raiffeisen, UniCredit și Citi sunt cele mai mari trei unități ale băncilor occidentale din Rusia. Toate trei au explorat, în ultima perioadă, diferite scenarii privind vânzarea unităților lor din Rusia, notează Al Jazeera.

Marea Britanie l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la Londra, Andrei Kelin, pentru a-și exprima „profunda îngrijorare” cu privire la informațiile privind moartea cetățeanului britanic care lucra în domeniul ajutorului umanitar după ce a fost luat prizonier de separatiștii proruși, transmit The Guardian și CNN.

„Sunt șocată să aud rapoartele privind moartea lucrătorului umanitar britanic Paul Urey în timp ce se afla în custodia unui reprezentant al Rusiei în Ucraina. Rusia trebuie să-și asume întreaga responsabilitate pentru acest lucru”, a transmis șefa diplomației britanice, Liz Truss, într-un comunicat de presă.

Truss a precizat că Urey „a fost luat prizonier în timp ce își desfășura activitatea umanitară” și că se afla în Ucraina „pentru a încerca să ajute poporul ucrainean în fața invaziei ruse neprovocate”.

„Guvernul rus și reprezentanții săi continuă să comită atrocități. Cei responsabili vor fi trași la răspundere”, a afirmat Truss. „Gândurile mele sunt alături de familia și prietenii domnului Urey în aceste momente îngrozitoare”, a adăugat ministrul britanic de Externe.

Un comunicat publicat pe site-ul ombudsmanului Daria Morozova, din autoproclamata Republică Populară Donețk, a anunțat că un cetățean britanic al cărui nume este „Paul Johnson Anthony Dominic Urey” a fost reținut în aprilie și „acuzat de mercenariat”. Urey fusese „diagnosticat cu o serie de boli cronice”, preciza comunicatul.

Truss l-a însărcinat pe Sir Tim Barrow, al doilea subsecretar permanent al Ministerului britanic de Externe, să îl convoace pe Kelin „pentru a îndemna Rusia să clarifice statutul domnului Urey”.

„Sir Tim va cere ca Federația Rusă să își îndeplinească toate obligațiile care îi revin în temeiul Dreptului Internațional Umanitar, inclusiv prin respectarea și protejarea tuturor civililor”, mai scrie în comunicatul remis de diplomația britanică.

SUA au anunțat că vor relua zborurile către Stația Spațială Internațională cu Rusia, în ciuda încercărilor Washingtonului de a izola Moscova din cauza invaziei din Ucraina, relatează Al Jazeera.

„Pentru a asigura continuarea operațiunilor în condiții de siguranță ale Stației Spațiale Internaționale, pentru a proteja viețile astronauților și pentru a asigura o prezență continuă a SUA în spațiu, NASA va relua echipajele integrate pe nava americană și pe nava rusească Soyuz”, a transmis agenția spațială americană NASA, într-un comunicat de presă.

Mai multe detalii: NASA și Roscosmos vor relua zborurile comune către Stația Spațială Internațională

Ucraina se grăbește să încheie săptămâna viitoare un acord cu Rusia, Turcia și Națiunile Unite pentru a-și putea exporta cerealele prin porturile sale de la Marea Neagră, a declarat vineri o sursă oficială ucraineană de rang înalt, potrivit Al Jazeera.

Întrebată dacă este realist ca acordul să fie semnat săptămâna viitoare, sursa a afirmat: „Sperăm cu adevărat că da. Ne grăbim cât de repede putem”. Sursa a vorbit sub protecția anonimității.

Cetățeanul britanic Paul Urey, care a murit în timp ce se afla în detenția separatiștilor pro-ruși din Ucraina, după ce a fost luat prizonier, era lucrător în domeniul umanitar, a precizat pentru agenția de presă Interfax-Ucraina Legiunea internațională de voluntari care susține Kievul, potrivit Al Jazeera.

„Suntem întristați de vestea morții domnului Urey… El nu a luptat în Ucraina. El era un angajat al unei organizații umanitare”, a transmis serviciul de presă al Legiunii Internaționale pentru Apărarea Ucrainei, după ce separatiștii au susținut că Urey era soldat profesionist.

Comisia Europeană a propus vineri, în mod oficial, noi sancțiuni împotriva Rusiei, printre care se numără și o interdicție asupra exportului de aur rusesc către UE, informează Al Jazeera.

Guvernele statelor membre ale UE vor trebui să aprobe noul pachet de măsuri.

„Aceasta nu este o măsură simbolică, întrucât Rusia este un mare exportator de aur. (Măsura) va permite tăierea a încă unui robinet de finanţare a războiului lui Putin în Ucraina”, a anunțat vicepreşedintele Comisiei Europene pentru relaţii interinstituţionale, Maros Sefcovic, în timpul unei reuniuni a miniştrilor de externe din Uniunea Europeană, desfăşurată la Praga.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat, într-o declaraţie, că noul pachet de sancţiuni contra Moscovei, care urmează să fie dezbătut de statele membre ale Uniunii Europene săptămâna viitoare, înăspreşte „sancţiunile dure ale UE împotriva Kremlinului”.

Noile sancțiuni propuse de UE nu vizează în niciun fel comerţul cu produse agricole între ţări terţe şi Rusia. De asemenea, textul clarifică sfera exactă a unor sancţiuni financiare şi economice.

Noul pachet mai propune prelungirea sancțiunilor actuale ale blocului comunitar împotriva Moscovei cu șase luni, până la următoarea revizuire, la sfârșitul lunii ianuarie 2023.

Mai multe detalii: Exporturile de aur ale Rusiei către UE, interzise. Comisia Europeană a anunțat cel de-al șaptelea pachet de sancțiuni

Rusia a impus sancțiuni împotriva a 384 de membri ai parlamentului japonez, a anunțat vineri Ministerul de Externe de la Moscova, într-un comunicat de presă, potrivit Al Jazeera.

Moscova a precizat că măsurile au fost luate împotriva celor care au „adoptat o poziție neprietenoasă, antirusească”. Cei 384 de parlamentari niponi au primit interdicția de intra pe teritoriul Rusiei.

Tokyo a impus Rusiei sancțiuni dure, alăturându-se G7 în ceea ce privește înghețarea activelor băncii centrale, ca răspuns la invazia trupelor ruse în Ucraina.

În luna mai, ministerul rus de Externe a anunțat că a interzis intrarea în țară a 63 de înalți oficiali japonezi, inclusiv a premierului nipon Fumio Kishida.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, s-a arătat încrezător că țara sa va primi mai multe sisteme de rachete HIMARS, inclusiv versiunea cu rază de acțiune de 300 de kilometri, scrie The Kyiv Independent.

Rachetele și artileria vor fi esențiale pentru ca Ucraina să schimbe cursul războiului și să respingă forțele ruse în cadrul unei contraofensive, a declarat Oleksii Reznikov pentru Financial Times.

„Le oferim dovada (Statelor Unite ale Americii, n.r.) că le putem folosi cu precizie și profesionalism și primim mai multe, și cu rază de acțiune mai mare”, a afirmat ministrul ucrainean al Apărării.

De asemenea, el a respins riscurile legate de o eventuală contrabandă cu arme, precizând că este în interesul Ucrainei să țină evidența armelor care au fost trimise de țările occidentale.

Agenția internațională de rating Moody’s a anunțat vineri că Belarusul a intrat în incapacitate de plată, scriu The Kyiv Independent și Meduza.

Minskul a trebuit să plătească o sumă de 22,9 milioane de dolari pentru eurobonduri Belarus-27 până pe data de 13 iulie.

Ministerul de Finanțe a efectuat această plată în moneda națională – rubla bielorusă – motiv pentru care deținătorii de obligațiuni nu au putut primi plățile.

Conform agenției Moody’s, plata în ruble pentru datoria externă a Belarusului înseamnă că țara condusă de Alexandr Lukașenko a intrat în incapacitate de plată.

Agenția rusă de presă rusă TASS, controlată de statul rus, relatează, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, că președintele Vladimir Putin va avea vineri „o întâlnire operațională” cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate, fie la mijlocul zilei, fie mai târziu în cursul după-amiezii.

Președintele rus Vladimir Putin l-a demis vineri pe șeful agenției spațiale a țării, Dmitri Rogozin, un politician naționalist înflăcărat și unul dintre cei mai înfocați susținători ai ofensivei Moscovei în Ucraina, informează Reuters și Al Jazeera.

Un decret publicat de Kremlin prevede demiterea lui Rogozin „din funcția de director general al corporației spațiale de stat Roscosmos” și înlocuirea acestuia cu vicepremierul Iuri Borisov.

Ministrul Comerțului și Industriei, Denis Manturov, a fost numit în funcția de vicepremier, prevede un decret prezidențial separat.

Nu este momentan clar dacă lui Rogozin, în vârstă de 58 de ani, care în luna mai a declarat că Rusiei i-ar lua doar o jumătate de oră pentru a „distruge” țările NATO într-un război nuclear, i se va oferi un nou post.

Moscova nu este interesată să naționalizeze întreprinderile cu capital străin care își desfășoară activitatea în Rusia, a declarat ministrul Comerțului și Industriei, Denis Manturov, oferind astfel doar asigurări temporare companiilor occidentale, relatează Al Jazeera.

„Nu suntem interesați de naționalizarea întreprinderilor sau de eliminarea lor, Doamne ferește”, a declarat Manturov în fața camerei inferioare a parlamentului, Duma de Stat.

El le-a mulțumit însă deputaților pentru că au aprobat inițial, în luna mai, un proiect de lege care permite statului să preia controlul unei întreprinderi în cazul unei „plecări bruște” a unui partener străin, pentru a salva locurile de muncă și a plăti salariile și impozitele.

„Acesta este, de asemenea, un mesaj pentru partenerii noștri străini să se gândească la cum și ce decizii vor lua pentru ei înșiși. Ne dorim o relație de lucru confortabilă și reciproc avantajoasă”, a mai spus Manturov.

Ministerul rus al Apărării susține că un acord vizând reluarea exporturilor ucrainene de cereale prin Marea Neagră este aproape de a fi încheiat, în urma discuțiilor de la începutul acestei săptămâni dintre Rusia, Ucraina, Turcia și ONU, care au avut loc la Istanbul, scrie The Guardian.

Ministerul a anunțat vineri că propunerile Moscovei cu privire la modul de reluare a exporturilor de cereale ucrainene au fost „susținute în mare măsură” de negociatori și că lucrările la ceea ce numește „Inițiativa Mării Negre” vor fi finalizate în curând.

În urma discuțiilor de miercuri, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat că Rusia, Ucraina, Turcia și ONU urmează să semneze un acord săptămâna viitoare.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat joi presei: „A fost posibilă formularea unor elemente ale unui posibil acord pe care Rusia, Ucraina și Turcia îl discută acum în capitalele lor prin intermediul departamentelor lor militare”.

O posibilă dată pentru următoarea întâlnire a celor patru patru părți este 20 sau 21 iulie, a anunțat agenția de presă rusă de stat RIA. Ministerul turc al Apărării a precizat că data următoarei întâlniri nu este încă clară.

Rudele persoanelor dispărute în urma atacurilor cu rachete de joi asupra orașului Vinița din centrul Ucrainei au trimis mostre de ADN pentru a ajuta autoritățile să identifice morții, potrivit unui șef al poliției ucrainene, scrie CNN.

„Paisprezece rude ale persoanelor dispărute și-au prezentat probele biologice”, a afirmat Ihor Klymenko, șeful Poliției Naționale din Ucraina, într-un mesaj publicat pe Facebook.

„Specialiștii noștri au efectuat deja peste 200 de comparații ale unor profile ADN selectate. Douăsprezece dintre cele 19 persoane identificate au fost recunoscute cu ajutorul acestei tehnologii rapide de identificare ADN”, a adăugat Klymenko.

Opt persoane sunt încă date dispărute, precizează Klymenko în mesaj.

Klymenko a oferit, de asemenea, detalii despre cei trei copii care au murit în urma atacurilor – o fetiță de 4 ani, a cărei mamă se află în spital, și doi băieți, de 7 și 8 ani.

„Unul dintre băieți era în curs de examinare la centrul medical în momentul atacului. El a murit împreună cu mama sa. Un altul îl aștepta pe unchiul său într-o mașină parcată și a intrat într-o capcană de foc. O rudă a acestui băiat a fost aruncată de valul exploziei, acum este spitalizată”, a transmis Klymenko.

Ministerul rus al Apărării a afirmat vineri că atacul cu rachete din Viniția, oraș din centrul Ucrainei, a vizat o instalație militară într-un moment în care avea loc o reuniune a comandamentului Forțelor Aeriene ucrainene.

Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina, cel puțin 23 de persoane au fost ucise în atac, inclusiv trei copii. Joi, șeful poliției din Viniția a declarat că „trei rachete rusești au fost lansate spre o clădire cu spații de birouri”.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a descris atacul cu rachete drept „terorism” și o „ucidere deliberată a civililor pentru a răspândi frica”. În urma atacului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut comunității internaționale să recunoască oficial Rusia ca stat terorist, afirmând că „Rusia și-a arătat atitudinea față de dreptul internațional, față de Europa și față de întreaga lume civilizată”.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat vineri pentru BBC Ucraina că țara sa a suferit cele mai mari pierderi de luptă în luna mai, adăugând că între 300 și 400 de soldați au fost răniți la acel moment în fiecare zi.

Un atac aerian rusesc a avut loc vineri în Harkov, distrugând două școli, scrie Kyiv Independent. Potrivit salvatorilor, fațada uneia dintre clădiri a fost deteriorată, iar liniile de tramvai din apropiere au fost distruse. A doua rachetă a căzut în curte lângă altă școală. Nu au fost victime.

Momenteul când rachetele rusești au lovit joi Vinița au fost surprinse pe mai multe camere de supraveghere. Înregistrările arată oameni alergând să se adăpostească și căzând la pământ, în timp ce o rachetă rusă lovește orașul.

Numărul persoanelor rănite în urma unei atac cu rachete rusești asupra orașului Mikolaiv a crescut la patru, potrivit șefei consiliului regional, Hanna Zamazeyeva, citată de The Guardian.

Toate victimele au fost duse la unități medicale și primesc ajutorul necesar. Nu sunt copii printre răniți, a adăugat aceasta.

Britanicul Paul Urey, capturat de forțele ruse și proruse în timpul unei misiuni umanitare a decedat în detenţie la 10 iulie, au anunţat vineri autorităţile separatiste, citate de Reuters.

Paul Urey, în vârstă de 45 de ani, a fost capturat în sud-estul Ucrainei la sfârșitul lunii aprilie și acuzat de „activități mercenare” de către separatiștii din RDP, o entitate separatistă care este recunoscută doar de Rusia, Siria și Coreea de Nord.

”În pofida gravităţii crimelor sale, Paul Urey a primit asistenţă medicală adecvată. Dar având în vedere diagnosticul său şi stresul, el a decedat la 10 iulie”, a transmis Daria Morozova, aşa-numitul ombudsman al separatiştilor din regiunea Doneţk, pe contul de Telegram.

Trupele ruse nu reuşesc să ajungă la frontiera administrativă a regiunii Luhansk şi să spargă apărarea forţelor armate ucrainene, a declarat vineri șeful administraţiei militare ucrainene din regiunea Luhansk, Serhii Haidai, potrivit EFE și Unian.

De cealaltă parte, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, anunţase încă din 3 iulie preluarea controlului asupra întregii regiuni de către armata rusă.

”O mică porţiune din teritoriul Luganskului rezistă: trupele de ocupaţie nu pot ajunge la frontierele administrative ale regiunii. Ruşii nu reuşesc să spargă apărarea forţelor armate ucrainene în două aşezări”, a susținut Haidai, într-un mesaj pe contul său din Telegram.

Autoritățile din regiunea rusă Breansk susțin că, vineri, armata ucraineană a atacat unul dintre satele de graniță, distrugând linia electrică, potrivit Pravda.

„Astăzi, la ora 5 dimineața, s-au efectuat bombardamente de artilerie de pe teritoriul Ucrainei în satul de graniță Nekislytsia din districtul Siv. În urma bombardamentelor, linia de transport a energiei electrice a fost avariată”, a spus guvernatorul regiunii Breansk, Oleksandr Bogomaz, pe Telegram.

Vitalii Kim, șeful administrației militare regionale din Mikolaiv, a spus vineri că cinci rachete S-300 au lovit Universitatea Națională de Construcții Navale și alte patru au lovit Universitatea Națională din centrul Mikolaiv.

Două etaje ale Universității Naționale au fost distruse, a spus el, considerând că este „imposibilă restaurarea localului înainte de începutul anului universitar”. Două case și 11 apartamente au fost, de asemenea, avariate, a adăugat el.

#Mykolaiv under #Russian massive attack. At least 10 missiles were launched at the city: 2 universities were damaged.

Well-educated #Ukrainians, a prosperous nation is a “threat” to #Russia. This is the war for freedom and the future of the world.

🎥Mykolaiv OVA#StopRussianWar pic.twitter.com/WIeMbolTEV

— MFA of Ukraine 🇺🇦 (@MFA_Ukraine) July 15, 2022

Rusia a lansat peste 17.300 de atacuri împotriva unor ţinte civile şi doar aproximativ 300 împotriva unor obiective militare în cele aproape cinci luni de la declanşarea invaziei în Ucraina, a declarat vineri ministrul adjunct de interne ucrainean Egheni Ienin, citat de EFE şi Ukrinform.

”În ultimul timp, am văzut atacuri îndreptate tocmai împotriva unor obiective civile. Am cerut în mod special un raport de sinteză despre câte rachete ruseşti au lovit ţinte militare şi câte ţinte civile. Pentru comparaţie, de la începutul agresiunii pe scară largă au avut loc 17.314 de atacuri asupra unor obiective civile şi puţin peste 300 asupra unor obiective militare”, a precizat Ienin.

Echipele de salvare acționează în zona unde a avut loc atacului cu rachete rusești la Mikolaiv, în sudul Ucrainei, a declarat primarul orașului pe canalul său Telegram, citat de CNN:

Bombardamentele au avut loc în jurul orei 7.50 dimineața, ora locală, când erau „mulți oameni pe străzi”, a spus Oleksandr Sienkevych, adăugând că „în prezent sunt doi răniți”.

Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că atacul cu rachete de croazieră de joi asupra orașului ucrainean Vinița a fost îndreptat către o clădire în care oficiali de rang înalt din forțele armate ale Ucrainei se întâlneau cu furnizori străini de arme, relatează Reuters.

De cealaltă parte, Ucraina a negat că vreo țintă militară a fost lovită, declarând că atacul a ucis cel puțin 23 de persoane și a lovit un centru cultural folosit de veterani pensionari.

„La 14 iulie, rachetele Kalibr (de croazieră) au fost lansate la Casa Ofițerilor din Vinița. Unitatea găzduia o conferință a Comandamentului Forțelor Armate ucrainene cu reprezentanți ai furnizorilor străini de arme… Atacul a avut ca rezultat eliminarea participanților”, a declarat ministerul rus al Apărării în actualizarea sa zilnică.

Comisia Europeană urmează să adopte vineri cel de-al șaptelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care va adăuga o interdicție la importul de aur rusesc și va modifica măsurile restrictive existente pentru a evita împiedicarea exporturilor de alimente, au declarat doi oficiali, pentru Reuters.

Noile măsuri sunt considerate a fi ”un pachet de menținere și armonizare”, a declarat una dintre surse, referindu-se la acesta ca la setul de sancțiuni ”șase și jumătate” pentru domeniul său de aplicare limitat în comparație cu rundele anterioare care au afectat petrolul sau cărbunele rusesc.

Proiectul de pachet include o interdicție privind importul de aur rusesc în UE, care ar urma să fie aplicabilă de la adoptarea noilor sancțiuni.

Bruxelles-ul va înăspri, de asemenea, măsurile existente, cu noi limitări ale importurilor de bunuri care ar putea fi folosite în scopuri militare, inclusiv produse chimice și utilaje.

Uniunea Europeană „s-a împuşcat în plămâni” prin sancţiunile economice greșit concepute împotriva Rusiei şi care, dacă nu sunt anulate, riscă să distrugă economia europeană, a avertizat vineri premierul ungar Viktor Orban, citat de Reuters.

”Inițial, am crezut că ne-am împuşcat doar în picior, dar acum este clar că economia europeană s-a împuşcat în plămâni şi că se zbate pentru aer”, a spus Orban, într-un interviu la radioul public Kossuth.

Rusia a pierdut de la începutul invaziei, din 24 februarie, până acum circa 38.000 de soldați, 1.672 de tancuri, 3.866 de vehicule blindate de luptă, a anunțat vineri Statul Major al Ucrainei.

De asemenea, Rusia a mai pierdut și 842 de sisteme de artilerie, 247 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 109 de sisteme de apărare aeriană, 188 de elicoptere, 220 de avioane, 681 de drone și 115 bărci.

11 cadavre, inclusiv doi copii, rămân neidentificate după bombardamentele de joi asupra Vinița, a declarat vineri Ihor Zhovkva, șeful adjunct al biroului președintelui Ucrainei, la Sky New.

Oficialul a mai spus că „mai mult de 70 de persoane sunt încă în spital” și „18 persoane sunt date dispărute, iar operațiunea de salvare este în desfășurare”.

„Este de necrezut, de fiecare dată când se întâmplă într-un oraș civil, unde nu există militari, nici obiecte militare, doar piața centrală a unui oraș. Din păcate, se întâmplă practic, dacă nu în fiecare zi, ci în fiecare săptămână”, a mai spus Zhovkva.

Zece rachete au lovit vineri dimineață orașul Mikolaiv, din sudul Ucrainei, provocând explozii puternice, a declarat primarul Oleksandr Syenkevych pe canalul său Telegram, citat de CNN.

În timpul bombardamentelor, două dintre cele mai mari universități au fost lovite, a spus guvernatorul din Mikolaiv, Vitalii Kim, pe contul său de Twitter, care a atașat și un videoclip cu urmările exploziei.

”Astăzi, teroriștii ruși au atacat două cele mai mari universități din Mykolayiv. Cel puțin zece rachete. Acum ne atacă educația”, a scris Vitalii Kim.

Today russia-Terrorist attacked 2 biggest Universities in Mykolayiv. At least 10 missiles. Now they attack our education. Im asking Universities of all democratic countries to claim russia what it is really is- the Terrorist pic.twitter.com/VNiRxNbT89

— Віталій Кім / Vitaliy Kim (@vitalij_kim) July 15, 2022

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, joi seară, că Rusia a demonstrat încă o dată că trebuie să fie recunoscută ca stat terorist, după atacul de la Viniţa, în urma căruia au murit 23 de persoane, scrie Ukrayinska Pravda.

„Această zi a dovedit încă o dată că Rusia trebuie să fie recunoscută oficial ca stat terorist. Niciun alt stat din lume nu reprezintă o asemenea ameninţare teroristă ca Rusia. Niciun alt stat din lume nu îşi permite să distrugă oraşe paşnice şi oameni cu rachete de croazieră şi artilerie în fiecare zi. În urma unui singur atac cu rachetă asupra oraşului nostru Viniţa 23 de persoane au fost ucise. Trei copii sub zece ani. Şi acesta, din păcate, nu este încă numărul final. Zeci de persoane sunt date dispărute. Printre cei internaţi se numără şi răniţi grav”, a transmis președintele Ucrainei.

Președintele Ucrainei spune că una din rachete a distrus centrul medical Neuromed în care se aflau mai mulți oameni.

„Şi dacă cineva lansa un atac cu rachetă asupra unui centru medical din Dallas sau Dresda, Doamne fereşte, cum s-ar numi? Nu s-ar numi terorism? O fată printre morţii de la Viniţa avea patru ani, se numea Liza. Copilul avea patru ani! Mama ei este în stare critică. Teroarea este un virus. Şi dacă unul dintre terorişti rămâne nepedepsit, nu face decât să-i încurajeze pe alţii”, a mai adăugat Zelenski.

Ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, a explicat joi de ce statul ucrainean nu dezvăluie încă numărul total de militari uciși în războiul cu Federația Rusă.

„Nu putem anunța cifrele, dar acest proces este în desfășurare. Nu este ușor. Oamenii au trăit drame. Familiile au circumstanțe diferite. Încercăm să abordăm, pe de o parte, impecabil din punctul de vedere al proceduri formale și, în același timp, într-un mod uman”, a precizat Hanna Maliar.

„De ce nu a fost încă anunțat numărul oficial de morți? Acest lucru se datorează necesității militare în timpul legii marțiale. Acestea sunt informații pe care inamicul nu ar trebui să le cunoască, deoarece specialiștii militari pot trage multe concluzii din aceste date și pot folosi aceste informații pentru analiză și planificare. De aceea, până la sfârșitul legii marțiale, aceste informații sunt închise și nu pot fi făcute publice”, a spus Hanna Maliar.

Șeful interimar al administrației militare regionale din Herson, Dmitro Butriy, a raportat că apărătorii ucraineni au eliberat un total de 44 de așezări în regiune. 

„Sunt teritorii, localități care au fost eliberate. Mă bazez exclusiv pe date oficiale convenite cu Statul Major, în total sunt 44 de așezări”, a transmis Dmitro Butriy.

Potrivit oficialului ucrainean, este vorba despre localități din Comunitatea Teritorială Veliko Aleksandrivska, Kochubeivska și Novovorontsovka. Totodată, Dmitro Butriy a precizat că situația din regiune rămâne extrem de tensionată. 

Comandamentul Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat joi, într-un comunicat pe Telegram, că, pe 14 iulie, ruși au tras 5 rachete în Vinița, dintre care 2 au fost doborâte de apărarea aeriană ucraineană.

Fragmente din aceste rachete doborâte de sistemele ucrainene de apărare aeriană au fost găsite lângă Vinița.

„Au fost găsite resturi de la rachetele doborâte pe 14 iulie de apărarea antiaeriană lângă Vinița. Două din cinci rachete pe mare de tip Kalibr au fost distruse. Din păcate, doar două…”, se arată în comunicat.

Ambasada Statelor Unite la Kiev le-a cerut cetățenilor americani nu intre în Ucraina, iar celor care se află deja în Ucraina să plece imediat din această țară.

„Situația de securitate în toată Ucraina continuă să fie brutală și imprevizibilă din cauza atacurilor militare în curs ale Rusiei, a ostilităților active din țară și a condițiilor de securitate incerte. Ambasada SUA îndeamnă cetățenii SUA să nu intre în Ucraina, iar cei din Ucraina să plece imediat folosind transportul terestru privat, dacă este sigur”, a transmis ambasada SUA într-un comunicat.

„Situația de securitate în întreaga Ucraine este foarte volatilă și se poate deteriora brusc. Cetățenii americani ar trebui să rămână vigilenți și să ia măsurile adecvate pentru a crește gradul de conștientizare în materie de securitate”, a mai precizat ambasada SUA la Kiev.

De asemenea, se recomandă evitarea adunărilor mari și a evenimentelor organizate, deoarece acestea „pot deveni ținte militare rusești oriunde în Ucraina, în special în regiunile vestice”.

Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei a informat joi seară, într-un comunicat, că numărul persoanelor ucise în urma atacului rusesc cu rachete asupra orașului Vinița a crescut la 23.

„Vinița. Până la ora 19:40, 23 de persoane au murit (inclusiv 3 copii), 115 persoane au solicitat ajutorul, dintre care 71 au fost internate, inclusiv 2 copii. 34 de persoane sunt în stare gravă, iar 5 persoane sunt în stare critică. Operațiunile de căutare a 42 de persoane cu care nu există contact sunt în desfășurare”, se arată în comunicat.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a cerut joi crearea unui tribunal special „pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei” care să aducă la răspundere „conducerea militară și politică de vârf” a Rusiei.

„Împreună cu alte țări, organizații și instituții, vom folosi toate instrumentele disponibile pentru a obține dreptate pentru miile de victime nevinovate ale acestei crime și nu ne vom odihni până când vinovații vor fi aduși în fața justiției”, a spus Kuleba în discursul său către un conferință internațională de la Haga privind crimele comise în Ucraina.

Deși sistemul internațional de justiție penală este suficient de echipat pentru a investiga crimele de război, crimele împotriva umanității și crima de genocid, instituțiile disponibile se confruntă cu dificultăți juridice în investigarea crimei de agresiune împotriva Ucrainei, a spus el, adăugând că „este necesar să se creeze un Tribunal capabil să tragă la răspundere conducerea rusă pentru acest tip de crimă”.

„În absența instrumentelor adecvate care să permită să se facă dreptate, ne vom întoarce la începuturile justiției penale internaționale pentru a le crea”, a spus Dmitro Kuleba. 

Ministrul ucrainean de interne, Denis Monastirski, a anunțat, joi, că zeci de persoane au fost reţinute de autorităţile ucrainene, în urma atacului cu rachete din centrul oraşului Viniţa, informează Agerpres.

„După ce a avut loc această tragedie, au fost reţinute câteva zeci de persoane. În acest moment sunt interogate la Poliţie şi Serviciul de securitate. După aceasta vom putea trage nişte concluzii”, a afirmat Denis Monastirski.

Ancheta în acest caz a fost preluată de serviciile de securitate ucrainene, care colaborează cu Poliţia şi Procuratura, pentru a stabili dacă armata rusă a primit informaţii de la eventuali colaboratori aflaţi pe teritoriul oraşului Viniţa.

Ministrul ucrainean de interne a precizat că atacurile cu rachete au fost lansate de pe un submarin din Marea Neagră. Două din cele patru rachete au fost interceptate de sistemul anti-aerian, iar două au explodat în Piaţa Victoriei din Viniţa.

Urmărește-ne pe Google News