Război în Ucraina, ziua 145 | Continuă lupta pentru controlul orașelor din Donețk. Confruntări în Bahmut, Siversk și Avdiivka

Președintele Volodimir Zelenski spune că forțele armate ucrainene sunt acum capabile să le provoace „pierderi semnificative” rușilor – iar alți oficiali ucraineni au declarat că afluxul de arme occidentale schimbă câmpul de luptă, scrie CNN.

În obișnuitul său mesaj său video zilnic, Zelensky a declarat că forțele armate ale țării sale sunt „capabile să provoace pierderi logistice semnificative ocupanților”. „Este din ce în ce mai dificil pentru armata rusă să mențină pozițiile pe teritoriul cucerit. Pas cu pas, avansăm, întrerupem aprovizionarea ocupanților și identificăm și neutralizăm colaboratorii”, a declarat luni seară liderul de la Kiev.

Valeri Zalujni, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, a declarat că „sosirea la timp” a artileriei cu rază de acțiune mai mare, cum ar fi sistemul american HIMARS, a contribuit la schimbarea situației pe câmpul de luptă.

„Am reușit să stabilizăm situația. Este complexă, intensă, dar complet controlată. Un factor important care a contribuit la menținerea liniilor și pozițiilor noastre defensive este sosirea la timp a (sistemelor de rachete) M142 HIMARS, care efectuează lovituri chirurgicale asupra posturilor de control inamice, a depozitelor de muniție și de combustibil”, a declarat Zalujni.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

CNN notează că a identificat aproape 20 de lovituri efectuate departe în spatele liniilor rusești, în regiunile Donețk, Luhansk, Mikolaiv și Herson, până acum în această lună – unele dintre ele provocând explozii mari și detonări multiple.

Zalujni a precizat că i-a mulțumit generalului Mark Milley, președintele șefului Statului Major american, pentru ajutorul SUA și al aliaților „în lupta pentru libertate”.

Separat, Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, a declarat pentru televiziunea ucraineană că „astăzi, avem într-adevăr o situație complet diferită de cea de acum o lună. Acum, datorită faptului că primim suficiente arme de la partenerii noștri, am stabilit o anumită paritate în anumite poziții”.

Danilov a adăugat că Ucraina ar dori mai multe arme în viitor pentru a înclina balanța în favoarea sa, „astfel încât să avem cât mai multe capacități pentru a pune capăt acestui război cât mai curând posibil”.

Vorbind despre situația din Donbas, Serhiy Haidai, șeful administrației militare regionale din Luhansk, a declarat luni că „armele occidentale funcționează nu la 100%, ci la 200%, deoarece depozitele [rusești] sunt aruncate în aer. Posturile de comandă sunt, de asemenea, aruncate în aer.”

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Haidai a mai spus că „putem înțelege în mod clar că rușii se tem cu adevărat de o nouă creștere a livărilor acestor arme occidentale”.

Ucraina va rupe legăturile diplomatice cu Belarus, dacă forțele armate ale Minskului vor trece granița în sprijinul invaziei ruse, relatează Euromaidan, potrivit The Guardian.

Euromaidan îl citează pe Dmytro Kuleba, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, care a declarat că Ucraina a încetat relațiile diplomatice cu Moscova atunci când Rusia și-a început invazia, în februarie, și că va face același lucru dacă țara condusă de Alesandr Lukașenko va alege să trimită trupe pe teritoriul ucrainean.

„Belarus este complice la această crimă de agresiune, nimeni nu pune la îndoială acest lucru”, a declarat ministrul ucrainean de Externe.

Șeful diplomației ucrainene a mai spus: „Belarus a cedat teritoriul său rușilor pentru bombardarea Ucrainei. În același timp, noi avem relații diplomatice cu ei. Cum se potrivește acest lucru? Acestea [relațiile diplomatice] vor fi rupte cu Belarusul, dacă forțele lor armate trec granița Ucrainei”.

18 iul. 2022 - Acum 2 ani

18-07-2022

Olena Zelenska s-a întâlnit cu Antony Blinken

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, s-a întâlnit luni cu secretarul american de stat Antony Blinken, acesta fiind începutul unei serii de vizite de profil înalt la Washington, care va include și o întrevedere cu Jill Biden, soția președintelui american, relatează agenția The Associated Press (AP), preluată de The Guardian.

Mai multe steaguri ucrainene albastre și galbene fluturau alături de cele americane pe Pennsylvania Avenue, în timp ce Zelenska se îndrepta spre primul ei eveniment anunțat în Statele Unite – întâlnirea cu Blinken, scrie AP.

Departamentul de Stat a anunțat și apoi a anulat o scurtă apariție a lui Blinken și Zelenska în fața fotografilor de acolo. Sosirea discretă reflectă faptul că Zelenska nu călătorește în calitate de reprezentant oficial al guvernului soțului său, președintele Volodimir Zelenski.

Forțele armate ucrainene au ajutat la evacuarea a 943 de civili, inclusiv 216 copii, din teritoriile din regiunea Harkov, situată nord-estul Ucrainei și care se află sub ocupația trupelor ruse, informează The Kyiv Independent.

La evacuarea acestor civili au participat atât autoritățile, cât și voluntari, a anunțat luni guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, într-un mesaj publicat pe contul său de Telegram.

Departamentul de Stat al SUA este „la curent” cu informațiile potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în weekend, că intenționează să-i suspende pe doi dintre cei mai importanți oficiali din cadrul forțelor de ordine, invocând cazuri de trădare, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, în cadrul unui briefing de presă, potrivit CNN.

„Suntem la curent cu aceste informații și vom continua să monitorizăm cu atenție situația. Suntem în contact zilnic cu partenerii noștri ucraineni”, a declarat Price.

Departamentul de Stat va continua să împărtășească informații cu partenerii ucraineni pentru „a-i ajuta să construiască un caz de tragere la răspundere împotriva celor care ar fi putut săvârși crime de război și alte atrocități”, a adăugat Price.

Majoritatea informațiilor pe care SUA le transmit procurorului general al Ucrainei în mod „obișnuit” sunt „informații din surse deschise”, a adăugat Price.

„Avem o relație de schimb de informații cu omologii noștri ucraineni și vom merge mai departe cu acest lucru”, a mai spus Price.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, i-a îndemnat luni pe europeni să continue sancţiunile împotriva Moscovei şi „să reziste” exploziei preţului la energie şi alimente, consecinţe directe ale războiului în Ucraina, relatează AFP.

„Acesta este un test de rezistenţă pentru societăţile noastre”, a declarat Borrell în finalul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din UE la Bruxelles. „Sunt sigur că (preşedintele rus Vladimir) Putin mizează pe oboseala democraţiilor. Sunt sigur că el crede că democraţiile sunt slabe. Societăţile europene nu îşi pot permite să fie obosite”, a subliniat el, potrivit Agerpres.

Liderii europeni se îngrijorează să vadă o creştere a ostilităţii faţă de sancţiunile occidentale împotriva Moscovei la nivelul opiniei publice, în timp ce preţul la carburanţi, gaze şi electricitate a sărit în aer în Europa.

„Societăţile europene şi guvernele statelor membre ale Uniunii Europene trebuie să continue să apere deciziile pe care le-au luat”, a insistat Josep Borrell, spunând că este nevoie de sancţiuni care „să continue să exercite presiune asupra economiei Rusiei, ţinând cont de faptul că nu există o soluţie miraculoasă”.

„Desigur că există o creştere a preţurilor la energie şi la alimente. Aceasta este consecinţă directă a acestui război”, a recunoscut şeful diplomaţiei europene. „Din fericire, nu am fost bombardaţi, nu a trebuit să ne părăsim locuinţele. Dar întreaga lume suportă consecinţele acestui război”, a mai subliniat Borrell.

O serie de diplomați din țările UE și din Israel au vizitat luni orașul Vinița, unde 24 de civili au fost uciși, iar alți peste 100 au fost răniți în urma atacului cu rachete rusești din 14 iulie, informează agenția Interfax-Ucraina.

Rachetele au lovit piața centrală a orașului și o sală de concerte.

Guvernatorul regiunii Vinița, Serhiy Borzov, le-a cerut celor 20 de diplomați aflați în vizită să ajute la recontrucția orașului.

„Astăzi, o delegație de ambasadori din țările UE și din Israel – 20 de diplomați – au venit în sprijinul locuitorilor din Vinița. Vinița se află acum pe harta crimelor de război rusești… Pe 14 iulie, rachetele Kalibr au lovit un centru cultural, o parcare de lângă spital și un parc. Trei rachete au luat viața a 24 de persoane. Trei copii – Liza de patru ani, Maksym de șapte ani și Kyrylo de opt ani”, a scris Borzov, pe contul său de Telegram.

El și-a exprimat recunoștința față de „toți partenerii și prietenii Ucrainei”, precizând că Vinița a fost vizitat de reprezentanți diplomatici din Franța, Croația, Slovenia, Belgia, Cipru, Danemarca, Austria, Grecia, Letonia, Germania, Slovacia, Suedia, Lituania, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Elveția și Israel.

O conductă de gaz a fost avariată în urma unei lovituri a forțelor armate ucrainene în apropierea centralei hidroelectrice din orașul Kahovka, situat în regiunea ucraineană Herson, o regiune controlată în prezent de forțele ruse, anunță agenția rusă de stat TASS, citând administrația regională, potrivit The Guardian.

Un purtător de cuvânt al operatorului sistemului public de gaze din Ucraina, Naftogaz, a declarat că nu există dovezi imediate că evoluțiile din regiunea Herson au afectat tranzitul de gaze naturale rusești către Europa.

Spitalele din Elveţia nu vor trata răniţi ucraineni, după ce guvernul nu a dat curs unei cereri NATO pentru a nu încălca principiul neutralităţii ţării, a confirmat luni Departamentul Federal al Afacerilor Externe (DFAE), potrivit agenției AFP, citată de Agerpres.

„Elveţia, prin ajutorul său şi angajamentul său umanitar, oferă în principiu o susţinere de cea mai bună calitate şi mai eficientă la faţa locului, decât dacă pacienţii ar fi primiţi în Elveţia”, a transmis DFAE.

Departamentul a subliniat că primirea de combatanţi ucraineni ar fi problematică pentru neutralitatea Elveţiei, piatra de temelie a politicii sale externe de peste două secole. Conform articolului 37 al Convenţiei de la Geneva din 1949, răniţii şi bolnavii extraşi dintr-o zonă de război trebuie să fie „păziţi de statul neutru” pentru ca „ei să nu poată lua parte din nou la operaţiuni de război”.

Cererea, care provenea de la un organism al NATO ce coordonează evacuările medicale în afara Ucrainei, a fost iniţial bine primită de cantoane, dar între timp a primit un aviz nefavorabil din partea DFAE la mijlocul lui iunie. După o analiză „de urgenţă” a mai multor ministere, „măsurile de pregătire luate deja în Elveţia au fost suspendate”, a confirmat DFAE.

Berna mizează mai degrabă pe sprijinul pentru spitalele ucrainene, explică ministerul, care evidenţiază de asemenea dificultatea de a „distinge pacienţii civili şi militari” printre combatanţii răniţi. „În cadrul ajutorului umanitar, Elveţia susţine în special măsurile de reabilitare a persoanelor rănite de conflict”, arată DFAE.

„Măsurile concrete constau în susţinerea principalelor spitale din Lvov, Sumî şi Cernihiv prin punerea la dispoziţie de aparate de tratament, formare de fizioterapeuţi şi întărirea generală a reeducării în domeniul sănătăţii”, a precizat Departamentul.

Atât armata ucraineană, cât și conducerea Republicii Populare Donețk (RPD), susținută de separatiștii proruși, au oferit detalii despre ofensiva trupelor ruse, aflată în desfășurare în Donețk, scrie CNN.

Forțele ucrainene apără în continuare orașele Bahmut și Siversk, care se află pe teritoriul regiunii Donețk.

„Inamicul continuă tentativele de ofensivă în direcția orașelor Bahmut și Siversk”, dar se confruntă cu rezistența forțelor ucrainene, care a respins atacurile, a anunțat luni Statul Major ucrainean.

În același timp, rușii intensifică ostilitățile spre orașul Avdiivka, încercând să își îmbunătățească „poziția tactică”, dar nu au avut succes și s-au retras, a adăugat Statul Major General.

Avdiivka se află imediat la nord de orașul Donețk – dar, în ciuda bombardamentelor de luni de zile, rămâne în mâinile ucrainenilor.

Cu toate acestea, Eduard Basurin, un purtător de cuvânt al miliției RPD, a afirmat că pregătirile sunt în curs de desfășurare „pentru a îndeplini sarcinile planificate pentru eliberarea teritoriului republicii. Același lucru se întâmplă în Avdiivka și în zona Horlivka”.

Obiectivul forțelor RPD este de a înconjura forțele ucrainene din Bahmut, precum și de a se asigura că teritoriul controlat de separatiști se află în afara razei de acțiune a artileriei ucrainene, a declarat Basurin, adăugând că înaintarea forțelor RPD, împreună cu unitățile rusești și cu milițiile locale din Luhansk, va „forța trupele ucrainene să se retragă în adâncimea teritoriului ucrainean, asigurând astfel atât Donețkul, cât și Yasynуvata și Makiivka, în fața pericolului bombardamentelor”.

Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, va rosti miercuri un discurs în fața Congresului SUA, a anunțat luni biroul președintelui Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, potrivit CNN.

Toți membrii Camerei Reprezentanților și ai Senatului, cele două camere ale Congresului american, sunt invitați la discurs, care va avea loc la ora 11.00, ora Europei Centrale.

Procurorul general al Ucrainei, Iryna Venediktova, a declarat că nu va comenta decizia președintelui Volodimir Zelenski de a o suspenda, în contextul în care este în curs de desfășurare o investigație asupra biroului său, relatează CNN.

„Nu am discutat această problemă cu nimeni. Și acum mă abțin și de la comentarii dintr-un motiv simplu – nu este momentul potrivit”, a scris aceasta luni, pe pagina sa oficială de Facebook.

„De îndată ce se va încheia etapa de «soluționare» a situației existente, în mod adecvat și pe înțelesul tuturor părților, voi face un comentariu cuprinzător”, a scris Venediktova.

Zelenski i-a suspendat duminică pe Venediktova și pe șeful serviciului de informații al țării, SBU, Ivan Bakanov, anunțând o anchetă în departamentele lor, din cauza presupusei prezențe a unor colaboratori ruși.

În postarea sa, Venediktova a adăugat că nu va pune la îndoială decizia sau opinia președintelui, dar a afirmat că este mândră de munca sa.

„Am demonstrat rezultate bune la locul de muncă”, a scris ea. „Am reușit să unesc elita lumii juridice, profesionale și procesual penale în jurul problemelor Ucrainei, în interesul acesteia”, a adăugat Iryna Venediktova.

„Dacă rezoluția corespunzătoare (rezoluția de demitere, n.r.) va fi înregistrată în Parlamentul ucrainean, nu voi ezita nicio secundă și voi raporta reprezentanților poporului”, a conchis ea.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a înaintat luni parlamentului țării o rezoluție de demitere a șefului Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Ivan Bakanov, informează CNN.

Zelenski i-a suspendat duminică pe Bakanov și pe procurorul general ucrainean, Iryna Venediktova, anunțând o anchetă în departamentele lor, din cauza presupusei prezențe a unor colaboratori ruși.

„În conformitate cu paragraful 14 din prima parte a articolului 106 din Constituția Ucrainei, prezint o propunere de demitere a lui [Ivan] Bakanov din funcția de șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei”, scrie în proiectul de rezoluție.

Rezoluția va fi discutată în cadrul următoarei sesiuni plenare, care se așteaptă să aibă loc în următoarele 24 de ore.

⚡️ Zelensky asks parliament to dismiss SBU chief Bakanov.

President Volodymyr Zelensky submitted to the parliament the request to dismiss Ivan Bakanov from the position of head of the Security Service of Ukraine (SBU).

Zelensky suspended Bakanov on July 18.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) July 18, 2022

Oficialii ucraineni au oferit luni mai multe detalii despre țintele lovite în orașul Herson, din sudul țării, ocupat de trupele ruse, scrie CNN.

Serhii Khlan, consilier al șefului administrației civil-militare din Herson, a declarat că a treia țintă lovită în ultimele 24 de ore a fost în districtul Beryslav, pe malul nordic al râului Nipru.

„Baza invadatorilor, unde au fost amplasate atât depozite de echipamente, cât și de muniție, a fost distrusă”, a declarat Khlan.

Separat, Natalia Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului Operațional Sud, a declarat pentru CNN că „la ora 5 dimineața, unitățile noastre au lovit o concentrare a inamicului, arme și echipamente, precum și un depozit de muniții în districtul Raiske [lângă Nova Kakhovka, pe malul sudic al râului] și un depozit de muniții în districtul Beryslav”.

CNN notează că a geolocalizat în mod independent mai multe înregistrări video cu o explozie majoră în Raiske, produsă în zorii zilei de luni.

În ultimele două săptămâni, forțele ucrainene au țintit aproape zilnic locațiile de muniție și posturile de comandă rusești din Herson, într-un efort de a întrerupe liniile de aprovizionare ale rușilor.

Un conflict îngheţat între Ucraina şi Rusia va însemna un război sângeros mai târziu, iar înfrângerea Moscovei este singura modalitate de a pune punctul pe „i” în această istorie, susţine Mihailo Podoliak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, care face parte din echipa de negociatori ucraineni la negocierile de pace cu Rusia, transmite RBC.ua, potrivit Agerpres.

Reacţia acestuia vine în urma unei declarații făcute duminică de către fostul comandant al forţelor aliate în Europa, amiralul James Stavridis. Acesta spusese că războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei ar putea dura încă patru-şase luni şi ar putea să devină un conflict îngheţat după modelul Războiului din Coreea.

Stavridis a menţionat că Vladimir Putin a cucerit puţin teritoriu ucrainean faţă de ceea ce plănuia declanşând acest conflict, apreciind că situaţia din Ucraina se îndreaptă spre un sfârşit după modelul „Războiului din Coreea”, adică încheierea unui armistiţiu, stabilirea unei zone demilitarizate între cele două părţi, o ostilitate continuă, un fel de conflict îngheţat. „Vom vedea asta în patru-şase luni. Niciuna dintre părţi nu poate rezista mai mult”, a apreciat fostul comandant al forţelor aliate în Europa.

Într-un mesaj postat pe Twitter, Mihailo Podoliak scrie că Ucraina şi Rusia diferă ca dimensiuni geografice de cele două Corei. „Este vorba de două lucruri complet diferite, de un context diferit, de dimensiuni diferite”, afirmă consilierul prezidențial.

Orice îngheţare a conflictului va însemna că în viitor acesta poate reizbucni cu o intensitate şi mai mare, iar noul război va fi şi mai bine pregătit şi mult mai sângeros decât ceea ce petrece în aceste zile în Ucraina, a avertizat Podoliak. De aceea, în opinia sa, există o singură opţiune pentru a i se pune capăt războiului declanşat de Rusia în Ucraina şi de a restabili pacea: eliberarea teritoriilor ucrainene, înfrângerea Rusiei şi restabilirea securităţii în Europa.

Războiul din Coreea a durat trei ani, din 1950 până în 1953, între Coreea de Nord şi Coreea de Sud. Conflictul dintre cele două ţări s-a încheiat cu un armistiţiu şi crearea unei zone demilitarizate.

Guvernul Germaniei afirmă că turbina care se află în centrul incertitudinilor legate de viitoarele livrări de gaz prin intermediul Nord Stream 1 – o conductă majoră care transportă gaz din Rusia către Europa – trebuia să fie instalată abia în septembrie, subliniind în mod insistent că nu ar trebui să existe niciun obstacol tehnic în calea fluxului de gaz, relatează Al Jazeera.

„Nu vedem motive tehnice”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Economiei, Beate Baron, pentru reporterii din Berlin. „Informațiile noastre sunt că această turbină este o turbină de înlocuire care a fost prevăzută pentru a fi utilizată în septembrie, dar, din nou, facem totul pentru a îndepărta posibilele pretexte pe care le-ar putea invoca partea rusă”, a adăugat aceasta.

Între timp, cel mai mare importator german de gaz din Rusia a anunțat că a primit o scrisoare din partea Gazprom, care pretinde că „forța majoră” – evenimente independente de voința sa – ar fi motivul pentru deficitele anterioare și actuale ale livrărilor de gaz, o afirmație pe care clientul a respins-o.

Luna trecută, Gazprom a redus cu 60% livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1 către Germania. Gigantul rus a invocat presupuse probleme tehnice legate de echipamente pe care partenerul Siemens Energy le-a trimis în Canada pentru revizie și care nu au putut fi returnate din cauza sancțiunilor impuse pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina.

Pe 11 iulie, gazoductul Nord Stream 1 a fost închis complet pentru întreținere anuală. Oficialii germani sunt îngrijorați de faptul că Rusia ar putea să nu reia deloc livrările de gaz după încheierea acestor lucrări, programată pentru joi, și ar putea invoca un alt presupus motiv tehnic.

În prima jumătate a anului 2022, Produsul Intern Brut (PIB) al Belarusului a scăzut cu 4,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Comitetului Național de Statistică din această țară (Belstat), scrie Pravda, citând agenția Interfax.

Astfel, în perioada ianuarie-iunie 2022, PIB-ul Belarusului s-a ridicat la 87,4 miliarde de ruble belaruse.

În același timp, declinul economiei din Belarus se adâncește: conform rezultatelor din ianuarie-mai, scăderea a fost de 3,4%, iar în perioada ianuarie-aprilie – de 2,1%. Dinamica PIB-ului din Belarus a trecut în plan negativ conform rezultatelor din primul trimestru (scădere cu 0,4%), în timp ce în ianuarie-februarie PIB-ul a crescut cu 1,2%.

Fondul Monetar Internațional (FMI) se așteaptă ca PIB-ul Belarusului să scadă cu 6,4% în acest an, BERD – cu 4%, iar agenția internațională de rating S&P Global Ratings pronozează o scădere de până la 15% pe fondul sancțiunilor occidentale.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat luni că armata ucraineană a provocat pierderi trupelor ruse în apropiere de orașele Sloviansk și Avdiivka, din regiunea Donețk, și le-a forțat să se retragă din aceste zone, informează The Kyiv Independent.

În actualizarea zilnică a operațiunilor de pe front, Statul Major General a precizat că trupele sale au respins și un atac al rușilor efectuat în direcția orașului Bahmut, situat, de asemenea, în Donețk.

O parte dintre comandanţii ruşi au utilizat în invazia din Ucraina hărţi vechi din anul 1969 şi pe care nu erau indicate zone rezidenţiale mai noi, cum ar fi Saltovka, o suburbie a Harkovului, sau rezervoare de apă, scrie agenţia de presă Ukrinform, citând serviciul de presă al filialei SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei) din regiunea Harkov.

„Anchetatori ai SBU au stabilit că o parte dintre comandanţii armatei ruse, care a invadat teritoriul nostru la sfârşitul lunii februarie, s-au ghidat după hărţi topografice din 1969. Dovadă stau documente ale invadatorilor confiscate de SBU în zone care fuseseră ocupate temporar în regiunea Harkov” de trupele invadatoare, menţionează serviciul de presă al serviciului, într-un comunicat publicat pe Facebook, potrivit Agerpres.

Astfel, hărţile topografice ale Ucrainei descoperite după anihilarea unei unităţi a Brigăzii 138-a de gardă motorizată a armatei ruse relevă că ele nu au mai fost actualizate de cel puţin 53 de ani.

„Pe hărţile invadatorilor lipseşte complet zona rezidenţială Saltovka din nord-estul Harkovului, a cărei construcţie a început în anii 1970. De asemenea, lipseau rezervoarele de apă Travianskoe şi Muromskoe, construite, de asemenea, în anii ’70 ai secolului trecut. Frontiera de stat între Rusia şi Ucraina era în genere trasată cu un pix, întrucât pe hărţile lor aceasta nu exista”, subliniază SBU.

Deşi hărţile au numere de înregistrare din zilele noastre şi chiar sunt însemnate ca fiind „secret de stat’, la o examinare mai detaliată se poate observa că ele au fost editate în 1969, mai susține SBU.

Serviciul Topografic al Districtului militar de Vest din Federaţia Rusă, condus de colonelul Aleksei Krasnov, precum şi Centrul de informaţii geospaţiale şi de navigaţie al Rusiei sunt instituţiile care au acordat suportul tehnic pentru unitatea Brigăzii a 138-a de gardă, care a fost anihilată de forţele ucrainene în regiunea Harkov la sfârşitul lunii martie.

Mai multe detalii: Serviciul de Securitate al Ucrainei: Comandanții ruși, trimiși la război cu hărți vechi de aproape 60 de ani

S-ar putea să dureze ani de zile pentru a-i trage la răspundere pe autorii crimelor de război din Ucraina, a declarat pentru Reuters cel mai înalt oficial al Uniunii Europene în domeniul justiției, dar cei responsabili ar trebui să știe că amenințarea cu urmărirea penală va plana asupra lor „pentru totdeauna”.

Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, a făcut această declarație în contextul în care Statele Unite și alte peste 40 de țări depun eforturi pentru a strânge și alinia dovezile care să contribuie la urmărirea penală și la procesele pentru atrocitățile comise de trupele ruse în Ucraina.

„Va fi pentru următoarele săptămâni, următoarele luni, următorii ani, poate pentru următoarele decenii. Pentru unele cazuri, va fi foarte rapid. Pentru altele, va fi mai lung”, a declarat Reynders.

„Dar este, de asemenea, un mesaj clar pentru autoritățile ruse – riscul acestor investigații, urmăriri penale și procese va atârna asupra lor pentru tot restul vieții lor. Va fi pentru totdeauna”, a punctat comisarul european.

Reynders a precizat că războiul Rusiei din Ucraina a marcat prima dată când comunitatea internațională a început să lucreze pentru a-i aduce în fața justiției pe cei vinovați de crime de război chiar înainte de încheierea conflictului.

Compania Google deţinută de grupul Alphabet a fost amendată luni de un tribunal din Rusia cu 21,1 miliarde de ruble (373 milioane de dolari) pentru nerespectarea repetată a eliminării conţinutului pe care Moscova îl consideră ilegal, relatează Reuters, care preia agenția rusă de stat Interfax.

Rusia se opune de mult timp distribuirii de către platformele tehnologice străine a conţinutului care nu îi respectă restricţiile, dar ceea ce a fost o dispută fierbinte s-a transformat într-o bătălie în toată regula de când Moscova şi-a adunat forţele armate înainte de a le trimite în Ucraina în februarie, scrie Agerpres.

La sfârşitul anului trecut, Google a primit o amendă de 7,2 miliarde de ruble pentru nerespectarea eliminării sau blocării conţinutului.

Contul bancar al unităţii sale în Rusia a fost confiscat, conducând filiala să declare intrarea în faliment şi să facă imposibilă plata personalului şi a vânzătorilor.

Google, care poate contesta decizia, nu a răspuns încă unei solicitări transmise prin e-mail de a comenta decizia tribunalului rus, notează Reuters.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a amenințat luni cu blocarea candidaturilor Finlandei și Suediei de aderarea la NATO dacă cele două state nordice nu își vor ține promisiunile privind combaterea terorismului făcute luna trecută, relatează Reuters.

Liderul de la Ankara a adăugat că, în opinia sa, Suedia „nu arată deocamdată o imagine bună”.

Finlanda și Suedia au solicitat să devină membre ale Alianței Nord-Atlantice ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, dar s-au lovit de opoziția Turciei, care le-a acuzat că sprijină grupuri „teroriste”.

Luna trecută, la summitul NATO de la Madrid, cele trei țări au semnat un acord pentru ridicarea dreptului de veto al Ankarei, în schimbul unor promisiuni privind combaterea terorismului și exporturile de arme. Ankara a anunțat că va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acordului pentru a ratifica cererile de aderare ale Suediei și Finlandei.

Rușii au bombardat curtea unui bloc de locuințe din regiunea Mikolaiv, ucigând 4 civili, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit lui Dmytro Pletenchuk, secretarul de presă al Administrației Militare din regiunea Mikolaiv, forțele ruse au avut o echipă de filmare la fața locului în timp ce bombardau curtea unui bloc de la periferia localității Snihurivka din această regiune, pentru a folosi imaginile și înregistrările video în scopuri propagandistice.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, i-a avertizat luni pe omologii săi din UE împotriva oricărei tentații de a slăbi sancțiunile împotriva Rusiei sau de a ceda în fața cererilor președintelui Vladimir Putin, relatează The Moscow Times.

„A da înapoi și a ceda în fața cererilor sale nu va funcționa, nu a funcționat niciodată. Aceasta este o capcană”, a declarat Kuleba la reuniunea celor 27 de miniștri de Externe ai UE, potrivit AFP.

„Sunt convins că în următoarele săptămâni vor exista mai multe voci pro-Kremlin care vor împinge opinia publică să îi dea lui Putin ceea ce vrea, astfel încât să lase Europa în pace. Ar trebui să contracarăm în mod activ aceste narațiuni”, a adăugat el.

„El (Putin, n.r.) vrea să întoarcă opinia publică împotriva guvernelor aflate în funcție, cu speranţa de a le înlocui cu forţe radicale, care să fie mai favorabile Rusiei”, le-a mai transmis Kuleba omologilor săi reuniţi la Bruxelles.

„Adevăratul scop al lui Putin este pauperizarea Europei”, a mai avertizat Kuleba.

Miliţiile separatiste proruse din provincia ucraineană Doneţk cred că vor reuşi să preia controlul acesteia până la sfârşitul anului, a afirmat luni un reprezentat al separatiştilor proruşi, potrivit agenţiei spaniole EFE.

”Avem un anumit avans, iar în ce priveşte viitorul, nu vom da date concrete, dar eliberarea Donbasului se va încheia anul acesta”, a afirmat la postul de televiziune rus Rossiya 24 purtătorul de cuvânt al separatiştilor, Eduard Basurin, conform Agerpres.

După ce a cucerit Severodoneţk şi Lisichansk, ultimele oraşe majore din Luhansk, cealaltă provincie separatistă prorusă din Donbas, armata rusă a încheiat ocuparea acesteia din urmă, deşi oficiali ucraineni afirmă că trupele ruse încă nu au ajuns la graniţele ei administrative.

Armata rusă se concentrează acum pe înaintarea în Doneţk, iar miliţiile proruse din Luhansk au susţinut luni că au preluat controlul asupra localităţii Siversk, un important nod feroviar în Doneţk şi care este considerat de ruşi esenţial în continuarea ofensivei lor. Oficialii ucraineni nu au comentat deocamdată acest anunţ.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, este așteptat să se întâlnească marți cu președintele iranian, Ebrahim Raisi, și cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, la Teheran, relatează Aljazeera.

Întâlnirea va avea loc în cadrul formatului trilateral „Astana”, menit să rezolve divergențele din Siria, însă miza este mult mai mare în contextul în care războiul face ravagii în Ucraina.

Cei trei lideri ar urma să discute și despre energie și comerț.

Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan vor discuta despre exportul cerealelor ucrainene în cadrul întâlnirii lor de marți de la Teheran, a precizat un consilier al Kremlinului pentru presă, potrivit Reuters.

Iuriy Ușakov, consilier de politică externă al lui Putin, a declarat: „Problema transportului de cereale ucrainene va fi discutată cu Erdoğan. Suntem pregătiți să continuăm să lucrăm asupra acestei chestiuni”.

Ministerul ucrainean de Externe a acuzat luni Rusia că se comportă în mod ilegal cu prizonierii de război ucraineni și că îi folosește în scopuri politice, cerând un tratament uman pentru străinii capturați care luptă pentru Ucraina, relatează Reuters.

Ministerul de Externe de la Kiev a îndemnat Rusia să respecte cu strictețe prevederile dreptului umanitar internațional, inclusiv Convențiile de la Geneva din 1949, care definesc standardele juridice internaționale pentru tratamentul umanitar.

Ministerul a precizat că „toți cetățenii străini și apatrizii” care luptă pentru Ucraina pe teritoriul ucrainean au fost acceptați în mod voluntar pentru serviciul militar și că dreptul umanitar internațional ar trebui să li se aplice.

Forțele aeriene ucrainene afirmă că Rusia a lansat 3.000 de rachete de când a început invazia, pe 24 februarie, relatează CNN.

„Până astăzi, inamicul a lansat deja aproximativ trei mii de rachete de diferite tipuri deasupra Ucrainei. Acestea sunt rachete de croazieră, rachete aer-sol, rachete operativ-tactice (Tochka-U, Iskander), precum și rachete Onyx din complexul de coastă Bastion”, au precizat luni Forțele Aeriene ucrainene, într-o postare pe Facebook.

CNN notează că nu a putut verifica în mod independent afirmația Forțelor Aeriene ucrainene.

Forțele aeriene ucrainene au remarcat, de asemenea, că, recent, Moscova a început să folosească mai multe proiectile din epoca sovietică.

„Din ce în ce mai mult, inamicul folosește rachete sovietice vechi, cum ar fi X-59, X-22, X-31 și altele, împotriva pozițiilor armatei ucrainene și a obiectelor civile”, mai scrie în postare. „Iar în ultimele săptămâni, inamicul a început să lovească ținte terestre cu rachete antiaeriene din complexul S-300, al căror scop principal este de a distruge ținte aeriene”, au adăugat Forțele Aeriene ucrainene.

Gigantul rus Gazprom a declarat forță majoră pentru o serie de livrări către cel puțin un client din Europa, potrivit unei scrisori a grupului datată 14 iulie și citată de Reuters.

Scrisoarea arată că Gazprom, care are monopolul asupra exporturilor de gaze din Rusia prin intermediul conductelor, nu își poate îndeplini obligațiile contractuale din cauza circumstanțelor „extraordinare”, aflate în afara controlului său.

Compania a precizat că forța majoră intră în vigoare odată cu livrările din data de 14 iunie.

Mai multe detalii: Gazprom a declanșat clauza de forță majoră pentru unele livrări către Europa. Ce înseamnă asta

Consiliul European a aprobat alocarea a încă 500 de milioane de euro din Fondul european pentru pace pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, a anunțat luni președintele forului, Charles Michel, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Acesta este cel de-al cincilea pachet de ajutor militar oferit Ucrainei de către UE.

Sprijinul blocului comunitar în materie de echipamente militare pentru forțele armate ucrainene se ridică acum la 2,5 miliarde de euro, a precizat Charles Michel.

Europe continues delivering for peace and defence of our values.

I welcome @EUCouncil political agreement on the fifth tranche to #Ukraine under #EPF #EU support in military equipment to Ukraine Armed Forces now at 2,5 billion €.

Europe stands with Ukraine @ZelenskyyUa

— Charles Michel (@CharlesMichel) July 18, 2022

Ajutorul constă în armament, echipamente, combustibili şi materiale sanitare şi este finanţat prin ”Facilitatea Europeană pentru Pace” (EPF), un mecanism separat de bugetul UE.

Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Valentyn Reznichenko, a anunțat că rachetele rusești au lovit luni districtul Sinelnikivski, avariind puternic o școală și distrugând un depozit în care erau depozitate peste 5.000 de tone de cereale.

Nicio persoană nu a fost rănită în urma atacului, a precizat guvernatorul, într-un mesaj publicat pe contul său de Telegram.

Oficialii din Rusia, Ucraina, Turcia și Națiunile Unite se vor întâlni cel mai probabil în această săptămână pentru a discuta despre reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei prin Marea Neagră, a anunțat luni ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, potrivit The Guardian și Al Jazeera.

Săptămâna trecută, Akar a spus că Rusia, Ucraina, Turcia și ONU vor semna un acord săptămâna aceasta privind un coridor pentru exportul de grâne, însă șeful ONU, Antonio Guterres, a avertizat că mai este „un drum lung de parcurs” până când vor avea loc negocieri de pace pentru a pune capăt războiului.

Akar a afirmat luni că a existat un acord asupra „principiilor generale” privind coridorul de pentru export și a adăugat că o întâlnire între toate părțile pentru a discuta detaliile va avea loc „probabil” săptămâna aceasta, potrivit Reuters.

Ministrul turc a precizat că pe ordinea de zi se află chestiuni tehnice precum crearea unui centru de monitorizare la Istanbul, identificarea rutelor sigure și a punctelor de control la ieșirile și intrările din porturi.

Comisia Europeană a semnat luni un acord cu Azerbaidjanul pentru a dubla importurile de gaze naturale din această țară, la cel puțin 20 de miliarde de metri cubi pe an până în 2027, relatează Al Jazeera.

„Astăzi, prin acest nou Memorandum de Înțelegere, deschidem un nou capitol în cooperarea noastră energetică cu Azerbaidjanul, un partener-cheie în eforturile noastre de a ne îndepărta de combustibilii fosili ruși”, a afirmat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Blocul comunitar caută în prezent furnizori de energie care să reprezinte o alternativă la importurile rusești, din cauza invaziei Moscovei din Ucraina.

Azerbaidjanul mărește deja livrările de gaze naturale către UE, de la 8,1 miliarde de metri cubi anul acesta la 12 miliarde de metri cubi, preconizate în 2022, a precizat Executivul comunitar.

Mai multe detalii: UE a semnat un acord cu Azerbaidjan pentru dublarea importurilor de gaze până în 2027

Miniștrii de externe ai statelor membre ale UE discută luni, la Bruxelles, adoptarea unei interdicții asupra importurilor de aur din Rusia, cea mai importantă măsură dintr-un plan limitat al blocului comunitar care să reducă și mai mult finanțarea mașinăriei de război a Kremlinului, scrie The Guardian.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat presei în timp ce se îndrepta spre reuniune: „Nu vom înceta să sprijinim Ucraina”, dar „devine din ce în ce mai greu să menținem sentimentul de urgență”.

Ministrul adjunct suedez de Externe, Robert Rydberg, a declarat: „Suedia va sublinia importanța de a conveni asupra unui nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina. De asemenea, vom sublinia importanța continuării consolidării măsurilor restrictive împotriva Rusiei”.

Potrivit Reuters, ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, se va adresa celor 27 de miniștri ai UE prin videoconferință în cursul zilei de astăzi.

Președintele Vladimir Putin a afirmat luni că va fi imposibil ca Rusia să fie izolată de restul lumii și că țara sa trebuie să se concentreze pe dezvoltarea propriei tehnologii și pe sprijinirea companiilor cu creștere rapidă, informează Al Jazeera.

„În mod evident, nu ne putem dezvolta în mod izolat de restul lumii (…). În lumea de astăzi, nu poți, știți, să încercuiești totul cu o busolă și să ridici un gard imens, pur și simplu nu este posibil”, a declarat Putin în timpul unei videoconferințe cu oficiali guvernamentali.

Liderul rus a declarat, de asemenea, că Moscova va depăși problemele „colosale” cu care se confruntă țara în materie de înaltă tehnologie, ca urmare a sancțiunilor occidentale drastice impuse de războiul din Ucraina.

„Aceasta este o provocare uriașă pentru țara noastră”, a spus Putin. „Realizând cantitatea colosală de dificultăți cu care ne confruntăm, vom căuta noi soluții într-un mod energic și competent”, a precizat liderul de la Kremlin.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit șefi interimari la conducerea principalului serviciu de informații (SBU) și a procuraturii țării, în timp ce actuala conducere este suspendată în așteptarea unei anchete asupra celor două departamente, relatează CNN.

Prim-adjunctul șefului Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vasyl Maliuk, va conduce „temporar” SBU, potrivit unui decret prezidențial publicat luni.

Un alt decret prezidențial emis luni prevede că procurorul general adjunct al Ucrainei, Oleksii Symonenko, va conduce interimar biroul procurorului.

Zelenski a semnat luni decretul de numire a lui Maliuk la şefia interimară a SBU, după ce duminică l-a suspendat de la conducere pe Ivan Balanov, prietenul său din copilărie, pentru ceea ce preşedintele a spus a fi eşecul acestuia de a elimina trădarea din rândurile serviciului, scrie Agerpres, citând Reuters.

Maliuk are 39 de ani, a fost prim-adjunct al şefului SBU din martie 2020 şi a condus Direcţia principală de combatere a corupţiei şi crimei organizate a Direcţiei centrale a SBU, conform profilului său de pe site-ul serviciului.

Mai multe detalii: Zelenski a numit șefi interimari în fruntea SBU și a procuraturii din Ucraina. Cine va conduce cel mai important serviciu secret al țării

Şase persoane au fost ucise într-un bombardament rus la Toreţk), oraş din Donbas, în estul Ucrainei, a anunţat luni serviciul de stat ucrainean pentru situaţii de urgenţă, potrivit The Guardian.

„Un imobil a fost distrus de un obuz la Toreţk, bombardat în timpul dimineţii. Echipele de salvare au recuperat cinci trupuri neînsufleţite. Trei persoane au fost scoase de sub dărâmături, dintre care una a decedat la spital”, potrivit unui comunicat postat pe pagina de Facebook, însoţit de fotografii cu dărâmăturile.

Operaţiunile de salvare s-au încheiat luni dimineaţa, potrivit aceleiaşi surse.

Russian missile strikes on civilian objects in Toretsk, Zalizne, Kostiantynivka and Soledar. A residential building, a school, a kindergarten, and a medical college were damaged.

Source: Pavlo Kyrylenko, head of the Donetsk Regional Military Civil Administration. pic.twitter.com/BiBDkJNzXh

— UkraineWorld (@ukraine_world) July 17, 2022

În afară de Donbas, epicentrul ofensive ruse, bombardamente au fost semnalate de asemenea, luni dimineaţa, la Mikolaiv (Nikolaev, sud), precum şi în regiunile Harkiv (Harkov, nord-est) şi Dnipropetrovsk

Ministrul de externe al Ucrainei a cerut Uniunii Europene să trimită arme suplimentare în țara sa și să impună sancțiuni suplimentare Rusiei.

„Principalul meu mesaj: arme pentru Ucraina, sancțiuni împotriva Rusiei și tragerea Moscovei la răspundere. Acestea sunt cele trei modalități de restaurare a păcii, asigurare a securității și protejare a stabilității Europei.(…) Încurajez statele UE să sprijine Tribunalul Special pentru Crime de agresiune împotriva Ucrainei”, a scris el pe Twitter.

Today, I addressed EU ministers at the Foreign Affairs Council on @JosepBorrellFs kind invitation. My key message: weapons to Ukraine, sanctions on Russia, and accountability for Russia are the three ways to restore peace, enhance security, and protect stability in Europe 1/2

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) July 18, 2022

Miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au sosit la Bruxelles pentru o întâlnire crucială în timpul căreia se așteaptă să aprobe mai multe sancțiuni împotriva Rusiei din cauza invadării Ucrainei. 

Printre măsurile luate în considerare se numără și interzicerea achizițiilor de aur din Rusia, o mișcare deja pusă în aplicare de partenerii internaționali. UE ar putea, de asemenea, să impună sancțiuni care să vizeze și alte persoane din Rusia.

Un înalt oficial al UE a declarat agenției France-Presse că UE ar putea discuta despre noi sancțiuni la întâlnire, dar nu va lua o decizie imediată.

Unul dintre principalii consilieri ai lui Volodimir Zelenski a negat că Ivan Bakanov și Iryna Venediktova au fost concediați, declarând în schimb la televiziunea ucraineană că Bakanov a fost „retras temporar din funcție” în timp ce se efectuează „verificări și investigații”, iar Venediktova a fost suspendată, transmite The Guardian.

Andriy Smyrnov, șeful adjunct al biroului prezidențial, întrebat dacă cei doi se pot întoarce la posturile lor, a declarat: „Trăim într-o țară care respectă legea și, desigur, pot concepe (posibilitatea) acestui lucru” dacă investigațiile îi vor exonera”.

Președintele Zelenski a declarat duminică că i-a concediat pe înalții funcționari deoarece a ieșit la iveală că mulți membri ai agențiilor lor au colaborat cu Rusia.

Rezolvarea blocadei Rusiei asupra aprovizionării cu cereale ucrainene este o chestiune de „viață și moarte pentru multe ființe umane”, a declarat luni șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, potrivit CNN.

„Rusia trebuie să deblocheze și să permită exportul cerealelor ucrainene”, a declarat Borrell reporterilor înaintea reuniunii miniștrilor europeni de externe la Bruxelles.

Întâlnirea se va concentra pe Ucraina. Ministrul de externe al Kievului, Dmytro Kuleba, este de așteptat să se alăture întâlnirii și să prezinte un raport despre situația de pe teren.

Miniștrii vor discuta despre cum să implementeze mai bine sancțiunile împotriva Rusiei și să sporească sprijinul militar pentru Ucraina, a mai adăugat spus Borrell.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a ordonat generalilor să acorde prioritate distrugerii rachetelor cu rază lungă de acțiune și a armelor de artilerie din Ucraina, după ce armele furnizate de Occident au fost folosite pentru a lovi liniile rusești de aprovizionare, potrivit TASS.

În timpul inspecției, Shoigu l-a instruit pe comandant să lovească cu arme de înaltă precizie armele cu rază lungă de acțiune ale Forțelor Armate ale Ucrainei, din care sunt bombardate zone rezidențiale din Donbas.

Ministerul apărării din Rusia spune că armele sunt folosite pentru a bombarda zonele rezidențiale din Donbasul controlat de Moscova și pentru a incendia în mod deliberat câmpuri de grâu și silozuri de depozitare a cerealelor. 

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a protocoalelor de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei, anunță într- un comunicat de presă Administrația Prezidențială.

„Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 18 iulie 2022, decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului, semnat la Bruxelles, la 5 iulie 2022, de aderare a Republicii Finlanda la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, și a Protocolului, semnat la Bruxelles, la 5 iulie 2022, de aderare a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949”, se arată în comunicatul Adminsitrației Prezidențiale.

Guvernul a aprobat, miercurea trecută, proiectul de lege privind ratificarea protocoalelor de aderare la NATO a Finlandei şi Suediei.

Cele două protocoale au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles. Parlamentul urmează să se reunească într-o sesiune extraordinară pentru a ratifica aderarea celor două state la NATO.

James George Stavridis, un amiral retras al Marinei Statelor Unite, a precizat că războiul din Ucraina ar putea dura încă 4 sau 6 luni. Fostul comandant al forțelor aliate a mai spus că războiul s-ar putea încheia cu un ”conflict înghețat”, potrivit Nexta.

The war between #Russia and #Ukraine could last another four to six months and end in a „frozen conflict,” as it did during the Korean War, former Supreme Allied Commander at #NATO @stavridisj said. pic.twitter.com/7WGaJaOjGV

— NEXTA (@nexta_tv) July 18, 2022

Între timp Rusia se pregătește pentru noua etapă a ofensivei militare spun oficiali militari ucraineni și britanici.

Armata Ucrainei spune că Rusia pare să se regrupeze în vederea unei ofensive în direcția Sloviansk, un oraș important la nivel simbolic pentru că este controlat în continuare de Kiev deși se află în regiunea estică Donețk.

În același timp, ministerul britanic al apărării notează că Rusia își consolidează pozițiileîn zonele ocupate din sudul Ucrainei, relatează The Guardian.

Valentyn Reznichenko, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, a postat pe Telegram pentru a spune că orașul Nikopol din regiunea sa a fost bombardat peste noapte, notează The Guardian.

„Trupele rusești au lovit Nikopol de mai multe ori în timpul nopții cu tunuri antiaeriene. Mai mult de 60 de obuze au fost îndreptate spre cartierele rezidențiale și infrastructura orașului. O persoană a fost rănită. Este vorba despre o femeie în vârstă de 75 de ani. Ea se află în spital. Zeci de clădiri rezidențiale private au fost distruse”, a declarat Valentyn Reznichenko.

Cel puțin 353 de copii ucraineni au murit și peste 665 au fost răniți din cauza invaziei Rusiei, a anunțat luni Parchetul ucrainean pentru minori, potrivit CNN.

Cei mai mulți răniți au fost înregistrați  în Donețk, Harkov și Kiev. Potrivit datelor, cel puțin 2.138 de instituții de învățământ au fost avariate, dintre care 221 au fost complet distruse.

Bilanțul nu ia în calcul victimele din zonele ocupate sau cele în care se dau lupte.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a înlăturat din funcţie pe şeful Serviciului de Securitate (SBU), Ivan Bakanov, şi pe procurorul general Irina Venediktova, potrivit Ukrayinska Pravda.

Bakanov a fost demis în conformitate cu “articolul 47 al Statutului Disciplinar al Forţelor Armate ale Ucrainei”, care face referire la “neexecutarea (executarea necorespunzătoare) a sarcinilor de serviciu, care duce la victime umane sau la alte consecinţe grave sau la ameninţarea unor astfel de consecinţe”.

Ivan Bakanov, prieten din copilărie al lui Zelenski, conducea SBU din august 2019. Irina Venediktova a fost înlăturată din funcţie în conformitate cu articolul 11 al legii cu privire la “Regimul Juridic al Legii Marţiale”. Procuror general interimar a fost numit Oleksi Simonenko.

Poliția a reținut-o duminică pe jurnalista Marina Ovsiannikova, care în martie a întrerupt o emisiune de televiziune în direct pentru a denunța războiul declanșat de Moscova în Ucraina, potrivit The Guardian. 

Reținerea sa  a avut loc la câteva zile după ce aceasta a protestat din nou, singură, lângă Kremlin.

Vineri, Marina Ovsiannikova a publicat imagini pe Telegram în care apare purtând o pancartă lângă Kremlin în semn de protest împotriva uciderii copiilor ucraineni, numindu-l pe Putin „ucigaş”.

Apropiații săi cred că arestarea are legătură cu acest nou protest.

„Marina a fost reținută”, au scris apropiații săi pe contul ei de Telegram. „Nu există informații despre locul în care se află”, mai scriau aceștia.

La scurt timp după postare, Ovsiannikova a publicat ea însăși pe pagina sa de Facebook imagini în timp ce își plimba câinii.

„Am ieșit la o plimbare cu câinii. Abia ce am ieșit pe poartă că oamenii în uniforme m-au abordat”, a relatat ea. „Acum mă aflu la Krasnoselsky, la ministerul de interne”, a mai scris ea, referindu-se la o secție de poliție din Moscova.

Câteva ore mai târziu, Ovsiannikova a transmis că a fost eliberată. „Sunt acasă. Totul este Ok. Dar acum știu că este bine să ai pașaportul și valiza la tine când ieși”, a mai transmis aceasta.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat duminică, într-o convorbire cu premierul canadian Justin Trudeau, că ucrainenii nu vor accepta niciodată decizia Canadei de a trimite turbine înapoi în Germania „încălcând regimul de sancţiuni” împotriva Rusiei, potrivit Ukrinform.net.

Este prima convorbire telefonică dintre cei doi lideri de la decizia canadiană, săptămâna trecută, de a permite trimiterea înapoi în Europa a turbinelor reparate în Canada şi destinate gazoductului rus Nord Stream.

Volodimir Zelenski a criticat ferm această decizie, considerând-o „inacceptabilă”. În declaraţia sa postată pe site-ul preşedinţiei, Zelenski a afirmat că i-a comunicat premierului Trudeau că „ucrainenii nu vor accepta niciodată decizia Canadei cu privire la turbinele Nord Stream”.

„Este o problemă de respectare a sancţiunilor. Dacă acum există o încălcare, nu va trece mult până vor fi şi altele”, a adăugat preşedintele, acuzând Rusia de şantaj în ceea ce priveşte furnizarea de gaz. El a subliniat că există şi alte mijloace de transport al gazului rus în Europa.

La rândul său, Trudeau „a reafirmat sprijinul continuu al Canadei pentru Ucraina în faţa agresiunii militare ruse”, potrivit unui comunicat al biroului său.

Mihail Mizințev, șeful Centrului Național pentru Controlul Apărării din Federația Rusă, a anunțat că zilnic peste 5 mii de copii sunt evacuați în Rusia din zonele din Ucraina unde se poartă lupte.

„În ultimele 24 de ore, fără participarea autorităților ucrainene, 28.424 de persoane, inclusiv 5.148 de copii, au fost evacuate din regiunile periculoase ale Ucrainei și din regiunea Donbas pe teritoriul Federației Ruse. În total, de la începutul operațiunea militară speciale, 2.612.747 de oameni, dintre care 412.553 copii au intrat în Rusia”, a transmis Milail Mizințev.

Potrivit oficialului rus, 5.150 de mașini private au trecut granița în ultima zi, în total 417.210 de autovehicule intrând din Ucraina în Rusia, după invazia din 24 februarie.

Parchetul regional Donețk a anunțat, într-un comunicat, că în urma bombardamentelor rusești de duminică trei adulți și trei copii au fost răniți în districtul Bakhmut din regiunea Donețk.

„La 17 iulie 2022, forțele de ocupație ale Federației Ruse au bombardat orașul Soledar și satul Yagidne din districtul Bakhmut. În urma atacurilor masive, trei cetățeni cu vârsta cuprinsă între 38 și 64 de ani au fost răniți. De asemenea, trei copii născuți în 2019, 2020 și 2013 au fost răniți de schije”, se precizează în comunicat.

Potrivit comunicatului, în urma bombardamentului, mai multe case și anexe au fost distruse.

Andrii Nebitov, șeful Cartierului Național al Poliției din regiunea Kiev, a declarat că 1.346 de civili care au fost uciși de soldații ruși au fost deja descoperiți în regiunea Kiev.

„Până astăzi (n.r. – duminică), există 1.346 de cadavre ale civililor uciși. Poliția se ocupă și examinează numai cazurile civililor”, a precizat Andrii Nebitov.

Oficialul ucrainean a subliniat că aceasta nu este cifra finală, poliția căutând și alte posibile victime în zonele în care trupele rusești au fost staționate în această regiune.

Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis într-un comunicat că ucrainenii au respins asalturile inamicului din direcțiile Slaviansk și Bakhmut, provocând pierderi rușilor.

„În direcția Slaviansk , ocupanții au bombardat infrastructura civilă în zonele Donețske, Siversk, Verkhnokamianske, Zvanivka, Vyimka, Ivano-Daryivka și alte așezări. Soldații ucraineni au suprimat rapid asaltul inamicului lângă Hrihorivka. Ocupanții s-au retras cu pierderi”, se arată în comunicat.

În direcția lui Bakhmut, inamicul a bombardat pozițiile trupelor ucrainene cu mortiere, artilerie și rachete.

„Ocupanții au încercat să ia cu asalt și să avanseze în vecinătatea localităților Berestovo, Bilogorivka, Yakovlivka și Novoluhanski. Acțiunile slabe ale inamicului s-au încheiat din nou cu eșec și pierdere de personal”, se spune în raport.

Cetățeanul britanic John Harding, care în ultimii ani a fost paramedic în rândurile regimentului „Azov”, a fost capturat de ruși, informează BBC.

John Harding, în vârstă de 50 de ani, a fost capturat de militanții autoproclamatei Republici Populare Donețk. El a apărut într-un videoclip în care i-a cerut ajutorul primului ministru al Marii Britanii și în care a transmis că riscă pedeapsa cu moartea. 

Familia și prietenii lui au confirmat pentru BBC că John Harding este în acel videoclip și că au fost contactați de reprezentanți ai ministerului britanic de externe. 

Se pare că Harding a fost capturat în mai împreună cu alți luptători din regimentul Azov, din care făcea parte din 2018. Într-un interviu anterior acordat BBC, înainte de declanșarea războiului, John Harding declara că a decis să-și ofere experiența de medic militar și să-i sprijine astfel pe ucraineni în luptă. 

Alți doi cetățeni britanici luați prizonieri de ruși, Aiden Aslin, Shaun Pinner, au fost condamnați la moarte, împreună cu marocanul Brahim Saadoun, de un tribunal din autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD) fiind găsiți vinovați de „activități mercenare”.

Cu aceleași acuzații se confruntă și Dylan Healy şi Andrew Hill, alți doi cetățeni britanici aflați în captivitate în autointitulata Republică Populară Donețk.

De asemenea, asistentul britanic Paul Urey, în vârstă de 45 de ani, a decedat în detenţie la 10 iulie. Familia lui Urey susține că acesta a fost capturat în aprilie în timpul unei misiuni în Ucraina de forţele ruse şi pro-ruse și fusese, la rândul său, acuzat de autorităţile separatiste din Doneţk de „activităţi de mercenariat”.

Guvernatorul regiunii Vinița, Serhiy Borzov, a anunțat, într-un mesaj pe Telegram , că doi dintre răniții în urma atacului cu rachete de joi asupra orașului Vinița au fost transportați cu elicopterul la centrul pentru arși din Lviv.

„Două persoane rănite au fost deja transportate astăzi (n.r. – duminică) cu elicopterul de la Vinița la Lviv, la centrul pentru arși. Încă un pacient este pe drum, iar alți doi răniți grav sunt pregătiți pentru transport”, a precizat Serhiy Borzov.

Potrivit loficialului ucrainean, această decizie a fost luată sâmbătă în cadrul unei consultări la fața locului a specialiștilor de la Institutul Național de Chirurgie și Transplantologie Șalimov, Institutul de Neurochirurgie Romodanov și Institutul de Otolaringologie Profesor Kolomiichenko.

În prezent 67 de victime ale atacului rusesc cu rachete de la Vinița sunt internate. Dintre acestea, 14 sunt în stare gravă, iar 4 sunt în stare critică.

Administrația Regională ucraineană din Zaporojie a anunțat, într-un comunicat pe Facebook, că trupele ruse au bombardat regiunea Zaporojie cu mai multe lansatoare de rachete.

„În jurul orelor 14:00 – 15:00 s-au auzit o serie de explozii în centrul regional. Inamicul trage mai multe lansatoare de rachete în unele așezări de pe linia de contact”, se arată în comunicat.

Potrivit informațiilor preliminare, nu există victime. Infrastructura nu a fost afectată, însă pe mai multe câmpuri din regiune au izbucnit incendii.

Ministerul britanic al apărării a transmis, duminică, într-un comunicat, că Federați Rusă încearcă să-și consolideze pozițiile în teritoriile ocupate din sudul Ucrainei,

„Rusia își întărește pozițiile de apărare în teritoriile ocupate din sudul Ucrainei. Este vorba despre deplasări de efective, echipamente militare și provizii între Mariupol, Zaporojie și Herson. De asemenea, trupele ruse din Melitopol intensifică măsurile de securitate”, se transmite în comunicat.

Mișcările defensive ale Rusiei sunt probabil un răspuns la așteptata ofensivă ucraineană, la solicitările ministrului apărării, Serghei Șoigu, în timpul unei vizite recente în Donbas, precum și la atacurile pe care Ucraina le efectuează asupra posturilor de comandă, centrelor logistice și concentrărilor de trupe. 

„Având în vedere presiunea asupra efectivelor militare rusești, întărirea sudului, în timp ce lupta pentru Donbas continuă, indică probabil seriozitatea cu care comandanții ruși percep amenințarea”, se arată în document.

Urmărește-ne pe Google News