LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 146 | Primarul din Mikolaiv: De câteva săptămâni, orașul e bombardat în fiecare dimineață

Levente Magyar, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ungariei, a declarat marți, în timpul unei vizitei la Liov, că Budapesta este pregătită să permită trecerea pe teritoriul său a tuturor ajutoarelor oferite de alte țări Ucrainei, inclusiv a celor militare, informează European Pravda, care citează serviciul de presă al Consiliului Municipal Liov.

„Spre deosebire de mulți parteneri occidentali, am experimentat pe propria piele cum este să ne confruntăm cu acest imens stat estic. În același timp, Ungaria nu va furniza arme – aceasta este poziția noastră strategică. Cu toate acestea, țările terțe pot folosi teritoriul nostru”, a dat asigurări Magyar.

De asemenea, potrivit șefului adjunct al Ministerului ungar de Externe, Ungaria este gata să primească copii ucraineni în sanatoriile și taberele sale. Budapesta s-a mai oferit să ajute la tratarea civililor și militarilor în unitățile medicale, a precizat Magyar, care și a dat asigurări că țara sa este gata să ofere 1.000 de burse pentru ucraineni în universitățile sale.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

De la începutul conflictului, Ungaria a afirmat în repetate rânduri că nu va furniza arme Ucrainei, pentru a nu deveni parte în conflictul cu Rusia, și că nu va permite tranzitul de arme pe teritoriul său. Cu toate acestea, de facto, un astfel de tranzit are loc, iar „interdicția de tranzit” se aplică doar la trecerea frontierei dintre Ungaria și Ucraina a acestor frontiere.

La începutul lunii iulie, într-un interviu acordat CNN, ministrul ungar de Externe, Peter Szijarto, a declarat că Ungaria a refuzat să participe la furnizarea de arme occidentale către Ucraina pentru a nu-i expune pe maghiarii care locuiesc în Transcarpatia la pericolul bombardamentelor rusești. Liderul comunității maghiare din Kiev, Tibor Tompa, a condamnat la acel moment declarația lui Sijarto.

Este important pentru Ucraina să pună capăt războiului înainte de venirea iernii pentru a nu-i lăsa pe ruşi să se instaleze durabil, a declarat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, într-un interviu publicat marţi, citat de AFP.

„Este foarte important pentru noi să nu intrăm în iarnă. După iarnă, când ruşii vor fi avut mai mult timp să se implanteze, cu siguranţă va fi mai dificil. Spre asta ne duc. Este foarte important pentru noi să nu le oferim această posibilitate”, a declarat Andrii Iermak pentru revista Novoie Vremia (NV), conform Agerpres.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Reafirmând că armele furnizate de aliaţii occidentali sunt insuficiente, el a spus că mizează pe ajutorul militar american facilitat de „land lease”, „legea de împrumut şi închiriere” din cel de-Al Doilea Razboi Mondial reactivată în mai de preşedintele Joe Biden pentru a sprijini Ucraina şi care urmează să intre în regim complet în august.

„Obiectivul nostru este victoria, nu ne gândim la altceva”, a punctat Andrii Iermak.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, spune că țara sa are nevoie de mai multe arme în războiul cu Rusia și cerut Occidentului un număr mai mare de sisteme de artilerie de precizie, relatează AFP, citată de Agerpres.

Referindu-se la sistemele de artilerie HIMARS, cu rază de acțiune de 80 de kilometri, livrate de SUA, oficialul de la Kiev a spus că acestea ”ne-au permis să distrugem circa 30 de posturi de comandament şi depozite pentru stocarea de muniţii”.

”Acest lucru a redus semnificativ avansul ruşilor şi a redus enorm intensitatea tirurilor lor de artilerie. Prin urmare, funcţionează. Le suntem recunoscători partenerilor noştri. Pentru o contraofensivă eficientă, cred că am avea nevoie de cel puţin 100 (de sisteme HIMARS – n.r.). Acest lucru ar putea schimba jocul pe câmpul de luptă”, a spus Reznikov la Atlantic Council.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Mai multe detalii: Ucraina cere Occidentului ”cel puţin 100” de sisteme HIMARS. ”Ar putea schimba jocul pe câmpul de luptă”

Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, a anunțat că armata rusă a atacat marți cu o rachetă R-37 partea centrală a orașului Kramatorsk, informează The Kyiv Independent.

În urma atacului, o persoană a fost ucisă, iar alte șase au fost rănite, a precizat guvernatorul regional.

Statele Unite au plasat marţi Rusia pe listele ţările angajate „într-o politică sau un model” de trafic de persoane şi de muncă forţată sau ale căror forţe de securitate ori grupări armate susţinute de guvern recrutează sau folosesc copii soldaţi, informează Agerpres preluând Reuters.

Departamentul de Stat a inclus aceste liste în raportul său anual privind traficul de persoane, care cuprinde pentru prima dată, în urma unui mandat din 2019 al Congresului, o secţiune privind traficul de persoane sprijinit de stat. Rusia apare frecvent în raport din cauza invaziei sale din Ucraina la 24 februarie şi a ceea ce documentul numeşte vulnerabilitatea milioanelor de refugiaţi ucraineni în faţa traficului de fiinţe umane.

În afară de Rusia, noua secţiune mai include Afganistan, Myanmar, Cuba, Iran, Coreea de Nord şi alte cinci ţări cu o „politică documentată” sau „un model documentat” de trafic de persoane, muncă forţată în sectoare afiliate guvernului, sclavie sexuală în tabere al guvernului sau folosire ori recrutare de copii soldaţi.

Raportul conţine de asemenea o listă separată de 12 ţări care folosesc sau recrutează copii soldaţi, iar printre ele se numără şi Rusia.

Guvernatorul regiunii Mikolaiv, din sudul Ucrainei constant bombardat, a anunţat marţi o recompensă de 100 de dolari pentru cei care vor ajuta la identificarea colaboratorilor ruşilor, relatează AFP.

Într-un comunicat postat pe contul său de Telegram, guvernatorul Vitali Kim invită la furnizarea de informaţii despre „cei care le dezvăluie ocupanţilor locuri de desfăşurare a trupelor ucrainene” sau îi ajută la stabilirea coordonatelor potenţialelor ţinte ale bombardamentelor.

„După verificări minuţioase şi confirmarea informaţiilor furnizate, primiţi o primă de o 100 de dolari”, a anunţat el, potrivit Agerpres.

În plus, guvernatorul a precizat că intenţionează să „închidă” oraşul Nikolaev pentru câteva zile pentru a-i neutraliza pe trădători şi pe colaboraționiști.

Mai multe detalii: Recompensă de 100 de dolari pentru ucrainenii care îi denunță pe trădători și pe colaboraționiști: „Vom merge să batem la uşa unor persoane rele”

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, i-a spus marți președintelui rus Vladimir Putin că Teheranul și Moscova trebuie să rămână vigilente în fața „înșelăciunii occidentale”, făcând apel la o cooperare pe termen lung între Teheran și Moscova, potrivit televiziunii de stat din Iran, relatează The Guardian.

Referindu-se la criza ucraineană, Ali Khamenei a spus: „Războiul este un eveniment dur și dificil, iar Iranul nu este deloc încântat că oamenii obișnuiți suferă din cauza lui”.

„Dolarul american ar trebui să fie scos treptat din comerțul global și acest lucru poate fi făcut treptat”, i-a mai spus liderul iranian lui Vladimir Putin.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că se înregistrează progrese în negocierile privind exporturile de cereale din Ucraina prin Marea Neagră şi i-a mulţumit omologului său turc Recep Tayyip Erdogan pentru „medierea” în acest dosar, în cadrul unei întâlniri la Teheran, transmite Agerpres citând AFP.

„Aş vrea să vă mulţumesc pentru eforturile de mediere, pentru că aţi propus Turcia ca teren de negociere în privinţa problemelor de producţie alimentară, a problemelor de exporturi de cereale prin Marea Neagră”, a declarat Putin, conform unor afirmaţii incluse într-un comunicat de presă transmis de Kremlin. „Datorită medierii dumneavoastră, am avansat. Este adevărat, nu sunt reglate încă toate chestiunile, însă există mişcare şi este un lucru bun”, a adăugat liderul rus.

Putin held a bilateral meeting today with Erdogan. The meeting occurred within the framework of the Astana Platform (Russia, Turkey, Iran) in Tehran after Bidens visit to the Middle East. This is Putins first trip abroad outside FSU since February.

pic.twitter.com/xMPoHFAPOb

— Nina 🐙 Byzantina (@NinaByzantina) July 19, 2022

Cei doi lideri se află la Teheran pentru discuţii cu omologul lor iranian, Ebrahim Raisi, despre conflictul din Siria, dar şi despre războiul din Ucraina.

Putin şi Erdogan ar urma să discute în Iran despre mecanismele care să permite exporturile, prin culoare maritime sigure, de cereale din Ucraina, blocate de ofensiva militară rusă în această ţară, cu riscul de a provoca o criză alimentară mondială. Ministerul rus al Apărării a transmis vineri că va fi gata în scurt timp un „document final” pentru a permite exporturile de cereale din Ucraina.

Fostul procuror general al Ucrainei, Iryna Venediktova, demisă la propunerea președintelui Volodimir Zelenski, va primi un post diplomatic, informează Ukrainska Pravda.

Numirea acesteia ar putea avea loc în decurs de o săptămână, a declarat David Arakhamia, deputat și șeful facțiunii „Slujitorul Poporului” – partidul președintelui Volodimir Zelenski – în Parlamentul de la Kiev.

„Așteptăm noua ei misiune pe frontul diplomatic peste câteva zile sau poate o săptămână… Experiența ei va servi statului într-un loc nou, care are nevoie să fie întărit de manageri și avocați profesioniști”, a afirmat David Arakhamia

Venediktova ar putea deveni ambasadorul Ucrainei în Elveția, potrivit lui Oleksiy Honcharenko, un parlamentar din facțiunea „Solidaritatea Europeană” a fostului președinte Petro Poroșenko, notează The Kyiv Independent.

Venediktova a fost demisă de Rada Supremă (Parlamentul Ucrainei) marți dimineață de la șefia Procuraturii Generale a Ucrainei.

Un voluntar suedez în vârstă de 28 de ani a fost ucis în luptele de pe forntul din regiunea Donețk după ce a fost lovit în piept de o grenadă, anunță The Kyiv Independent, care citează televiziunea suedeză SVT.

Bărbatul servise anterior în Forțele Aeriene suedeze ca locotenent și ajunsese în Ucraina în cadrul Legiunii Internaționale de voluntari.

Olena Zelenska, prima doamnă a Ucrainei, a primit marți un premiu în domeniul drepturilor omului în numele poporului ucrainean, ca recunoaștere a luptei acestuia împotriva invaziei ruse, scrie The Guardian.

Fundația Memorială a Victimelor Comunismului a acordat poporului ucrainean premiul pentru drepturile omului acordat disidenților. Prima doamnă a Ucrainei, care se află în vizită la Washington în această săptămână, a acceptat personal premiul.

„Este o onoare să mă aflu aici și să accept acest premiu în numele fiecărui bărbat și femeie din Ucraina care luptă astăzi împotriva agresiunii rusești”, a declarat Zelenska, vorbind prin intermediul unui traducător.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a avertizat că războiul Rusiei din Ucraina ar putea provoca o agravare a traficului de persoane în anul următor, forțând oamenii să își părăsească locuințele și exacerbând insecuritatea alimentară în întreaga lume, relatează CNN.

În introducerea pentru ediția 2022 a Raportului privind Traficul de Persoane publicat marți, Blinken a menționat că raportul anual este „publicat în mijlocul unei crize umanitare fără precedent”.

„Suntem profund îngrijorați de riscurile de trafic de persoane cu care se confruntă persoanele strămutate în interiorul țării din cauza războiului, precum și cele care fug din Ucraina, dintre care se estimează că 90% sunt femei și copii. Nesiguranța alimentară și alte efecte mai largi ale războiului din Rusia exacerbează riscurile de trafic de persoane în întreaga lume”, a scris acesta în raport.

Raportul acoperă perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 – ceea ce înseamnă că a cuprins doar prima lună a războiului din Ucraina. Cu toate acestea, raportul notează că „invazia pe scară largă a guvernului rus în Ucraina, în februarie 2022, a creat vulnerabilități semnificative în fața pericolului traficării pentru milioanele de refugiați care fug din Ucraina”.

Fostul procuror general al Ucrainei, Iryna Venediktova, a declarat că acceptă faptul că a fost demisă de către președintele Volodimir Zelensk, dar a negat faptul că în biroul său au lucrat colaboraționiști.

Într-un interviu acordat marți CNN, de la Kiev, Venediktova a afirmat: „Aici, în biroul meu, nu putem avea deloc colaboraționiști, deoarece colaboraționiștii sunt doar cei care au lucrat în teritoriile ocupate. Aici nu este teritoriu ocupat”.

Ea a spus că una dintre prioritățile principale ale biroului său a fost să lucreze la problemele legate de trădarea de stat și de colaboraționiști, iar biroul său a fost foarte deschis în această privință.

Când Venediktova a fost întrebată care a fost justificarea reală a demiterii sale, aceasta a răspuns: „Știți că scaunul meu este unul politic și că am fost al 16-lea procuror ucrainean în cei 30 de ani. Este vorba de realpolitik în Ucraina. Acesta este răspunsul meu”.

Întrebată insistent cu privire la motivele reale pentru care Zelenski a decis să o concedieze, Venediktova a precizat că nu dorește să dezbată acest subiect în public, deoarece Rusia îl va exploata. „Președintele decide acum, este șeful suprem. Își înțelege strategia și tactica. Și ia decizii bazându-se pe opiniile sale”, a declarat Venediktova.

Fluxurile de gaz prin conducat Nord Stream 1 au crescut de două ori marți, potrivit datelor de pe site-ul gazoductului, având un debit de 23.681 kwh/h între orele 15:00 și 17:00, ora Germaniei, relatează Reuters.

Fluxurile orare prin acest gazoduct, principala sursă de gaze naturale care alimentează cea mai mare economie a Europei, au ajuns la zero din 11 iulie, când au început cele 10 zile de întreținere anuală a conductei.

O creștere similară a avut loc cu două ore înainte, când fluxurile au sărit de la zero la 27.137 kwh/h. Fluxurile se situau la 29 de milioane de kwh/h înainte de oprire, aproximativ 40% din capacitatea totală a conductei.

Volumul de gaz solicitat a rămas la zero în ciuda celor două valuri, conform datelor furnizate de gazoduct.

Două surse apropiate subiectului au declarat pentru Reuters anterior în cursul zilei că livrările de gaze ruseşti prin conducta Nord Stream 1 ar urma să fie reluate, joi, după finalizarea lucrărilor de mentenanţă care au fost programate până pe 21 iulie.

Un grup de lideri militari de rang înalt, aflați în retragere, din Statele Unite, Canada și Olanda, va consilia o campanie care își propune să achiziționeze echipamente de protecție pentru forțele de apărare ucrainene, a anunțat marți un grup non-profit cu sediul în Canada, potrivit Reuters și Al Jazeera.

Din acest grup de patru persoane fac parte fostul comandant al forțelor americane din Afganistan, David Petraeus, fostul comandant NATO Wesley Clark, precum și fostul șef al apărării olandeze, Dick Lodewijk Berlijn, potrivit Congresului Mondial Ucrainean (UWC).

Grupul se va concentra pe sprijinirea aprovizionării forțelor de apărare teritorială ale Ucrainei cu echipamente de protecție, cum ar fi căști, veste antiglonț, ochelari balistici și truse medicale, a precizat UWC, într-un comunicat.

Grupul, care se așteaptă să crească în mărime, este prezidat de șeful în retragere al Statului Major al Apărării din Canada, Rick Hillier.

„Dacă îi putem ajuta să obțină echipamentul din Vest… îi putem ajuta să câștige acest război”, a spus Hillier, într-o conferință de presă.

Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Valentyn Reznichenko, a anunțat că trupele ruse au bombardat marți orașul Nikopol și localitatea Zelenodolsk, informează The Kyiv Independent.

Nu au fost raportate victime în urma celor două bombardamente, a precizat guvernatorul regional, într-un mesaj publicat pe contul său de Telegram.

Conducerea autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD) a emis astăzi o declarație în care detaliază ceea ce susține că sunt crime comise de forțele ucrainene, care vor fi anchetate de Comitetul rus de Investigații, scrie The Guardian.

Reprezentanții RPD susțin, fără a furniza dovezi, că: „Unitățile forțelor armate ale Ucrainei sunt desfășurate pe teritoriile clădirilor civile, iar în clădiri rezidențiale sunt poziții de artilerie echipate cu MLRS, în timp ce evacuarea localnicilor din casele din apropiere nu sunt efectuate în mod deliberat.
În Kalinovka, districtul Bahmut din RDP, neonaziștii au plasat artileria și MLRS pe teritoriul depozitului de cereale, din care trag sistematic în pozițiile Forțelor Armate Ruse, provocând riposta.
În regiunile Zaporojie, Mikolaiv, Harkov și Herson, militarii forțelor armate ale Ucrainei, împreună cu militanții batalioanelor naționaliste, au incendiat în mod intenționat câmpurile cu culturi de cereale folosind elicoptere și artilerie”.

Rusia, Siria și Coreea de Nord sunt singurele state membre ale ONU care recunosc RPD ca autoritate legitimă în Donețkul ocupat.

Soldații ruși au luat, luni, mai multe permise de trecere de la angajații centralei nucleare Zaporojie, situată în orașul ocupat Enerhodar din regiunea Zaporojie, și au intrat în Unitatea numărul 2 a centralei, a anunțat Energoatom, operatorul ucrainean de stat din domeniul energiei nucleare, potrivit The Kyiv Independent.

Aceștia nu purtau haine de protecție și au încălcat normele de securitate nucleară, crescând riscul de contaminare radioactivă, potrivit Energoatom.

„Ieri, 18 iulie 2022, invadatorii ruși care au ocupat ZNPP (Centrala Nucleară Zaporojie, n.r.) au luat cu forța permisele de acces de la doi angajați ai centralei și, folosindu-se de ele, au intrat în pasajul «murdar» și în zona de radiații a Unității nr. 2 a ZNPP. Bineînțeles, nu le-a păsat de problemele de securitate și au încălcat toate normele și procedurile stabilite pentru trecerea și staționarea în această zonă”, a transmis Energoatom marți, într-un comunicat publicat pe Telegram.

„Energoatom va informa AIEA (Agenţia Internaţională a Energiei Atomice, n.r.) și alte autorități competente cu privire la această nouă încălcare a securității nucleare și a expunerii la radiații, în conformitate cu procedura stabilită”, mai scrie în comunicatul operatorului.

Mai multe detalii: Incident la centrala nucleară din Zaporojie, soldat cu decese și mai mulți soldați ruși răniți, potrivit unui oficial local

Ucraina se pregăteşte să atace Peninsula Crimeea de la Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, precum şi Flota Rusă de la Marea Neagră staţionată acolo, potrivit unui oficial guvernamental ucrainean, citat marţi de agenţia DPA.

„Primim capabilităţi anti-navă şi mai devreme sau mai târziu vom viza flota”, a declarat unul dintre vice-miniştrii ucraineni ai apărării, Volodîmîr Havrîlov, pentru ziarul The Times în timpul unei vizite la Londra. „Rusia va trebui să părăsească Crimeea dacă ei doresc să existe ca ţară”, a adăugat el, potrivit Agerpres.

Potrivit lui Havrîlov, recucerirea Insulei Şerpilor, ocupată de Moscova la începutul invaziei, a fost un prim pas. „Suntem gata să-i luăm la ţintă peste tot în Marea Neagră, dacă avem această capacitate”, a adăugat el.

Mai multe detalii: Ucraina se pregătește să atace Peninsula Crimeea și flota rusă: „Suntem gata să-i luăm la ţintă peste tot în Marea Neagră”

Primarul din Mikolaiv, Oleksandr Sienkevici, afirmă că numărul de rachete trase zilnic de trupele ruse asupra acestui oraș din sudul țării depășește cu mult capacitatea apărării antiaeriene, relatează CNN.

Sienkevici a declarat marți, într-o conferință de presă, că „de câteva săptămâni, orașul a fost bombardat în fiecare dimineață”. „Prin urmare, este mai bine să părăsim orașul pentru a fi salvate vieți”, a adăugat el.

Recent, armata rusă a recurs la folosirea rachetelor S-300 – care în mod normal sunt arme antiaeriene – împotriva Mikolaivului.

Primarul a mai spus că în oraș mai sunt 230.000 de locuitori – aproximativ jumătate din populația de dinainte de război. Cei mai mulți dintre cei care au rămas sunt persoane în vârstă, a precizat Sienkevici.

Directorul executiv al companiei turcești Baykar, care produce dronele utilizate pe scară largă de Ucraina împotriva forțelor ruse, a exclus furnizarea modelelor Bayraktar TB2 către Moscova, relatează Al Jazeera.

Într-un interviu acordat luni la CNN, Haluk Bayraktar a declarat că Ucraina este „supusă unei agresiuni foarte puternice și unor atacuri disproporționate”.

Întrebat în repetate rânduri de prezentatoarea CNN Julia Chatterley dacă „Ați aproviziona Rusia?”, Bayraktar a răspuns: „Nu le-am livrat sau furnizat nimic, [și] la fel de bine nu vom face niciodată așa ceva, pentru că noi susținem Ucraina, susținem suveranitatea ei, rezistența ei pentru independență”.

Departamentul american al Agriculturii a estimat recent că Ucraina a încheiat sezonul agricol 2021/22 cu 6,8 milioane de tone de porumb, de opt ori mai mult decât la finele sezonului agricol precedent, în timp ce stocurile de grâu s-au majorat de patru ori până la 5,8 milioane tone, scrie agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Fermierul ucrainean Mykola Tereshchenko speră ca în următoarele zile să poată să înceapă recoltarea grâului, dar acest proprietar al unei mici exploataţii agricole din nordul Ucrainei nu are unde să îşi depoziteze cerealele. Silozurile sale sunt deja pline cu 1.100 tone de cereale din recolta de anul trecut pe care nu le poate exporta din cauza închiderii porturilor ucrainene de la Marea Neagră, după invazia rusă.

Chiar dacă o parte cerealele ucrainene au putut ieşi din ţară pe cale ferată sau rutieră via ţările vecine precum România şi Polonia, milioane de tone de cereale s-au acumulat la fermele din Ucraina şi lipsa livrărilor din partea unuia din cei mai mari exportatori mondiali de cereale a împins în sus preţurile pe piaţa mondială.

Acum, fermierii precum Tereshchenko, aflaţi în regiuni unde trimiterea cerealelor pe calea ferată sau cu camionul via Europa de Est este dificilă, vor fi nevoiţi să îşi vândă recolta în pierdere pentru că nu o pot depozita, astfel că vor avea mai puţini bani pentru a cumpăra seminţe, îngrăşăminte şi pesticide pentru următorul sezon, ceea ce va reduce şi mai mult producţia agricolă a Ucrainei.

Procurorul general demis al Ucrainei, Iryna Venediktova, a făcut marți apel la unitate, în timp ce s-a adresat pentru ultima oară parlamentului ucrainean, relatează CNN.

„Avea președintele [dreptul] de a face o astfel de revocare? Da, președintele avea dreptul de a lua o astfel de decizie. Prin urmare, cred că astăzi un soldat aflat în tranșee nu ar trebui să se gândească la putere și la ceea ce se întâmplă la putere”, a declarat Venediktova în fața legiuitorilor. „Trebuie să fim mai uniți ca niciodată”, a punctat aceasta.

„Și vă reamintesc încă o dată: oamenii noștri sunt uciși, atât militari, cât și civili, precum și copii. Aceasta este o șansă pentru generațiile viitoare. Și aceasta este sarcina noastră comună, pentru ca această șansă să nu fie irosită. Iar momentul victoriei va veni cât mai curând posibil”, a adăugat ea.

Fosta procuroare generală a declarat că este „mândră” de procuratura pe care o lasă în urmă și i-a cerut succesorului său să-i continue munca în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a crimelor de război comise de Rusia.

Ucraina l-a numit pe Oleksandr Klimenko, un anchetator cu experienţă, să conducă procuratura anticorupţie, în aşteptarea aprobării procurorului general al ţării, a anunţat marţi Parlamentul ucrainean, potrivit agenției Reuters, preluată de news.ro.

Conform unui comunicat de presă al Legislativului, Oleksandr Klimenko a fost selectat de o comisie specială de concurs într-un proces care a durat câteva luni.

Klimenko a lucrat anterior pentru biroul naţional anticorupţie, un alt organism de stat care luptă împotriva corupţiei.

Progresul în lupta împotriva corupţiei, inclusiv numirea unui procuror în această funcţie, este unul dintre angajamentele pe termen lung ale Kievului faţă de partenerii săi occidentali. Fostul şef al parchetului anticorupţie a demisionat în urmă cu aproape doi ani.

Nu este clar cât de repede va putea Ucraina să finalizeze procesul, deoarece preşedintele Volodimir Zelenski a suspendat-o pe procuroarea generală Iryna Venediktova din funcţie.

Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev susține că pacea în Ucraina, atunci când se va încheia, va fi în termenii Moscovei, scrie The Guardian. Afirmațiile acestuia vin în contextul în care forțele ruse continuă să lovească cu rachete ținte din întreaga țară, chiar dacă ofensiva lor terestră s-a împotmolit.

Au trecut mai mult de două săptămâni de la ultimul câștig teritorial major al Rusiei – cucerirea orașului Lisichansk din estul Ucrainei -, iar Statul Major al armatei ucrainene a anunțat marți că forțele Moscovei sunt ocupate cu consolidarea pozițiilor lor în teritoriul recent cucerit și cu organizarea unor atacuri terestre limitate, dar fără succes, deși în numeroase locații diferite.

Dmitri Medvedev, în prezent șeful adjunct al Consiliului de Securitate, a adoptat totuși un ton sfidător, semnalând că Moscova este pregătită să facă tot ce este necesar pentru a învinge, relatează Reuters.

„Rusia își va atinge toate obiectivele. Va fi pace – în condițiile noastre”, a declarat Medvedev.

Ambasada Rusiei din India a anunțat marți că a luat la cunoștință că o navă rusească de transport a fost reținută în portul Indian Kochi, potrivit Reuters.

”Ambasada rusă din India a luat la cunoștință nava de transport rusească reținută în portul indian Kochi, la bordul căreia este un transport militar pentru Forțele Armate Indiene”, a transmis agenția ANI parteneră Reuters care citează ambasada.

„Ambasada a trimis Ministerului Afacerilor Externe din India o cerere oficială pentru explicații privind circumstanțele incidentului. Am cerut de asemenea Ministerului să asigure observarea necondiționată a drepturilor deținătorilor și echipajului navei rusești”, a mai transmis ANI.

Președintele rus Vladimir Putin a aterizat marți după-amiază la Teheran, unde va purta discuții cu președintele iranian Ebrahim Raisi și cu omologul turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit CNN.

Reuniunea ar putea contribui la încheierea unui acord ce va permite exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, o veste bună pentru Kiev, dar și pentru țările care traveresează o criză alimentară.

Mai multe informații: Putin se întâlnește la Teheran cu liderii Iranului și Turciei. Ce vor discuta cei trei

Forţele armate ucrainene au lovit marți dimineață un pod-cheie în Herson, teritoriu controlat de Rusia, cu rachete HIMARS furnizate de SUA, a anunţat marţi un oficial regional instalat de Rusia, citat de Reuters.

Adjunctul şefului administraţiei instalate de ruşi în regiunea sudică Herson, Kiril Stremusov, a declarat că Ucraina a lovit podul Antonovski din Herson cu HIMARS, distrugând drumul, dar fără a răni pe cineva.

Forțele ruse au bombardat marți orașul Sloviansk, iar mai multe persoane au rămas sub dărâmături, a anunțat primarului orașului, Vadim Liakh, citat de Kyiv Independent.

Primarul a spus că bombardamentele rusești au distrus case în orașul din regiunea Donețk. Liakh a raportat ca sunt persoane rănite și că oameni se află încă sub dărâmături.

Încetarea livrărilor de gaze ruseşti ar provoca o recesiune severă în Europa de Est şi Italia, dacă ţările din întreaga lume vor decide să îşi acumuleze propriile lor rezerve limitate, a avertizat marţi Fondul Monetar Internaţional, în încercarea de a încuraja solidaritatea între state, informează Financial Times.

FMI prognozează că dacă gazele lichefiate nu vor fi partajate şi preţurile nu vor fi ţinute, artificial, la un nivel redus, orice acţiune a Rusiei de a înceta să mai aprovizioneze Europa cu gaze naturale ar declanşa o contracţie economică de peste 5% anul următor în Cehia, Ungaria, Slovacia şi Italia.

42% din importurile de gaze ale UE provin din Rusia, potrivit FMI, însă în cazul a opt state membre UE livrările ruseşti reprezintă mai mult de 50% din importurile de gaze.

Modificarea sancțiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană va fi făcută miercuri, 20 iulie, și va consta în deblocarea unor fonduri care aparțin unor mari bănci rusești. Măsura va fi luată pentru a permite comerțul mondial cu alimente și îngrășăminte, potrivit unui document de lucru citat de Reuters.

Concret, vor putea fi deblocate resursele economice înghețate ale băncilor rusești VTB, Sovcombank, Novikombank, Otkritie FC Bank, VEB, Promsvyazbank şi Bank Rossiya.

Mai multe informați: UE va relaxa unele sancțiuni la adresa băncilor din Rusia ca să deblocheze comerțul cu alimente și îngrășăminte

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că Rusia se așteaptă ca discuțiile privind trecerea în siguranță a transporturilor ucrainene de cereale prin Marea Neagră să continue în viitorul apropiat, relatează agenția de presă de stat rusă TASS.

Potrivit lui Peskov, Rusia este dispusă să facă tot posibilul pentru a se asigura că cerealele ucrainene pot ajunge pe piețele globale.

Fostul șef al serviciului de securitate SBU al Ucrainei, Ivan Bakanov, care a fost demis marți, a recunoscut că au existat unele „eșecuri” în timpul mandatului său de trei ani la conducerea organizației, dar și-a prezentat succesele într-o declarație, potrivit CNN.

Printre reușitele marcante ale perioadei sale de șef al SBU, Ivan Bakanov a evidențiat arestarea lui Viktor Medvedchuk, un aliat și apropiat al președintelui rus Vladimir Putin.

„Cine anume a preluat sistematic partidele pro-ruse și a început să se opună propagandei inamice? Când au început să fie restituite proprietății statului proprietățile și obiectele importante de infrastructură, pe care diverși dealeri le-au confiscat mai devreme? Această listă poate fi continuată”, a spus Bakanov.

El a creditat, de asemenea, SBU pentru rolul avut la oprirea atacului timpuriu al Rusiei asupra Kievului.

Rada Supremă a Ucrainei a votat, marți, pentru revocarea Irinei Venediktova din funcția de procuror general.

„Consiliul a susținut demiterea Irinei Venediktova din funcția de procuror general al Ucrainei. Ea a fost prezentă la ședință. Demiterea a avut loc după discuții. Ca și în comitet, nu au existat declarații sau acuzații puternice”, a precizat deputatul Yaroslav Zhelezniak pe Telegram 

Potrivit lui Zheleznyak, 264 de deputați au susținut demiterea procurorului general al Ucrainei. 

Tot marți, parlamentul ucrainean l-a demis pe Ivan Bakanov din funcția de șef al Serviciului ucrainean de securitate (SBU). Decizia a fost susținută de 265 de deputați.

„Parlamentul l-a demis pe Ivan Bakanov din funcția de șef al SBU. El nu a fost în sală. Audierea a fost formală”, a notat Yaroslav Zhelezniak.

Pe 17 iulie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a suspendat-o din funcție pe Irina Venediktova și l-a revocat pe Ivan Bakanov din postul de șef al SBU.

Iuri Uşakov, consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin, a anunțat, marți, că Rusia intenţionează să impună condiţii mai dure Ucrainei în cazul în care sunt reluate negocierile de pace, relatează DPA.

Consilierul președintelui rus a afirmat că au fost obţinute rezultate concrete în cursul discuţiilor care au avut loc în martie în Turcia, înainte ca Ucraina să întrerupă contactul.

În aceste condiții, „dacă negocierile sunt reluate acum, va fi în termeni total diferiţi”, a spus Uşakov, potrivit agenţiei de presă RBK, fără a da mai multe detalii.

„De-nazificarea” şi „demilitarizarea” Ucrainei, plus cedarea regiunilor Doneţk şi Lugansk şi recunoaşterea Crimeei ca fiind rusă au fost numite atunci de Moscova drept condiţii pentru a pune capăt a ceea ce numeşte o „operaţiune militară specială”.

Primarul orașului Kramatorsk, Oleksandr Honcharenko, a transmis, marți, pe Facebook , că cel puțin o persoană a murit, după ce trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra centrului orașului Kramatorsk, din regiunea Donețk.

„Lovitură în partea centrală a Kramatorsk. Sunt victime. Specialiști ai serviciilor de inginerie explozivă și pompierii lucrează la fața locului”, a scris Oleksandr Honcharenko.

„Până la ora 13.33, se cunoaște că a murit cel puțin un civil. Incendiile se manifestă la etajele blocurilor de locuințe care s-au aflat în zona de impact”, a precizat Oleksandr Honcharenko.

Serviciul de presă al Ministerului pentru Reintegrarea Teritoriilor Ocupate Temporar al Ucrainei a raportat, marți, că trupurile neînsufleție a altor 45 de militari ucraineni au fost repatriate.

„A mai fost desfășurată o operațiune de transfer a cadavrelor soldaților căzuți. Ucraina a repatriat coprurile neînsuflețite a 45 dintre apărătorii săi”, se arată în mesaj.

Viceprim-ministrul și ministrul reintegrării teritoriilor ocupate temporar, Irina Vereșchuk, a informat, pe 30 iunie, că după invazia pe scară largă a Rusiei, cadavrele a 300 de apărători căzuți în lupte și de civili au fost returnate în Ucraina.

Comisar pentru Drepturile Copilului al președintelui Rusiei, Maria Lvova-Belova, a anunțat, marți, că 108 copii ucraineni din regiunea Donețk care sunt privați de îngrijirea părintească au fost „transferați” în Rusia.

Cei 108 copii orfani, cu vârsta cuprinsă între 5 și 16 ani și care, anterior, au dobândit cetățenia rusă, au fost dați în plasament familial în Federația Rusă.

Dintre aceștia, 32 au fost dați în plasament unor familii din Moscova, Voronej, Kaluga și Tula, precum și în districtul autonom Yamalo-Neneț. 

Șeful Administrației Militare Regionale Luhansk, Serhii Haidai, a anunțat, pe Telegram, că o garnitură de tren pusă la dispoziție de  Căile Ferate Ucrainene (Ukrzaliznytsia) va evacua marți oamenii din Pokrovsk, regiunea Donețk, la Liov.

„Pe 19 iulie, un tren gratuit va pleca din nou de la Pokrovsk – există încă o oportunitate de evacuare. Cursa gratuită de evacuare nr. 234/233 Pokrovsk – Dnipro – Liov va pleca la ora 16:30 din gara din Pokrovsk”, a precizat Serhii Haidai.

Șeful Administrației Militare Regionale Luhansk a reamintit că sunt posibile modificări în program.

Șefa Consiliului Regional Mikolaiv, Hanna Zamazeieva, a anunțat, marți, într-un comunicat pe Telegram, că 29 de oameni din regiunea Mikolaiv au fost răniți în urma bombardamentelor rusești de luni.

„Ocupanții continuă să bombardeze regiunea Mikolaiv. Dimineața, au fost înregistrate raiduri aeriene asupra clădirilor rezidențiale din sectorul privat dintr-unul din cartierele din Nikolaev. Casele au fost avariate și, din păcate, există victime – o femeie și un bărbat au fost răniți. În total, 29 de persoane au fost rănite în regiunea Mikolaiv în ultima zi. Nu există copii printre victime”, a spus Hanna Zamazeieva.

Oficialul ucrainean a mai precizat că până marți dimineață, se află în spitale 329 de cetățeni din regiunea Mikolaiv care au suferit de pe urma atacurilor armatei ruse. Alte 94 de victime sunt tratate în ambulatoriu.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat demiterea a 28 de oficiali ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).

„Încă o veste importantă cu privire la Serviciul de Securitate al Ucrainei. Are loc un audit de personal al Serviciului, urmând a fi concediați 28 de angajați. Nivel diferit, direcții diferite, dar motivele sunt similare: rezultate nesatisfăcătoare de lucru”, a precizat Volodimir Zelenski.

Anunțul vine în contextul în care pe 17 iulie, Zelenski l-a suspendat din funcție pe procurorul general, Irina Venediktova și l-a demis pe șeful SBU, Ivan Bakanov.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că rușilor le este din ce în ce mai dificil să menţină poziţiile pe teritoriul ocupat și că 1.028 de localităţi au fost eliberate de armata ucraineană.

În același timp alte 2.621 de localități ucrainene se află încă sub controlul armatei ruse.

„Este din ce în ce mai dificil pentru armata rusă să menţină poziţiile pe teritoriul capturat. Pas cu pas, avansăm, întrerupem aprovizionarea ocupanţilor, identificăm şi neutralizăm colaboratorii. Perspectiva este evidentă: steagul ucrainean va fi în toate oraşele şi satele noastre. Singura întrebare este în cât timp”, a afirmat Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean le-a cerut tuturor cetăţenilor ca, până la eliberarea de sub ocupaţia rusă, să ofere „informaţii şi sprijin emoţional poporului nostru din zonele ocupate”.

Serhii Borzov, șeful administrației regionale Vinița, a anunțat, marți, că medicul neurolog Natalia Falștinska, care a lucrat la clinica Neuromed și a fost rănită în urma atacului cu rachete al rușilor de la Vinița, din 14 iulie, a murit.

„Neurologul Natalia Falștinska a murit astăzi (n.r. – marți) în spital. Când a sosit racheta, ea primea pacienți la clinica Neuromed. Trei copii au rămas fără mama lor”, a transmis Serhii Borzov.

Astfel, numărul persoanelor care au murit în urma atacului cu rachete din centrul orașului Vinița a crescut la 25.

Analiștii Institutului American pentru Studiul Războiului ( ISW), au transmis, marți, că președintele rus Vladimir Putin încearcă să pună povara războiului din Ucraina asupra minorităților etnice pentru a evita o mobilizare generală a etnicilor ruși.

Anunțul vine în contextul creșterii recente a numărului de batalioane regionale de voluntari cu sediul în Rusia, dintre care majoritatea sunt diverse din punct de vedere etnic.

„Aceste dovezi sugerează că Putin ar putea fi reticent în a conduce o mobilizare generală din cauza reticenței sale de a mobiliza un număr mare de etnici ruși”, au transmis analiștii americani.

Experții americani au observat anterior că batalioanele etnice rusești care luptă în Ucraina sunt predominante. Acestea includ, în special, militari din Cecenia, Osetia de Sud, Tuva, Tatarstan, Bașkortostan, sau Chuvahia.

Oleksandr Vilkul , șeful administrației militare a raionului Kriovoi Rog, a anunțat că armata rusă a lovit orașul Nikopol cu sistemele de rachete Grad.

„În districtul Krivorizka, inamicul a bombardat noaptea teritoriile de graniță ale comunei Zelenodol. Fără victime. În districtul Nikopol, rușii au lovit din nou orașul Nikopol cu ​​lansatoare de rachete Grad. Aproximativ 40 de „sosiri” care au lovit case particulare, portul și două întreprinderi. Incendiile la întreprinderi au fost stinse. Sunt alte distrugeri, dar nicio victimă”, a precizat Oleksandr Vilkul.

Serhii Bratchuk, purtător de cuvânt al Administraţiei militare regionale Odesa, a transmis, marți, pe Telegram, că șase persoane, inclusiv un copil, au fost rănite în urma atacului cu rachete rusești asupra Odesei de luni noapte.

„Noaptea, rușii au tras 7 rachete de croazieră Kalibr la Odesa dinspre Marea Neagră – una a fost doborâtă de apărarea aeriană, celelalte șase au lovit satul. Un incendiu a izbucnit pe o suprafață de 300 de metri pătrați, dar acum a fost stins”, a spus Serhii Bratchuk.

„În urma bombardamentului, 3 case particulare și 2 anexe au fost distruse și au luat foc. Au fost avariate și mai multe moșii private, mașini, o școală, un cămin cultural. Au fost rănite șase persoane, printre care și un copil de 5 ani”, a precizat Serhii Bratchuk.

Președintele Volodimir Zelenski spune că forțele armate ucrainene sunt acum capabile să le provoace „pierderi semnificative” rușilor – iar alți oficiali ucraineni au declarat că afluxul de arme occidentale schimbă câmpul de luptă, scrie CNN.

În obișnuitul său mesaj său video zilnic, Zelensky a declarat că forțele armate ale țării sale sunt „capabile să provoace pierderi logistice semnificative ocupanților”. „Este din ce în ce mai dificil pentru armata rusă să mențină pozițiile pe teritoriul cucerit. Pas cu pas, avansăm, întrerupem aprovizionarea ocupanților și identificăm și neutralizăm colaboratorii”, a declarat luni seară liderul de la Kiev.

Valeri Zalujni, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, a declarat că „sosirea la timp” a artileriei cu rază de acțiune mai mare, cum ar fi sistemul american HIMARS, a contribuit la schimbarea situației pe câmpul de luptă.

„Am reușit să stabilizăm situația. Este complexă, intensă, dar complet controlată. Un factor important care a contribuit la menținerea liniilor și pozițiilor noastre defensive este sosirea la timp a (sistemelor de rachete) M142 HIMARS, care efectuează lovituri chirurgicale asupra posturilor de control inamice, a depozitelor de muniție și de combustibil”, a declarat Zalujni.

CNN notează că a identificat aproape 20 de lovituri efectuate departe în spatele liniilor rusești, în regiunile Donețk, Luhansk, Mikolaiv și Herson, până acum în această lună – unele dintre ele provocând explozii mari și detonări multiple.

Zalujni a precizat că i-a mulțumit generalului Mark Milley, președintele șefului Statului Major american, pentru ajutorul SUA și al aliaților „în lupta pentru libertate”.

Separat, Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, a declarat pentru televiziunea ucraineană că „astăzi, avem într-adevăr o situație complet diferită de cea de acum o lună. Acum, datorită faptului că primim suficiente arme de la partenerii noștri, am stabilit o anumită paritate în anumite poziții”.

Danilov a adăugat că Ucraina ar dori mai multe arme în viitor pentru a înclina balanța în favoarea sa, „astfel încât să avem cât mai multe capacități pentru a pune capăt acestui război cât mai curând posibil”.

Vorbind despre situația din Donbas, Serhiy Haidai, șeful administrației militare regionale din Luhansk, a declarat luni că „armele occidentale funcționează nu la 100%, ci la 200%, deoarece depozitele [rusești] sunt aruncate în aer. Posturile de comandă sunt, de asemenea, aruncate în aer.”

Haidai a mai spus că „putem înțelege în mod clar că rușii se tem cu adevărat de o nouă creștere a livărilor acestor arme occidentale”.

Ucraina va rupe legăturile diplomatice cu Belarus, dacă forțele armate ale Minskului vor trece granița în sprijinul invaziei ruse, relatează Euromaidan, potrivit The Guardian.

Euromaidan îl citează pe Dmytro Kuleba, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, care a declarat că Ucraina a încetat relațiile diplomatice cu Moscova atunci când Rusia și-a început invazia, în februarie, și că va face același lucru dacă țara condusă de Alesandr Lukașenko va alege să trimită trupe pe teritoriul ucrainean.

„Belarus este complice la această crimă de agresiune, nimeni nu pune la îndoială acest lucru”, a declarat ministrul ucrainean de Externe.

Șeful diplomației ucrainene a mai spus: „Belarus a cedat teritoriul său rușilor pentru bombardarea Ucrainei. În același timp, noi avem relații diplomatice cu ei. Cum se potrivește acest lucru? Acestea [relațiile diplomatice] vor fi rupte cu Belarusul, dacă forțele lor armate trec granița Ucrainei”.

Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, s-a întâlnit luni cu secretarul american de stat Antony Blinken, acesta fiind începutul unei serii de vizite de profil înalt la Washington, care va include și o întrevedere cu Jill Biden, soția președintelui american, relatează agenția The Associated Press (AP), preluată de The Guardian.

Mai multe steaguri ucrainene albastre și galbene fluturau alături de cele americane pe Pennsylvania Avenue, în timp ce Zelenska se îndrepta spre primul ei eveniment anunțat în Statele Unite – întâlnirea cu Blinken, scrie AP.

Departamentul de Stat a anunțat și apoi a anulat o scurtă apariție a lui Blinken și Zelenska în fața fotografilor de acolo. Sosirea discretă reflectă faptul că Zelenska nu călătorește în calitate de reprezentant oficial al guvernului soțului său, președintele Volodimir Zelenski.

Forțele armate ucrainene au ajutat la evacuarea a 943 de civili, inclusiv 216 copii, din teritoriile din regiunea Harkov, situată nord-estul Ucrainei și care se află sub ocupația trupelor ruse, informează The Kyiv Independent.

La evacuarea acestor civili au participat atât autoritățile, cât și voluntari, a anunțat luni guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, într-un mesaj publicat pe contul său de Telegram.

Departamentul de Stat al SUA este „la curent” cu informațiile potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în weekend, că intenționează să-i suspende pe doi dintre cei mai importanți oficiali din cadrul forțelor de ordine, invocând cazuri de trădare, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, în cadrul unui briefing de presă, potrivit CNN.

„Suntem la curent cu aceste informații și vom continua să monitorizăm cu atenție situația. Suntem în contact zilnic cu partenerii noștri ucraineni”, a declarat Price.

Departamentul de Stat va continua să împărtășească informații cu partenerii ucraineni pentru „a-i ajuta să construiască un caz de tragere la răspundere împotriva celor care ar fi putut săvârși crime de război și alte atrocități”, a adăugat Price.

Majoritatea informațiilor pe care SUA le transmit procurorului general al Ucrainei în mod „obișnuit” sunt „informații din surse deschise”, a adăugat Price.

„Avem o relație de schimb de informații cu omologii noștri ucraineni și vom merge mai departe cu acest lucru”, a mai spus Price.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, i-a îndemnat luni pe europeni să continue sancţiunile împotriva Moscovei şi „să reziste” exploziei preţului la energie şi alimente, consecinţe directe ale războiului în Ucraina, relatează AFP.

„Acesta este un test de rezistenţă pentru societăţile noastre”, a declarat Borrell în finalul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din UE la Bruxelles. „Sunt sigur că (preşedintele rus Vladimir) Putin mizează pe oboseala democraţiilor. Sunt sigur că el crede că democraţiile sunt slabe. Societăţile europene nu îşi pot permite să fie obosite”, a subliniat el, potrivit Agerpres.

Liderii europeni se îngrijorează să vadă o creştere a ostilităţii faţă de sancţiunile occidentale împotriva Moscovei la nivelul opiniei publice, în timp ce preţul la carburanţi, gaze şi electricitate a sărit în aer în Europa.

„Societăţile europene şi guvernele statelor membre ale Uniunii Europene trebuie să continue să apere deciziile pe care le-au luat”, a insistat Josep Borrell, spunând că este nevoie de sancţiuni care „să continue să exercite presiune asupra economiei Rusiei, ţinând cont de faptul că nu există o soluţie miraculoasă”.

„Desigur că există o creştere a preţurilor la energie şi la alimente. Aceasta este consecinţă directă a acestui război”, a recunoscut şeful diplomaţiei europene. „Din fericire, nu am fost bombardaţi, nu a trebuit să ne părăsim locuinţele. Dar întreaga lume suportă consecinţele acestui război”, a mai subliniat Borrell.

O serie de diplomați din țările UE și din Israel au vizitat luni orașul Vinița, unde 24 de civili au fost uciși, iar alți peste 100 au fost răniți în urma atacului cu rachete rusești din 14 iulie, informează agenția Interfax-Ucraina.

Rachetele au lovit piața centrală a orașului și o sală de concerte.

Guvernatorul regiunii Vinița, Serhiy Borzov, le-a cerut celor 20 de diplomați aflați în vizită să ajute la recontrucția orașului.

„Astăzi, o delegație de ambasadori din țările UE și din Israel – 20 de diplomați – au venit în sprijinul locuitorilor din Vinița. Vinița se află acum pe harta crimelor de război rusești… Pe 14 iulie, rachetele Kalibr au lovit un centru cultural, o parcare de lângă spital și un parc. Trei rachete au luat viața a 24 de persoane. Trei copii – Liza de patru ani, Maksym de șapte ani și Kyrylo de opt ani”, a scris Borzov, pe contul său de Telegram.

El și-a exprimat recunoștința față de „toți partenerii și prietenii Ucrainei”, precizând că Vinița a fost vizitat de reprezentanți diplomatici din Franța, Croația, Slovenia, Belgia, Cipru, Danemarca, Austria, Grecia, Letonia, Germania, Slovacia, Suedia, Lituania, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Elveția și Israel.

O conductă de gaz a fost avariată în urma unei lovituri a forțelor armate ucrainene în apropierea centralei hidroelectrice din orașul Kahovka, situat în regiunea ucraineană Herson, o regiune controlată în prezent de forțele ruse, anunță agenția rusă de stat TASS, citând administrația regională, potrivit The Guardian.

Un purtător de cuvânt al operatorului sistemului public de gaze din Ucraina, Naftogaz, a declarat că nu există dovezi imediate că evoluțiile din regiunea Herson au afectat tranzitul de gaze naturale rusești către Europa.

Spitalele din Elveţia nu vor trata răniţi ucraineni, după ce guvernul nu a dat curs unei cereri NATO pentru a nu încălca principiul neutralităţii ţării, a confirmat luni Departamentul Federal al Afacerilor Externe (DFAE), potrivit agenției AFP, citată de Agerpres.

„Elveţia, prin ajutorul său şi angajamentul său umanitar, oferă în principiu o susţinere de cea mai bună calitate şi mai eficientă la faţa locului, decât dacă pacienţii ar fi primiţi în Elveţia”, a transmis DFAE.

Departamentul a subliniat că primirea de combatanţi ucraineni ar fi problematică pentru neutralitatea Elveţiei, piatra de temelie a politicii sale externe de peste două secole. Conform articolului 37 al Convenţiei de la Geneva din 1949, răniţii şi bolnavii extraşi dintr-o zonă de război trebuie să fie „păziţi de statul neutru” pentru ca „ei să nu poată lua parte din nou la operaţiuni de război”.

Cererea, care provenea de la un organism al NATO ce coordonează evacuările medicale în afara Ucrainei, a fost iniţial bine primită de cantoane, dar între timp a primit un aviz nefavorabil din partea DFAE la mijlocul lui iunie. După o analiză „de urgenţă” a mai multor ministere, „măsurile de pregătire luate deja în Elveţia au fost suspendate”, a confirmat DFAE.

Berna mizează mai degrabă pe sprijinul pentru spitalele ucrainene, explică ministerul, care evidenţiază de asemenea dificultatea de a „distinge pacienţii civili şi militari” printre combatanţii răniţi. „În cadrul ajutorului umanitar, Elveţia susţine în special măsurile de reabilitare a persoanelor rănite de conflict”, arată DFAE.

„Măsurile concrete constau în susţinerea principalelor spitale din Lvov, Sumî şi Cernihiv prin punerea la dispoziţie de aparate de tratament, formare de fizioterapeuţi şi întărirea generală a reeducării în domeniul sănătăţii”, a precizat Departamentul.

Atât armata ucraineană, cât și conducerea Republicii Populare Donețk (RPD), susținută de separatiștii proruși, au oferit detalii despre ofensiva trupelor ruse, aflată în desfășurare în Donețk, scrie CNN.

Forțele ucrainene apără în continuare orașele Bahmut și Siversk, care se află pe teritoriul regiunii Donețk.

„Inamicul continuă tentativele de ofensivă în direcția orașelor Bahmut și Siversk”, dar se confruntă cu rezistența forțelor ucrainene, care a respins atacurile, a anunțat luni Statul Major ucrainean.

În același timp, rușii intensifică ostilitățile spre orașul Avdiivka, încercând să își îmbunătățească „poziția tactică”, dar nu au avut succes și s-au retras, a adăugat Statul Major General.

Avdiivka se află imediat la nord de orașul Donețk – dar, în ciuda bombardamentelor de luni de zile, rămâne în mâinile ucrainenilor.

Cu toate acestea, Eduard Basurin, un purtător de cuvânt al miliției RPD, a afirmat că pregătirile sunt în curs de desfășurare „pentru a îndeplini sarcinile planificate pentru eliberarea teritoriului republicii. Același lucru se întâmplă în Avdiivka și în zona Horlivka”.

Obiectivul forțelor RPD este de a înconjura forțele ucrainene din Bahmut, precum și de a se asigura că teritoriul controlat de separatiști se află în afara razei de acțiune a artileriei ucrainene, a declarat Basurin, adăugând că înaintarea forțelor RPD, împreună cu unitățile rusești și cu milițiile locale din Luhansk, va „forța trupele ucrainene să se retragă în adâncimea teritoriului ucrainean, asigurând astfel atât Donețkul, cât și Yasynуvata și Makiivka, în fața pericolului bombardamentelor”.

Urmărește-ne pe Google News