LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 147 | Explozii în apropiere de centrala nucleară din Zaporojie

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că discursul soției sale de miercuri la Congresul SUA este o onoare pentru Ucraina, potrivit CNN.

„A fost pentru prima dată în istorie când Prima Doamnă a ținut un astfel de discurs în Congres și este cu siguranță o onoare pentru Ucraina, pentru tot poporul nostru”, a spus Zelenski în discursul său de zilnic către ucraineni.

„Discursul a fost cât se poate de practic și sincer – de fapt în numele tuturor familiilor noastre. Olena a vorbit despre victimele terorii rusești și despre oportunitatea reală pentru prietenii noștri americani de a ne ajuta să oprim această teroare. Aceasta poate fi victoria noastră comună – a națiunilor ucrainene și americane”, a spus Zelenski.

Potrivit lui Ivan Rusev, un om de știință în domeniul mediului la Parcul Național Național estuarului Tuzly din Ucraina, delfinii folosesc ecolocarea pentru a comunica, a găsi mâncare și a naviga, relatează Kyiv Independent.

Însă zgomotul subacvatic constant cauzat de submarinele și hidrocolatoarele din Flota Mării Negre din Rusia, pe lângă explozii, le provoacă traume acustice care, la rândul lor, le afectează abilitățile de ecolocație.

Ca urmare, delfinii se chinuie să găsească hrană. În plus, din cauza sistemului imunitar compromis, ei au devenit vulnerabili la diverși paraziți și viruși. Biologii marini și ecologiștii estimează că mai mulți delfini vor muri pe măsură ce navele de război rusești continuă să tragă rachete prin Marea Neagră.

Lituania va oferi ”în curând” Ucrainei sprijin militar suplimentar sub formă de transportoare blindate M13 și M577, precum și muniție pentru pregătirea rezervelor, a anunțat miercuri ministerul lituanian al apărării, citat de The Guardian.

De asemenea, s-a propus organizarea unei game largi de pregătiri militare pentru Garda Națională a Ucrainei.

”Ucraina a identificat, de asemenea, cerințe cheie pentru pregătirea militară, iar (armata lituaniană) este acum pregătită să le îndeplinească”, a mai transmis ministerul.

Regiunea Donbas din Ucraina nu a fost „pierdută încă” în fața forțelor ruse, a declarat președintele șefilor de stat major comun, generalul Mark Milley, în timpul unei conferințe de presă la Pentagon, după o întâlnire virtuală a Grupului de contact al Ucrainei, citat de CNN.

„Concluzia este că costul este foarte mare, câștigurile sunt foarte mici, există un război de uzură care are loc în Luhansk, regiunea Donbas”, a spus Milley.

„Pentru a-ți răspunde la întrebarea despre «Este Donbasul pierdut?» Nu, încă nu s-a pierdut. Ucrainenii îi fac pe ruși să plătească pentru fiecare centimetru de teritoriu pe care îl câștigă”, a mai spus acesta.

Explozii şi tiruri de arme automate au fost auzite miercuri în Enerhodar, oraş ocupat de trupele ruse, în zona unde se află reactoarele centralei nucleare din Zaporojie, relatează publicaţia ucraineană Focus, citând mai multe conturi locale de Telegram, potrivit Agerpres.

Potrivit unor martori, incidentul s-a produs în spatele zonei cu reactoare nucleare, acolo unde se presupune că recent a fost instalată o bază a forţelor ruse. Fum negru se ridică deasupra acelui loc, susţin aceştia.

Media oficiale ruse, citând surse ale administraţiei instalate de ocupanţi, au relatat că centrala din Zaporojie a fost atacată de trei presupuse drone kamikaze ucrainene şi că „atacurile dronelor ucrainene continuă”, potrivit Focus.

Cantitatea de material exploziv cu care ar fi fost echipate dronele s-ar ridica la câteva kilograme de TNT.

Olena Zelenska, soția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a cerut miercuri Statelor Unite să trimită sisteme de apărare aeriană în țara sa, într-un discurs adresat parlamentarilor din Congresul SUA, la Washington, potrivit CNN.

”Din păcate, războiul nu s-a încheiat, teroarea continuă și fac un apel către voi toți, în numele celor care au fost uciși, în numele acelor oameni care și-au pierdut brațele și picioarele, în numele celor care sunt încă în viață și sănătoși, și cei care își așteaptă familiile să se întoarcă de pe front. Cer ceva ce nu aș vrea să cer niciodată, cer arme”, a spus Zelenska, în fața parlamentarilor.

„Arme care nu ar fi folosite pentru a purta un război pe pământul altcuiva, ci pentru a-și proteja casa și dreptul de a te trezi viu în acea casă. Cer sisteme de apărare aeriană pentru ca rachetele să nu omoare copiii din cărucioarele lor”, a continuat Zelenska.

Prima Doamnă ucraineană a continuat spunând că ea, la fel ca multe mame ucrainene, tânjește la un sentiment de normalitate și își dorește să le poată oferi copiilor speranță în viitor.

Şase tunuri suplimentare de tip Caesar, promise de către preşedintele francez Emmanuel Macron la jumătatea lui iunie, se află ”în drum” către Ucraina, potrivit ministrului francez de Externe Catherine Colonna, relatează AFP.

În total, 12 tunuri de tip Caesar ”au fost deja livrate”, iar ”alte şase sunt pe drum”, a anunţat ministrul într-o audiere, marţi, în Comisia de Afaceri Externe, Apărare şi a Forţelor Armate din cadrul Senatului.

Catherine Colonna nu a precizat data sosirii în Ucraina a acestei livrări, anunţată de către şeful statului francez la 18 iunie, în cursul unei viizte la Kiev.

Rusia a oprit ideea reluării discuțiilor de pace cu Ucraina, acuzând-o că nu merită „atenția serioasă din partea oamenilor serioși”, a susținut miercuri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, citat de The Guardian.

Lavrov a spus că întâlnirea anterioară a dovedit că Ucraina nu are „dorința de a discuta nimic serios”. Țările au încercat să poarte discuții în urmă cu câteva luni, dar s-au oprit în aprilie, a adăugat el.

„Pur și simplu nu vor putea niciodată să articuleze nimic care ar merita atenția serioasă a oamenilor serioși”, a mai spus Lavrov.

O nouă ordine mondială care va fi ”mai justă şi mai orientată social” se formează în prezent, a susținut miercuri preșdintele rus Vladimir Putin, care a spus că această nouă orânduire va înlocui ”lumea unipolară” în care trăim acum, relatează agenţiile de presă EFE şi News.ru.

”Occidentul nu poate oferi lumii modelul său de viitor (…) Atât la nivel local, cât şi global se pun bazele şi principiile unei ordini mondiale armonioase şi mai juste, orientate social şi sigure, o alternativă la cea existentă”, a spus liderul de la Kremlin, la forumul ”Idei puternice pentru un nou viitor”, desfăşurat la Moscova.

Mai multe informații: Putin susţine că acum se formează o nouă ordine mondială: Elitele lumii occidentale ”au intrat în panică”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că i-a spus președintelui brazilian Jair Bolsonaro că nu sprijină „poziția de neutralitate” a Braziliei în războiul din Ucraina, potrivit CNN.

Zelenski i-a spus lui Bolsonaro că vrea „sprijin” din Brazilia, potrivit unui clip al interviului său cu canalul de știri GloboNews din Brazilia, pe care Zelenski l-a postat pe canalul său Telegram.

„Nu poți fi undeva la mijloc… Eu nu susțin o astfel de poziție. I-am spus președintelui despre asta”, a spus Zelenski.

De la începutul invaziei, Bolsonaro a evitat să condamne sau să sancționeze Rusia.

„Președintele Braziliei mi-a spus că sprijină Ucraina, suveranitatea acesteia, dar Brazilia ia o poziție de neutralitate”, a adăugat Zelenski.

Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) a înregistrat un total de 9.547.969 de treceri prin punctele de frontieră ale Ucrainei în ultimele 21 de săptămâni, anunțând că numărul reflectă mișcările transfrontaliere mai degrabă decât persoane, potrivit The Guardian.

Se estimează că încă 105.000 de persoane s-au mutat din regiunile Donețk și Lugansk în Rusia între 18 și 23 februarie.

În Europa, cel mai mare număr de refugiați individuali din Ucraina a fost înregistrat în Rusia (1.728.407), urmată de Polonia (1.221.596) și Moldova (84.562), potrivit datelor UNHCR.

Ministrul rus de externe a declarat miercuri că schimbarea obiectivelor a fost determinată de măsurile Occidentului, care a furnizat arme Kievului, scrie The Moscow Times.

„Obiectivele geografice” ale Rusiei în Ucraina s-au schimbat și includ nu doar republicile separatiste Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, ci și o serie de alte regiuni, a declarat miercuri ministrul de externe Serghei Lavrov.

„Acum, geografia este diferită. Nu este vorba doar de Donețk și Luhansk, ci și de regiunea Herson, regiunea Zaporojie și o serie de alte teritorii”, a declarat el într-un interviu acordat agenției de știri de stat RIA Novosti și rețelei RT.

Mai multe informații: Serghei Lavrov anunță că obiectivele Rusiei nu se mai limitează la Donețk și Luhansk. Ce alte teritorii vrea Kremlinul

Pe măsură ce Ucraina primește arme cu rază lungă de acțiune din țările occidentale, obiectivele Rusiei în Ucraina se vor schimba, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat presei de stat, publicat miercuri, potrivit CNN.

„Nu putem permite nicio armă în partea Ucrainei controlată de Zelenski– sau oricine îl va înlocui – care reprezintă o amenințare directă pentru teritoriul nostru sau al republicilor care și-au declarat independența sau celor care doresc să-și determine viitorul în mod independent”, a spus Lavrov.

Statele Unite vor trimite încă patru sisteme de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) în Ucraina în următorul pachet de asistență de securitate, care va fi anunțat oficial la sfârșitul acestei săptămâni, a declarat miercuri secretarul american al Apărării Lloyd Austin.

„La sfârșitul acestei săptămâni, vom lansa următorul nostru pachet prezidențial retragere de arme, muniții și echipamente pentru Ucraina. Va fi cea de-a 16-a retragere a echipamentelor din inventarul DoD din august 2021. Va include încă patru HIMARS, sisteme avansate de rachete, pe care ucrainenii le-au folosit atât de eficient și care au făcut o asemenea diferență pe câmpul de luptă”, a spus Austin, înaintea celei de-a patra reuniuni a Grupului de contact pentru Ucraina.

Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, a anunțat, miercuri, că în „operațiunea militare specială din Ucraina”, aviația operațional-tactică, sistemele de rachete și artileria au lovit șapte puncte de control în ultima zi.

„Printre acestea, (puncte de control) unități ale brigăzilor 63 mecanizate și 61 de infanterie din zonele așezărilor Yavkino, Bereznegovatoe, Visunsk, Kaluga din regiunea Nikolaev, brigada 128 de asalt montan din regiunea Verkhnekamenskoie, precum și brigada 92 mecanizată din zona Dolzhik din regiunea Harkov”, a spus Igor Konașenkov.

De asemenea, potrivit oficialului militar rus, opt depozite cu rachete, piese de artilerie și muniție au fost distruse, dar și două depozite de combustibil ale brigăzii 54 mecanizate a Forțelor Armate ale Ucrainei din regiunea Kurakhovo.

Şeful administraţiei militare regionale din Doneţk, Pavlo Kirilenko, a transmis, miercuri, pe  Facebook, că în bombardamentele armatei ruse de marți asupra regiunii Donețk, cinci civili și-au pierdut viața.

„Pe 19 iulie, rușii au ucis 5 civili din regiunea Donețk: doi în Krasnopil, unu în Kramatorsk, unu în Soledar și unu în Avdiivka. Alte 16 persoane au fost rănite”, a scris Pavlo Kirilenko.

„În acest moment este imposibil să se stabilească numărul exact de victime în Mariupol și Volnovas”, a notat Pavlo Kirilenko.

În total, din 24 februarie, 631 de civili au fost uciși și 1.626 de persoane au fost rănite în regiunea Donețk.

Armata ucraineană a lansat un atac cu sistemul de lansatoare multiple de rachete HIMARS asupra podului Antonovski, singurul care traversează râul Nipru din Herson, a declarat Kirill Stremousov, adjunct al șefului administrației provizorii a regiunii Herson instalate de la Moscova.

„Rachetele HIMERS au lovit, patru găuri. Una de aproximativ un metru în diametru și trei găuri – aproximativ 20-30 cm. Au lovit la punct, au vrut să taie legătura cu orașul. Nu au fost victime, nu au fost lovite zonele rezidențiale”, a spus Kirill Stremousov.

„Dacă atacurile continuă, podul s-ar putea prăbuşi”, a declarat Kirill Stremousov.

Şeful administraţiei militare regionale Herson, susţinut de ruşi, Volodimir Saldo, a închis podul pentru traficul de marfă miercuri dimineaţă, numind acţiunea drept o „restricţie temporară” pentru a permite desfăşurarea lucrărilor de reparaţii.

Maşinile cu pasageri pot folosi podul, care are mai mult de un kilometru lungime, a spus Saldo, într-un „apel urgent” publicat pe reţelele sociale.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a inspectat gruparea „Vest” implicată în „operaţiunea specială din Ucraina” și a cerut să fie „suprimate” bombardamentele ucrainene asupra aşezărilor „eliberate” de către armata rusă, a anunţat miercuri Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, citat de Interfax.ru.

„Șeful departamentului militar rus de la postul de comandă a prezentat un raport al comandantului grupării, general-locotenent Andrei Sichevy, privind situația actuală și misiunile de luptă desfășurate în zona de responsabilitate”, s-a transmis în comunicat.

„În urma analizei raportului, generalul de armată Serghei Șoigu a dat instrucțiuni privind creșterea în continuare a eficienței distrugerii aparatelor aeriene fără pilot inamice care vizează zonele de graniță cu Rusia, precum și suprimarea strictă, ținând cont de primirea de noi arme anti-rachetă, a bombardamentelor de către ucraineni a zonelor rezidențiale din localitățile eliberate”, se arată în comunicat.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a spus că și-a retras trupele de la Kiev „pentru a crea condiții pentru negocieri”, acuzând, totodată, Ucraina că nu dorește să-și îndeplinească obligațiile asumate prin acordurile de la Istanbul, informează RBC.ru.

„Pentru a crea aceste condiții (n.r. – pentru negocieri), trupele noastre s-au retras din centrul Ucrainei, de la Kiev. Autoritățile de la Kiev au refuzat să pună în aplicare aceste acorduri, deși acestea au fost practic realizate”, a spus Vladimir Putin.

„Deci rezultatul final depinde, desigur, nu de mediatori, ci de dorința părților contractante de a îndeplini acordurile la care au ajuns. Vedem astăzi că autoritățile de la Kiev nu au o astfel de dorință”, a afirmat Vladimir Putin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin: Trupele noastre s-au retras de la Kiev pentru a crea condiții de negocieri cu Ucraina

Șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleg Sinegubov, a anunțat, într-un comunicat pe Telegram , că dimineața zilei de miercuri, forțele ruse au bombardat orașul Harkov.

„Într-unul din cartierele din Harkov, ocupanții ruși au lovit dimineața. Serviciile speciale lucrează la locurile loviturilor. Preliminar – sunt victime”, a transmis Oleg Sinegubov.

„Din păcate, în urma bombardamentelor de dimineață de către ruși asupra cartierului Saltiv din Harkov, trei persoane au fost ucise, inclusiv un băiat de 13 ani. O femeie în vârstă de 72 de ani a fost rănită”, a revenit, ulterior, Oleg Sinegubov.

Oficialul ucrianean le-a cerut locuitorilor din Harkov să nu iasă inutil pe străzile orașului, ci să rămână în adăposturi și locuri sigure.

Șeful administraţiei militare regionale din Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, a anunțat că ruși au bombardat din nou Nikopolul în noaptea de marți spre miercuri, trăgând peste 30 de obuze cu sistemul de rachete antiaeriene Grad asupra zonei rezidențiale din orașul Nikopol.

În urma bombardamentului, două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite, în timp ce mai multe case au fost distruse sau avariate,.

„Un cartier rezidențial din Nikopol a fost lovit în mod deliberat din rachete Grad. Au fost trase peste 30 de rachete. Două persoane au murit, nouă au fost rănite. Șase victime se află în spital, printre care patru copii. Cea mai mică persoană rănită are doar trei ani!”, a precizat Valentin Reznichenko.

„Trei case particulare au fost complet distruse de bombardamente, iar zeci au fost avariate”, a adăugat Valentin Reznichenko.

Levente Magyar, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ungariei, a declarat marți, în timpul unei vizitei la Liov, că Budapesta este pregătită să permită trecerea pe teritoriul său a tuturor ajutoarelor oferite de alte țări Ucrainei, inclusiv a celor militare, informează European Pravda, care citează serviciul de presă al Consiliului Municipal Liov.

„Spre deosebire de mulți parteneri occidentali, am experimentat pe propria piele cum este să ne confruntăm cu acest imens stat estic. În același timp, Ungaria nu va furniza arme – aceasta este poziția noastră strategică. Cu toate acestea, țările terțe pot folosi teritoriul nostru”, a dat asigurări Magyar.

De asemenea, potrivit șefului adjunct al Ministerului ungar de Externe, Ungaria este gata să primească copii ucraineni în sanatoriile și taberele sale. Budapesta s-a mai oferit să ajute la tratarea civililor și militarilor în unitățile medicale, a precizat Magyar, care și a dat asigurări că țara sa este gata să ofere 1.000 de burse pentru ucraineni în universitățile sale.

De la începutul conflictului, Ungaria a afirmat în repetate rânduri că nu va furniza arme Ucrainei, pentru a nu deveni parte în conflictul cu Rusia, și că nu va permite tranzitul de arme pe teritoriul său. Cu toate acestea, de facto, un astfel de tranzit are loc, iar „interdicția de tranzit” se aplică doar la trecerea frontierei dintre Ungaria și Ucraina a acestor frontiere.

La începutul lunii iulie, într-un interviu acordat CNN, ministrul ungar de Externe, Peter Szijarto, a declarat că Ungaria a refuzat să participe la furnizarea de arme occidentale către Ucraina pentru a nu-i expune pe maghiarii care locuiesc în Transcarpatia la pericolul bombardamentelor rusești. Liderul comunității maghiare din Kiev, Tibor Tompa, a condamnat la acel moment declarația lui Sijarto.

Este important pentru Ucraina să pună capăt războiului înainte de venirea iernii pentru a nu-i lăsa pe ruşi să se instaleze durabil, a declarat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, într-un interviu publicat marţi, citat de AFP.

„Este foarte important pentru noi să nu intrăm în iarnă. După iarnă, când ruşii vor fi avut mai mult timp să se implanteze, cu siguranţă va fi mai dificil. Spre asta ne duc. Este foarte important pentru noi să nu le oferim această posibilitate”, a declarat Andrii Iermak pentru revista Novoie Vremia (NV), conform Agerpres.

Reafirmând că armele furnizate de aliaţii occidentali sunt insuficiente, el a spus că mizează pe ajutorul militar american facilitat de „land lease”, „legea de împrumut şi închiriere” din cel de-Al Doilea Razboi Mondial reactivată în mai de preşedintele Joe Biden pentru a sprijini Ucraina şi care urmează să intre în regim complet în august.

„Obiectivul nostru este victoria, nu ne gândim la altceva”, a punctat Andrii Iermak.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, spune că țara sa are nevoie de mai multe arme în războiul cu Rusia și cerut Occidentului un număr mai mare de sisteme de artilerie de precizie, relatează AFP, citată de Agerpres.

Referindu-se la sistemele de artilerie HIMARS, cu rază de acțiune de 80 de kilometri, livrate de SUA, oficialul de la Kiev a spus că acestea ”ne-au permis să distrugem circa 30 de posturi de comandament şi depozite pentru stocarea de muniţii”.

”Acest lucru a redus semnificativ avansul ruşilor şi a redus enorm intensitatea tirurilor lor de artilerie. Prin urmare, funcţionează. Le suntem recunoscători partenerilor noştri. Pentru o contraofensivă eficientă, cred că am avea nevoie de cel puţin 100 (de sisteme HIMARS – n.r.). Acest lucru ar putea schimba jocul pe câmpul de luptă”, a spus Reznikov la Atlantic Council.

Mai multe detalii: Ucraina cere Occidentului ”cel puţin 100” de sisteme HIMARS. ”Ar putea schimba jocul pe câmpul de luptă”

Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, a anunțat că armata rusă a atacat marți cu o rachetă R-37 partea centrală a orașului Kramatorsk, informează The Kyiv Independent.

În urma atacului, o persoană a fost ucisă, iar alte șase au fost rănite, a precizat guvernatorul regional.

Statele Unite au plasat marţi Rusia pe listele ţările angajate „într-o politică sau un model” de trafic de persoane şi de muncă forţată sau ale căror forţe de securitate ori grupări armate susţinute de guvern recrutează sau folosesc copii soldaţi, informează Agerpres preluând Reuters.

Departamentul de Stat a inclus aceste liste în raportul său anual privind traficul de persoane, care cuprinde pentru prima dată, în urma unui mandat din 2019 al Congresului, o secţiune privind traficul de persoane sprijinit de stat. Rusia apare frecvent în raport din cauza invaziei sale din Ucraina la 24 februarie şi a ceea ce documentul numeşte vulnerabilitatea milioanelor de refugiaţi ucraineni în faţa traficului de fiinţe umane.

În afară de Rusia, noua secţiune mai include Afganistan, Myanmar, Cuba, Iran, Coreea de Nord şi alte cinci ţări cu o „politică documentată” sau „un model documentat” de trafic de persoane, muncă forţată în sectoare afiliate guvernului, sclavie sexuală în tabere al guvernului sau folosire ori recrutare de copii soldaţi.

Raportul conţine de asemenea o listă separată de 12 ţări care folosesc sau recrutează copii soldaţi, iar printre ele se numără şi Rusia.

Guvernatorul regiunii Mikolaiv, din sudul Ucrainei constant bombardat, a anunţat marţi o recompensă de 100 de dolari pentru cei care vor ajuta la identificarea colaboratorilor ruşilor, relatează AFP.

Într-un comunicat postat pe contul său de Telegram, guvernatorul Vitali Kim invită la furnizarea de informaţii despre „cei care le dezvăluie ocupanţilor locuri de desfăşurare a trupelor ucrainene” sau îi ajută la stabilirea coordonatelor potenţialelor ţinte ale bombardamentelor.

„După verificări minuţioase şi confirmarea informaţiilor furnizate, primiţi o primă de o 100 de dolari”, a anunţat el, potrivit Agerpres.

În plus, guvernatorul a precizat că intenţionează să „închidă” oraşul Nikolaev pentru câteva zile pentru a-i neutraliza pe trădători şi pe colaboraționiști.

Mai multe detalii: Recompensă de 100 de dolari pentru ucrainenii care îi denunță pe trădători și pe colaboraționiști: „Vom merge să batem la uşa unor persoane rele”