LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 148 | Kievul anunță „atacuri rusești eșuate” în trei regiuni. Bilanțul bombardamentelor din Harkov

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a publicat joi un nou bilanț al pierderilor înregistrate de armata rusă în cele aproape cinci luni de război. Conform celui mai recent bilanț al Statului Major General, citat de Nexta TV și The Kyiv Independent, rușii au pierdut până acum 38.850 de soldați, 1.704 tancuri, 221 de avioane, 188 de elicoptere și 15 ambarcațiuni.

Alte pierderi ale trupelor ruse, potrivit conducerii armatei ucrainene, sunt:

• 3.912 blindate de luptă;
• 859 sisteme și turnuri de artilerie;
• 251 sisteme de rachete de artilerie cu lansare multiplă MLRS;
• 113 sisteme antiaeriene;
• 710 drone;
• 167 de rachete de croazieră interceptate.

Departamentul de Stat al SUA a salutat joi acordul de principiu negociat de ONU cu Rusia și Ucraina pentru reluarea exporturilor ucrainene de cereale, dar a precizat că se concentrează asupra responsabilizării Rusiei pentru punerea în aplicare a acordului, informează Al Jazeera.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a făcut această declarație în cadrul unei conferințe de presă, după ce Ankara a anunțat că Ucraina, Rusia, Turcia și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, vor semna vineri un acord la Istanbul pentru reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei prin porturile de la Marea Neagră.

Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko a cerut din nou Ocidentului să trimită armament suplimentar Kievului, pentru a învinge Rusia, la cinci luni de la începutul invaziei ruse, relatează postul francez BFMTV, potrivit news.ro.

„Din experienţa mea pe teren, nu există niciodată armament suficient atunci când are loc un război de această amploare”, a dat asiguări Poroşenko, într-o intervenţie la postul francez.

„Avem nevoie de armament, iar cu cât este livrat mai repede, cu atât este mai aproape victoria”, a afirmat el. „Atacurile sunt numeroase”, iar „luptele tot mai intense”, a subliniat fostul şef de stat, în contextul în care armata rusă îşi continuă ofensiva.

„Potrivit informaţiilor noastre, Moscova şi-a folosit 60% din stocurile de muniţie şi 70% din stocul de obuze”, a mai spus declară Poroşenko. „Situaţia se află într-un punct de cotitură”, a estimat fostul lider, adăugând că ucrainenii „pot răspunde” atacurilor ruseşti cu ajutorul livrărilor de armament din Occident.

Referitor la ameninţarea unei noi ofensive ruse, Poroșenko şi-a exprimat determinarea. „Nouă nu ne este frică”, a subliniat el, catalogându-l pe preşedintele rus Vladimir Putin drept un „maniac împotriva vieţii umane”.

„Domnul Lavrov (Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse, n.r.) este un criminal de război”, a tunat Petro Poroşenko, acuzându-l că are „mâinile pătate de sânge ucrainean”. Ministrul rus de Externe a anunţat miercuri că obiectivele Rusiei nu se mai limitează doar la estul Ucrainei şi să ar putea fi lărgite în afara Donbasului.

Separatiștii proruși din Donbas confiscă documentele personale ale oamenilor din teritoriile ocupate din regiunile Donețk și Luhansk și îi forțează să lupte împotriva Ucrainei, a transmis joi Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Indepependent.

Statul Major General a precizat, în actualizarea zilnică a operațiunilor de pe front, că interpușii Rusiei vor să facă astfel imposibilă dezertarea trupelor mobilizate forțat și să facă imposibilă identificarea celor uciși.

Trei bărbați au fost condamnați în Estonia pentru că au cumpărat drone pentru armata rusă, relatează agenția estoniană ERR news, preluată de The Kyiv Independent.

Unul dintre aceștia a postat un apel public de susținere a Moscovei pe rețeaua de socializare rusă Vkontakte și a organizat o strângere de fonduri pentru a cumpăra trei drone pentru armata rusă, pe care ulterior a încercat să le transfere în Rusia prin punctul de trecere a frontierei de la Koidula, unde a fost reținut.

De asemenea, instanța i-a condamnat pe alți doi bărbați care au transferat bani pentru achiziționarea dronelor.

Ucraina va dezvolta un sistem și un centru de informații pentru monitorizarea utilizării echipamentelor militare occidentale, relatează Euromaidan, potrivit The Guardian.

Sistemul va monitoriza noile livrări de arme în funcție de status (de exemplu, gata de expediere, pe drum sau primite de forțele armate) și de clasificarea raportată la eșantioanele de arme sovietice, a precizat Euromaidan.

Rusia a susținut că Ucraina vinde arme altor țări. Cu toate acestea, șeful Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare din Ucraina, Oleksiy Danilov, a afirmat că, datorită sistemului, „știm că niciun glonț din livrări nu a dispărut nicăieri”, adăugând că fiecare unitate de armament este controlată.

În plus, informațiile din sistem „vor facilita munca jurnaliștilor militari, a corespondenților din mass-media ucrainene și străine”.

„Acest lucru va face posibilă informarea cât mai rapidă a comunității mondiale despre situația de pe front și despre utilizarea echipamentelor și armelor pe care armata ucraineană le primește de la parteneri”, au anunțat autoritățile ucrainene.

Moscova a adăugat 39 de reprezentanți ai serviciilor de securitate și ai companiilor australiene din domeniul apărării pe o „listă de interdicție”, care le interzice acestora intrarea pe teritoriul Rusiei, ca răspuns la o lege adoptată de Canberra ce prevede sancțiuni împotriva Federației Ruse, a anunțat joi Ministerul rus de Externe, potrivit Reuters.

Australia a adoptat o lege a sancțiunilor similară cu legea Magnitsky din SUA, care prevede sancțiuni financiare specifice și interdicții de călătorie împotriva mai multor persoane.

Legea originală, adoptată de Statele Unite în 2012, poartă numele lui Serghei Magnitski, un avocat care a fost arestat și apoi a murit în închisoare în Rusia, în anul 2009, după ce i-a acuzat pe mai mulți oficiali ruși de o fraudă fiscală masivă.

Reprezentanții Rusiei, Ucrainei și Turciei se vor intâlni vineri pentru a semna un acord propus de Națiunile Unite care să permită reluarea exporturilor ucrainene de cereale prin porturile asediate de la Marea Neagră, a anunțat joi biroul președintelui turc Tayyip Erdogan, potrivit Reuters și Al Jazeera.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a anunțat anterior în cursul zilei de joi că se îndreaptă spre Istanbul, va participa la eveniment alături de Erdogan, la birourile din Palatul Dolmabahce, la ora 13.30 GMT, precizează comunicatul emis de administrația prezidențială turcă.

Mai multe detalii: Turcia anunță că Rusia și Ucraina vor semna vineri acordul privind reluarea exporturilor de cereale prin Marea Neagră

Șeful serviciului de informații externe al Marii Britanii consideră că Rusia și-a pierdut „la jumătate” capacitatea de a spiona în Europa, în urma expulzării a peste 400 de ofițeri de informații ruși din orașe din Europa și a arestării mai multor spioni sub acoperire care se dădeau drept civili.

De când Rusia a invadat Ucraina, în februarie, țările europene au expulzat „aproximativ 400 de ofițeri de informații ruși care operau sub acoperire diplomatică” în blocul comunitar, a declarat Richard Moore, șeful MI6, serviciul de informații externe al Marii Britanii, pentru CNN, în cadrul Forumului de securitate Aspen.

„Și considerăm, în Marea Britanie, că acest lucru a redus probabil la jumătate capacitatea lor de a-și desfășura activitatea de spionaj pentru Rusia în Europa”, a spus Moore.

O serie de „ilegali”, sau spioni ruși care operează sub acoperire și se dau drept civili obișnuiți, au fost, de asemenea, demascați și arestați în ultimele luni, a adăugat șeful MI6.

Întrebat dacă războiul din Ucraina a făcut din Rusia un „mediu bogat în ținte” pentru ca Marea Britanie și aliații săi să recruteze potențiali agenți, Moore a spus doar că „sperăm” că rușii din serviciile de informații și diplomatice vor „reflecta asupra a ceea ce văd în Ucraina” și vor decide să „riposteze împotriva sistemului”, așa cum au făcut mulți în timpul Primăverii de la Praga din 1968.

„Ușa noastră este întotdeauna deschisă”, a precizat el.

Uniunea Europeană a înăsprit și mai mult sancțiunile împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina, adoptând joi măsuri suplimentare, a anunțat Consiliul European într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

Noile măsuri, pe care UE le numește pachet de „menținere și aliniere”, reprezintă o extindere a măsurilor anterioare și includ acum și exporturile de aur rusesc. Pachetul extinde, de asemenea, lista persoanelor și entităților care ar putea face obiectul unor eventuale înghețări de active.

„Interzicem efectiv cel mai important export al Rusiei după energie – aurul. De asemenea, extindem derogarea tranzacțiilor pentru produsele agricole și transferul de petrol către țări terțe. Pentru că UE își îndeplinește partea sa pentru a se asigura că putem depăși criza alimentară globală iminentă. Depinde de Rusia să nu mai bombardeze câmpurile și silozurile Ucrainei și să nu mai blocheze porturile din Marea Neagră”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell.

Pachetul de joi introduce o nouă interdicție „de a cumpăra, importa sau transfera, direct sau indirect, aur, dacă acesta provine din Rusia și a fost exportat din Rusia în UE sau în orice țară terță după aceea”, scrie în comunicatul Consiliului European. Interdicția se referă, de asemenea, la bijuterii.

Pachetul extinde lista de articole supuse controlului, „care pot contribui la consolidarea militară și tehnologică a Rusiei sau la dezvoltarea sectorului său de apărare și securitate”.

Cu toate acestea, UE extinde derogarea de la interdicție pentru tranzacțiile cu produse agricole și transportul de petrol către țări terțe „cu scopul de a evita orice potențiale consecințe negative pentru securitatea alimentară și energetică în întreaga lume”, mai scrie în comunicat.

Această măsură are ca scop evitarea crizei alimentare care rezultă din război.

În mod similar, țărilor terțe și cetățenilor acestora care operează în afara UE nu li se va interzice să cumpere produse farmaceutice sau medicale din Rusia.

Armata ucraineană a raportat încă o zi de tiruri intense de artilerie și rachete din partea forțelor ruse atât în regiunea Harkov, cât și în Donețk, însoțite de lovituri aeriene. Dar afirmă că rușii nu au reușit să câștige teren în niciuna dintre cele două regiuni și nici în sudul țării, potrivit CNN.

La Harkov, „inamicul a încercat fără succes să avanseze în direcția Velyki Prohody – Pitomnyk cu acțiuni de asalt”, a transmis, în actualizarea zilnică a operațiunilor de pe front, Statul Major General al armatei ucrainene. Zona se află la aproximativ 20 de kilometri nord de Harkov.

Statul Major General a precizat că, într-una dintre cele mai intense bătălii actuale din Donbas, încercarea rușilor de a străpunge liniile ucrainene de-a lungul graniței Luhansk-Donețk a eșuat. „Soldații ucraineni au respins ofensiva în direcția rafinăriei din Lisichansk-Ivano-Daryivka. Inamicul a suferit pierderi și s-a retras”, scrie în comunicatul conducerii armatei ucrainene.

În direcția Sloviansk, Rusia a lansat tiruri de artilerie asupra zonelor din nordul orașului, a precizat Statul Major General.

„Rușii bombardează constant orașul de 20 de zile. În urma bombardamentelor de astăzi, două persoane au fost rănite”, a anunțat primarul din Sloviansk, Vadym Liakh, pentru televiziunea ucraineană. „În oraș nu există alimentare cu apă de două luni, iar 15% dintre locuitori nu au electricitate din cauza bombardamentelor”, a adăugat edilul.

„22.000 de persoane au rămas în oraș. Dacă bombardamentele se intensifică, mai mulți oameni vor dori să plece”, a mai spus Liakh.

De asemenea, zona din jurul orașului Bahmut a fost bombardată din nou joi și au avut loc și lovituri aeriene, a precizat Statul Major General.

În sud, rușii au încercat să lanseze un asalt de-a lungul graniței dintre regiunile Mikolaiv și Herson, dar au fost respinși. Această zonă, aflată în jurul localității Andriivka, a înregistrat o intensificare a luptelor în ultimele zile, dar nu s-a produs nicio schimbare a pozițiilor actuale.

Transformarea Republicii Moldova într-o a doua Ucraină prin concursul „patronilor” ei occidentali se va solda cu o catastrofă pentru ea, iar încercările Chişinăului de a impune schimbarea formatului operaţiunii de menţinere a păcii în Transnistria nu pot să conducă decât la destabilizare, a declarat joi Vladimir Djabarov, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru Relaţii Internaţionale din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), citat de agenţia de presă rusă TASS.

„Transformarea Republicii Moldova într-o a doua Ucraină, situaţie spre care o împing patronii ei occidentali, pomparea ei cu arme occidentale nu fac decât să agraveze problema şi îndepărtează perspectivele unei rezolvări paşnice a conflictului de pe Nistru”, a spus Djabarov în cadrul unei mese rotunde, dedicată participării Rusiei la operaţiunea de menţinere a păcii în Transnistria, potrivit Agerpres.

„Deschiderea unui real al doilea front în Transnistria va duce la o catastrofă pentru întreg statul moldovean”, a ameninţat senatorul rus, în condiţiile în care autorităţile de la Chişinău au pledat dintotdeauna pentru soluţionarea paşnică a conflictului de pe Nistru.

Mai multe detalii: Un parlamentar rus ameninţă Republica Moldova că ar putea deveni o a doua Ucraină: „Deschiderea unui nou front în Transnistria va duce la o catastrofă”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a postat joi o înregistrare video pe Instagram din biroul său pentru a-i asigura pe ucraineni că se simte bine, calificând drept un „fake” al hackerilor ruşi o informaţie difuzată anterior că ar avea probleme de sănătate şi ar fi spitalizat, scriu agenţiile de presă Reuters şi Liga, preluate de Agerpres.

Zelenski (44 de ani) a făcut aceste remarci în aceeaşi zi în care Kremlinul respinsese ceea ce calificase drept informaţii false despre o presupusă boală a lui Vladimir Putin.

Postarea lui Zelenski pe Instagram a apărut după ce compania ucraineană TAVR Media anunţase că hackerii ruși au difuzat o informaţie falsă despre starea de sănătate a preşedintelui ucrainean la posturile sale de radio în urma unui atac cibernetic.

Hackerii ruşi au susținut că Volodimir Zelenski s-ar afla la terapie intensivă, iar atribuţiile sale au fost preluate de preşedintele Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean), Ruslan Stefanciuk.

„Astăzi, Rusia a lansat mai multe informaţii false că statul (ucrainean) nu ar mai fi controlat de preşedintele Zelenski, deoarece acesta s-ar afla în spital sau, mai exact, la terapie intensivă din cauza unei «probleme grave de sănătate»”, a ironizat preşedintele ucrainean.

„Aşadar, iată-mă în biroul meu şi nu m-am simţit niciodată aşa de bine ca acum”, a spus el, stând la un birou şi purtând un tricou kaki. „Şi vestea proastă pentru cei care se ascund în spatele unor astfel de ştiri false este că nu sunt singur. Suntem 40 de milioane (de ucraineni)”, a adăugat Zelenski.

Este probabil ca armata rusă să înceapă un fel de pauză operațională în Ucraina în următoarele săptămâni, ceea ce va ofero Kievului o oportunitate-cheie de a riposta, a declarat joi șeful spionajului britanic, în cadrul Forumului de securitate Aspen din Colorado, potrivit The Guardian.

„Cred că sunt pe cale să rămână fără resurse. Evaluarea noastră este că rușilor le va fi din ce în ce mai dificil să furnizeze resursă umană în următoarele câteva săptămâni”, a declarat Richard Moore, șeful Serviciului Secret de Informații (SIS), cunoscut sub numele de MI6.

„Vor trebui să facă o pauză într-un fel, iar asta le va oferi ucrainenilor oportunități de a riposta”, a precizat șeful MI6.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, se va deplasa la Istanbul în cursul zilei de joi, a anunțat un purtător de cuvânt al ONU, în contextul în care organizația internațională și oficialii turci încearcă să obțină în scris un acord cu Rusia și Ucraina pentru reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei prin Marea Neagră, relatează Reuters.

„Situația rămâne un pic fluidă, așa că nu pot spune cu adevărat când va fi semnat ceva”, a declarat purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq, pentru reporterii din New York. „Încă nu am ajuns acolo”, a precizat acesta.

Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat joi că speră să se ajungă la un acord și că discuțiile decurg bine. Ankara a precizat că s-a ajuns la un acord general asupra unui plan propus de ONU în timpul discuțiilor de la Istanbul de săptămâna trecută și că dorește să îl transforme săptămâna aceasta într-un document scris.

Națiunile Unite și Turcia lucrează de două luni pentru a intermedia ceea ce secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a numit un „acord-pachet” – care să permită reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei prin Marea Neagră și facilitarea transporturilor de cereale și îngrășăminte rusești.

Oleg Sinegubov, guvernatorul regiunii Harkov, a anunțat că 14 echipe de urgență intervin la locul bombardamentului de astăzi, care a lovit o stație de transport din orașul Harkov și a provocat moartea a cel puțin trei persoane și rănirea altor 23, scrie The Gaurdian.

Sinegubov a afirmat: „Organele de aplicare a legii înregistrează cu atenție toate crimele ocupanților împotriva populației”.

Într-o postare ulterioară, guvernatorul a precizat că medicii au reușit să resusciteze cu succes un bărbat în vârstă de 49 de ani la fața locului, după ce acesta s-a ales cu răni complexe cauzate de șrapnel.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că Rusia va lua în considerare solicitarea Ungariei de a crește achizițiile de gaz din Rusia, relatează Reuters.

Șeful diplomației ruse a făcut aceste declarații în cadrul unei vizite pe care o face la Moscova ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, potrivit Reuters.

Ungaria, membră a Uniunii Europene, a păstrat relații strânse cu Rusia de la începutul invaziei din Ucraina, opunându-se planurilor UE de reducere a dependenței de importurile de petrol și gaze rusești.

Comandamentul Operațional Nord al Ucrainei a raportat joi că șase explozii au fost înregistrate în apropiere de Novhorod-Siverskyi, iar alte 20 au fost înregistrate la periferia satului Mykolaivka, potrivit Kyiv Independent.

Deocamdată, nu au fost raportate victime și pagube.

Rusia, Ucraina şi Occidentul trebuie să se înţeleagă pentru a evita ”prăpastia războiului nuclear”, iar, în prezent, războiul se poate termina în ”condiţii acceptabile pentru Ucraina”, a declarat joi preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, într-un interviu pentru France Presse, citat de The Moscow Times.

„Trebuie să ne oprim, să ajungem la un acord, să punem capăt acestui haos, operațiuni și război din Ucraina”, a declarat Lukașenko, un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, pentru AFP. ”Să ne oprim și atunci ne vom da seama cum să continuăm să trăim… Nu este nevoie să mergem mai departe. Mai departe e prăpastia războiului nuclear. Nu trebuie să se ajungă până acolo”, a mai spus liderul belarus.

Mai multe informații: Aleksandr Lukaşenko: Războiul din Ucraina trebuie să se încheie pentru a evita ”prăpastia nucleară”

Vadym Skibitsky, reprezentant al Direcției de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, a declarat că Rusia a folosit cel mai des rachete de croazieră Kalibr, Kh-101 și Kh-555, precum și sistemele de rachete balistice cu rază scurtă Iskander, potrivit Kyiv Independent.

„Din cauza sancțiunilor internaționale, Rusia se confruntă cu probleme în ceea ce privește producerea de noi rachete. Cu toate acestea, are încă destule stocuri sovietice vechi”, a adăugat el.

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, s-a deplasat joi la Moscova pentru a discuta despre achiziționarea unor cantități suplimentare de gaze rusești în numele țării sale, a anunțat partidul de guvernământ de la Budapesta, Fidesz, potrivit agenției France Presse, preluată de The Moscow Times.

„Pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei, guvernul a decis să achiziționeze încă 700 de milioane de metri cubi de gaze naturale în plus față de cantitățile stipulate în contractele pe termen lung”, a precizat Fidesz, într-un comunicat publicat pe Facebook.

Mai multe informații: Peter Szijjarto, în vizită la Moscova, pentru ca Ungaria să poată cumpăra mai mult gaz rusesc pe fondul crizei din energie

Ucraina a acuzat joi Rusia că stochează arme grele şi muniţie la centrala nucleară ocupată de la Zaporijie, în sudul ţării, unde Moscova a denunţat desfăşurarea unor atacuri cu dronă, relatează AFP.

Conform Energoatom, operatorul ucrainean de energie nucleară, cel puţin 14 unităţi de material militar greu, cu muniţiile lor, sunt stocate în sala de maşini a reactorului numărul unu al centralei, cea mai mare din Europa.

„Întregul arsenal greu adus cu toată muniţia este de acum extrem de aproape de echipamente care asigură funcţionarea turbo-generatorului”, şi-a exprimat compania îngrijorarea pe contul său de Telegram.

Cel puțin 3 oameni au murit și alți 23 au fost răniți în urma unui atac cu rachete lansat joi de forțele ruse în orașul Harkov, potrivit Kyiv Independent.

Forțele ruse au bombardat un cartier rezidențial din Harkov, la primele ore ale dimineții, folosind lansatoarele de rachete Uragan.

Directorul Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA (CIA) William Burns a estimat miercuri că Rusia a pierdut aproximativ 15.000 de soldați de la începutul invaziei din Ucraina, iar alți 45.000 au fost răniți, potrivit DPA.

„Şi ucrainenii au avut de suferit (pierderi în rândul militarilor), probabil un pic mai puţin” decât ruşii, a declarat William Burns la o conferinţă desfăşurată la Aspen (statul Colorado).

Rusia nu a scos încă nimic din artileria de rachete occidentală donată Ucrainei, potrivit președintelui american al șefilor de stat major, Mark Milley. Anunțul vine în contextul în care Rusia susține că au bombardat sistemul HIMARS lângă linia frontului.

„Până în prezent, HIMARS-urile pe care le-am furnizat – și nu suntem singura țară, de altfel, alte țări oferă și focuri cu rază lungă de acțiune, Marea Britanie, de exemplu, și alții donează artilerie cu rachete cu rază lungă de acțiune – până în prezent, acele sisteme nu au fost eliminate de ruși”, a spus el după cea de-a patra întâlnire a Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei de miercuri, o platformă care include 50 de țări de pe toate continentele.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat cel de-al șaptelea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, inclusiv un embargo parțial asupra aurului. Anunțul a fost făcut, joi,  pe Twitter de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Totodată, de acum pot fi înghețate activele Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, de pe teritoriul UE.

De asemenea, agenția rusă de știri TASS a transmis că printre noile sancțiuni se numără și includerea  pe lista neagră a 55 de persoane fizice și juridice, extinzând lista de bunuri cu dublă utilizare interzise la import. 

Prin aceeași decizie, toate sancțiunile existente împotriva Federației Ruse au fost prelungite până la sfârșitul lunii ianuarie 2023.

Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, a declarat joi că președintele rus Vladimir Putin este sănătos, respingând speculațiile conform cărora liderul rus suferă de vreo boală, potrivit Reuters.

Peskov a susţinut în conferința sa zilnică de presă că Putin, 69 de ani, este sănătos, deşi în ultimele luni au existat în Occident speculaţii pe tema sănătății președintelui. Despre zvonurile respective, Peskov a spus că sunt ”nimic altceva decât falsuri”.

„Totul este în regulă cu sănătatea lui. Știți că specialiștii ucraineni în informații, precum și cei americani și britanici, au lansat diverse falsuri despre starea sănătății președintelui în ultimele luni. Acestea nu sunt altceva decât falsuri”, a spus Peskov.

Mai multe despre precizările făcute de Moscova cu privire la sănătatea președintelui rus.

Marea Britanie va trimite zeci de tunuri de artilerie și peste 1.600 de arme antitanc în Ucraina, în cadrul celei mai recente livrări de armament occidental pentru a contribui la consolidarea apărării sale împotriva Rusiei, a declarat joi secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, potrivit The Guardian.

Suplimentarea vine după ce luna trecută premierul britanic Boris Johnson a promis un alt sprijin militar de 1 miliard de lire sterline pentru forțele Kievului.

Marea Britanie a furnizat trei M270B1 MLRS, o versiune îmbunătățită (în special armura) pentru armata britanică a aceluiași model din care Germania s-a angajat și să furnizeze trei unități. De asemenea, a fost de acord în aprilie să livreze cinci sisteme antiaeriene Stormer HVM.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, a declarat joi că nu a existat niciun contact cu Statele Unite în ceea ce privește negocierile de pace cu Ucraina.

„Administrația americană le interzice protejaților săi de la Kiev să se gândească măcar la discuții cu noi și, în mod evident, îi obligă să lupte până la ultimul ucrainean”, a declarat Zakharova, potrivit The Guardian.

Miercuri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că discuțiile de pace cu Ucraina nu au „niciun sens”.

Mai multe detalii: Maria Zaharova susține că administrația Biden nu permite Kievului „nici măcar să se gândească” la negocieri cu Moscova

Banca Centrală a Ucrainei a devalorizat joi moneda naţională, grivna, cu 25% faţă de dolarul american, din cauza impactului războiului cu Rusia, potrivit The Guardian. Noua rată de schimb a grivnei este de 36,5686 pentru un dolar american.

Banca a declarat într-un comunicat că a acționat „având în vedere schimbarea caracteristicilor fundamentale ale economiei Ucrainei în timpul războiului și întărirea dolarului american față de alte valute”.

Banca a mai spus că devalorizarea va ajuta „competitivitatea producătorilor ucraineni și va sprijini stabilitatea economiei în condiții de război”.

Devalorizarea vine la o zi după ce Ucraina a cerut creditorilor săi înghețarea plăților pe doi ani pentru obligațiunile sale internaționale, în încercarea de a-și concentra resursele financiare în scădere pe respingerea Rusiei.

Două persoane au fost ucise, iar alte 19 au fost rănite în urma unui atac lansat de forțele ruse joi dimineață în orașul Harkov, conform guvernatorului regiunii, Oleh Synehubov, potrivit Ukrayinska Pravda

El a postat pe Telegram pentru a spune că printre răniți se numără un copil și că patru persoane „sunt în stare gravă”.

„Inamicul rus atacă exclusiv străzile orașului, pavilioanele comerciale și infrastructura rezidențială. Locuitorii din Harkov sunt rugați să fie extrem de atenți, inamicul trăgând haotic și brutal în oraș.

Gazoductul Nord Stream care leagă Rusia de Germania şi-a reluat activitatea, joi, după zece zile în care a fost supus lucrărilor de întreţinere, potrivit The Guardian.

Gazprom a redus fluxurile către Germania prin conducta vitală Nord Stream 1 cu 40% în ultimele săptămâni, dând vina pe absența unei turbine cu gaz  în curs de reparații.

Guvernul german a respins explicația Gazprom. Agence France-Presse raportează că conducta Nord Stream 1 de sub Marea Baltică a fost închisă din 11 iulie pentru a fi supusă întreținerii anuale. Dar reluarea a 40% din livrări ar fi insuficientă pentru a preveni o criză energetică în Europa în această iarnă, potrivit experților.

O oprire totală a importurilor sau o reducere bruscă a fluxului de la est la vest ar putea avea un efect catastrofal asupra economiei europene, închiderea fabricilor și forțând gospodăriile să reducă căldura.

Autoritățile ucrainene au cerut în mod repetat Europei să boicoteze livrările de energie din Rusia, spunând că Europa  trimite Rusiei sute de milioane de euro care pot fi apoi folosiți pentru a finanța atacul său în Ucraina.

 Anunțul a fost făcut de secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, potrivit The Guardian.

„Vom continua să găsim modalităţi inovatoare de a oferi sprijinul pe termen lung pentru bărbaţii şi femeile curajoşi din forţele armate ucrainene şi ne vom adapta asistenţa pentru a ne asigura că Ucraina are tehnologia, muniţia şi armele necesare apărării”, a spus Austin, la începutul unei întâlniri virtuale cu aliaţii din Ucraina.

Şeful Statului Major Interarme, generalul Mark Milley a declarat într-o conferinţă de presă desfăşurată după întâlnire, că Ucraina a folosit Himars pentru a viza punctele de comandă şi control ruseşti, reţelele logistice şi locurile de apărare aeriană din Ucraina.

Sistemele de tip HIMARS au o rază de acţiune mai mare şi sunt mai precise decât artileria din epoca sovietică pe care Ucraina a avut-o în arsenalul său. Austin a spus că noul pachet va include şi cartuşe pentru sisteme de lansare de rachete multiple, precum şi muniţii de artilerie.

SUA a oferit asistenţă de securitate în valoare de 8 miliarde de dolari de la începutul războiului, inclusiv 2,2 miliarde de dolari în ultima lună.

Autoritățile din Ucraina au anunțat, joi, că de la începutul războiului peste 1.039 de copii au fost răniți, dintre care 358 de copii au murit, potrivit Ukrayinska Pravda.

Pe 20 iulie, un băiat de 13 ani a fost ucis și o fată de 15 ani a fost rănită în orașul Harkov, ca urmare a bombardamentelor în masă ale inamicului. În timpul înregistrării infracțiunilor s-a aflat că la 19 iunie, în urma bombardamentelor de artilerie a satului O tânără de 16 ani a fost rănită în Ivanivka, districtul Izium, regiunea Harkov.

Autoritățile din Ucraina au anunțat că noaptea trecută rușii au distrus două școli, au bombardat partea centrală a lui Bakhmut și întreprinderi industriale din Kramatorsk, potrivit ziarului Ukrayinska Pravda.

Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale din Donețk, a publicat pe Twitter fotografii ale distrugerilor. În prezent nu există informații despre răniți și morți a mai spus acesta.

Speculațiile că președintele rus este bolnav au fost respinse de directorul CIA, William Burns, care a spus că nu există dovezi, relatează BBC. El a spus în glumă că Vladimir Putin pare „prea sănătos”.

„Există o mulţime de zvonuri despre sănătatea preşedintelui Putin şi, din câte putem spune, este prea sănătos”, a spus Burns la Aspen Security Forum din Colorado.

Burns, care a fost ambasador la Moscova, a spus că l-a observat şi a avut de-a face cu liderul rus de mai bine de două decenii. Putin „crede în control, intimidare şi compensare” , iar aceste trăsături s-au întărit în ultimul deceniu, pe măsură ce anturajul său de consilieri s-a restrâns, a spus şeful CIA.

Mai multe detalii despre declarațiile făcute de șeful CIA.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că discursul soției sale de miercuri la Congresul SUA este o onoare pentru Ucraina, potrivit CNN.

„A fost pentru prima dată în istorie când Prima Doamnă a ținut un astfel de discurs în Congres și este cu siguranță o onoare pentru Ucraina, pentru tot poporul nostru”, a spus Zelenski în discursul său de zilnic către ucraineni.

„Discursul a fost cât se poate de practic și sincer – de fapt în numele tuturor familiilor noastre. Olena a vorbit despre victimele terorii rusești și despre oportunitatea reală pentru prietenii noștri americani de a ne ajuta să oprim această teroare. Aceasta poate fi victoria noastră comună – a națiunilor ucrainene și americane”, a spus Zelenski.

Potrivit lui Ivan Rusev, un om de știință în domeniul mediului la Parcul Național Național estuarului Tuzly din Ucraina, delfinii folosesc ecolocarea pentru a comunica, a găsi mâncare și a naviga, relatează Kyiv Independent.

Însă zgomotul subacvatic constant cauzat de submarinele și hidrocolatoarele din Flota Mării Negre din Rusia, pe lângă explozii, le provoacă traume acustice care, la rândul lor, le afectează abilitățile de ecolocație.

Ca urmare, delfinii se chinuie să găsească hrană. În plus, din cauza sistemului imunitar compromis, ei au devenit vulnerabili la diverși paraziți și viruși. Biologii marini și ecologiștii estimează că mai mulți delfini vor muri pe măsură ce navele de război rusești continuă să tragă rachete prin Marea Neagră.

Lituania va oferi ”în curând” Ucrainei sprijin militar suplimentar sub formă de transportoare blindate M13 și M577, precum și muniție pentru pregătirea rezervelor, a anunțat miercuri ministerul lituanian al apărării, citat de The Guardian.

De asemenea, s-a propus organizarea unei game largi de pregătiri militare pentru Garda Națională a Ucrainei.

”Ucraina a identificat, de asemenea, cerințe cheie pentru pregătirea militară, iar (armata lituaniană) este acum pregătită să le îndeplinească”, a mai transmis ministerul.

Regiunea Donbas din Ucraina nu a fost „pierdută încă” în fața forțelor ruse, a declarat președintele șefilor de stat major comun, generalul Mark Milley, în timpul unei conferințe de presă la Pentagon, după o întâlnire virtuală a Grupului de contact al Ucrainei, citat de CNN.

„Concluzia este că costul este foarte mare, câștigurile sunt foarte mici, există un război de uzură care are loc în Luhansk, regiunea Donbas”, a spus Milley.

„Pentru a-ți răspunde la întrebarea despre «Este Donbasul pierdut?» Nu, încă nu s-a pierdut. Ucrainenii îi fac pe ruși să plătească pentru fiecare centimetru de teritoriu pe care îl câștigă”, a mai spus acesta.

Explozii şi tiruri de arme automate au fost auzite miercuri în Enerhodar, oraş ocupat de trupele ruse, în zona unde se află reactoarele centralei nucleare din Zaporojie, relatează publicaţia ucraineană Focus, citând mai multe conturi locale de Telegram, potrivit Agerpres.

Potrivit unor martori, incidentul s-a produs în spatele zonei cu reactoare nucleare, acolo unde se presupune că recent a fost instalată o bază a forţelor ruse. Fum negru se ridică deasupra acelui loc, susţin aceştia.

Media oficiale ruse, citând surse ale administraţiei instalate de ocupanţi, au relatat că centrala din Zaporojie a fost atacată de trei presupuse drone kamikaze ucrainene şi că „atacurile dronelor ucrainene continuă”, potrivit Focus.

Cantitatea de material exploziv cu care ar fi fost echipate dronele s-ar ridica la câteva kilograme de TNT.