LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 15 | Sute de oameni, fără hrană și apă, în Mariupol, oraș atacat ieri de ruși. ONU anunță că 549 de civili au fost uciși de la începutul invaziei

Ucraina a transmis Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) că a pierdut orice contact cu centrala nucleară de la Cernobîl în urma întreruperii curentului electric la instalațiile unității, relatează agenția Reuters, preluată de The Guardian.

„Ucraina a informat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) că astăzi (joi, 10 martie, n.r.) a pierdut toate comunicațiile cu Centrala Nucleară din Chornobîl, a doua zi după ce amplasamentul controlat de Rusia a pierdut toate sursele externe de energie”, a anunțat AIEA, într-un comunicat de presă, adăugând că până acum a ținut legătura cu angajații unității prin e-mail.

Directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, a dat și el detalii despre situația de la Cernobîl, precizând că situația se agravează.

„De la o zi la alta, vedem că situația centralei nucleare de la Cernobîl de înrăutățește, în special în ceea ce privește protecția împotriva radiațiilor și a personalului care gestionează instalația în circumstanțe extrem de dificile și provocatoare”, a afirmat Rafael Mariano Grossi, într-un comunicat.

Recomandări

Migranți transportați în cuști metalice sudate sub caroserie. Fost polițist, lider al grupării infracționale: „Dacă îs mari, mai mult de 6 nu”

Mai multe informații: Ucraina a pierdut orice contact cu Cernobîlul, după ce curentul a fost oprit, anunță AIEA

Ministrul Apărării din Ucraina, Oleksiy Reznikov, a declarat joi seară că trupele ruse au ucis mai mulți civili decât soldați ucraineni, potrivit publicației The Kyiv Independent.

Demnitarul ucrainean a descris invazia Rusiei drept un „război terorist”, afirmând că soldații ruși au acționat ca niște „criminali”.

⚡️Reznikov: Russian forces killed more civilians than Ukrainian service personnel.

Ukrainian Defense Minister Oleksiy Reznikov has described Russias invasion as a “terrorist war.” According to Reznikov, Russian troops killed more Ukrainian civilians than soldiers.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 10, 2022

Din cauza bombardamentelor efectuate de forțele ruse, nici un civil nu a reușit să părăsească joi orașul ucrainean Mariupol, pe coridorul umanitar spre Zaporojie, a anunțat viceprim-ministrul Ucrainei, Iryna Vereșciuk, la televiziunea de stat, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Aceasta a precizat că ajutoarele umanitare nu au putut ajunge în oraș.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

„Cea mai gravă situație este în Mariupol-Zaporojie. Nimeni nu a fost evacuat. Nici măcar o picătură de apă nu a ajuns la oamenii care sunt epuizați de sete”, a declarat oficialul guvernamental ucrainean.

„300.000 de oameni suferă în prezent de frig, de foame și de lipsa apei. Trupele agresoare se răzbună și nu ne permit să-i salvăm”, a adăugat Iryna Vereșciuk.

Potrivit acesteia, în prezent există o singură rută de la Mariupol la Zaporojie, prin Orikhiv și Polohy, deoarece toate celelalte drumuri au fost distruse sau minate.

„În fiecare zi, când transportul nostru cu ajutoare umanitare pornește pe drum, trupele agresoare trag în marfă, trag în direcția de deplasare, nepermițându-i să înainteze nici măcar un kilometru”, a spus ea.

Ea a cerut comunității internaționale să investigheze această „crimă împotriva umanității” cât mai curând posibil și să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei.

Serviciile de urgență din orașul Harkov, situat în nord-estul Ucrainei, anunță că încearcă să stingă un incendiu în apropierea Institutului de Fizică și Tehnologie Harkov, potrivit CNN.

Incendiul a izbucnit la un cămin de lângă institut.

Recomandări

Exclusiv în limba română, în Libertatea, fragmente din cea mai așteptată carte a anului la nivel internațional, „Patriot”, memoriile lui Aleksei Navalnîi

CNN precizează că nu a putut confirma care a fost cauza incendiului.

Uniunea Europeană ar trebui să înceteze să mai folosească combustibili fosili importați din Rusia în următoare jumătate de deceniu, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la summit-ul de la Versailles al liderilor blocului comunitar, potrivit BBC.

„Suntem prea dependenți de combustibilii fosili ruși”, a scris aceasta pe Twitter, în timp ce liderii UE s-au reunit la Versailles pentru a discuta această problemă.

Von der Leyen spune că va propune un plan la mijlocul lunii mai pentru a „elimina” petrolul, gazul și cărbunele din Rusia până în anul 2027.

Această țintă este mai ambițioasă decât planul pe care UE l-a anunțat marți, care își propune ca până în 2030 Europa să nu mai fie dependentă de combustibilii fosili ruși.

Departamentul de Stat al SUA consideră că forțele ruse au încercuit „mai multe” orașe ucrainene după ce au distrus o mare parte din infrastructura lor critică, a declarat purtătorul de cuvânt al instituției, Ned Price, potrivit BBC.

Price nu a precizat ce orașe ucrainene sunt înconjurate în prezent.

În declarațiile sale, Price a acuzat guvernul rus că „devastează” centrele populate pentru a „înfrânge voința” ucrainenilor.

El a adăugat că atacurile rusești asupra orașelor ucrainene i-au lăsat pe locuitori fără apă, electricitate, alimente și medicamente. Mulți oameni, a adăugat Price, nu au reușit să scape din cauza „bombardelor necruțătoare”.

Separat, în actualizarea de joi, Ministerul Apărării din Marea Britanie a anunțat că Rusia angajează „un număr crescut” de forțe pentru a încercui orașele ucrainene.

„Acest lucru va reduce numărul de forțe disponibile pentru a-și continua înaintarea în Ucraina și va încetini și mai mult avansul Rusiei”, a precizat Ministerul Apărării de la Londra.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 10 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/t7F8IGf2fq

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/LpqWb40nRH

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 10, 2022

Un deputat ucrainean a descris situația din jurul orașului-port Mariupol, situat în sud-estul țării, ca fiind asemănătoare cu „un asediu medieval”, relatează BBC.

Dmyrto Gurin a declarat pentru BBC că armata rusă a înconjurat Mariupolul, în timp ce avioanele de bombardament lansează non-stop explozibili asupra orașului.

„Când armata rusă și-a dat seama că nu ne poate învinge pe câmpul de luptă, a început doar să bombardeze orașele”, a spus el.

Gurin, ai cărui părinți încă se află în oraș, a precizat că locuitorii sunt oblicați să trăiască în subsoluri și că autoritățile cred că mai au mâncare doar pentru „două-trei zile” .

Acesta a mai spus că părinții lui nu au părăsit Mariupol pentru că nu au putut să creadă că rușii vor bombarda un oraș care este 95% vorbitor de rusă.

Peste 80.000 de persoane au fost evacuate în ultimele două zile din Sumi, un oraş din nord-estul Ucrainei, şi din împrejurimile Kievului, a anunţat joi guvernul ucrainean, potrivit agenției France Presse, preluată de Agerpres.

La nord-est, ”din Trostianets, Sumi şi Krasnopillia în direcţia Poltava”, la 150 km spre sud, ”am evacuat peste 60.000 de oameni în două zile”, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, într-un videoclip postat pe Telegram.

”Din împrejurimile Kievului au fost evacuate aproape 20.000 de persoane”, a adăugat aceasta, ”din Borodianka, Boutcha, Irpin şi Gostomel”, precizând că ” trei mii de locuitori au fost de asemenea evacuaţi” cu greu din Izium, un oraş din estul Ucrainei.

În cursul zilei, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menţionat că 60.000 de ucraineni au fost evacuaţi cu o zi înainte din oraşele asediate, potrivit unui videoclip postat pe canalul Telegram.

Vereşciuk a dat de asemenea asigurări că guvernul ucrainean ”face totul pentru funcţionarea coridoarelor umanitare”, în special permiţând transportarea medicamentelor, a produselor alimentare şi a apei potabile.

Ministerul rus al Apărării va decreta vineri, 11 martie, o încetare temporară focului și va deschide coridoare umanitare pentru evacuarea ucrainenilor din cinci orașe, au anunțat joi agențiile de presă RIA și Interfax, potrivit Reuters.

Agențiile ruse îl citează pe generalul-colonel Mikhail Mizintsev, șeful Centrului de control al apărării naționale din Rusia, care afirmă că civilii vor putea pleca fie în Rusia, fie în alte orașe din Ucraina.

„Garantăm securitate deplină în teritoriile controlate de forțele armate ruse”, a spus Mizintsev.

Încetarea temporară a focului va începe la ora 10:00, ora Moscovei (07:00 GMT), dar nu este clar în ce interval orar vor fi deschise coridoarele umanitare.

Cele cinci orașe sunt Kiev, Sumi, Harkov, Mariupol și Cernihiv. Oficialii ucraineni se plâng că rușii au încălcat termenii acordurilor anterioare, în timp ce Moscova acuză forțele ucrainene că au întrerupt operațiunile de evacuare.

Mai multe detalii: Moscova anunță că va deschide zilnic coridoare de evacuare din Ucraina către Rusia

Un tren militar blindat din Rusia a apărut pe o linie feroviară din regiunea Kherson din Ucraina, pe o cale ferată separată și neconectată, la aproximativ 100 de mile distanță de locul unde a fost văzut un alt tren militar blindat îndreptându-se către orașul Melitopol, relatează CNN.

În mai multe înregistrări video, care au fost publicate pe rețelele de socializare în ultimele 24 de ore, mașinile cu arme distinctive și locomotivele trenului blindat sunt văzute deplasându-se spre vest, în centrul regiunii Kherson.

Cel puțin un buldozer, transportat pe un vagon cu platformă, este suprins în imagini.

CNN precizează că a folosit geolocalizarea și a verificat autenticitatea acestor înregistrări video.

Un locuitor din Kherson, căuia CNN nu îi dezvăluie numele pentru a-i proteja siguranța, a confirmat că a văzut joi, în oraș, trenul blindat. Rezidentul a precizat că a observat o serie de vehicule militare în tren.​

Marți, 8 martie, CNN a relatat că un tren militar blindat rusesc, care transporta cel puțin un vehicul militar, a fost văzut pe o altă linie de tren, în sud-estul Ucrainei, lângă Novooleksiivka, îndreptându-se spre nordul țării. Ambele trenuri militare blindate – cel din Novooleksiivka și cel din Kherson – au venit din Crimeea, conform imaginilor publicate de martori oculari pe rețelele de socializare, pe care CNN le-a verificat.

Aparenta capacitate a Rusiei de a utiliza și de a trimite în mod liber trenuri blindate în ​părți din sudul Ucrainei reflectă controlul incontestabil al forțelor ruse asupra zonei din sudul râului Nipru, în regiunea Herson. De asemenea, apariția acestor trenuri ar putea indica faptul că Rusia își întărește liniile de aprovizionare de la bazele din Crimeea anexată, necesare pentru operațiunile militare din sudul Ucrainei.

În nordul Ucrainei, avansul militar rus au fost îngreunat în mod repetat de forțele militare ucrainene care au eliminat o serie de convoaie de aprovizionare și logistică.

TV Zvedza, serviciul de presă al Ministerului rus al Apărării, a susținut marți că un tren blindat din Ucraina transporta cetățeni străini neruși în afara țării și în peninsula Crimeea. Publicația rusă de stat Rusia-1 a susținut, într-o relatare de miercuri seară, că cetățenii străini au fost transportați din regiunea Kherson în Armiansk, Crimeea.

Armyansk are legături feroviare directe cu Keerson, dar pe teritoriul controlat de ruși, iar linia respectivă nu se intersectează cu singura cale ferată care merge la Novooleksiivka.

Peste 400.000 de civili au fost evacuați până acum pe teritoriul Ucrainei, majoritatea din zonele de luptă active, a declarat joi ministrul ucrainean de interne Denys Monastyrsky la televiziunea națională, relatează agenția Reuters, potrivit The Guardian.

„Au fost evacuați în primul rând din zonele în care se dau lupte lupte”, a precizat oficialul guvernamental.

Premierul britanic Boris Johnson l-a acuzat joi pe președintele rus Vladimir Putin va încerca în mod „cinic” să inventeze un pretext care să justifice utilizarea armelor chimice în Ucraina, relatează BBC.

Johnson a spus că se teme că regimul „barbar” de la Kremlin ar putea fi gata să folosească armele interzise de convențiile internaționale, ​​pentru că forțele sale nu au reușit să realizeze cuceriri notabile în Ucraina.

„Lucurile pe care le auziți despre armele chimice sunt direct din manualul lor (al rușilor, n.r.)”, a declarat premierul britanic, într-un interviu acordat postului Sky News.

„Încep să spună că există arme chimice care au fost depozitate de adversarii lor (ucraineni, n.r.) sau de americani, așa că atunci când ei înșiși vor folosi arme chimice, după cum mă tem că au intenția să facă, vor avea un fel de pretext, o narațiune falsă de la care să plece”, a adăugat Boris Johnson.

„Mi-e teamă că este un guvern cinic, barbar”, a subliniat premierul britanic, referindu-se decidenții ruși.

Speaking to Skys @BethRigby Boris Johnson has reiterated Western officials’ fears that Putin could use chemical weapons in Ukraine after Moscow accused Kyiv of planning to deploy them in the battlefield#Rigby: https://t.co/tHthJRwYeFpic.twitter.com/3xphDEo3iW

— Sky News (@SkyNews) March 10, 2022

Anterior în cursul zilei de joi, SUA au emis un avertisment similar cu privire la o posibilă utilizare a armelor chimice sau biologice de către ruși în Ucraina.

Afirmațiile Rusiei referitoare la laboratoarele de arme biologice ale SUA și la dezvoltarea armelor chimice în Ucraina au fost o „manevră evidentă” pentru a încerca să-și justifice atacurile pe care le pun la cale, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat joi pe partenerii țării sale din întreaga lume să ofere soluţii bazate pe realitate, nu pe opinii abstracte, relatează BBC.

Într-o nouă înregistrare video publicată pe pagina sa de Facebook, liderul de la Kiev a avut un mesaj și propagandiştii Rusiei, în care a subliniat că cetăţenii ruşi îi vor urî pentru minciunile lor şi pentru consecinţele acestora.

”Cetăţenii ruşi vă vor urî pentru că i-aţi minţit în mod constant timp de mulţi ani. Când vor simţi consecinţele minciunilor voastre, le vor simţi în portofelele lor, în oportunităţile lor în scădere, în viitorul furat al copiilor ruşi. Războiul nu este niciodată izolat. Întotdeauna dăunează victimei, dar şi agresorului. Doar agresorul înţelege asta mai târziu, dar întotdeauna înţelege şi suferă”, a spus Zelenski, adresîndu-se adresându-se propagandiştilor ruşi.

Potrivit președintelui ucrainean, ruşii au creat o ”catastrofă umanitară”. ”Inima mea este frântă din cauza a ceea ce au făcut ocupanţii oraşelor noastre, statului nostru”, a spus Zelenski.

”Ne apărăm ţara pentru a 15-a zi. Ne-am ridicat. Armata ucraineană ripostează atacurilor în zonele cheie. Datorită militarilor noştri, gărzii naţionale, grănicerilor, poliţiştilor şi tuturor celor care s-au alăturat apărării. Nu am devenit sclavi şi nu o vom face niciodată, pentru că acesta este spiritul nostru şi acesta este destinul nostru”, a subliniat liderul de la Kiev.

Mai multe detalii: Zelenski, mesaj pentru propagandiştii ruşi: „Cetăţenii ruşi vă vor urî pentru minciunile voastre şi pentru consecinţele lor”

Cel puțin 549 de civili au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei Rusiei, pe 24 februarie, arată cele mai noi date ale Oficiului pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite (OHCHR), potrivit CNN.

Cifrele, adunate până miercuri, 9 martie, și publicate joi, arată că alți 957 de oameni au fost răniți până acum, dar agenția ONU consideră că cifrele reale sunt „considerabil mai mari”, în special în zonele controlate de guvernul ucrainean.

„Primirea de informații din unele locații în care au avut loc ostilități intense a fost amânată și multe rapoarte așteaptă încă să fie verificate”, a precizat OHCHR, într-un comunicat de presă.

„Acest lucru este valabil, de exemplu, în orașele Volnovakha, Mariupol, Izium, unde există acuzații că ar exista sute de victime civile. Aceste cifre sunt în continuare verificate și nu sunt incluse în statisticile de mai sus”, menționează agenția ONU pentru Drepturile Omului.

Guvernatorul regiunii Nikolaiev din Ucraina, Vitaliy Kim, și-a anunțat planul de a oferi o linie telefonică pentru ceea ce el a numit soldații ruși „blocați” în prima linie în sudul Ucrainei, informează CNN.

Într-o înregistrare video publicată joi pe contul de Telegram al lui Kim, guvernatorul s-a adresat trupelor ruse, oferindu-le „o șansă” celor care nu vor să lupte.

„Care este problema rușilor? Ei nu vor să atace. Ei cred că au fost induși în eroare, li s-a spus că acestea sunt exerciții militare, aproape fiecare dintre ei spune asta. Dar nici nu se pot întoarce, pentru că spun că cei din orașul Kherson vor trage în ei când se vor retrage. Deci sunt blocați în acele sate, nu pot merge nici aici, nici acolo”, a afirmat guvernatorul regional.

CNN precizează că nu au existat relatări care să poată fi verificate în mod independent cu privire la dezertări din partea trupelor ruse.

Pe baza discuțiilor dintre localnici și trupele ruse „la granița dintre regiunile Mykolaiv și Kherson”, Kim și-a anunțat planul de a oferi o variantă pentru ca soldații ruși să evite confruntarea.

„Aș dori să înființez un fel de «coridor verde» pentru ruși, pentru cei care nu au tras în civili sau nu au comis încă vreo crimă. Pentru cei care și-ar dori să trăiască, voi organiza o linie telefonică pentru a suna, pentru a veni și pentru a rămâne în viață, dar și pentru a scăpa de închisoare dacă vreți să vă întoarceți în Rusia. Aranjez asta și sper că va funcționa”, a adăugat Kim.

Kim nu a fost foarte clar în privința opțiunilor sau garanțiilor de siguranță care ar putea fi oferite celor ce vor suna la această la linie telefonică. Guvernatorul a precizat că opțiunea „coridorului verde” nu se va aplica luptătorilor de artilerie și/sau personalului militar care se ocupă de lansarea de rachete, arătând că, pentru ceea ce au făcut în Mariupol, „tipii ăia nu au nicio șansă: fie fug, fie ajung să zacă în pământ”.

Publicația ucraineană Kyiv Post susține că soldații ruși care sunt capturați afirmă că nu se pot retrage „pentru că acasă ne-ar omorî ai noștri”.

When Russian militaries become taken into captivity, they say: „We can’t retreat because ours will kill us at home.” Russian militaries ignore the principles of humanity and kill themselves. pic.twitter.com/0tbhoQev6K

— KyivPost (@KyivPost) March 10, 2022

Invadarea ilegală și neprovocată a Ucrainei continuă, scrie Ministerul Apărării de la Londra, într-un mesaj pe Twitter, publicând o hartă cu cea mai recentă actualizare a informațiilor privind evoluția ostilităților.

The illegal and unprovoked invasion of Ukraine is continuing.

The map below is the latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 10 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/sxVhBRiORN

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/LDvFIy4UEA

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 10, 2022

Harta include zonele în care se dau lupte, locațiile, avansul și direcțiile probabile de atac ale forțelor ruse, precum și orașele și zonele deja ocupate sau încercuite de acestea.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a declarat joi, când a ajuns la summitul liderilor europeni de la Versailles, în Franța, că președintele rus Vladimir Putin „a crezut că va cuceri Ucraina”, dar „a eșuat”, relatează CNN și BBC.

„Putin a crezut că va cuceri Ucraina – a eșuat. A crezut că ne va diviza – a eșuat. A crezut că va slăbi relația transatlantică și a eșuat din nou. Acum trebuie să oprească războiul”, a spus Borrell, în fața reporterilor.

Borrell a mai susținut că, după ce țările europene își vor reduce dependența de exporturile rusești de energie, acestea vor fi „mult mai în siguranță”. „Va trebui să consumăm mai puțin gaz, clima cere asta. Pentru prima dată, geopolitica și clima merg împreună”, a adăugat șeful diplomației europene.

La rândul ei, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acesta este „un moment definitoriu pentru Europa”, dar și „un moment în care vedem că războiul lui Putin este o chestiune de rezistență a democrațiilor”.

La summitul șefilor de stat și de guverne de la Versailles, „vom regândi apărarea europeană, prin crearea unor capacități puternice”, a precizat Ursula von der Leyen. „Vom regândi energia. Trebuie să scăpăm de dependența de combustibilii fosili ruși și pentru asta avem nevoie de investiții masive în surse regenerabile. Aceasta este, de asemenea, o investiție strategică în securitatea și independența noastră”, a punctat președinta Comisiei Europene.

„De asemenea, vom discuta despre Ucraina ca parte a familiei noastre europene. Ne dorim o Ucraină liberă și democratică cu care să împărtășim un destin comun”, a subliniat Ursula von der Leyen.

Mulți oameni din orașul-port ucrainean Mariupol, aflat sub bombardamente, au rămas fără alimente pentru copiii lor, potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii (ICRC), citat de BBC.

Rezidenții din Mariupol mai spun că nu există apă sau încălzire în orașul unde peste 400.000 de oameni sunt asediați de forțele ruse de mai bine de o săptămână.

Echipa Crucii Roșii Internaționale din Mariupol relatează că localnicii au ajuns în prezent să se lupte între ei pentru mâncare, iar unii dintre aceștia fură combustibil din mașinile altor concetățeni.

De asemenea, toate magazinele și farmaciile din oraș au fost jefuite. Mai mult, orașul a pierdut alimentarea cu gaze naturale, iar cum temperatura pe timp de noapte este de așteptat să scadă la -5 grade Celsius, localnicilor le va fi extrem de greu să se încălzească. Echipa ICRC avertizează că oamenii se îmbolnăvesc deja.

Peste 60 de spitale din Ucraina au fost avariate de forțele ruse și cinci angajați din sistemul medical au fost uciși de când Rusia și-a început invazia, a anunțat joi ministrul ucrainean al Sănătății, Viktor Liașko, potrivit The Guardian.

Liașko a dat, într-o postare pe Facebook, vina pe „gloanțele teroriste rusești” pentru moartea acestor cinci cadre medicale.

Publicația britanică precizează că nu a putut verifica în mod independent cifrele oferite de oficialul guvernamental ucrainean.

Președintele SUA, Joe Biden, a dat vina joi pe președintele rus Vladimir Putin și pe invazia din Ucraina pentru creșterea prețurilor pe plan intern, dar a subliniat că acele costuri pe care Rusia trebuie să le suporte din cauza sancțiunilor americane impuse în urma acțiunii militare a Kremlinului sunt „mult mai devastatoare” decât costurile cu care se confruntă americanii acasă, relatează CNN.

Președintele american Joe Biden a reacționat astfel la informațiile potrivit cărora prețurile de consum au crescut cu peste 7,9% în ultimele 12 luni în SUA, sugerând că noul raport al indicelui prețurilor de consum reprezintă costul pe care americanii îl suportă din cauza invadării Ucrainei de către Rusia.

„Raportul de azi privind inflația arată că bugetele americanilor sunt afectate de creșterea prețurilor, iar familiile încep să resimtă astfel impactul faptului că Putin a majorat prețurile. O importantă cauză a creșterii inflației în această lună a avut-o creșterea prețurilor la gaz și energie, deoarece piețele au reacționat la acțiunile agresive ale lui Putin”, a declarat președintele SUA.

„Așa cum am spus de la început, vor exista costuri pe plan intern, pe măsură ce impunem sancțiuni paralizante ca răspuns la războiul neprovocat al lui Putin, dar americanii pot ști asta: costurile pe care le impunem lui Putin și prietenilor săi sunt mult mai devastatoare decât costurile pe care le suportăm”, a continuat liderul de la Casa Albă.

Acesta a indicat și eforturile pe care administrația pe care o conduce le depune pentru scăderea prețurilor, cum ar fi punerea pe piață a unor cantități de pretrol din rezerva strategică și alte acțiuni întreprinse pentru a consolida lanțurile de aprovizionare și a promova concurența.

Mai multe detalii: Biden: Costurile pe care Putin le suportă sunt „mult mai devastatoare” decât acelea cu care se confruntă americanii acasă

Autoritățile ucrainene au anunțat că 44 de autobuze de evacuare care transportau aproximativ 2.000 de persoane au părăsit joi orașul Izium, din estul țării, informează CNN.

Oamenii evacuați vor ajunge în orașul Dnipro, din centrul Ucrainei, potrivit consilierului prezidențial Kirill Timoshenko.

Timoshenko a precizat că au fost livrate ajutoare umanitare pentru cei care se află încă în Izium, oraș care a suferit pagube mari din cauza atacurilor trupelor ruse.

Spitalul din Izium a fost avariat marți de bombardamente și o mare parte a orașului nu are curent electric și apă.

Oleg Ustenko, principalul consilier economic al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat joi că forțele ruse invadatoare au distrus până acum infrastructură, clădiri și alte bunuri fizice în valoare de cel puțin 100 de miliarde de dolari, potrivit Reuters.

Ustenko a precizat, în cadrul unui eveniment online găzduit de Institutul Peterson pentru Economie Internațională, că războiul a forțat 50% din întreprinderile ucrainene să se închidă complet, în timp ce restul funcționează cu mult sub capacitatea lor.

Oficialul ucrainean a adăugat că această estimare a daunelor include drumuri, poduri, spitale, echipamente și alte bunuri.

Întrebat cum ar putea să fie finanțat efortul de reconstrucție, Ustenko a spus că o parte din bani ar putea proveni din activele rusești care sunt înghețate în întreaga lume, inclusiv activele Băncii Centrale ruse aflate în afara țării, indisponibilizate din cauza sancțiunilor occidentale. Bunurile confiscate ale oligarhilor ruși bogați ar putea fi, de asemenea, transferate într-un fond de reconstrucție, a adăugat Ustenko.

Acesta a precizat că rezervele fiscale ale Ucrainei sunt în prezent de aproximativ 27,5 miliarde de dolari, în scădere de la aproximativ 30 de miliarde de dolari, cât erau înainte de invazie.

În ciuda unor presiuni asupra monedei naționale, hrivna, ucrainenii din zonele care nu sunt ocupate de forțele ruse pot scoate numerar din bancomate, fără a mai sta la cozile lungi văzute în primele două zile de război, iar cardurile de credit și alte sisteme de plată electronică funcționează în mod normal, a adăugat acesta.

„Chiar și în acele orașe încercuite de armata rusă… (rezidenții, n.r.) își pot folosi cardurile”, a mai spus Ustenko.

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder se întâlnește la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin pentru discuții privind încheierea războiului din Ucraina, relatează publicația Politico, care citează surse apropiate acestei chestiuni, potrivit Reuters.

Vizita la Moscova vine după ce Gerhard Schroeder a discutat la Istanbul cu un politician ucrainean care este membru al delegației țării pentru negocierile de pace cu Rusia, au declarat sursele pentru Politico.

Schroeder, cancelar al Germaniei din 1998 până în 2005, a fost adesea criticat pentru legăturile sale cu companiile rusești și este considerat un apropiat al liderului de la Kremlin.

Fostul cancelar german este membru în Consiliul de Administrație al gigantului petrolier rus Rosneft și președinte al comitetului de acționari al companiei care se ocupă de construirea gazoductului Nord Stream 2, conductă care a constituit obiectul sancțiunilor impuse de Statele Unite.

Mai mulți politicieni ai guvernului german i-au cerut lui Schroeder să renunțe la aceste funcții, în contextul în care alți foști lideri germani au anunțat că demisionează din pozițiile pe care le au în consiliile de administrație ale companiilor ruse din cauza invadării Ucrainei de către Rusia.

Președintele Vladimir Putin a anunțat joi, la televiziunea națională, că Executivul rus ar putea prelua activele companiilor străine care se retrag din țară pe fondul sancțiunilor economice impuse de Occident, potrivit BBC.

Liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia ar putea să „introducă managementul extern” pentru acele afaceri care își închid unitățile de producție și să „predea aceste întreprinderi celor care sunt dispuși să lucreze”.

„Vom găsi o modalitate legală pentru a face acest lucru”, a precizat Putin.

Acesta a vorbit despre țările care fac „pași neprietenoși” împotriva Rusiei și economiei acesteia, referindu-se la sancțiunile impuse Moscovei de către Occident.

Președintele rus a mai spus că cererea pentru anumite bunuri a crescut, dar că nu are nicio îndoială că aceste probleme vor fi rezolvate – „oamenii vor înțelege că pur și simplu nu există ceva pe care să nu-l putem rezolva”.

Acesta a arătat că țările din Vest „și-au chemat cetățenii să strângă cureaua și să se îmbrace cu niște haine calde”, iar apoi a dat vina pe sancțiuni pentru agravarea situației. „Totul arată foarte ciudat”, a precizat Putin.

Liderul de la Kremlin a continuat insistând că Rusia își îndeplinește obligațiile privind aprovizionarea cu energie și că nu este de vină pentru creșterea prețurilor. „Este rezultatul propriilor lor calcule greșite – nu ne învinovățiți pe noi pentru asta”, a mai susținut Putin.

În urma sancțiunilor economice impuse de Occident, guvernul rus a stabilit o listă cu bunurile și echipamentele importate anterior în Rusia din străinătate care nu vor putea fi exportate până la sfârșitul anului, a anunțat joi serviciul de presă al Cabinetului de Miniștri, potrivit CNN.

Potrivit unui comunicat oficial publicat pe site-ul guvernului rus, lista cuprinde peste 200 de articole, inclusiv „de tehnologie, telecomunicații, echipamente medicale, vehicule, mașini agricole și echipamente electrice”, precum și „mașini, locomotive de tren, containere, turbine, metal și mașini de prelucrare a pietrei, monitoare, proiectoare, console și panouri”.

„Exportul acestor bunuri este limitat temporar la toate țările străine, cu excepția statelor Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA), Abhazia și Osetia de Sud”, precizează guvernul rus.

Mai multe detalii: Rusia interzice scoaterea din țară a tehnologiei și a echipamentelor importate anterior din Vest, până în 2023

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a anunțat că țara sa este dispusă să rămână în afara NATO dacă membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine îi garantează un ”sistem de garanţii similar celui al NATO”, potrivit CNN.

„Constituția noastră prevede să aderăm în cele din urmă la NATO ca membru cu drepturi depline și să ne bucurăm de garanții de securitate. Dar înțelegem că acest lucru nu se va întâmpla imediat sau în viitorul apropiat”, a spus Dmytro Kuleba, după discuțiile purtate joi cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în Turcia.

El a adăugat că Ucraina este conștientă că NATO nu este pregătită să acționeze colectiv pentru a opri războiul și pentru a-i proteja pe civilii ucraineni de atacurile rusești.

„Acest lucru ridică o întrebare: cum să asigurăm securitatea Ucrainei de acum înainte, până la o eventuală aderare la NATO”, a precizat Kuleba.

„Dacă am putea ajunge la un acord în care un sistem de garanții similar cu cel prevăzut de Carta Atlanticului de Nord ar putea fi acordat Ucrainei de către membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia”, precum și de către vecinii Ucrainei, atunci „suntem gata să discutăm o asemenea variantă”, a adăugat ministrul de Externe.

„Ucraina se află într-un vid de securitate și trebuie să gândim creativ cum am putea să rezolvăm această problemă”, a mai spus Kuleba.

Întâlnirea lui Kuleba cu Lavrov de joi s-a încheiat fără un acord între cele două părți cu privire la coridoarele de evacuare din zonele asediate sau cu privire la încetarea focului în Ucraina.

Mai multe detalii: Ucraina este dispusă să renunţe la intrarea în NATO dacă Consiliul de Securitate al ONU şi ţările vecine îi garantează securitatea. Anunțul făcut de ministrul de externe

Autoritățile locale din Mariupol, orașul-port din sudul Ucrainei care se află sub un asediu continuu în ultimele zile, au anunțat că 24 de bebeluși s-au născut de miercuri până joi, îndemnându-i pe locuitori să reziste împotriva forțelor ruse.

„În ciuda războiului, Mariupol continuă să trăiască. De ieri până astăzi, în orașul nostru s-au născut 24 de bebeluși. Să nu mai fie vreodată un alt război în viața noilor noștri localnici. Să nu mai fie niciodată un alt război în orașul nostru natal. Ucraina va învinge. Mariupol, rezistă!”, au transmis autoritățile locale din Mariupol, pe canalul oficial de Telegram.

Președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskiy, a anunțat că joi a continuat să discute cu liderii altor țări europene, potrivit The Guardian.

Acesta a precizat că a discutat cu premierul britanic Boris Johnson despre sprijin suplimentar pentru Ucraina din partea Regatului Unit, iar cu președintele francez Emmanuel Macron despre negocierile de pace.

Continued dialogue with the leaders of the UK & France. Informed about new crimes of Russia against 🇺🇦 people. Further support for 🇺🇦 was discussed with 🇬🇧 PM @BorisJohnson. We also focused on peace talks with 🇫🇷 President @EmmanuelMacron. We must stop the war. #StopRussia

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 10, 2022

Anterior în cursul zilei, liderul ucrainean a anunțat că a vorbit și cu cancelarul german Olaf Scholz despre negocierile de pace.

Discussed the course of peace talks with Chancellor @OlafScholz. Stressed the importance of increasing defense support for 🇺🇦 and sanctions pressure on Russia. Raised the issue of Ukraine’s membership in the EU on the eve of the informal summit of 🇪🇺 leaders.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 10, 2022

Primarul Vitali Klitschko, a anunțat, într-o intervenție televizată, că jumătate din populația totală a capitalei Ucrainei a părăsit orașul, în timp ce forțele ruse avansează spre Kiev, relatează AFP, potrivit The Guardian.

„Din informațiile noastre, unul din doi locuitori ai Kievului a părăsit orașul. Aproape două milioane de oameni au plecat până acum. Cu toate acestea, Kievul a fost transformat într-o fortăreață. Fiecare stradă, fiecare clădire, fiecare punct de control au fost fortificate”, a declarat edilul.

O filmare cu atacul auspra unui convoi de blindate rusești în orașul Brovari din regiunea Kiev a fost publicată joi de serviciul de informații al armatei ucrainene, pe Twitter.

„Comandantul regimentului ocupanților, colonelul Zaharov, a fost lichidat. În timpul luptelor din districtul Brovari, trupele rusești fost forțate să treacă în apărare după ce au suferit pierderi semnificative de personal și echipament”, a scris serviciul de informații ucrainean, în dreptul imaginilor postate pe Twitter.

Vezi imaginile cu atacul asupra coloanei de tancuri.

Președintele Ucrainei s-a adresat din nou națiunii și a condamnat relatările rușilor care susțin că în maternitatea bombardată nu se aflau civili.

„Televiziunea rusă a menționat atacul de la Mariupol. Dar au mințit când au spus că nu erau copii și femei în spital, ci că se adăposteau acolo «naționaliști». Mint cu nerușinare, așa cum o fac mereu”, a spus Volodimir Zelenski.

„Vom face tot posibilul să identificăm proprietățile propagandiștilor ruși și le vom confisca. Vă plac viața în lux și țările europene? Acum luați-vă adio de la ele”, a mai declarat președintele.

„De 15 zile ne apărăm țara. Am perseverat, armata ucraineană respinge atacurile în zonele-cheie. Grație armatei noastre, Gărzii Naționale, polițiștilor și grănicerilor și tuturor celor care s-au alăturat defensivei, nu am devenit sclavi. Și nu vom fi niciodată, pentru că acesta este spiritul nostru, destinul nostru”, a mai spus el.

Președintele rus Vladimir Putin a avut, săptămâna aceasta, discuții telefonice cu președintele francez Emmanuel Macron și cu cancelarul german Olaf Scholz, transmite purtătorul de cuvânt al liderului de la Kremin, citat de agenția rusă Tass. „Am continuat să discutăm pe tema Ucrainei”, a spus Dmitri Peskov.

Informația a fost confirmată și de Palatul Elysée, care a transmis că liderii francez și german i-au cerut din nou lui Putin „încetarea imediată a focului”. Aceștia au insistat ca Rusia și Ucraina să negocieze cât mai repede orice soluție la această criză.

Cei trei lideri spun că rămân în contact în următoarele zile, iar cei doi lideri din UE vor avea și o întâlnire lângă Paris pentru discuții tema războiului din Ucraina.

Autoritățile din Mariupol au anunțat, în urmă cu câteva minute, că noi bombardamente au loc în zone rezidențiale din oraș.

„Bombele lovesc locuințe. Se trage și în Universitatea tehnică Azov. Alte bombardamente au loc în zona Teatrului Drama. Încă nu s-a clarificat numărul de victime”, au anunțat autoritățile din Mariupol pe canalul oficial de Telegram.

„Centrul orașului Mariupol acum. Rușii continuă să «nu atace» Ucraina”, au transmis autoritățile din Mariupol, alături de un alt filmuleţ cu distrugerile de azi.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a oferit joi un răspuns neașteptat la întrebarea unui reporter, asigurând că forțele ruse nu au atacat Ucraina. „Nu plănuim să atacăm alte țări”, a declarat el unui reporter turc. „Nu am atacat nici Ucraina”, a adăugat Lavrov, la finalul negocierilor cu ministrul ucrainean de externe.

El a repetat astfel afirmațiile Moscovei potrivit cărora țara a fost nevoită să desfășoare o „operațiune militară specială” în Ucraina pentru a-și asigura propria securitate.

Mai multe detalii: Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei: „Nu vom ataca alte țări, de fapt nu am atacat nici Ucraina”

Negocierile de pace dintre Dmitro Kuleba și Serghei Lavrov s-au încheiat după aproximativ o oră, fără niciun rezultat.

„Am venit aici cu un scop umanitar, pentru a pleca de la întâlnire cu o decizie de a organiza un coridor umanitar către și dinspre Mariupol”, a declarat Kuleba. „Cea mai tragică situație este acum în orașul Mariupol, care a fost bombardat, lovit de artilerie.”, a adăugat șeful diplomației ucrainene. El a spus însă că nu au ajuns la un acord cu Lavrov.

Citește ce au declarat cei doi miniștri la sfârșitul negocierilor: Întâlnire scurtă, fără rezultate în Antalya. Kuleba: „Nu au existat progrese” către o încetare a focului

Peste 2,3 milioane de oameni au fugit din Ucraina în cele 15 zile de război, anunță ONU, într-o nouă actualizare privind criza refugiaților.

Potrivit autorităților române, numărul refugiaților ucraineni care au intrat în România a ajuns la 343.515. Dintre aceștia, 84.671 au și rămas în țara.

Citește și: Peste 340.000 de refugiaţi ucraineni au intrat în România de la începutul războiului

Rusia susține că forțele sale nu au bombardat o maternitate, ci o clădire preluată de mult timp de trupele ucrainene, informează Reuters. În urma atacului, trei persoane au murit, printre care o fetiță, iar mai multe femei însărcinate au fost evacuate.

„Aşa se nasc ştirile false”, a transmis reprezentantul permanent adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Poliaski, într-un mesaj pe contul de Twitter.

Poliaski a susținut că Rusia a avertizat pe 7 martie că spitalul a fost transformat într-un obiectiv militar din care trag „radicalii” ucraineni. Afirmații similare au venit și din partea purtătoarei de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, care a acuzat miercuri Ucraina că a stabilit poziții de luptă în spitalul bombardat din Mariupol.

Mai multe informații: Rusia califică drept ”fake news” acuzația că a bombardat maternitatea din Mariupol, susținând că acolo erau trupe ucrainene

Negocierile Ucraina-Rusia la nivel de miniștri de Externa a început în Antalya, a anunțat un oficial al diplomației de la Kiev, care a și postat pe Twitter o imagine.

Talks between the foreign ministers of Ukraine, Turkey and the Russian Federation on ending Russian aggression against Ukraine have commenced in Antaliya. pic.twitter.com/LUDCClMNaQ

— Oleg Nikolenko (@OlegNikolenko_) March 10, 2022

Mai multe informații: Întâlnirea miniștrilor de Externe Kuleba și Lavrov a început în Turcia, cu „așteptări limitate”

Trei persoane și-au pierdut viața în bombardamentele ruse de ieri asupra maternității din Mariupol, printre care și o fetiță, au confirmat joi, pentru BBC, autoritățile locale din orașul ucrainean.

Alte cel puțin 17 persoane au fost rănite, printe acestea copii, femei însărcinate și personal medical.

„Sunt absolut sigur că știau ce este această clădire, este al treilea spital pe care îl distrug în oraș. Sunt convins că l-au țintit intenționat”, a declarat Sergei Orlov, viceprimarul din Mariupol.

Organizația Mondială a Sănătății a verificat cel puțin 18 atacuri diferite asupra unor unități medicale în Ucraina de la începutul invaziei ruse.

Dmitro Kuleba a ajuns, joi dimineață, în Antalya, acolo unde se află deja ministrul rus de externe. Discuțiile dintre cie doi sunt așteptate să înceapă în mai puțin de o oră, în prezenta ministrului turc, Mevlut Cavusoglu, care va fi mediator, relatează AFP.

Într-un video postat anterior pe Facebook, Kuleba a menționat că așteptările sale de la această întrevedere sunt „limitate”, în contextul în care forțe ruse bombardează marile orașe ucrainene. El a precizat că succesul acestor negocieri depinde „de instrucţiunile şi directivele care i-au fost date lui Lavrov” de către Kremlin.

De la izbucnirea războiului, Rusia și Ucraina au negociat de mai multe ori, dar este pentru prima oară când Moscova trimite un ministru pentru discuții privind invazia sa în țara vecină.

🇺🇦 Глава МЗС Дмитро Кулеба прибув до Анталії. Там заплановані переговори з міністром закордонних справ росії Лавровим. pic.twitter.com/SH2bcu1v6y

— Телеканал „Прямий” (@prm_ua) March 10, 2022

Discuțiile dintre cei doi miniștri au loc și în urma eforturilor președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a juca un rol de mediator. „Lucrăm pentru a împiedica această criză să se transforme în tragedie. Sper că întâlnirea între miniştri va deschide calea unei încetări a focului permanente”, a declarat Erdogan miercuri.

Un clip în care doi ucraineni dezamorsează o bombă neexplodată cu ajutoul unei sticle cu apă a devenit viral pe rețelele de socializare. Înregistrarea de 31 de secunde a fost vizualizată de aproape 1,5 milioane de ori, informează News.ro.

This #Russia-dropped bomb would flatten a building — and yet these #Ukraine EODs defuse it with 2 hands and a bottle of water, while shells audibly land nearby.

Mind boggling bravery.pic.twitter.com/KvCZeOxRyz

— Charles Lister (@Charles_Lister) March 9, 2022

„Această bombă aruncată de Rusia ar distruge o clădire – şi totuşi aceşti specialişti din Ucraina o dezamorsează cu mâinile şi o sticlă de apă, în timp ce obuzele se aud în apropiere. Un curaj uluitor”, a declarat Charles Lister, director al programelor de combatere a terorismului şi extremismului din Siria la Institutul pentru Orientul Mijlociu, potrivit The Guardian.

Imaginile surprinse din satelit arată clădiri rezidențiale devastate, parcuri distruse și magazine alimentare în flăcări, după bombardamentele trupelor ruseşti în orașul portuar ucrainean Mariupol, unde peste 1.100 de persoane şi-au pierdut viaţa în cele nouă zile de asediu.

Mai multe imagini: Dezastrul din Mariupol, văzut din satelit. Cum arăta orașul ucrainean înainte și cum arată acum

Sirenele au răsunat joi dimineață în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Bombardamente au fost și peste noapte, acuză autoritățile ucrainene.

În Sumi, un băiat de 13 ani și două femei au murit în urma atacurilor din timpul nopții.

„Aviația inamicilor a lovit locuințele oamenilor. Cinci au fost salvați de sub dărâmături, dintre care doi copii. Clădirea poliției a fost distrusă parțial”, a declarat guvernatorul regiunii Sumi, Dmitro Zhyvytsky, potrivit The Guardian.

Situația în Mariupol rămâne dramatică. În cele nouă zile de asediu asupra portului de la Marea Azov cel puțin 1.200 de civili au fost uciși, potrivit primarului.

„Nouă zile. Nouă zile de blocadă în Mariupol. (…) Nouă zile – 1.207 de civili din Mariupol uciși. Nouă zile de genocid asupra populației civile”, a scris primarul.

Unul dintre bombardamentele de miercuri a lovit o maternitate.

„Bombardamentul aerian este dovada finală. Dovada că are loc un genocid al ucrainenilor (…) Nu am fi făcut așa ceva niciodată și niciodată nu am fi comis o crimă de război ca aceasta în orașele Donețk sau Lugansk și în nicio regiune”, a denunțat președintele Zelenski.

Cu câteva ore înainte ca maternitatea și spitalul de copii din Mariupol să fie bombardate, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a acuzat Ucraina că a stabilit poziții de luptă în interiorul unității medicale, informează CNN.

În cadrul obișnuitului briefing de presă zilnic, Zakharova a afirmat că „la Mariupol, batalioanele naționale ucrainene, după ce au expulzat personalul și pacienții din maternitate, au echipat mai multe poziții de luptă în interiorul acesteia”.

Aceasta a mai susținut că au existat „numeroase înregistrări video care infirmă falsurile ucrainene, confirmând faptul că crimele Kievului împotriva cetățenilor săi sunt comise din abundență în spațiul public”.

Imaginile video care au apărut după bombardamentul asupra spitalului a arătat ă acolo erau atât pacienți, cât și personal medical, inclusiv gravide în travaliu, care au fost scoase din unitatea spitalicească.

Atacul asupra spitalului de copii și maternității din Mariupol a avut loc deși Rusia a fost de acord cu o încetare temporară a ostilităților, de 12 ore, pentru a permite ca civilii să poată fi evacuați din mai multe orașe.

Consiliul orășenesc din Mariupol a publicat un videoclip cu spitalul devastat și a acuzat forțele ruse că au lansat mai multe bombe asupra acestuia. „Clădirea unității medicale în care copiii au fost îngrijiți până acum este complet distrusă”, a precizat consiliul orașului.

Ministerul ucrainean de Interne a anunțat că peste 3.000 de oameni din orașele Irpin și Vorzel, ocupate de forțele ruse, au reușit miercuri să fugă din calea războiului, relatează CNN. Cele două localități sunt situate la nord de Kiev.

„La evacuare au participat aproximativ o sută de autobuze și ambulanțe. Printre cetățenii salvați se numără câteva sute de copii, bătrâni și persoane grav bolnave”, a transmis Ministerul de Interne.

Instituția a reluat declarațiile anterioare ale autorităților locale conform cărora mulți alți ucraineni au fost împiedicați să părăsească orașele din nordul Kievului, în ciuda acordului dintre Ucraina și Rusia de înființare a „coridoarelor verzi” pentru cinci zone din apropierea capitalei, astfel încât civilii să poată fugi din calea ostilităților.

„Potrivit poliției, ocupanții (forțe ruse, n.r.) au oprit convoaiele umanitare care părăseau astăzi Bucha, Gostomel și Borodyanka. Din această cauză, unii oameni au fost nevoiți să-și riște viața pentru a părăsi Bucha spre Irpin și apoi să plece cu un convoi de localnici”, au transmis autoritățile locale.

Pentagonul a reconfirmat, miercuri, prin vocea purtătorului său de cuvânt, John Kirby, că nu va permite transferul avioanelor de luptă poloneze în Ucraina, precizând însă că Statele Unite sunt deschise să colaboreze cu aliații săi occidentali în alte moduri pentru a crește capacitățile de apărare antiaeriană ale Ucrainei, relatează BBC și CNN.

John Kirby a declarat că secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, i-a transmis acest mesaj omologului său polonez, Mariusz Błaszczak, în cursul zilei.

Lloyd Austin i-a spus ministrului polonez al apărării că SUA nu sprijină transferul avioanelor MiG-29 către forțele aeriene ucrainene „în acest moment”, nici măcar în varianta ca Polonia să le transfere în Ucraina, iar SUA să trimită la schimb Poloniei avioane de luptă moderne.

Kirby a lăudat maniera strategică în care Ucraina și-a folosit capacităţile sale actuale pentru a tempera înaintarea trupelor ruse, dar a precizat că „suplimentarea cu avioane a forțelor ucrainene nu le va îmbunătăți în mod semnificativ eficiența”.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a mai spus că transferul avioanelor poloneze de luptă de la Ramstein, principala bază a forțelor aeriene americane din Germania, așa cum a propus Varșovia, are un „risc ridicat” și „ar putea fi confundat de ruși drept un pas care să ducă la escaladarea conflictului”.

„Acest lucru nu numai că nu este unul bun pentru NATO, dar nu este bun nici pentru Statele Unite și pentru securitatea noastră națională”, a punctat Kirby.

Într-un comunicat de presă transmis anterior în cursul zilei de miercuri, Departamentul de Apărare al SUA a anunțat că perspectiva ca avioanele să plece de la baza Ramstein ca „să zboare în spațiul aerian ucrainean care este contestat de Rusia ridică îngrijorări serioase pentru întreaga alianță NATO”.

Ucraina a cerut ajutorul cancelarului german Olaf Scholz pentru intermedierea unei întâlniri între liderul ucrainean Volodimir Zelenski și cel de la Kremlin, Vladimir Putin, anunță agenția UNIAN.

Potrivit lui Igor Jovkova, adjunctul Biroului Președintelui Ucrainei, cancelarul federal al Germanii și partenerii internaționali ar trebui să contribuie la organizarea acestei întâlniri, în cadrul căreia „s-ar putea discuta multe aspecte”.

Mai multe detalii: Kievul, solicitare către Germania să ajute la organizarea negocierilor Zelenski – Putin

Compania Nestle și de tutun Philip Morris și Imperial Brands s-au alăturat, miercuri, lungii liste a multinaționalelor care se retrag de pe piața rusă, pe măsură ce presiunea consumatorilor din Occident pentru ca marile companii să ia atitudine față de invadarea Ucrainei de către Rusia crește, informează Reuters.

Cel mai mare grup de produse alimentare ambalate din lume s-a aliniat cu rivalii Procter & Gamble și Unilever, pentru stoparea investițiilor în Rusia, în timp ce producătorul de țigări Philip Morris a precizat că-și va reduce producția. Imperial Brands a mers mai departe și decis să-și suspende întreaga producție.

Deciziile acestor companii au venit după ce Coca-Cola și McDonald’s au oprit vânzările în Rusia, deși un important membru al partidului de guvernământ a avertizat că firmele străine care se închid ar putea să își vadă operațiunile naționalizate.

Adidas, Pepsi, Starbucks, KFC sunt alte mari companii internaționale care fie s-au retras din Rusia, fie au anunțat că-și întrerup investițiile în această țară.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a ajuns miercuri în orașul Antalya, din sudul Turciei, potrivit unui martor Reuters, înaintea discuțiilor planificate pentru joi cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba.

Întâlnirea ar fi prima între cei mai importanți diplomați ai acestor două state, de când Rusia a invadat Ucraina, în urmă cu două săptămâni.

Anunțul întâlnirii celor doi miniștri de Externe a fost făcut, luni, 7 martie, de omologul lor turc, Mevlut Cavusoglu, care a precizat că aceștia vor avea o discuție în marja Forumului diplomatic din Antalya. Cavusoglu a mai anunțat că va participa și el la întâlnirea din Turcia a celor doi diplomați. Atât Rusia, cât și Ucraina, au confirmat ulterior că Lavrov și Kuleba vor discuta la Antalya.

Președintele Ucrainei a cerut din nou, indirect, o întâlnire față în față cu omologul său rus, Vladimir Putin, într-un interviu acordat miercuri publicației germane Bild. Acesta a adăugat că poate face compromisuri pentru a pune capăt războiului, doar în situația în care și cealaltă parte este dispusă să acționeze la fel.

Liderul ucrainean că nu-și face griji pentru siguranța lui, în războiul cu Rusia, ci pentru Ucraina și situația disperată din multe regiuni ale țării, rămase fără bunuri esențiale. De asemenea, Zelenski a catalogat ceea ce se întâmplă acum la Mariupol este o „catastrofă umanitară”. „Oamenii care vin cu ajutoare sunt împușcați și ei, iar soldații ruși nu îi lasă să treacă”, a afirmat președintele Ucrainei.

Zelenski a comentat și solicitarea Kremlinului de a accepta independența Donbasului și a peninsulei Crimeea, spunând că toate eforturile lui sunt în direcția unor negocieri pentru pace.

Marți, Zelenski a făcut declarații similare, anunțând, într-un interviu acordat postului ABC, că este dispus să discute statutul Crimeei şi al Republicilor Populare Doneţk şi Lugansk cu preşedintele rus, Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat miercuri și a transmis că Zelenski trebuie să recunoască Crimeea ca regiune rusă, precum şi independenţa republicilor separatiste Doneţk şi Luhansk, relatează news.ro citând CNN.

„Poziţia noastră este bine cunoscută. Crimeea este o regiune rusă şi acest lucru trebuie recunoscut atât de facto, cât şi de jure”, a declarat Peskov.

„În ceea ce priveşte republicile DPR (republica separatistă Donețk, n.r.) şi LPR (republica separatistă Luhansk, n.r.) , acestea sunt state suverane independente şi sunt recunoscute de Federaţia Rusă. Acest lucru trebuie, de asemenea, recunoscut atât de facto, cât şi de jure”, a adăugat reprezentantul Kremlinului.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski cere o întâlnire cu Vladimir Putin: „Numai prin discuții directe putem pune capăt acestui conflict”. Ce spune despre cedarea regiunilor separatiste

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis miercuri seară un comunicat de presă în care respinge afirmația purtătorului de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, prin care se acreditează ideea că pe teritoriul României ar fi fost relocate aeronave de luptă ucrainene, care astfel „nu iau parte la confruntări”.

„Afirmația este în totalitate falsă. Pe teritoriul României nu se află aeronave militare ucrainene. Cel mai probabil, se încearcă specularea exemplului aeronavei militare ucrainene Suhoi 27 care a solicitat, în 24 februarie – prima zi a invaziei ilegale a armatei ruse în Ucraina, aterizarea de urgență în România”, precizează MApN.

Ministerul amintește că a comunicat „cu maximă transparență situația acestei aeronave, care a fost gestionată cu respectarea strictă de către autoritățile române a normelor legislative naționale și internaționale aplicabile în astfel de situații, fapt cunoscut, cu siguranță, de reprezentanții Federației Ruse”.

Aeronava a fost returnată autorităților ucrainene, fără armament la bord și nu se mai află pe teritoriul României, menținează MApN.

„Și situația celor 14 elicoptere ucrainene civile, neînarmate, a fost comunicată în mod transparent și oportun. Autoritățile ucrainene au solicitat părții române aprobări diplomatice de survol cu destinația finală Ghimbav, jud. Brașov, pentru un număr de 14 elicoptere configurate pentru executarea misiunilor civile, nefiind înarmate, în scopul efectuării operațiunilor de mentenanță la Airbus Helicopters România, potrivit contractelor în vigoare”, a mai transmis Ministerul Apărării.

Conform sursei citate, în urma primirii aprobărilor de survol din partea autorităților române, pentru toate cele 14 elicoptere au fost depuse marți, 8 martie, și miercuri, 9 martie, planuri de zbor în sistemul de trafic aerian civil, aeronavele aflându-se deja la destinația finală.

Acordul de încetare a focului, timp de 12 ore, în cele șase regiuni din Ucraina, a încetat la ora locală 21 (ora 7 p.m. GMT). Miercuri, peste 40.000 de civili au fost evacuați din întreaga țară, deși autoritățile au întâmpinat dificultăți serioase pentru a-i scoate pe oameni din zonele de conflict din jurul orașelor Kiev, Harkov și Mariupol, a anunțat negociatorul ucrainean David Arakhamia, potrivit The Guardian.

„Peste 40.000 de femei și copii au fost evacuați din toată Ucraina într-o singură zi. Am încercat să evacuăm 100.000, dar nu am reușit”, a scris acesta, într-o postare pe rețelele de socializare.

Potrivit Sky News, autoritățile ucrainene au anunțat că civilii au putut părăsi orașul Sumi, din nord-estul țării, părți din regiunea Kiev și orașul Enerhodar, din sud.

Doi oficiali din orașul asediat Mariupol, situat în sudul Ucrainei, afirmă că aproximativ 1.300 de civili au fost uciși acolo de la începutul invaziei ruse, potrivit CNN.

Orașul a fost bombardat pentru prima dată în debutul conflictului militar și este asediat de aproape o săptămână.

„Informațiile preliminare arată că 1.300 de locuitori din Mariupol au murit deja în timpul blocadei efect de genocid, impusă de Federația Rusă”, a declarat Petr Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol, pentru agenția ucraineană de presă UNIAN.

„Vom lupta pentru fiecare cetățean”, a adăugat acesta.

Anterior în cursul zilei de miercuri, viceprimarul Mariupolului, Serghei Orlov, a declarat că cel puțin 1.207 de victime ale bombardamentelor au fost confirmate până marți, 8 martie.

„Nici măcar nu putem număra câți oameni au fost uciși pe străzi de bombardamente și focuri de artilerie”, a spus Orlov, pentru CNN.

Amazon a suspendat accesul la serviciul său de streaming Prime Video în Rusia, a anunțat marți, 8 martie, compania, potrivit CNN. De asemenea, gigantul comerțului electronic nu va mai livra de acum produse pentru clienții din Rusia și din Belarus.

Mai mult, Amazon a anunțat și că nu mai vinde „New World”, jocul video multiplayer online recent lansat de companie, pe teritoriul Federației Ruse.

Aceste decizii marchează ultimii pași ai Amazon de retragere din Rusia și coincid cu o mișcare raportată anterior de CNN – aceea de a opri noile înscrieri pentru Amazon Web Services (AWB), platforma sa de cloud computing extrem de profitabilă.

„Având în vedere situația actuală din Rusia și Ucraina, am luat măsuri suplimentare în regiune”, a transmis Amazon, într-o postare pe blogul său. „Am suspendat expedierea de produse către clienții din Rusia și Belarus și nu vom mai accepta noi clienți AWS din Rusia și Belarus și nici vânzători terți ai serviciilor noastre. De asemenea, suspendăm accesul la Prime Video pentru clienții aflați în Rusia și nu vom mai primi comenzi pentru New World, care este singurul joc video pe care îl vindem direct în Rusia”, a precizat compania.

Amazon anunțase anterior că a oferit Ucrainei asistență în domeniul securității cibernetice Ucrainei și că a observat actori rău intenționați, de stat și nestatali, care încercau să atace cibernetic „organizații de caritate, ONG-uri și alte organizații de ajutor pentru a răspândi confuzie și a provoca distrugeri”.

Ministerul rus al Apărării a confirmat utilizarea sistemului de arme TOS-1A în Ucraina, care valorifică puterea rachetelor termobarice, susține Ministerul Apărării de la Londra, potrivit The Guardian.

Lansatorul „TOS-1A folosește rachete termobarice, creând efecte incendiare și explozive” devastatoare, afirmă Ministerul britanic al Apărării.

The Russian MoD has confirmed the use of the TOS-1A weapon system in Ukraine. The TOS-1A uses thermobaric rockets, creating incendiary and blast effects.

Watch the video below for more information about this weapon and its devastating impact.

🇺🇦 #StandWithUkraine🇺🇦 pic.twitter.com/d8PLQ0PhQD

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 9, 2022

Rachetele termobarice sunt numite și „bombe cu vid”, deoarece aspiră oxigenul din aerul înconjurător pentru a genera o explozie puternică și un val puternic de presiune, cu efecte distructive enorme. Citește mai multe aici: Ce sunt armele termobarice, „bombele cu vid” pe care Ucraina spune că Rusia le-a folosit în invazie: „Efectele lor pot fi îngrozitoare”

Marea Britanie nu va încearca să asigure o zonă de excludere aeriană deasupa coridoarelor umanitare în Ucraina, dar încearcă, în schimb, să ajute țara condusă de Volodimir Zelenski să se apere împotriva invaziei ruse, a declarat miercuri ministrul britanic de Externe, Liz Truss, potrivit Reuters.

„Realitatea este că înființarea unei zone de excludere aeriană ar duce la o confruntare directă între NATO și Rusia. Și nu vrem asta”, a afirmat Lizz Truss, într-o conferință de presă comună cu șeful diplomației americane, Anthony Blinken, la Washington, întrebată dacă aliații occidentali ar putea introduce o astfel de zona deasupra coridoarelor umanitare.

Lizz Truss a precizat însă că Regatul Unit și aliații occidentali vor furniza Ucrainei sisteme de apărare aeriană.

„Ceea ce vrem este să ne asigurăm că ucrainenii sunt capabili să-și apere propria țară cu cea mai bună selecție posibilă de arme antitanc și sisteme de apărare antiaeriană”, a afirmat ministrul britanic de Externe.

Lizz Truss a catalogat atacul asupra maternității din orașul Mariupol ca fiind unul „absolut dezgustător”.

Reacția ministrului britanic de Externe a venit după un nou apel al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, adresat Occidentului, pentru instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra țării sale, apel lansat în urma bombardării spitalului de copii și a maternității din orașul sudic Mariupol.

Lizz Truss a mai declatay că Regatul Unit încearcă să excludă pe deplin Rusia din sistemul de plăți financiare SWIFT și, de asemenea, să pună capăt utilizării petrolului și gazelor rusești în grupul G7 al celor mai bogate națiuni, potrivit BBC.

Mai mulți oficiali occidentali au avertizat că există o „îngrijorare serioasă” că președintele rus Vladimir Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în atacarea Kievului, relatează The Guardian.

Potrivit unei evaluări realizate de acești oficiali occidentali, un atac „înfiorător” asupra capitalei ucrainene ar putea fi declanșat în timp ce forțele ruse încearcă să depășească problemele logistice care aparent le-au afectat înaintarea spre Kiev.

„Cred că avem motive întemeiate să fim îngrijorați de posibila utilizare a armelor neconvenționale, parțial din cauza a ceea ce am văzut s-a întâmplat în alte teatre de operațiuni. De exemplu, am văzut asta în Siria. Este, deci, o preocupare serioasă pentru noi”, a declarat unul dintre oficiali.

Western officials warning they have „good reason to be concerned about the possible use of non conventional weapons” – ie chemical and biological – by Russia in Ukraine

— Dan Sabbagh (@dansabbagh) March 9, 2022

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a condamnat miercuri bombardarea spitalului de copii și a maternității din orașul Mariupol, din sudul Ucrainei, spunând: „Puține lucruri sunt mai imorale decât țintirea celor vulnerabili și lipsiți de apărare”, potrivit CNN și BBC.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, Boris Johnson a scris că Marea Britanie „analizează cum ar putea să ofere mai mult sprijin Ucrainei pentru a se apăra împotriva atacurilor aeriene și îi vom cere lui Putin să răspundă pentru crimele sale oribile”, adăugând hashtag-ul „#PutinTrebuieSăEșueze”.

There are few things more depraved than targeting the vulnerable and defenceless.

The UK is exploring more support for Ukraine to defend against airstrikes and we will hold Putin to account for his terrible crimes. #PutinMustFail https://t.co/JBuvB78HVC

— Boris Johnson (@BorisJohnson) March 9, 2022

Armata rusă ar fi distrus de la începutul invaziei în Ucraina 89 de avioane de luptă şi 57 de elicoptere dintr-un total de circa 250 de aparate de acest fel funcţionale (avioane şi elicoptere) deţinute de forţele aeriene ucrainene, a comunicat miercuri Ministerul rus al Apărării, care a mai susţinut că unele avioane militare ucrainene ar fi fost relocate în România şi prin urmare acestea nu participă la lupte, scrie agenţia Interfax, preluată de Agerpres.

„Când a fost lansată operaţiunea specială, Forţele Armate ale Ucrainei aveau până la 250 de avioane de luptă şi elicoptere în stare de funcţionare. Forţele Aerospaţiale Ruse au distrus 89 de avioane de luptă şi 57 de elicoptere la sol şi în aer”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konaşenkov.

„Unele dintre avioanele (de luptă) ucrainene au fost relocate în România şi nu iau parte la confruntări”, a mai susţinut Konaşenkov.

„La ora actuală observăm numai încercări izolate ale avioanelor de luptă ale Forţelor Aeriene Ucrainene de a decola. 90% dintre aerodromurile militare ucrainene, unde se află esenţialul forţei aeriene de luptă, au devenit inoperabile”, a adăugat reprezentantul armatei ruse.

Mai multe detalii: Ministerul rus al apărării, pentru Interfax: Rusia a distrus jumătate din aviația militară ucraineană, care a relocat aeronave de luptă în România

17 persoane au fost rănite în timpul atacului aerian rus care a lovit miercuri după-amiază un spital de copii și o maternitate din orașul ucrainean Mariupol, a anunțat guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, potrivit The Guardian.

Printre răniți se află inclusiv femei care se aflau în travaliu, a precizat guvernatorul regional.

Pavlo Kyrylenko a acuzat Rusia că a efectuat bombardamentele în timpul perioadei de încetare a focului convenită de cele două părți, menită să permită evacuarea civililor din orașul Mariupol, aflat sub asediu.

This one appears to show people being helped out of the hospital #Mariupol pic.twitter.com/pL8D1wsAhb

— Liz Cookman (@liz_cookman) March 9, 2022

Autoritățile locale din Bucha, oraș situat în apropierea capitalei Kiev și aflat sub atacaturile trupelor ruse de mai bine de o săptămână, spun că eforturile de miercuri pentru evacuarea oamenilor în siguranță au eșuat, informează CNN.

Ucraina și Rusia au convenit asupra înființării unui „culoar verde” pentru a ajuta mii de oameni încă blocați la periferia de nord a capitalei să poată părăsi zona.

Două dintre orașele din acel coridor umanitar sunt Bucha și Hostomel.

Consiliul orașului Bucha a anunțat că 50 de autobuze au fost blocate de armata rusă în localitatea Stoyanka, situată în apropiere. „Nu permit (rușii, n.r.) trecerea convoiului”, a transmis consiliul orașenesc.

„Evacuarea a fost împiedicată! Este imposibil să evacuăm locuitorii din Bucha și Hostomel astăzi”, a precizat instituția.

Echipele CNN au observat că sute de rezidenți din alte districte din jurul Kievului, unde au avut loc lupte grele, soseau într-un punct comun de adunare, în vestul orașului, la bordul a zeci de autobuze.

Președintele rus Vladimir Putin a discutat miercuri la telefon cu cancelarul german Olaf Scholz, a anunțat serviciul de presă al Kremlinului, citat de agenția rusă de presă Interfax.

„În contextul evoluției situației cu privire la operațiunea militară specială de apărare a Donbasului, părțile au discutat opțiuni de eforturi politice și diplomatice, inclusiv rezultatele rundei a treia a discuțiilor dintre delegația rusă și reprezentanții autorităților de la Kiev”, a precizat Kremlinul.

De asemenea, cei doi lideri au acordat „o atenție deosebită aspectelor umanitare ale situației din Ucraina și din republicile Donbas”, potrivit sursei citate.

„Președintele Rusiei l-a informat (pe cancelarul german, n.r.) cu privire la măsurile de organizare a coridoarelor umanitare pentru evacuarea civililor din zonele de ciocniri armate și la încercările întreprinse de militanții din formațiunile naționaliste de a împiedica evacuarea în siguranță a oamenilor”, mai susține Kremlinul.

Cel puțin 516 civili au fost uciși în Ucraina de când Rusia și-a început invazia, pe 24 februarie, a anunțat miercuri Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, în cea mai recentă monitorizare a sa, potrivit CNN. Astfel, sunt cu 42 de decese mai mult decât luni, precedenta actualizare a situației.

Alți 908 de civili au fost răniți, a precizat ONU miercuri.

„Majoritatea victimelor civile s-au înregistrat din cauza folosirii armelor explozive cu rază mare de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea și sisteme de rachete cu lansatoare multiple, precum și a utilizării rachetelor și a loviturilor aeriene”, a precizat ONU.

Numărul real al victimelor este „considerabil mai mare, mai ales pe teritoriul controlat de Guvernul ucrainean și mai ales în ultimele zile, pentru că primirea informațiilor din unele locații în care au avut loc lupte intense a fost amânată și multe rapoarte încă așteaptă să fie verificate”, a mai transmis Organizația Națiunilor Unite.

Urmărește-ne pe Google News