LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 157 | Explozii puternice în Harkov. Evacuarea civililor din Donețk este obligatorie, anunţă guvernul ucrainean

Autoritățile ucrainene vor începe să evacueze populația din Donețk înainte de venirea sezonului rece, întrucât în această iarnă, zonele populate nu vor avea căldură, a anunțat sâmbătă viceprim-ministrul Irina Vereshchuk, citată de Kyiv Independent.

În regiunea Doneţk, au mai rămas cica 200.000 de ucraineni, inclusiv 52.000 de copii. Dacă cineva refuză să fie evacuat, va fi obligat să semneze un document pentru a-și asuma responsabilitatea pentru eventualele riscuri, a spus Vereshchuk.

Nu există o alimentare adecvată cu electricitate și gaz în regiune, iar Rusia continuă să distrugă echipamentele de încălzire, a adăugat Vereshchuk.

Prima Doamnă a Ucrainei a anunţat sâmbătă că în urma Summit-ului Primelor Doamne şi Domnilor s-au strâns aproxiamtiv 200 de milioane de grivne (5,32 milioane de euro) pentru cumpărarea unor vehicule de ambulanţă pentru Ucraina, potrivit News.ro.

“Deja s-au alăturat strângerii de fonduri oameni din 51 de ţări. Cele mai mari contribuţii au venit din Ucraina, SUA, Germania, Marea Britanie şi Israel. Multe fonduri au fost donate de firme ucrainene”, a precizat Zelenska într-un interviu la televiziunea 1+1.

ONU a anunţat că este gata să investigheze atacul asupra închisorii din Donețk în urma căruia ar fi murit 40 de prizonieri de război, scrie The Kyiv Independent.

„În legătură cu recenta tragedie din închisoarea Olenivka, suntem gata să trimitem o echipă de experți capabilă să desfășoare o anchetă, cu permisiunea părților”, a declarat Farhan Haq, purtătorul de cuvânt adjunct al secretarului general al Națiunilor Unite.

Oficialii ucraineni au denunțat sâmbătă mesajul transmis de Ambasada Rusiei în Marea Britanie care a făcut apel ca luptătorii din batalionului Azov să aibă parte de execuții „umilitoare”, relatează The Guardian.

„Rusia este un stat terorist. În secolul 21, doar sălbaticii și teroriștii pot vorbi la nivel diplomatic despre faptul că oamenii merită să fie executați prin spânzurare. Rusia este un stat ce sponsorizează terorismul. De ce alte dovezi mai e nevoie?”, a transmis Andrii Iermak, şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, pe Telegram.

Rusia nu a renunțat la ideea de a organiza un „referendum” ilegal în două dintre regiunile de sud ale Ucrainei cu scopul de a le anexa și pregătește dosarele alegătorilor, potrivit Direcției de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, citată de Kyiv Independent.

În plus, partidul lui Vladimir Putin Rusia Unită a început să opereze în regiunile Herson și Zaporojie.

Potrivit Brigăzii 25 Aeropurtate, Sukhoi Su-25, o aeronavă care poate transporta arme nucleare, a fost doborâtă vineri cu un sistem portabil de apărare aeriană 9K38 Igla în regiunea Donețk.

Statul Major al Ucrainei a raportat sâmbătă că Rusia a pierdut 222 de avioane din 24 februarie.

Ambasada Rusiei în Marea Britanie a afirmat, într-o postare pe Twitter, că soldații ucraineni din regimentul „Azov” merită o moarte umilitoare, informează The Guardian.

„Luptătorii Azov merită să fie executați, dar nu prin împușcare, ci prin spânzurare, pentru că nu sunt soldați adevărați. Merită o moarte umilitoare”,  se arată în postare.

Rețeaua de socializare Twitter a marcat postarea ca încălcând regulile privind discursul instigator la ură, dar a decis să lase accesul liber la ea „în interesul publicului”.

Înaltul reprezentant al UE pentru politica externă și politica de securitate, Josep Borrell , a condamnat uciderea a zeci de  prizonieri de război ucraineni în penitenicarul din Olenivka, regiunea Donețk, ocupată de Rusia.

Tatiana Moskalkova, avocatul pentru drepturile omului în Federația Rusă, a anunțat, sâmbătă, că șapte femei de pe echipajele navelor civile ruse reținute în Ucraina s-au întors acasă, în Rusia.

„Am vorbit cu căpitanii navelor Volgo-Balt 225, Omsky-132, Svir, Rondo, Omsky-6, Volgo-Balt 244, Volgo-Balt 193. Șapte bucătărese de pe aceste nave s-au întors în Rusia. Starea lor de sănătate este normală. În prezent, 67 dintre marinarii noștri continuă să fie reținuți la Izmail”, a scris Tatiana Moskalkova pe Telegram.

Potrivit avocatului pentru drepturile omului din Federația Rusă, trei dintre rușii reținuți în Izmail s-au îmbolnăvit grav. „Știm trei persoane sunt grav bolnave. Starea lor de sănătate ne provoacă o mare îngrijorare. Am apelat la partea ucraineană pentru a le oferi posibilitatea de a se întoarce acasă”, a spus Tatiana Moskalkova.

Șeful Administrației Militare Regionale (OVA) Mikolaiv, Vitali Kim, a anunțat, sâmbătă, într-un mesaj pe  Telegram, că o persoană a murit și cel puțin șase au fost rănite în urma bombardamentelor rusești asupra orașului.

„În noaptea de 30 iulie – după ora 01:00 – una dintre zonele de locuințe ale orașului a fost bombardată. Până în prezent se știe că o persoană a murit, iar alte șase au fost rănite”, a spus Vitali Kim.

Potrivit șefului OVA Mikolaiv, clădirile înalte au suferit pagube semnificative în urma bombardamentelor.

La rândul ei, șefa Consiliului Regional Mikolaiv, Hanna Zamazeieva, a transmis, pe Telegram, că, în total, în raionul Mikolaiv, 18 civili au fost răniți în ultima zi, în urma bombardamentelor rusești. 

„În ultimele 24 de ore, 18 civili au fost răniți în regiunea Mikolaiv. Nu există copii printre răniți. Toți răniții au fost duși la unitățile medicale și primesc asistența necesară”, a spus Hanna Zamazeyeva.

Potrivit oficialului ucrainean, în spitalele din Mikolaiv sunt 336 de civili care au suferit de pe urma atacurilor invadatorilor asupra regiunii.

Primarul orașului Mikolaiv, Oleksandr Sienkevich, a anunțat, sâmbătă, pe Telegram, că numărul persoanelor ucise în urma bombardării unei stații de transport public din Mikolaiv, pe 29 iulie, a crescut la șapte.

„Din păcate, numărul victimelor bombardamentului de ieri (n.r. – vineri) a unei stații de transport în comun a crescut. Doi bărbați născuți în 1977 și 1979 au murit în spital”, a transmis Oleksandr Sienkevich.

Primarul din Mikolaiv a mai precizat că în total 19 persoane au solicitat vineri ajutor medical în urma exploziei de la stația de autobuz din oraș.

Consiliul Local Mariupol a informat sâmbătă, într-un comunicat pe Telegram, că localinicicii din orașul ocupat de armata rusă au dat foc câmpurilor agricole pentru ca cerealele ucrainene să nu ajungă la inamic.

„Forțele de rezistență de la Mariupol au incendiat câmpuri cu cereale pentru ca acestea să nu fie furate de ocupanți. În urma acțiunilor grupării de rezistență Nemizida din Mariupol a izbucnit un incendiu, pe care ocupanții nu-l pot stinge”, se arată în mesaj.

În apropierea locului incendiului se află fortificațiile rusești, depozite de muniție, dar și câmpurile de mine ale forțelor de ocupație. 

„Există posibilitatea ca focul să se extindă la baza ocupanților”, se mai transmite în mesaj.

Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul SUA la ONU, a declarat că nu mai trebuie să existe nicio îndoială că Federația Rusă intenționează să dezmembreze Ucraina, informează Reuters.

Linda Thomas-Greenfield a declarat Consiliului de Securitate al ONU că Statele Unite văd semne din ce în ce mai clare că Rusia pune bazele pentru a încerca să anexeze regiunile din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk, și regiunile de sud, Herson și Zaporojie.

„Funcționari ilegitimi în zonele deținute de Rusia, au fost numiți prin împuternicire cu scopul de a organiza referendumuri false sau decrete de aderare la Rusia”, a precizat Thomas Greenfield.

Potrivit ambasadorului SUA la ONU, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov , a declarat anterior că acesta este scopul de război al Federației Ruse.

Comandamentul Operațional „ Sud ” a transmis, sâmbătă, că aviația ucraineană a efectuat 7 lovituri împotriva ocupanților ruși.

Avioane de atac și un avion de luptă au atacat 2 concentrații de forțe și echipamente rusești în raioanele Herson și Sniguriv, tot în regiunea Mykolaiv, un depozit de muniții inamice a fost lovit.

Patru perechi de elicoptere au atacat o concentrare de forțe și echipamente inamice din districtele Sniguriv și Berislavski.

O fortificație și adăposturi subterane fortificate ale unităților inamice au fost lovite în regiunea Herson și raionul Mikolaiv.

„În momentul în care a detectat pregătirilor inamicului pentru un contraatac în direcția Bruskinske – Bilozirka, forțele noastre au provocat pagube importante inamicului. Cu toate acestea, practica atacurilor aeriene continuă. De patru ori, inamicul ne-a atacat pozițiile și a recucerit așezările cu ajutorul elicopterelor”, a transmis Comandamentul Operațional „ Sud ”.

Potrivit ucrainenilor, peste 100 de soldați ruși și șapte tancuri au fost distruse în luptele de vineri în regiunea Herson, primul oraș important capturat de ruși după invazia din 24 februarie.

Șeful administrației militare regionale (OVA) Donețk, Pavlo Kirilenko, a transmis sâmbătă, într-o postare pe Telegram, că în ultimele 24 de ore rușii au ucis 6 civili în regiunea Donețk.

„Rusia ucide civili! Pe 29 iulie, rușii au ucis 6 civili din regiunea Donețk: 2 în Kramatorsk, 1 în Vodiani, 1 în Kurdyumivka, 1 în Pervomaisky și 1 în Kermenchyk”, a precizat Pavlo Kirilenko,

Șeful OVA a adăugat că încă 15 persoane au fost rănite. Potrivit autorităților ucrainene, în total, de la începutul invaziei din 24 februarie, rușii au ucis cel puțin 662 de civili și au rănit cel puțin 1.711 de locuitori din regiunea Donețk.

Sirenele de raid aerian au început să sune în jurul orei 02:00 în noaptea de vineri spre sâmbătă la Harkov. În jurul orei 02:23, locuitorii din Harkov au început să raporteze pe reţelele de socializare despre explozii puternice. 

„Atac cu rachete în Harkov în jurul orei trei dimineața. Au căzut în cartierul Slobid, în clădirea uneia dintre instituțiile de învățământ. Acolo este un incendiu, pe care băieții noștri de la Serviciul de Stat de Urgență îl fac deja stingerea”, a transmis Igor Terekhov, primarul din Harkov, pe Telegram.

„Nu există informații despre victime”, a mai transmis Igor Terekhov.

Ulterior, primarul din Harkov a transmis că rachetele S-300 rusești au vizat o școală din oraș, unde a izbucnit un incendiu de mare amploare.

„În școală au fost trase până trei rachete S-300. Clădirea centrală a fost distrusă, incendiul a fost mare, dar salvatorii noștri s-au descurcat”, a precizat Igor Terekhov.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că bombardarea unei închisori din autoproclamata Republică Populară Donețk de vineri, în care au fost uciși peste 50 de prizonieri de război ucraineni reprezintă o „crimă de război deliberată a Rusiei”, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Astăzi am primit informaţii despre atacul ocupanţilor asupra Olenivka (n.r. – unde se află închisoarea), în regiunea Doneţk. Aceasta este o crimă de război deliberată a Rusiei, o ucidere deliberată în masă a prizonierilor de război ucraineni. Peste 50 de morţi…”, a spus Volodimir Zelenski.

„Diplomaţii ucraineni au dus informaţiile despre atacul rusesc asupra Olenivka la cel mai înalt nivel internaţional. Consiliul de Securitate al ONU a fost informat. Toţi participanţii la relaţiile internaţionale vor şti ce sa întâmplat cu adevărat. Rusia nu va putea minţi pe nimeni”, a precizat Volodimir Zelenski.

Federația Rusă a acuzat Ucraina că a atacat cu sistemele de rachete HIMARS centrul de arest preventiv din Olenivka din autoproclamata Republică Populară Donețk, în care se aflau prizonieri ucraineni.

În urma bombardamentului, cel puțin 53 de soldați ucraineni capturați au murit și alți 75 au fost răniți, potrivit unui raport al autorităţilor separatiste pro-ruse din regiunea Doneţk.

Ucrainenii însă au negat aceste acuzații, precizând că atacul a fost pus la cale de Federația Rusă.

Forțele ucrainene au reușit să respingă atacurile rușilor asupra districtelor Soledar, Vershy și Smirhirya din regiunea Donețk.

„Ocupanții au încercat din nou să ia cu asalt districtele Soledar, Vershyn și Semihirya. Din nou, fără succes – au suferit pierderi și au plecat”, a transmis Statul Major al armatei ucrainene, vineri seară.

„Soldații noștri au suprimat în mod decisiv toate acțiunile ofensive și de asalt ale ocupanților din zonele Avdiivka, Kamianka, Krasnohorivka și Pisky”, a adăugat Statul Major.

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat vineri cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, șeful diplomației americane, potrivit CNN.

El a spus că a fost „o conversație sinceră și directă”.

„Am făcut presiuni asupra Kremlinului pentru a accepta propunerea substanțială pe care am făcut-o cu privire la eliberarea lui Paul Whelan și Brittney Griner”, a spus Blinken. Propunerea respectivă include o ofertă de schimb cu Viktor Bout, un traficant de arme rus condamnat în SUA.

Aceasta este prima discuție purtată de cei doi oficili de la începutul războiului din Ucraina, la 24 februarie.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova va propune în curând o zi pentru o convorbire cu omologul său american Antony Blinken, referitoare la un eventual schimb de deţinuţi din Rusia și din SUA, relatează Reuters.

Vorbind în timpul unei călătorii în Uzbekistan, Lavrov a spus că va vorbi cu Blinken când se va întoarce în biroul său. „În zilele următoare le vom oferi colegilor noștri americani o dată convenabilă”, a spus Lavrov.

Blinken și Lavrov nu au mai vorbit de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie.

Anunţul a fost făcut vineri de premierul Ungariei, Viktor Orban, care a susţinut că UE trebuie să ia măsuri pentru a evita dificultăţi economice majore, informează Agerpres, care preia agenţia EFE.

„Strategiile noastre nu funcţionează, sunt slăbite şi nu avem niciuna nouă. Avem în schimb o creştere a preţurilor şi probleme de previziune (energetică)”, a spus Orban în declaraţia sa acordată săptămânal postului de radio Kossuth.

Când este limitată folosirea unui produs de bază, precum gazul natural, deja este vorba despre o „economie de război”, a semnalat el, făcând referire la planul european de reducere a consumului de gaze cu 15% iarna aceasta.

Nici ajutorul militar destinat Ucrainei, nici sancţiunile împotriva Rusiei nu au avut rezultatele aşteptate până în prezent, a mai remarcat premierul ungar.

„Actorul determinant în partea occidentală, în partea noastră, este SUA” şi atât timp cât Washingtonul crede că actuala strategie militară în Ucraina poate da rezultate, nu o va modifica, iar „statele anglo-saxone continuă să creadă că se poate câştiga acest război cu strategia actuală”, a explicat el în continuare.

Statele Unite finanţează războiul. În ultimele şase luni au oferit Ucrainei circa 50 de miliarde de dolari. Nu ştiu cine va da aceeaşi sumă în semestrul următor sau anul viitor”, dar Europa nu are atâţia bani pentru aşa ceva, a mai semnalat Orban, adăugând că „este imposibil ca Europa să finanţeze războiul, sectoarele inoperabile ale economiei ucrainene şi reconstrucţia acesteia

Viktor Orban:

Prin urmare, premierul ungar şi-a manifestat din nou speranţa că alegerile de la jumătatea mandatului care vor avea loc în SUA în noiembrie vor conduce la schimbarea acestei politici a Washingtonului.

„Rezultatele acestor alegeri ar putea influenţa politica externă a SUA în chestiuni de război şi pace. Am încredere că acest lucru se va întâmpla”, şi-a mărturisit Orban dorinţa ca Partidul Republican să obţină mai multă putere după acel scrutin.

Vitaliy Kim, guvernatorul din Mykolaiv, susţine, într-o postare pe Telegram, că rușii și-au schimbat tactica ca urmare a succesului forțelor ucrainene în sudul țării, notează The Guardian.

„Nu am mai văzut niciodată o astfel de reacție. Ieri, a fost vizată o zonă rezidențială a orașului, în urma căreia au fost distruse multe case. Nu există nici măcar un indiciu al unei instalații militare.

Astăzi, o altă zonă a fost bombardată, au lovit o stație de transport public. 12 persoane zac la pământ. Serviciile de urgență s-au deplasat la fața locului. Fiți foarte atenți. Pentru că atât ieri, cât și astăzi, bombardează orașul în timpul zilei, când toți oamenii își fac treaba.

Au apărut imagini de la scena din stația de autobuz din Mikolaiv, unde autoritățile spun că cinci persoane au fost ucise și șapte au fost rănite”, a transmis acesta.

Potrivit guvernatorului regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, două case particulare au fost complet distruse și 21 au fost avariate în urma bombardamentului de dimineață asupra unei zone rezidențiale din orașul Kramatorsk, notează Kyiv Independent.

O persoană a fost ucisă, iar alte cinci rănite, conform bilanţului provizoriu.

Organizația Națiunilor Unite este așteptată să anunțe vineri o rută convenită pentru transporturile de cereale prin Marea Neagră, transmite CNN. Deși săptămâna trecută a fost negociat un acord între Ucraina și Rusia pentru a permite exportul urgent de cereale, nicio navă nu a plecat până acum, în ciuda speranțelor de reluare a transporturilor încă din această săptămână.

„Aproape toate aspectele tehnice au fost convenite. Aşteptăm o confirmare din partea ONU cu privire la o rută propusă pe care navele noastre o pot urma în Marea Neagră spre strâmtoarea Bosfor. Suntem pregătiți să începem. Sper ca, până la sfârșitul săptămânii, primele nave să poată pleca din porturile noastre”, a declarat vineri ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, în timpul unei conferințe de presă.

Oficialul a anunţat presa, în portul Odesa, că 17 nave sunt deja încărcate, iar alta este în curs de încărcare. El a adăugat că speră ca primele plecări să aibă loc înainte de sfârşitul săptămânii, conform Reuters.

Acesta a adăugat că Ucraina a făcut „200%” din partea sa pentru ca transporturile de cereale să fie reluate.

Curtea de Apel de la Kiev a schimbat, joi, condamnarea pe viață a soldatului rus Vadim Șișimarin cu o pedeapsă de 15 ani de închisoare, informează publicația „Grata”.

„Curtea de Apel de la Kiev a schimbat sentința ofițerului militar rus Șișimarin: închisoarea pe viață a fost înlocuită cu 15 ani de detenție”, se arată în comunicatul oficial al instanței de judecată.

Pe 23 mai, militarul rus Vadim Șișimarin, acuzat că a ucis un civil din regiunea Sumî, fusese condamnat la închisoare pe viață.

Instanța a admis probele împotriva lui Șișimarin și a ajuns la concluzia că această crimă a fost comisă în mod intenționat. 

Instanța a respins și argumentele apărării conform cărora soldatul rus ar fi executat ordinul, întrucât acesta a fost dat de un militar care nu era comandantul lui, iar ordinul era în sine unul de natură penală.