LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 16 | Bombardamente puternice vineri seară, în Mykolaiv. SUA avertizează că Rusia ar putea folosi arme chimice

Statele Unite au impus vineri sancțiuni asupra mai multor oligarhi, lideri și elite din Rusia, vizându-i, printre alții, pe câțiva membri ai Camerei inferioare a Parlamentului rus și pe miliardarul Viktor Vekselberg, pe măsură ce Washingtonul crește presiunea asupra Moscovei cu privire la invazia sa din Ucraina, relatează Reuters.

Printre cei afectați vineri de sancțiunile SUA se numără 10 persoane din Consiliul de Administrație al VTB Bank, 12 membri ai Dumei și membrii familiei purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat Departamentul american al Trezoreriei, într-un comunicat de presă.

Trezoreria americană i-a acuzat pe cei vizați că au sprijinit invadarea Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin.

„Trezoreria continuă să-i tragă la răspundere pe oficialii ruși pentru că au permis războiul nejustificat și neprovocat al lui Putin”, a declarat secretarul instituției, Janet Yellen, în comunicat.

Sancțiunile de vineri sunt cele mai recente dintr-o serie anunțată de Statele Unite, inclusiv împotriva lui Putin și a Băncii Centrale a Rusiei, după ce forțele ruse au invadat Ucraina în cel mai mare atac asupra unui stat european după cel de-al Doilea Război Mondial. Putin a numit acțiunea militară din Ucraina o „operațiune militară specială”.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan consideră că invazia rusă în Ucraina a scos în evidență ”falimentul” sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), întrucât această organizaţie internațională nu a reuşit să prevină războiul, şi a cerut o reformă a ei prin care să fie anulat dreptul de veto al celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, relatează Agerpres citând agenţia spaniolă de știri EFE.

„Când o tabără în conflict este unul dintre membrii permanenţi cu drept de veto, capacitatea Consiliului de Securitate (al ONU) de a se impune este nulă: sistemul se declară în faliment”, a spus Erdogan în discursul său de deschidere la Forumul Diplomatic de la Antalya, o reuniune internaţională desfăşurată în acest oraş de pe coasta mediteraneană a Turciei.

„Dat fiind că deciziile Adunării Generale a ONU nu sunt obligatorii, nu a fost luată nicio măsură pentru a pune capăt luptelor” în Ucraina, a subliniat liderul de la Ankara.

Erdogan a insistat pentru reformarea organizației, arătând că sistemul ONU creat în perioada postbelică funcționează în continuare.

Liderul turc s-a referit la faptul că o singură ţară din cele cinci – SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa sau China – poate contracara voinţa tuturor celorlalte prin dreptul de veto pe care-l are în Consiliul de Securitate.

Turcia, membră a NATO, a ales o poziţie neutră în războiul ruso-ucrainean şi încearcă să acţioneze ca mediator. Joi, a găzduit o întâlnire între miniştrii de externe Serghei Lavrov şi Dmitro Kuleba, care s-a încheiat însă fără rezultate notabile.

Viceprim-ministrul ucrainean Iryna Vereshchuk a acuzat forțele ruse că au încălcat acordul de încetare a focului și că țintesc oamenii evacuați din orașele bombardate, informează BBC.

Într-un mesaj video publicat vineri seară, Iryna Vereshchuk a spus că exploziile cauzate de rachetele rusești au împiedicat evacuările din orașul Mariupol, acolo unde o maternitate a fost bombardată săptămâna aceasta, și din capitala Kiev.

Aceasta a precizat că unele evacuări planificate s-au desfășurat totuși cu succes, inclusiv 1.000 de persoane care au fost escortate din satul Vorzel din regiunea Kiev.

În estul țării, Rusia a blocat evacuările din Izium, un oraș aflat în prima linie a conflictului militar, potrivit primarului orașului Harkov, Ihor Terekhov.

Președintele american Joe Biden a anunțat vineri seară, pe Twitter, că așteaptă cu nerăbdare să promulge proiectul de lege care prevede acordarea uuin ajutor de 13,6 miliarde de dolari pentru Ucraina, relatează The Guardian.

„Aseară (joi, 10 martie), Congresul a adoptat un proiect de lege bipartizan care include o asistență suplimentară de 13,6 miliarde de dolari pentru poporul ucrainean. Aștept cu nerăbdare să semnez proiectul imediat”, a scris liderul de la Casa Albă.

Numărul persoanelor care au părăsit Ucraina de la începerea invaziei militare ruse a depăşit 2,5 milioane, a anunţat vineri Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), potrivit agenției germane de presă DPA, preluată de Agerpres.

Datele ONU arată că peste 1,5 milioane de oameni au plecat din Ucraina spre Polonia, aproximativ 225.000 spre Ungaria, 176.000 spre Slovacia şi 282.000 spre alte ţări europene.

În Germania, poliţia federală a afirmat că în jur de 110.000 de oameni au sosit din Ucraina după data de 24 februarie, mulţi dintre ei traversând Polonia.

În România au intrat 364.518 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 282.497, de la începutul războiului în Ucraina, pe data de 24 februarie.

Mai multe detalii: ONU: Peste 2,5 milioane de ucraineni și-au părăsit țara de la începutul invaziei ruse

Statele Unite anunță că nu au văzut până acum nicio dovadă că trupele din Belarus – aliatul apropiat al Rusiei – se află în Ucraina, transmite BBC.

„Nu am văzut niciun indiciu că trupele sau forțele belaruse au intrat în interiorul Ucrainei. Nu detectăm nicio implicare iminentă a forțelor belaruse. Asta nu înseamnă că nu s-ar putea întâmpla sau că nu se va întâmpla”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Ucraina a anunțat în cursul zilei de vineri că se teme că Belarus s-ar putea alătura invaziei ruse în următoarele ore – și a acuzat Rusia că a bombardat „sub steag fals” un sat din Belarus pentru a încerca să determine Minskul să se implice în război. BBC precizează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile oficialilor ucraineni cu privire la atacul de la granița dintre Ucraina și Belarus.

Potrivit agenției oficiale de știri Belta din Belarus, Aleksandr Lukașenko și Vladimir Putin au convenit vineri ca Moscova să-i furnizeze în curând aliatului său cel mai modern echipament militar.

Președintele american Joe Biden a reiterat, vineri seară, într-un mesaj pe Twitter că războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei „nu va fi niciodată o victorie” pentru liderul de la Kremlin sau pentru obiectivele sale strategice, relatează BBC.

„A sperat să domine Ucraina fără luptă. A sperat să fractureze determinarea europeană. A sperat să slăbească Alianța Transatlantică. A sperat că va diviza America. A eșuat”, a scris liderul de la Casa Albă.

Forțele ruse bombardează puternic vineri seară suburbiile orașului Mikolaiv, din sudul Ucrainei, informează CNN.

Potrivit mai multor înregistrări video publicate rețelele de socializare, în zonă au izbucnit incendii, iar Vitaliy Kim, șeful Administrației Regiunii Mykolaiv, a declarat că au existat „lupte active lângă Guryivka”, în nordul orașului.

Abonații Twitter au relatat că bombardamentele au lovit în principal clădiri rezidențiale și unități private.

„Încercăm să-i respingem mai departe”, a transmis Vitaliy Kim, pe canalul său de Telegram.

Într-o serie de mesaje, oficialul a scris că bombardamentul a coincis cu „focuri de armă trase la întâmplare în ținte civile”, inclusiv o cafenea și un bloc de apartamente.

Șeful administrației regionale a precizat ulterior că nicio persoană nu a fost ucisă în bombardamente, potrivit publicației Pravda Ucrainska.

Ministerul de Externe al Ucrainei îi acuză pe soldații ruși că l-au răpit pe primarul orașului Melitopol, din sud-estul Ucrainei, transmit BBC, The Guardian și Pravda Ucrainska.

Oficialii ucraineni susțin că trupele ruse l-au răpit vineri după-amiază pe primarul Ivan Fedorov, după ce l-au acuzat în mod fals de terorism.

BBC precizează că nu a reușit să confirme în mod independent acuzațiile, iar oficialii ruși încă nu au oferit un punct de vedere pe acest subiect.

„Răpirea primarului din Melitopol este considerată crimă de război în conformitate cu Convențiile de la Geneva și Protocolul adițional, care interzic luarea de ostatici civili în timpul războiului”, a transmis Ministerul de Externe al Ucrainei, într-un comunicat de presă.

Imaginile video publicate pe rețelele de socializare de primăria orașului Melitopol par să arate cum edilul Ivan Fedorov este răpit de forțele ruse.

„Potrivit primelor informații, în urmă cu o oră ocupanții l-au răpit pe primarul din Melitopol, Ivan Fedorov”, a scris Kyrylo Timoșenko, adjunctul șefului Administrației Prezidențiale ucrainene, pe contul său de Telegram.

Cu două ore înainte de apariția informațiilor privind răpirea edilului, Fedorov le-a mulțumit antreprenorilor din Melitopol pe Facebook pentru că i-au ajutat pe cei aflați în nevoie.

Melitopolul a căzut în mâinile trupelor ruse în urmă cu aproape două săptămâni, iar Fedorov a declarat miercuri pentru BBC că rezidenții „nu cooperează în niciun fel cu rușii”.

Mai multe informații: VIDEO | Primarul din Melitopol a fost răpit de soldaţi ruşi, anunță autoritățile ucrainene. Momentul, surprins de camerele de supraveghere

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri că statele membre ale UE susțin „destinul şi calea europeană” a Ucrainei, însă a arătat că blocul comunitar nu poate demara o prcedură accelerată cu o ţară aflată în război, ignorând solicitările altor state „fragile”, precum Republica Moldova, care doresc și ele să se alăture Uniunii Europene, potrivit news.ro.

„Cred că trebuie să avem mult respect şi solidaritate pentru ucraineni şi pentru conducătorii lor. Înţeleg perfect emoţia şi aşteptările care sunt acolo. Ceea ce vă pot spune este că ieri Consiliul European a exprimat un mesaj puternic şi clar în ceea ce priveşte destinul european şi calea europeană a Ucrainei. Fără ambiguitate. Acum, putem avea o procedură accelerată sau excepţională cu o ţară în război, fără să ţinem cont de niciun criteriu? Răspunsul este: nu!”, a declarat liderul francez, într-o conferință de presă.

„Putem spune că abandonăm Republica Moldova vecină, atât de fragilă, cu Transnistria, cu prezenţa forţelor din afară, cu dependenţa de gazul rusesc, cu refugiaţii care ajung acolo? Răspunsul e: nu!”, a precizat Emmanuel Macron.

„Putem uita, din cauza acestui război, procesul pe care l-au demarat de ani de zile statele din Balcanii de Vest care vor să ni se alăture şi care sunt, de asemenea, vulnerabile, care sunt afectate de destabilizarea geo-politică? Răspunsul este: nu!”, a adăugat liderul de la Palatul Elysee.

Mai multe detalii: Macron, despre „calea europeană a Ucrainei”: Putem avea o procedură accelerată cu o ţară în război, fără să ţinem cont de niciun criteriu? Răspunsul este: nu!

Președintele american Joe Biden a subliniat încă o dată, vineri, că SUA nu vor trimite trupe terestre în Ucraina, informează CNN.

„Nu vom purta cel de-al treilea război mondial în Ucraina”, a spus Biden, după ce a reiterat sprijinul deplin al Statelor Unite pentru aliații săi din NATO și a promis că SUA vor apăra „fiecare centimetru” din teritoriul Alianței Nord-Atlantice.

„Vreau să fiu clar, totuși, ne vom asigura că Ucraina are armele necesare pentru a se apăra de forța rusă invadatoare. Și vom trimite bani și ajutor alimentar pentru a salva vieți în Ucraina. Vom primi refugiații ucraineni cu brațele deschise dacă vor veni până aici”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Biden a mulțumit, de asemenea, membrilor Camerei Reprezentanților pentru sprijinul acordat Ucrainei, menționând că a discutat astăzi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski timp de aproximativ o oră. Biden a adăugat că vorbește cu liderul de la Kiev „aproape zilnic”.

Președintele american a subliniat, de asemenea, că este foarte important ca SUA și aliații săi să acționeze împreună în orice mișcare de contracarare a Kremlinului pe care o întreprind.

„Știu că uneori v-am provocat frustrare, dar este mai important să ne asigurăm că toate statele NATO acționează împreună decât libertatea pe care o avem noi (americanii, n.r.) de a acționa când vrem… (Țările NATO, n.r.) au vulenrabilități diferite față de ale noastre”, a mai spus Joe Biden.

Mai multe informații: Joe Biden spune din nou că SUA nu vor purta „cel de-al Treilea Război Mondial” în Ucraina

Peste 200 de civili, dintre care 11 copii, au fost uciși la Harkov până acum de către forțele ruse, anunță publicația The Kyiv Independenet, care citează un oficial al poliției regionale.

Potrivit lui Serhiy Bolvinov, șeful Departamentului de Investigații al poliției din regiunea Harkov, 10 civili, inclusiv trei copii, au fost uciși în ultimele 24 de ore.

Elveţia, fidelă doctrinei sale de neutralitate militară, a decis vineri să interzică survolarea teritoriului său de către toţi cei care doresc să ofere sprijin militar beligeranţilor din Ucraina, a anunţat guvernul elvețian, relatează AFP, citată de Agerpres.

”În legătură cu agresiunea rusă împotriva Ucrainei, Consiliul Federal a hotărât (…) că solicitările de survol ale teritoriului elveţian din partea părţilor aflate în conflict şi a altor state cu scopul de a oferi sprijin militar părţilor aflate în conflict, în special prin livrarea de material de război, nu va fi acceptată”, a transmis Executivul elvețian, într-un comunicat de presă.

Această decizie nu se referă la survolarea aeronavelor militare ale părţilor în conflict sau ale altor state în scopuri umanitare sau medicale, inclusiv transportul aerian al răniţilor.

Conform legii neutralităţii, Elveţia nu poate participa la un război între alte state. Din punct de vedere istoric, neutralitatea a jucat un rol important în formarea statului elveţian şi este menţionată în documente încă din 1647, a explicat Confederaţia într-o broşură privind neutralitatea publicată în urma invaziei ruse în Ucraina.

”Neutralitatea armată permanentă” a Elveţiei a fost recunoscută la nivel internaţional într-o declaraţie a marilor puteri europene (Rusia, Anglia, Prusia, Austria şi Franţa) la Congresul de la Viena din 1815.

Un al patrulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza invadării „nemiloase” a Ucrainei va fi impus mâine de Uniunea Europeană, a anunțat vineri șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit CNN.

Sâmbătă, blocul comunitar „va lua un al patrulea pachet de măsuri pentru a izola și mai mult Rusia și a epuiza resursele pe care le folosește pentru a finanța acest război barbar”, a declarat Ursula von der Leyen, într-un comunicat de presă.

„În primul rând, vom refuza Rusiei statutul de «cea mai favorizată națiune» pe care îl are pe piețele noastre. Acest lucru va înlătura beneficiile importante de care Rusia se bucură ca membru al Organizației Mondiale a Comerțului. Companiile ruse nu vor mai avea parte de un tratament privilegiat în economiile noastre”, a precizat von der Leyen.

De asemenea, UE „va depune eforturi pentru a suspenda drepturile pe care le are Rusia ca membră a principalelor instituții financiare multilaterale, inclusiv Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Ne vom asigura că Rusia nu poate obține finanțare, împrumuturi sau orice alte beneficii de la aceste instituții”, a punctat șefa Executivului comunitar.

Blocul celor 27 de națiuni se va asigura, de asemenea, că „statul rus și elitele sale nu vor putea folosi activele în criptomonede pentru a eluda sancțiunile” și va interzice exporturile de bunuri de lux către Rusia ale UE, precum importul de bunuri din fier și oțel, a adăugat Ursula von der Leyen.

Miniștrii de Finanțe, Justiție și Afaceri Interne din G7 se vor întâlni săptămâna viitoare pentru a „coordona grupul operativ pe care l-am înființat și care-i vizează pe prietenii apropiați ai lui Putin”, a adăugat aceasta.

Anterior în cursul zilei de vineri, națiunile G7 au anunțat că vor lua măsuri pentru a-i retrage Rusiei statutul de „cea mai favorizată națiune”, ceea ce ar anula beneficiile pe care Moscova le are în urma aderării la Organizația Mondială a Comerțului.

Mai multe detalii: Uniunea Europeană anunţă noi sancţiuni împotriva Rusiei. Ursula von der Leyen: „Măsurile vor izola şi mai mult Rusia”

Vorbind vineri la ONU, trimisul ucrainean Sergiy Kyslytsya a condamnat Rusia, „statul agresor”, pentru minciunile sale, crimele de război și crimele sale împotriva umanității, relatează CNN.

„Care va fi următoarea țintă? Încă o clădire rezidențială? Încă o maternitate? Trupele ruse au lovit deja toate aceste locuri”, a declarat Sergiy Kyslytsya.

Acesta a amintit și despre situația din despre Mariupol, orașul sudic de coastă, care se află sub un atac aproape constant din partea forțelor ruse.

„Raidurile aeriene și bombardamentele fără discernământ ale Rusiei aproape au distrus Mariupolul și au ucis 1.582 de civili rezidenți ai orașului, potrivit administrației locale”, a precizat el.

„Pentru prima dată după al Doilea Război Mondial, oameni sunt îngropați în gropi comune în orașele ucrainene”, a subliniat Sergiy Kyslytsya.

Serviciul de fluxuri video YouTube a anunţat vineri blocarea imediată a accesului la canalele asociate cu presa rusă finanţată de stat, informază agenția Reuters, preluată de Agerpres.

YouTube a invocat în sprijinul deciziei politica sa de interzicere a conţinutului care neagă sau banalizează evenimentele violente a căror realitate este bine documentată. În această categorie intră şi invazia rusă în Ucraina, pentru care se aplică deci politica respectivă.

Măsura companiei deţinute de Google – care la rândul său aparţine corporaţiei Alphabet – se aplică peste tot în lume, a precizat purtătorul de cuvânt Farshad Shadloo.

Mai multe informații: YouTube blochează toate canalele presei ruseşti de stat. Măsura, la nivel global

Casa Albă a anunțat vineri că există „indicii puternice” că Rusia comite crime de război în Ucraina, dar nu a emis fermă o declarație pe acest subiect, deoarece, înainte de a fi făcută o astfel de evaluare, se impune din punct de vedere legal realizarea unei anchete, relatează CNN.

„Toți am văzut imaginile devastatoare care vin din Ucraina și suntem îngroziți de tacticile brutale ale Rusiei. Femei însărcinate pe tărgi, blocuri bombardate, familii ucise în timp ce căutau refugiu din calea acestei violențe teribile. De asemenea, vedem rapoarte despre alte tipuri de potențiale abuzuri, inclusiv violență sexuală și de gen”, a declarat Andrew Bates, secretarul de presă adjunct al Casei Albe, reporterilor de la bordul Air Force One.

„Sunt atacuri dezgustătoare. Pierderile civile sunt în creștere. Dacă Rusia vizează în mod intenționat civili, aceasta ar fi o crimă de război. Și așa cum vedem cu toții în direct la TV, dovezile se înmulțesc și le documentăm pe măsură ce apar. Există indicii puternice că acest lucru se întâmplă și că modul în care Rusia poartă acest război va duce la crime de război”, a continuat Bates.

SUA, a adăugat el, sprijină activiștii pentru drepturile omului, societatea civilă și presa independentă care documentează, colectează și expune dovezi despre posibile crime de război, abuzuri ale drepturilor omului și încălcări ale dreptului internațional umanitar.

Washingtonul le va transmite aliațiilor și partenerilor săi acele dovezi și va „sprijini tragerea la răspundere” prin intermediul fiecărui instrument disponibil, „inclusiv urmăriri penale atunci când este cazul”, a precizat Bates.

Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a devenit oficialul american de cel mai înalt rang care a declarat că acțiunile comise de Rusia împotriva poporului ucrainean constituie crime de război, spunând joi la BBC: „Acestea sunt crime de război; există atacuri asupra civililor care nu pot fi justificate în niciun fel.”

Bates a precizat că avertismentul președintelui american Joe Biden către Rusia cu privire la orice potențială utilizare a armelor chimice este „fără echivoc”.

„Ați auzit clar de la președinte că, dacă Rusia va folosi arme chimice, atunci vor exista consecințe grave. Nu am nimic de adăugat cu privire la acest subiect, dar sensul avertismentului său este fără echivoc”, a spus Bates.

Bates a reamintit, de asemenea, avertismentele recente din partea oficialilor americani, inclusiv cel al purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, că Rusia ar putea folosi arme chimice ca parte a unei operațiuni „sub steag fals” pentru a justifica comiterea altor violențe.

„Adevărul este că Rusia este singura variabilă din ecuație care are un program de arme chimice și biologice care încalcă dreptul internațional”, a conchis Bates.

Mai multe informații: Casa Albă transmite că există „indicii puternice” că Rusia comite crime de război în Ucraina

Cel puțin 1.582 de civili au fost uciși în orașul Mariupol, din sud-estul Ucrainei, în urma bombardamentelor rusești și a blocadei care durează deja de 12 zile, a anunțat vineri consiliul municipal, potrivit The Guardian.

„Nu vom uita și nu vom ierta niciodată aceste crime împotriva umanității”, au transmis autoritățile locale din Mariupol, citate de publicația The Kyiv Independent.

The Guardian precizează că nu a putut verifica în mod independent veridicitatea acestor cifre.

Rusia și-a extins vineri ofensiva militară în Ucraina, lovind pentru prima dată ținte aflate în apropierea aeroporturilor din vestul țării, informează The Guardian.

Înregistrări video care circulă în mediul online par să arate că un aerodrom militar din Luțk este lovit în mod repetat, explozii importante producându-se în urma bombardamentelor.

Centrul de stat al Ucrainei pentru comunicații strategice susține că Belarus s-ar putea alătura invaziei ruse în orele următoare, după întâlnirea de vineri de la Moscova dintre președintele rus, Vladimir Putin, și liderul belarus Alexander Lukașenko, informează The Guardian și BBC.

„Potrivit datelor preliminare, trupele belaruse ar putea fi atrase în invazie pe data de 11 martie, la ora 21.00 (19.00 GMT)”, a transmis, într-un comunicat de presă, Centrul ucrainean pentru comunicații strategice, înfiinţat în subordinea Ministerului Culturii şi Politicii Informaţionale.

Avertismentul centrului ucrainean vine după mai multe relatări, despre care BBC precizează că nu le-a putut verifica în mod independent, potrivit cărora avioane militare ruse au lansat un atac asupra unui sat din sudul Belarusului vineri după-amiază, „sub steag fals”, pentru a-i oferi lui Lukașenko pretextul pentru a începe invazia.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksiy Reznikov, a declarat că atacul a fost o încercare de a „forța actuala conducere a Belarusului să intre în război împotriva Ucrainei”.

Mai multe informații: Kievul susține că Rusia a atacat Belarusul din spațiul aerian ucrainean pentru a atrage Minskul în război

Președintele american Joe Biden a anunțat că a discutat vineri cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, informează CNN.

„I-am spus, așa cum am făcut de fiecare dată când am vorbit, că Statele Unite sunt alături de poporul Ucrainei în timp ce ei luptă cu mult curaj pentru a-și apăra țara și fac asta”, a afirmat Joe Biden la Casa Albă.

„În timp ce Putin își continuă atacul fără milă, Statele Unite, aliații și partenerii continuă să lucreze pentru a intensifica presiunile economice asupra lui Putin și pentru a izola și mai mult Rusia pe scena internațională. Mai târziu, astăzi, împreună cu alți aliații noștri, NATO și G7, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, precum și Uniunea Europeană, vom anunța împreună câțiva pași noi pentru a-l prinde în strânsoare și mai tare pe Putin și a-l trage și mai mult la răspundere pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei”, a precizat Biden.

La rândul său, Zelenski a postat pe Twitter: „Am avut o discuție substanțială cu președintele Biden. I-am oferit o evaluare a situației de pe câmpul de luptă, l-a informat despre crimele Rusiei împotriva populației civile. Am convenit asupra unor măsuri suplimentare pentru a sprijini apărarea Ucrainei și a crește sancțiunile împotriva Rusiei”.

Rosemary DiCarlo, secretarul adjunct general al ONU pentru afaceri politice, a transmis vineri Consiliului de Securitate un raport tulburător al victimelor civile din Ucraina, citând, de asemenea, rapoarte credibile despre forțele ruse care au folosit „muniții cu dispersie” în „atacuri fără discernământ”, relatează CNN.

Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OHCHR) a confirmat 1.546 de victime civile în Ucraina, de la începutul invaziei Rusiei, inclusiv 564 de morți și 982 de răniți, deși estimează că numărul este mai mare, a precizat DiCarlo.

Din cei 564 de civili uciși în Ucraina, 41 sunt copii.

„OHCHR a primit rapoarte credibile despre forțele ruse care folosesc muniții cu dispersie, inclusiv în zonele populate. Atacurile fără discernământ, inclusiv cele care utilizează muniții cu dispersie, care sunt de natură să lovească obiective militare și civili sau obiecte civile, fără a a face distincție, sunt interzise de dreptul internațional umanitar”, a afirmat reprezentanta ONU.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a verificat 26 de atacuri asupra unităților sanitare, care au provocat 12 morți și 34 de răniți, a adăugat Rosemary DiCarlo, condamnând „fără rezerve astfel de atacuri”.

„Nu putem sublinia mai clar decât atât: țintirea civililor, a clădirilor rezidențiale, a spitalelor, a școlilor, a grădinițelor este de neiertat și intolerabilă… intensificăm ajutorul umanitar în zonele în care securitatea o permite”, a spus DiCarlo.

Evacuarea în siguranță „trebuie să continue”, a adăugat aceasta, menționând că peste 51.000 de persoane au trecut prin cinci dintre cele șase coridoare convenite.

„Civilii ar trebui să fie informați în mod corespunzător și în timp util cu privire la posibilitatea de a părăsi zonele în cauză și cu privire la direcția pe care ei o aleg”, a mai declarat Rosemary DiCarlo.

Numărul refugiaților care au părăsit Ucraina de la începutul războiului a ajuns la 2,5 milioane de oameni și crește pe zi ce trece, a precizat reprezentanta ONU.

Ambasadorul Rusiei la ONU a susținut vineri că forțele Moscovei au găsit dovezi ale unei încercări de ștergere a dovezilor privind existența armelor biologice în Ucraina, relatează BBC.

Vorbind la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU convocată la cererea Rusiei, Vasily Nebenzya a susținut că forțele ruse au găsit dovezi ale unei rețele de „cel puțin 30” de laboratoare de cercetare biologică menite să amplifice mai multe „boli letale”.

Vasily Nebenzya a spus că „experimentele biologice foarte periculoase” au fost efectuate în aceste laboratoare în coordonare cu SUA.

Diplomatul rus nu a furnizat nicio dovadă pentru afirmațiile sale, iar șeful ONU pentru dezarmare, Izumi Nakamitsu, a spus că nu are cunoștință despre existența vreunui program de arme biologice în Ucraina.

Între timp, SUA au catalogat drept „ilare” astfel de afirmații din partea Rusiei și au avertizat că Moscova le-ar putea folosi pentru a-și justifica propria potențială utilizare a unor arme similare împotriva Ucrainei.

Mai multe informații: Rusia susține că există arme biologice în Ucraina. SUA: Acuzația este falsă și un pretext al rușilor pentru a folosi astfel de arme

Președintele american Joe Biden a avertizat vineri că Rusia va plăti un „preț sever” dacă va folosi arme chimice în Ucraina, relatează CNN.

„Nu voi vorbi despre datele obținute de serviciile de informații, dar Rusia va plăti un preț sever dacă va folosi substanțe chimice”, a declarat Biden, în timpul unei conferințe de presă în care a anunțat noi sancțiuni și controale la export împotriva Rusiei.

În trecut, administrația americană a stabilit că guvernul rus a folosit arme chimice atât în ​​otrăvirea liderului opoziției ruse, Alexey Navalny, în 2020, cât și în 2018 împotriva lui Serghei și Iuliei Skripal, în Anglia.

Ambele descoperiri ale SUA au condus la sancțiuni conform Legii privind controlul armelor chimice și biologice și eliminarea războiului, care îl obligă pe președintele american să impună sancțiuni economice și diplomatice dacă se constată că o țară a folosit arme chimice.

Și președintele sirian Bashar al-Assad, al cărui regim politic este susținut de Rusia, a folosit arme chimice, într-un atac din 2017.

Președintele american Joe Biden a anunțat vineri că SUA, împreună cu G7 și Uniunea Europeană, vor lua măsuri pentru a revoca statutul Rusiei de „cea mai favorizată națiune”, statut cunoscut în SUA sub numele de relații comerciale normale permanente, relatează The Guardian și BBC.

Biden a precizat că această decizie îl va trage și mai mult la răspundere pe președintele rus Vladimir Putin „pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei”.

„Fiecare dintre națiunile noastre va lua măsuri pentru a refuza Rusiei statutul de «cea mai favorizată națiune»”, a mai afirmat Biden.

Statutul de „cea mai favorizată națiune” înseamnă că două țări au convenit să facă schimburi comerciale una cu cealaltă în cele mai bune condiții posibile – de la tarife și taxe reduse până la importuri cât mai multe.

Mișcarea „va îngreuna posibilitatea Rusiei de a face afaceri cu Statele Unite și, la unison, cu alte națiuni care alcătuiesc jumătate din economia globală”, ceea ce „va fi o altă lovitură zdrobitoare” pentru Rusia și Putin, a subliniat Biden.

Această decizie va deschide calea pentru ca SUA să impună tarife pentru o gamă largă de bunuri rusești, sporind presiunea asupra unei economii deja aflate în pragul recesiunii profunde.

„Vom continua să-l prindem în strânsoare pe Putin”, a punctat Joe Biden, adăugând: „El este agresorul, el trebuie să plătească prețul”.

Mai multe informații: SUA vor retrage statutul de „națiunea cea mai favorizată” pentru Rusia. Noile sancțiuni anunțate de Joe Biden

Președintele american Joe Biden a anunțat vineri că G7 va impune sancțiuni împotriva mai multor oligarhi ruși și a familiilor acestora, pe măsură ce invadarea Ucrainei continuă, informează CNN.

„G7 își intensifică, de asemenea, presiunea asupra miliardarilor ruși corupți. Adăugăm noi nume pe lista oligarhilor și familiilor lor pe care îi avem în vedere și sporim coordonarea între țările G7 pentru a viza și confisca câștigurile lor ilicite”, a spus Joe Biden, la Casa Albă.

Grupul celor Șapte este forumul internațional al guvernelor unora dintre cel mai dezvoltate dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic și militar: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii.

„Aceștia (oligarhii ruși, n.r.) îl susțin pe Putin. Fură de la poporul rus și caută să-și ascundă banii în țările noastre. Ei fac parte din acea cleptocrație care există la Moscova și trebuie să împărtășească durerea acestor sancțiuni”, a precizat liderul de la Casa Albă.

Biden a mai spus că importurile rusești de fructe de mare, vodcă și diamante vor fi interzise.

„În timp ce vizăm super-yacht-urile și casele lor de vacanță, care valorează sute de milioane de dolari, le vom îngreuna, de asemenea, achiziționarea de produse de ultimă generație fabricate în țara noastră, interzicând exportul de bunuri de lux către Rusia. Sunt cei mai noi pași pe care îi facem împotriva lor, dar nu sunt ultimii pe care îi vom face”, a continuat liderul american.

Ucraina a organizat 12 noi coridoare de evacuare, a anunțat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj video realizat pe străzile din Kiev, potrivit CNN.

Liderul ucrainean a adăugat că ajutoarele cu alimente și medicamente sunt în drum spre orașele Izium, Enerhodar, Volnovakha, Polohy, Bucha, Hostomel, Borodyanka, Andriivka, Mykulychi Makariv, Kozarovychi și Mariupol.

Armata ucraineană „a asigurat încetarea focului pentru ca aceste coridoare umanitare să funcționeze”, a spus Zelenski, avertizând că, dacă Rusia începe „să tragă din nou și perturbă salvarea oamenilor, va primi un răspuns din partea lumii”.

„Tipul de răspuns în urma căruia ei înșiși vor avea nevoie de coridoare de îngrijire umanitară”, a adăugat Zelenski.

Rutele din Mariupol și Volnovakha au fost blocate în mod repetat sau au fost inaccesibile în ultima săptămână. Mai mult succes în a le permite oamenilor să fugă s-a înregistrat în orașul Izium, care a suferit distrugeri pe scară largă. Aceste rute nu au fost convenite cu Rusia, care a anunțat coridoare diferite, notează CNN.

Invadarea ilegală și neprovocată a Ucrainei continuă, scrie Ministerul Apărării de la Londra, într-un mesaj pe Twitter, publicând o nouă hartă cu cea mai recentă actualizare, cea de vineri, 11 martie, a informațiilor privind evoluția ostilităților.

Harta include zonele în care se dau lupte, locațiile, avansul și direcțiile probabile de atac ale forțelor ruse, precum și orașele și regiunile deja ocupate sau încercuite de acestea.

Oficialii occidentali au confirmat că un al treilea general-maior rus a fost ucis în Ucraina, adăugând că acesta provine din districtul militar de est al Rusiei, informează BBC.

Oficialii nu au precizat cum se numește ofițerul superior rus, dar mai devreme armata ucraineană a anunțat că generalul-major Andrei Kolesnikov, comandantul armatei a 29-a din districtul de est al Rusiei, a fost ucis.

Analiștii militari consideră că prezența personalităților militare de rang înalt pe câmpul de luptă sau în apropierea acestuia ar putea fi un semn că operațiunile Rusiei nu merg conform planului.

Situația de la Mariupol este critică, a avertizat Ministerul de Interne al Ucrainei, precizând că nu se știe dacă ajutoarele umanitare vor putea ajunge în orașul încercuit de forțele ruse, informează The Guardian citând Reuters.

Vadym Denysenko, un consilier al Ministrului ucrainean de Interne, a declarat că nu este clar dacă cele opt camioane care transportă ajutor umanitar vor putea ajunge vineir în orașul-port din sud-estul țării.

Între timp, ambasada Ucrainei la Ankara a anunțat că 86 de cetățeni turci – inclusiv 34 de copii – se adăpostesc într-o moschee din orașul asediat, în timp ce bombardamentelr ruse continuă.

Reprezentanța diplomatică a precizat ă forțele ruse bombardează orașul, inclusiv moscheea, încă de la primele ore ale zilei.

Ministerul de Externe al Turciei nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a face precizări pe acest subiect.

Un ofițer rus de rang înalt a fost ucis de forțele ucrainene, a anunțat armata Ucrainei, potrivit BBC.

Generalul-maior Andrei Kolesnikov era comandantul armatei a 29-a din districtul militar de est al Rusiei, potrivit lui Anton Gerashchenko, consilier al ministrului de Interne al Ucrainei.

Detaliile morții sale nu sunt cunoscute, iar partea rusă nu a făcut nicio precizare pe acest subiect.

Cel puțin alți doi ofițeri de același grad au fost uciși în Ucraina de la începutul războiului, acum două săptămâni.

Oficialii occidentali au declarat anterior că faptul că astfel de ofițeri ruși superiori s-au expus pericolului poate fi un semn de frustrare că progresele trupelor lor au stagnat.

La o zi după ce a cerut o anchetă internațională pentru a stabili dacă Rusia comite crime de război în Ucraina, vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a oferit un răspuns mai ferm la întrebarea dacă atrocitățile comise pe teritoriul țării conduse de președintele Volodimir Zelenski ar putea fi catalogate astfel, relatează CNN.

„Suntem foarte clari când afirmăm că orice atac intenționat asupra civilililor sau țintirea acestora reprezintă o crimă de război. Punct”, a declarat vicepreședinta SUA, în timp ce vorbea în România.

Administrația președintelui american Joe Biden a anunțat că înainte de a putea fi făcută o catalogare oficială a evenimentelor din Ucraina drept crime de război, trebuie să fie demarată o anchetă. Dar oficialii americani au spus clar că Rusia vizează civili și că ei cred că o astfel de acțiune ar constitui o crimă de război, notează CNN.

Mai multe detalii: Kamala Harris: „Orice atac intenţionat sau ţintire a civililor este o crimă de război”

Forțele aeriene ucrainene au anunțat vineri că avioanele rusești au tras din spațiul aerian ucrainean asupra unei așezări belaruse de lângă granița cu Ucraina pentru a încerca să atragă Belarusul în războiul Moscovei împotriva Ucrainei, relatează Reuters.

„Aceasta este o provocare! Scopul este de a implica Forțele Armate ale Republicii Belarus în războiul cu Ucraina!”, a transmis Comandamentul Forțelor Aeriene din Ucraina, într-un comunicat online.

De altfel, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a publicat, pe Facebook, o înregistrare video cu presupusul atac.

„Inamicul a atacat teritoriul Belarusului de la granița cu Ucraina. Avioane de atac SU, zburând în Ucraina din Belarus, au bombardat teritoriul ucrainean și apoi au lansat lovituri aeriene asupra teritoriului Belarusului. Sosirea celor două avioane din statul vecin (Belarus, n.r.) a fost înregistrată de polițiștii de frontieră de la Dubrovytsia, în regiunea Rivne.
Un astfel de atac și acțiuni ale inamicului (forțele ruse, n.r.) asupra așezărilor din Belarus sunt o provocare deliberată de a implica Forțele Armate ale Republicii Belarus în războiul cu Ucraina!”, a susținut Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Președintele belarus Alexandr Lukașenko s-a întâlnit vineri, la Moscova, cu omologul său rus, Vladimir Putin. Potrivit publicației Kommersant, Lukașenko a declarat că Ucraina se pregătea să atace Belarusul la 6 ore după declanșarea invaziei rusești, pe 24 februarie.

„Spun din nou, ei (Forțele Armate ale Ucrainei, n.r.) se pregăteau să lovească nu doar Donbasul, ci și-au construit poziții pentru a lovi Belarusul”, a afirmat Lukașenko.

Mai multe detalii: Kievul susține că Rusia a atacat Belarusul din spațiul aerian ucrainean pentru a atrage Minskul în război

Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, aflată într-o vizită oficială la București, a făcut vineri declarații, la Palatul Cotroceni, alături de președintele Klaus Iohannis.

Numărul de la Casa Albă a mulțumit țării noastre pentru ajutorul acordat în criza refugiaților ucraineni. „Sub conducerea președintelui Iohannis, România a fost extraordinară prin generiozitatea și curajul pe care l-au arătat în acest moment. Am văzut cum ați primit refugiați și știm greutățile pe care le întâmpinați geografic. Ați arătat atât de mult curaj”, a declarat Kamala Harris.

Aceasta a subliniat că este prezentă la București pentru a reafirma angajamentul SUA față de țara noastră. „Relația cu România este puternică, de durată și va continua”, a punctat Kamala Harris.

„Angajamentul SUA față de articolul 5 este absolut ferm. Noi luăm foarte în serios acest lucru și suntem gata să acționăm și să înțelegem că un atac asupra unui stat NATO, este un atac asupra NATO. Vom apăra fiecare centrimetru din teritoriul NATO. Sunt în România să întăresc acest angajament și să mulțumesc poporului român”, a mai declarat oficialul american.

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a afirmat că „NATO va acționa fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv a României”. „Este un scenariu pe care cu toții dorim să îl evităm. Dar noi, ca Aliați – o spun alături de cel mai important Partener Strategic al nostru – nu vom ceda niciun milimetru în ceea ce privește respectarea angajamentelor care ne leagă”, a spus șeful statului.

„Am evaluat, împreună cu doamna Vicepreședinte, implicațiile pe termen lung ale agresiunii care are loc în Ucraina și ale prezenței militare ruse în Belarus asupra securității europene și euroatlantice, inclusiv asupra posturii NATO. Am stabilit să cooperăm pentru a continua consolidarea măsurilor de apărare și descurajare, pe Flancul Estic, cu accent pe partea sa sudică, în regiunea Mării Negre. Am subliniat că, în acest context, este necesară operaționalizarea cât mai rapidă a Grupului de Luptă al NATO pe teritoriul României”, a mai declarat președintele Iohannis.

„Nu avem date că România ar fi țintită pentru o agresiune a Rusiei”, a subliniat șeful statului.

Mai multe detalii: LIVE | Kamala Harris, vicepreședinta SUA, mesaj pentru români: „Am văzut cum ați primit refugiați și știm greutățile pe care le întâmpinați. Ați arătat așa mult curaj”

Alimentarea cu energie electrică a centralei nucleare de la Cernobîl nu a fost încă restabilită, în ciuda afirmațiilor Rusiei că a fost reparată de specialiști din Belarus, a anunțat autoritatea de reglementare a energiei nucleare din Ucraina, potrivit The Guardian.

„Încercările de restabilire a sursei externe de alimentare a locației sunt în curs”, a transmis instituția ucraineană, într-un comunicat de presă.

Ucraina a avertizat cu privire la un risc crescut de emisii de radiații la centrala nucleară de la Cernobîl, care a fost ocupată de forțele ruse, după ce un cablu de înaltă tensiune a fost rupt în timpul luptelor și alimentarea cu electricitate către centrală a fost întreruptă.

Joi, Ministerul rus al Energiei a anunțat că specialiștii din Belarus au restabilit alimentarea cu energie electrică, iar Ministerul rus al Apărării a precizat că a fost de acord să permită unei echipe ucrainene de reparații să acceseze liniile electrice din zona aflată în jurul centralei.

Forțele armate ruse nu au făcut progrese în Ucraina în ultimele 24 de ore, susține consilierul prezidențial ucrainean Oleksiy Arestovici, potrivit The Guardian.

Înaintarea teritorială ale armatei Rusiei în Ucraina a stagnat, a precizat vineri Arestovici, într-un briefing de presă.

„Adversarii noștri au fost practic opriți din toate direcțiile de atac: lovituri aeriene, rachete și atacuri la sol”, a afirmat consilierul prezidențial ucrainean.

Acesta a adăugat că forțele armate ucrainene au organizat contraatacuri în apropierea capitalei, Kiev, și în Harkov, în estul Ucrainei.

Cel puțin 78 de copii au fost uciși în Ucraina din 24 februarie de când a început invazia rusă, potrivit avocatului poporului ucrainean pentru drepturile omului, Lyudmyla Denisova.

Denisova a spus că luptele în jurul orașului asediat Mariupol, orașului din est Volnovakha și orașului Irpin din regiunea Kiev au însemnat că autoritățile locale nu au putut stabili câte persoane au fost ucise sau rănite în acele locuri.

Bilanțul furnizat de Denisova nu a fost verificat independent.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a adresat un nou mesaj către ucraineni în care transmite că „este imposibil de prezis când, dar Ucraina va câștiga”.

„Am atins deja un punct de cotitură strategică. Deja ne îndreptăm spre scopul nostru, victoria noastră”, a spus el. „Avem nevoie de timp, răbdare, înțelepciunea noastră, energie, trebuie să ne facem treaba cât mai bine”

Liderul de la Kiev a mai sublniat că „ucrainenii sunt oameni mândri care își apără întotdeauna pământul și nu vor oferi ocupantului o singură bucată din acest pământ, nici măcar un procent din libertatea lor”.

El a cerut Occidentului să sprijină Ucraina prin sancțiuni suplimentare care să afecteze Federația Rusă.

„Dacă acest lucru continuă, atunci pachetele de sancțiuni împotriva Rusiei nu sunt suficiente și mă aștept – lucrăm deja la asta astăzi – noi sancțiuni de la partenerii noștri”, a spus el. „Rusia trebuie să plătească pentru acest război teribil, să plătească zilnic”.

„Catastrofă umanitară sunt două cuvinte care au devenit pe deplin sinonime cu celelalte două cuvinte, Federația Rusă”, a mai declarat Volodimir Zelenski.

Rusia tocmai a început procedurile pentru a bloca aplicația Instragram pe teritoriul Rusiei, relatează The Guardian. Decizia este una cu un impact major întrucât platforma este foarte iubită în Rusia, în special de elitele tinere, și reprezintă o sursă de venit pentru multe companii mici din țară.

Decizia vine la o săptămână după ce autoritățile ruse au blocat Facebook și Twitter, în încercarea de a limita accesul cetățenilor la informații despre războiul din Ucraina, pe care Moscova îl numește „o operațiune militară”. Rusia susține că cele două rețelele au „discriminat mass-media de știri ruse”, prin blocarea publicațiilor controlate de guvernul rus.

Procuratura Generală a Rusiei a solicitat să o desemneze pe Meta – compania-mamă a Facebook și Instagram – drept „organizație extremistă” și să îi interzică activitățile în Rusia, potrivit presei ruse.

Solicitarea a venit după ce după ce Meta a declarat pentru BBC că face schimbări în politica sa privind discursul violent, pentru a permite oamenilor din anumite țări să-și exprime sentimente violente față de forțele ruse, dar nu față de civilii ruși.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că s-au înregistrat unele progrese în discuțiile Moscovei cu Ucraina, dar nu a oferit detalii, relatează Reuters.

„Există anumite schimbări pozitive, îmi spun negociatorii de partea noastră”, a declarat Vladimir Putin, în cadrul întâlnirii cu omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko.

Liderul rus a spus că discuțiile dintre Ucraina și Rusia au continuat „practic zilnic”.

Într-un raport publicat joi, 10 martie, pe canalul de Telegram, Energoatom, Compania Națională de Generare a Energiei Nucleare a Ucrainei, a anunțat că, în urma bombardamentelor, 954.000 de consumatori nu au curent electric, iar 228.000 de gospodări rămân în continuare fără căldură și alimentare cu gaz.

Companiile energetice ucrainene continuă să facă eforturi restabilească alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, în ciuda riscurilor pentru propriile lor vieți.

Președintele finlandez Sauli Niinistö a vorbit vineri cu președintele ucrainean Volodimr Zelenski și urmează să discute și cu președintele rus Vladimir Putin.

„Președinții au discutat despre situația războiului din Ucraina și despre sprijinul și ajutorul Finlandei pentru Ucraina. Temele specifice au fost nevoia de a asigura o evacuare în siguranță a civililor prin coridoarele umanitare și siguranța instalațiilor nucleare. Președinții au fost de acord să păstreze legătura”, a transmis guvernul finlandez într-un comunicat.

O conversație între Niinistö și Putin este planificată pentru vineri seară, a adăugat acesta.

Finlanda se învecinează cu Rusia și cele două țări au de mult timp o relație neutră. Finlanda nu este membră a NATO. Cu toate acestea, Niinistö și-a exprimat simpatia pentru poporul ucrainean care „luptă curajos pentru țara lor” în timpul unei întâlniri cu președintele american Joe Biden, pe 4 martie, la Casa Albă.

Potrivit primarului Vadym Boychenko, forțele ruse lansează atacuri către zonele rezidențiale din Mariupol cu arme interzise, rachete Grad și obuziere.

„La fiecare 30 de minute, avioanele intră în oraș și lovesc blocuri de locuințe care ucid civili – bătrâni, femei, copii. Aceasta este măreția armatei ruse de astăzi?,” afirmă Boycenko, citat de agenția ucraineană Unian.

Primarul din Ivano-Frankivsk, oraș de peste 200.000 locuitori din vestul Ucrainei, a sfătuit locuitorii din zonele orașului adiacente aeroportului să stea la adăpost după o nouă explozie în zonă.

„Vă voi spune eu când e sigur să ieșiți din case, evitați deplasările”, a spus Ruslan Marținkiv într-un video pe Facebook.

Ivano-Frankivsk, 160 de kilometri de România, a fost primul oraș din vestul Ucrainei lovit de o rachetă, tot la aeroport, pe 24 februarie.

Serviciile de urgență ucrainene au anunțat că nu au existat victime în urma unui atacului aerian asupra unui spital de psihiatrie, deoarece pacienții se aflau într-un adăpost de la subsol.

„Toți cei 30 de angajați și cei 330 de pacienți se aflau într-un adăpost anti-bombă în momentul atacului”, a declarat serviciul de stat de urgență al Ucrainei într-un comunicat citat de Reuters.

Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, a spus că numărul refugiaților a ajuns la 2,5 milioane, iar criza se adâncește în fiecare zi.

Dintre aceștia, aproximativ 116.000 sunt cetățeni ai unor țări terțe, a mai precizat oficialul.

De asemenea, alte două milioane de ucraineni au fost strămutați în interiorul Ucrainei după izbucnirea războiului pe 24 februarie.

Primarul orașului Harkov, din estul Ucrainei, a spus că, până acum, 48 de școli au fost distruse în bombardamentul continuu la care este supus orașul.

„Până astăzi, 48 de școli (din oraș) au fost distruse”, a declarat primarul Ihor Terekhov într-un interviu televizat, relatează Reuters.

Orașul, cu o populație de aproximativ 1,4 milioane de locuitori, este atacat continuu de 16 zile de către forțele ruse care îl văd un punct strategic.

Forțele ruse au bombardat zonele rezidențiale din Harkov de 89 de ori într-o singură zi, a declarat guvernatorul local.

Reuters relatează că Oleh Synegubov a mai spus că nu există niciun pericol pentru civili după ce Institutul de Fizică și Tehnologie din Harkov, care are un laborator nuclear, a fost lovit pentru a doua oară de atacurile rusești..

„Nu există încă amenințări la adresa populației civile”, a dat asigurări guvernatorul regiunii Harkov.

Președintele Rusiei a aprobat joi aducerea a mii de luptători din Orientul Mijlociu pentru a lupta de partea Rusiei împotriva Ucrainei.

La o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei, ministrul apărării Serghei Şoigu a declarat că în Orientul Mijlociu sunt 16.000 de voluntari care sunt gata să vină să lupte cu forţele susţinute de ruşi în estul Ucrainei, în regiunea separatistă Donbas.

„Dacă vezi că există acești oameni care vor de la sine, nu pentru bani, să vină să-i ajute pe oamenii care locuiesc în Donbas, atunci trebuie să le dăm ceea ce vor și să-i ajutăm să ajungă în zona de conflict”, a replica Putin..

El i-a mai spus lui Shoigu că a aprobat ca rachetele Javelin și Stinger capturate de armata rusă în Ucraina să fie predate forțelor din Dobas.

„În ceea ce privește livrarea de arme, în special cele fabricate din Occident, care au căzut în mâinile armatei ruse, susțin, desigur, posibilitatea de a le oferi unităților militare din republicile populare Lugansk și Donețk”, a spus Putin.

Liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîî, aflat după gratii, a cerut duminică noi proteste împotriva războiului în mai multe orașe din Rusia, inclusiv Moscova.

„Maniacul nebun Putin va fi oprit cel mai repede de poporul Rusiei acum, dacă se opun războiului”, a scris el pe Instagram.

„Trebuie să mergi la mitinguri împotriva războiului în fiecare weekend, chiar dacă se pare că restul au plecat sau s-au speriat. Sunteți coloana vertebrală a mișcării împotriva războiului și a morții”, a cerut Navalnîi, care scrie pe rețelele de socializare prin avocații și aliații săi, întrucât a fost arestat și încarcerat în ianuarie 2021 când s-a întors în Rusia.

„Chiar dacă ești singur – tu ești cel căruia i se poate alătura cineva”, le mai transmite el susținătorilor. „Ești cea mai importantă persoană de pe planetă.”

Potrivit grupului de monitorizare a protestelor OVD Info, 13.908 de persoane au fost reținute la demonstrațiile împotriva războiului din Rusia de la începutul invaziei Ucrainei.

Forțele ruse au lovit vineri un spital de psihiatrie din apropierea orașului Izyum, din estul Ucrainei, au declarat autoritățile regionale, citate de Reuters.

Oleh Synegubov, guvernatorul regiunii Harkov, a declarat că 330 de persoane erau internate la spital și că 73 au fost evacuate. Numărul victimelor era în curs de stabilire, a spus guvernatorul care a catalogat bombardamentul drept un „atac brutal asupra civililor”.

Guvernatorul regional al Harkovului a catalogat atacul asupra spitalului drept „o crimă de război împotriva civililor”.

Forțele ruse au ucis mai mulți civili ucraineni decât soldați, a declarat vineri ministrul ucrainean al apărării, citat de Reuters.

„Vreau ca acest lucru să fie auzit nu numai la Kiev, ci în toată lumea”, a spus Oleksii Reznikov.

Potrivit ultimelor cifre ale biroului Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, de la ora 4:00 pe 24 februarie până la miezul nopții de 9 martie, 549 de civili au fost uciși și 957 au fost răniți.

De la începutul războiului în Ucraina, declanşat de Rusia, în România au intrat în total 364.518 refugiaţi ucraineni şi au ieşit 282.497, transmite vineri, 11 martie, Poliţia de Frontieră.

Astfel, numărul cetăţenilor ucraineni rămaşi în ţară a ajuns la 82.021, în scădere cu 2.650 faţă de ziua precedentă mai puțin de un sfert din totalul celor care au intrat.

Peste 3.600 de ucraineni au solicitat azil în România, potrivit ministerului de interne.

Pentru a doua oară în mai puțin de o săptămână, Rusia a atacat Institutul de Fizică și Tehnologie din Harkov, potrivit unui comunicat emis de guvernul ucrainean pe Telegram.

Institutul găzduiește o instalație nucleară pentru cercetare științifică și producerea de izotopi medicali. Amploarea daunele provocate nu este cunoscută în prezent.

După ce clădirea a fost avariată după un atac aerian, săptămâna trecută, experții au spus că riscul ca particulele radioactive să fie eliberate părea să fie scăzut, deși a fost dificil de evaluat pe deplin pericolul.

Doi soldați ucraineni au fost uciși și șase au fost răniți într-un atac rusesc asupra orașului Luțk, potrivit șefului administrației regionale, Yuriy Pohulyayko.

Rusia a confirma vineri că a lovit aerodromurile militare din orașele din vest Luțk și Ivano-Frankivsk, deschizând un nou front al războiului.

Primarul din Luțk a confirmat că exploziile au avut loc în apropierea aerodromului orașului.

„Toată lumea în adăposturi!” a scris el într-o postare pe Facebook în care i-a îndemnat și pe localnici să nu publice nicio fotografie, adrese sau coordonate ale locului în care se află.

Între timp, postul ucrainean ICTV a citat relatări conform cărora o uzină din apropierea aerodromului a fost cuprinsă de flăcări.

Firma nucleară de stat ucraineană Energoatom a anunțat vineri că nu va mai cumpăra combustibil nuclear rusesc, potrivit Reuters.

În prezent, Ucraina operează reactoare nucleare din epoca sovietică, importându-și combustibilul din Rusia și Statele Unite.

Ministerul rus al apărării anunță că separatiștii susținuți de Rusia au reușit să captureze orașul Volnovakha, la nord de Mariupol, potrivit agenției de stat rusă RIA.

Orașul are o importanță strategică deosebită, mai ales că rușii supun orașul-port Mariupol unui asediu dur în tentativa de a-l captura.

Forțele ruse au executat bombardamente pentru prima dată și într-un alt oraș din vestul țării, Ivano Frankivst. Vestul Ucrainei nu a fost atacat în primele 15 zile ale invaziei rusești, iar numeroși civili s-au refugiat aici, în special în Lvov.

Ministerul rus al Apărării a confirmat atacurile asupra orașelor Luțk și Ivano-Frankivsk, relatează presa locală.

Oficialii din domeniul apărării de la Moscova au afirmat că „atacurile lor de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune” au lovit două aerodromuri militare din orașele din vestul Ucrainei.

Atacurile marchează un nou teritoriu pentru atacul rusesc, care s-a concentrat anterior asupra capitalei Kiev și a orașelor din estul și sudul Ucrainei.

Serviciile de Stat de Urgență (SES) din Ucraina raportează că o persoană a fost ucisă în districtul Novokodatsky din Dnipro.

„În jurul orei 6.10, au avut loc trei lovituri aeriene în oraș, care au lovit o grădiniță și un bloc de apartamente”, a transmis SES.

A fost lovită și o fabrică de pantofi cu două etaje care a luat în foc.

Au fost raportate explozii în orașe din părți opuse ale Ucrainei în ultima jumătate de oră. Televiziunea ucraineană și instituțiile de presă raportează explozii în Luțk, în nord-vestul Ucrainei, precum și în Dnipro, un oraș din centrul țării situat pe râul Nipru.

Niciunul dintre aceste orașe nu a mai fost lovit de bombardamente directe până acum.

Sirenele de raid aerian au sunat în mai multe orașe din Ucraina în orele dinaintea exploziei.

Casa Albă a confirmat că președintele american Joe Biden va anunța vineri noi acțiuni menite să tragă Rusia la răspundere pentru războiul său neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei.

Președintele american Joe Biden va spori presiunea economică asupra lui Vladimir Putin, solicitând încetarea relațiilor comerciale normale cu Rusia, potrivit relatărilor din presa internațională.

Decizia, anunțată de Reuters și Bloomberg, citând surse anonime din administrația Biden, ar deschide calea pentru creșterea tarifelor la importurile rusești și ar întări sancțiunile impuse pe scară largă și decizia din această săptămână de a interzice importurile de petrol din Rusia de către SUA și Marea Britanie.

Înlăturarea statutului Rusiei de „relații comerciale normale permanente” va necesita un act al Congresului, a declarat pentru Reuters un înalt oficial al administrației, dar parlamentarii din ambele camere ale Congresului și-au exprimat sprijinul.

Imaginile din satelit arată că un mare convoi militar rusesc, văzut ultima dată la nord-vest de Kiev, lângă aeroportul Antonov, s-a dispersat și s-a redistribuit.

Imaginile prezentate de Maxar Tehnologies arată blindate care manevrează prin orașele din apropierea aeroportului, potrivit Reuters.

Unități blindate din convoiul de 64 km de vehicule, tancuri și artilerie au fost văzute în orașele din apropierea aeroportului Antonov, la nord de Kiev, în timp ce unele dintre vehicule s-au mutat în păduri, a raportat Maxar.

Maxar a spus că imaginile arată, de asemenea, că alte părți ale convoiului din nord s-au poziționat lângă Lubyanka și au instalat poziții de artilerie în apropiere.

Ucraina a transmis Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) că a pierdut orice contact cu centrala nucleară de la Cernobîl în urma întreruperii curentului electric la instalațiile unității, relatează agenția Reuters, preluată de The Guardian.

„Ucraina a informat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) că astăzi (joi, 10 martie, n.r.) a pierdut toate comunicațiile cu Centrala Nucleară din Chornobîl, a doua zi după ce amplasamentul controlat de Rusia a pierdut toate sursele externe de energie”, a anunțat AIEA, într-un comunicat de presă, adăugând că până acum a ținut legătura cu angajații unității prin e-mail.

Directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, a dat și el detalii despre situația de la Cernobîl, precizând că situația se agravează.

„De la o zi la alta, vedem că situația centralei nucleare de la Cernobîl de înrăutățește, în special în ceea ce privește protecția împotriva radiațiilor și a personalului care gestionează instalația în circumstanțe extrem de dificile și provocatoare”, a afirmat Rafael Mariano Grossi, într-un comunicat.

Mai multe informații: Ucraina a pierdut orice contact cu Cernobîlul, după ce curentul a fost oprit, anunță AIEA

Ministrul Apărării din Ucraina, Oleksiy Reznikov, a declarat joi seară că trupele ruse au ucis mai mulți civili decât soldați ucraineni, potrivit publicației The Kyiv Independent.

Demnitarul ucrainean a descris invazia Rusiei drept un „război terorist”, afirmând că soldații ruși au acționat ca niște „criminali”.

Din cauza bombardamentelor efectuate de forțele ruse, nici un civil nu a reușit să părăsească joi orașul ucrainean Mariupol, pe coridorul umanitar spre Zaporojie, a anunțat viceprim-ministrul Ucrainei, Iryna Vereșciuk, la televiziunea de stat, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Aceasta a precizat că ajutoarele umanitare nu au putut ajunge în oraș.

„Cea mai gravă situație este în Mariupol-Zaporojie. Nimeni nu a fost evacuat. Nici măcar o picătură de apă nu a ajuns la oamenii care sunt epuizați de sete”, a declarat oficialul guvernamental ucrainean.

„300.000 de oameni suferă în prezent de frig, de foame și de lipsa apei. Trupele agresoare se răzbună și nu ne permit să-i salvăm”, a adăugat Iryna Vereșciuk.

Potrivit acesteia, în prezent există o singură rută de la Mariupol la Zaporojie, prin Orikhiv și Polohy, deoarece toate celelalte drumuri au fost distruse sau minate.

„În fiecare zi, când transportul nostru cu ajutoare umanitare pornește pe drum, trupele agresoare trag în marfă, trag în direcția de deplasare, nepermițându-i să înainteze nici măcar un kilometru”, a spus ea.

Ea a cerut comunității internaționale să investigheze această „crimă împotriva umanității” cât mai curând posibil și să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei.

Serviciile de urgență din orașul Harkov, situat în nord-estul Ucrainei, anunță că încearcă să stingă un incendiu în apropierea Institutului de Fizică și Tehnologie Harkov, potrivit CNN.

Incendiul a izbucnit la un cămin de lângă institut.

CNN precizează că nu a putut confirma care a fost cauza incendiului.

Uniunea Europeană ar trebui să înceteze să mai folosească combustibili fosili importați din Rusia în următoare jumătate de deceniu, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la summit-ul de la Versailles al liderilor blocului comunitar, potrivit BBC.

„Suntem prea dependenți de combustibilii fosili ruși”, a scris aceasta pe Twitter, în timp ce liderii UE s-au reunit la Versailles pentru a discuta această problemă.

Von der Leyen spune că va propune un plan la mijlocul lunii mai pentru a „elimina” petrolul, gazul și cărbunele din Rusia până în anul 2027.

Această țintă este mai ambițioasă decât planul pe care UE l-a anunțat marți, care își propune ca până în 2030 Europa să nu mai fie dependentă de combustibilii fosili ruși.

Departamentul de Stat al SUA consideră că forțele ruse au încercuit „mai multe” orașe ucrainene după ce au distrus o mare parte din infrastructura lor critică, a declarat purtătorul de cuvânt al instituției, Ned Price, potrivit BBC.

Price nu a precizat ce orașe ucrainene sunt înconjurate în prezent.

În declarațiile sale, Price a acuzat guvernul rus că „devastează” centrele populate pentru a „înfrânge voința” ucrainenilor.

El a adăugat că atacurile rusești asupra orașelor ucrainene i-au lăsat pe locuitori fără apă, electricitate, alimente și medicamente. Mulți oameni, a adăugat Price, nu au reușit să scape din cauza „bombardelor necruțătoare”.

Separat, în actualizarea de joi, Ministerul Apărării din Marea Britanie a anunțat că Rusia angajează „un număr crescut” de forțe pentru a încercui orașele ucrainene.

„Acest lucru va reduce numărul de forțe disponibile pentru a-și continua înaintarea în Ucraina și va încetini și mai mult avansul Rusiei”, a precizat Ministerul Apărării de la Londra.

Un deputat ucrainean a descris situația din jurul orașului-port Mariupol, situat în sud-estul țării, ca fiind asemănătoare cu „un asediu medieval”, relatează BBC.

Dmyrto Gurin a declarat pentru BBC că armata rusă a înconjurat Mariupolul, în timp ce avioanele de bombardament lansează non-stop explozibili asupra orașului.

„Când armata rusă și-a dat seama că nu ne poate învinge pe câmpul de luptă, a început doar să bombardeze orașele”, a spus el.

Gurin, ai cărui părinți încă se află în oraș, a precizat că locuitorii sunt oblicați să trăiască în subsoluri și că autoritățile cred că mai au mâncare doar pentru „două-trei zile” .

Acesta a mai spus că părinții lui nu au părăsit Mariupol pentru că nu au putut să creadă că rușii vor bombarda un oraș care este 95% vorbitor de rusă.

Peste 80.000 de persoane au fost evacuate în ultimele două zile din Sumi, un oraş din nord-estul Ucrainei, şi din împrejurimile Kievului, a anunţat joi guvernul ucrainean, potrivit agenției France Presse, preluată de Agerpres.

La nord-est, ”din Trostianets, Sumi şi Krasnopillia în direcţia Poltava”, la 150 km spre sud, ”am evacuat peste 60.000 de oameni în două zile”, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, într-un videoclip postat pe Telegram.

”Din împrejurimile Kievului au fost evacuate aproape 20.000 de persoane”, a adăugat aceasta, ”din Borodianka, Boutcha, Irpin şi Gostomel”, precizând că ” trei mii de locuitori au fost de asemenea evacuaţi” cu greu din Izium, un oraş din estul Ucrainei.

În cursul zilei, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menţionat că 60.000 de ucraineni au fost evacuaţi cu o zi înainte din oraşele asediate, potrivit unui videoclip postat pe canalul Telegram.

Vereşciuk a dat de asemenea asigurări că guvernul ucrainean ”face totul pentru funcţionarea coridoarelor umanitare”, în special permiţând transportarea medicamentelor, a produselor alimentare şi a apei potabile.

Ministerul rus al Apărării va decreta vineri, 11 martie, o încetare temporară focului și va deschide coridoare umanitare pentru evacuarea ucrainenilor din cinci orașe, au anunțat joi agențiile de presă RIA și Interfax, potrivit Reuters.

Agențiile ruse îl citează pe generalul-colonel Mikhail Mizintsev, șeful Centrului de control al apărării naționale din Rusia, care afirmă că civilii vor putea pleca fie în Rusia, fie în alte orașe din Ucraina.

„Garantăm securitate deplină în teritoriile controlate de forțele armate ruse”, a spus Mizintsev.

Încetarea temporară a focului va începe la ora 10:00, ora Moscovei (07:00 GMT), dar nu este clar în ce interval orar vor fi deschise coridoarele umanitare.

Cele cinci orașe sunt Kiev, Sumi, Harkov, Mariupol și Cernihiv. Oficialii ucraineni se plâng că rușii au încălcat termenii acordurilor anterioare, în timp ce Moscova acuză forțele ucrainene că au întrerupt operațiunile de evacuare.

Mai multe detalii: Moscova anunță că va deschide zilnic coridoare de evacuare din Ucraina către Rusia

Un tren militar blindat din Rusia a apărut pe o linie feroviară din regiunea Kherson din Ucraina, pe o cale ferată separată și neconectată, la aproximativ 100 de mile distanță de locul unde a fost văzut un alt tren militar blindat îndreptându-se către orașul Melitopol, relatează CNN.

În mai multe înregistrări video, care au fost publicate pe rețelele de socializare în ultimele 24 de ore, mașinile cu arme distinctive și locomotivele trenului blindat sunt văzute deplasându-se spre vest, în centrul regiunii Kherson.

Cel puțin un buldozer, transportat pe un vagon cu platformă, este suprins în imagini.

CNN precizează că a folosit geolocalizarea și a verificat autenticitatea acestor înregistrări video.

Un locuitor din Kherson, căuia CNN nu îi dezvăluie numele pentru a-i proteja siguranța, a confirmat că a văzut joi, în oraș, trenul blindat. Rezidentul a precizat că a observat o serie de vehicule militare în tren.​

Marți, 8 martie, CNN a relatat că un tren militar blindat rusesc, care transporta cel puțin un vehicul militar, a fost văzut pe o altă linie de tren, în sud-estul Ucrainei, lângă Novooleksiivka, îndreptându-se spre nordul țării. Ambele trenuri militare blindate – cel din Novooleksiivka și cel din Kherson – au venit din Crimeea, conform imaginilor publicate de martori oculari pe rețelele de socializare, pe care CNN le-a verificat.

Aparenta capacitate a Rusiei de a utiliza și de a trimite în mod liber trenuri blindate în ​părți din sudul Ucrainei reflectă controlul incontestabil al forțelor ruse asupra zonei din sudul râului Nipru, în regiunea Herson. De asemenea, apariția acestor trenuri ar putea indica faptul că Rusia își întărește liniile de aprovizionare de la bazele din Crimeea anexată, necesare pentru operațiunile militare din sudul Ucrainei.

În nordul Ucrainei, avansul militar rus au fost îngreunat în mod repetat de forțele militare ucrainene care au eliminat o serie de convoaie de aprovizionare și logistică.

TV Zvedza, serviciul de presă al Ministerului rus al Apărării, a susținut marți că un tren blindat din Ucraina transporta cetățeni străini neruși în afara țării și în peninsula Crimeea. Publicația rusă de stat Rusia-1 a susținut, într-o relatare de miercuri seară, că cetățenii străini au fost transportați din regiunea Kherson în Armiansk, Crimeea.

Armyansk are legături feroviare directe cu Keerson, dar pe teritoriul controlat de ruși, iar linia respectivă nu se intersectează cu singura cale ferată care merge la Novooleksiivka.

Peste 400.000 de civili au fost evacuați până acum pe teritoriul Ucrainei, majoritatea din zonele de luptă active, a declarat joi ministrul ucrainean de interne Denys Monastyrsky la televiziunea națională, relatează agenția Reuters, potrivit The Guardian.

„Au fost evacuați în primul rând din zonele în care se dau lupte lupte”, a precizat oficialul guvernamental.

Premierul britanic Boris Johnson l-a acuzat joi pe președintele rus Vladimir Putin va încerca în mod „cinic” să inventeze un pretext care să justifice utilizarea armelor chimice în Ucraina, relatează BBC.

Johnson a spus că se teme că regimul „barbar” de la Kremlin ar putea fi gata să folosească armele interzise de convențiile internaționale, ​​pentru că forțele sale nu au reușit să realizeze cuceriri notabile în Ucraina.

„Lucurile pe care le auziți despre armele chimice sunt direct din manualul lor (al rușilor, n.r.)”, a declarat premierul britanic, într-un interviu acordat postului Sky News.

„Încep să spună că există arme chimice care au fost depozitate de adversarii lor (ucraineni, n.r.) sau de americani, așa că atunci când ei înșiși vor folosi arme chimice, după cum mă tem că au intenția să facă, vor avea un fel de pretext, o narațiune falsă de la care să plece”, a adăugat Boris Johnson.

„Mi-e teamă că este un guvern cinic, barbar”, a subliniat premierul britanic, referindu-se decidenții ruși.

Anterior în cursul zilei de joi, SUA au emis un avertisment similar cu privire la o posibilă utilizare a armelor chimice sau biologice de către ruși în Ucraina.

Afirmațiile Rusiei referitoare la laboratoarele de arme biologice ale SUA și la dezvoltarea armelor chimice în Ucraina au fost o „manevră evidentă” pentru a încerca să-și justifice atacurile pe care le pun la cale, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat joi pe partenerii țării sale din întreaga lume să ofere soluţii bazate pe realitate, nu pe opinii abstracte, relatează BBC.

Într-o nouă înregistrare video publicată pe pagina sa de Facebook, liderul de la Kiev a avut un mesaj și propagandiştii Rusiei, în care a subliniat că cetăţenii ruşi îi vor urî pentru minciunile lor şi pentru consecinţele acestora.

”Cetăţenii ruşi vă vor urî pentru că i-aţi minţit în mod constant timp de mulţi ani. Când vor simţi consecinţele minciunilor voastre, le vor simţi în portofelele lor, în oportunităţile lor în scădere, în viitorul furat al copiilor ruşi. Războiul nu este niciodată izolat. Întotdeauna dăunează victimei, dar şi agresorului. Doar agresorul înţelege asta mai târziu, dar întotdeauna înţelege şi suferă”, a spus Zelenski, adresîndu-se adresându-se propagandiştilor ruşi.

Potrivit președintelui ucrainean, ruşii au creat o ”catastrofă umanitară”. ”Inima mea este frântă din cauza a ceea ce au făcut ocupanţii oraşelor noastre, statului nostru”, a spus Zelenski.

”Ne apărăm ţara pentru a 15-a zi. Ne-am ridicat. Armata ucraineană ripostează atacurilor în zonele cheie. Datorită militarilor noştri, gărzii naţionale, grănicerilor, poliţiştilor şi tuturor celor care s-au alăturat apărării. Nu am devenit sclavi şi nu o vom face niciodată, pentru că acesta este spiritul nostru şi acesta este destinul nostru”, a subliniat liderul de la Kiev.

Mai multe detalii: Zelenski, mesaj pentru propagandiştii ruşi: „Cetăţenii ruşi vă vor urî pentru minciunile voastre şi pentru consecinţele lor”

Cel puțin 549 de civili au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei Rusiei, pe 24 februarie, arată cele mai noi date ale Oficiului pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite (OHCHR), potrivit CNN.

Cifrele, adunate până miercuri, 9 martie, și publicate joi, arată că alți 957 de oameni au fost răniți până acum, dar agenția ONU consideră că cifrele reale sunt „considerabil mai mari”, în special în zonele controlate de guvernul ucrainean.

„Primirea de informații din unele locații în care au avut loc ostilități intense a fost amânată și multe rapoarte așteaptă încă să fie verificate”, a precizat OHCHR, într-un comunicat de presă.

„Acest lucru este valabil, de exemplu, în orașele Volnovakha, Mariupol, Izium, unde există acuzații că ar exista sute de victime civile. Aceste cifre sunt în continuare verificate și nu sunt incluse în statisticile de mai sus”, menționează agenția ONU pentru Drepturile Omului.