Război în Ucraina, ziua 160 | Kievul spune că a doborât 7 rachete rusești. A opta a lovit regiunea Liov

Trupele ucrainene au eliberat deja 53 de așezări din regiunea Herson de sub ocupația rusă a declarat marţi guvernatorul regional, potrivit Ukrayinska Pravda.

Rusia a capturat zone din sudul Ucrainei în prima fază a invaziei sale din 24 februarie. Ucraina desfășoară acum o contraofensivă majoră pentru recuperarea teritoriilor pierdute folosind arme cu rază lungă de acțiune primite din Occident pentru a lovi liniile de aprovizionare rusești.

„De acum, 53 de așezări au fost confirmate ca fiind eliberate”, a declarat guvernatorul regiunii Herson pentru televiziunea națională.

Cifra prezentată de ucraineni indică un ritm accelerat al câștigurilor în regiune, după ce luni au anunțat că au recucerit 44 de localități.

Rusia a anunțat că și-a îndeplinit partea sa din acordul privind transportu de cereale din Ucraina, potrivit TASS.

„Federația Rusă își urmează cu strictețe obligațiile pentru a-și îndeplini acordurile încheiate pentru a asigura exportul de cereale și îngrășăminte minerale din porturile ucrainene”, a declarat șeful Centrului de control al apărării naționale al Federației Ruse, general-colonelul Mihail Mizintsev.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Prima încărcătură autorizată de cereale ucrainene de la începutul războiului, pe 24 februarie, a ajuns marţi seară la Istanbul.

O nouă rundă de sancțiuni anunțată de Statele Unite a vizat-o în cele din urmă și pe Alina Kabaeva, presupusa iubită a președintelui rus Vladimir Putin, potrivit Ukrayinska Pravda.

Trezoreria americană a anunțat marți că a înghețat viza Alinei Kabaeva, fostă gimnastică olimpică rusă, și a impus alte sancțiuni legate de activele acesteia.

Oficialii de la Washington au justificat mutarea prin faptul că ea este directoarea unei companii mass-media care promovează „operațiunea militară specială” declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie.

Mai mulți critici ai Kremlinului, inclusiv disidentul Alexei Navalnîi, au cerut statelor occidentale să impună sancțiuni împotriva lui Kabaeva, afirmând că ea este cea care îi administrează de facto averea din străinătate a președintelui rus.

În plus, au fost sancționați o serie de colaboratori ai Rusiei în teritoriile ocupate – în special, Kiril Stremousov, Gauleiter din regiunea Herson Vladimir Saldo și „primarul” lui Mariupol Konstantin Ivashchenko.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

În același timp, Uniunea Europeană, Canada și Marea Britanie au introdus deja sancțiuni împotriva lui Kabaeva.

Forțele aeriene ucrainene spun că bombardierele rusești au lansat un atac cu rachete de croazieră marți după-amiază, potrivit CNN. 

Autoritățile din Ucraina au spus că bombardierele strategice Tu-95 au fost folosite pentru a trage opt rachete de croazieră asupra teritoriului ucrainean.

Forțele aeriene au spus că 7 dintre cele 8 rachete au fost doborâte – majoritatea de către forțele de rachete antiaeriene. O rachetă a lovit un complex de rachete antiaeriene din vestul regiunii Liov, iar pagubele sunt în curs de evaluare.

Canada a anunțat că introduce noi sancțiuni împotriva a 43 de oficiali militari ruși și a 17 companii „implicate în vărsarea de sânge fără sens a lui Putin, inclusiv în evenimentele îngrozitoare de la Bucha”, potrivit Reuters.

Canada a impus sancțiuni asupra a peste 1.150 de persoane și entități ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie.

Primul transport oficial de cereale ucrainene de la invazia Rusiei a ajuns marți în apele teritoriale turcești, lângă intrarea în strâmtoarea Bosfor, potrivit The Guardian.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Razoni, sub pavilion Sierra Leone, urmează să fie verificat miercuri, lângă Istanbul, de o echipă care include oficiali ruși și ucraineni, înainte de a-și livra încărcătura de 26.000 de tone de porumb către Tripoli, Liban.

„Inspecția navei de către echipa comună de inspecție va începe (miercuri) dimineață”, a spus ministerul turc al apărării.Livrarea, care a pornit luni din portul Odesa de la Marea Neagră, este prima în cadrul unui acord susținut de ONU, negociat cu ajutorul Turciei luna trecută.

Recunoaşterea Rusiei de către Washington ca „sponsor al terorismului” ar putea conduce la ruperea relaţiilor diplomatice cu Statele Unite, a anunțat marți purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus Maria Zaharova, potrivit agenției de știri TASS.

„Legiuitorii americani (…), după ce au trecut prin toate instrumentele de sancţiuni disponibile anti-ruse (…) care în general s-au dovedit ineficiente, au început deja să dezvolte arme atât de puternice precum, în opinia lor, declararea Moscovei (…) ca ‘sponsor al terorismului’”, a spus ea despre votul dat de Senatul american pe 28 iulie.

La sfârșitul lunii trecute Senatul SUA a cerut Departamentului de Stat să recunoască Rusia ca „stat sponsor al terorismului” din cauza acţiunilor în Cecenia, Georgia, Siria şi Ucraina.

„În acelaşi timp, se uită cumva că orice acţiune dă naştere la opoziţie, iar rezultatul logic al unui asemenea pas iresponsabil ar putea fi şi ruperea relaţiilor diplomatice, după care Washingtonul riscă să treacă definitiv de punctul fără întoarcere cu toate consecinţele?”, a mai adăugat purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe.

Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, a declarat pe 2 august că aproximativ 50-100 de persoane părăsesc zilnic Mariupol, orașul ocupat de Rusia, în timp ce evacuarea continuă.

Andriușcenko a mai spus că Rusia a reinstaurat fostele autorități penale din Mariupol. „Ne așteptăm la un nou val de evacuare”, notează The Kyiv Independent.

G7 ia în considerare mai multe opțiuni pentru a limita capacitatea Rusiei de a purta un război, potrivit unei declarații de marți a miniștrilor de externe ai forumului, notează CNN.

Aceste opțiuni ar putea include „o interdicție completă a transportului de țiței și produse petroliere rusești pe mare la nivel global”, cu excepția cazului în care petrolul a fost cumpărat la un preț stabilit, se arată în declarație.

Miniștrii de externe au declarat că Rusia folosește energia ca „un instrument de coerciție geopolitică” și că vor colabora pentru a reduce cererea țărilor G7 de energie rusă, protejând în același timp grupurile cele mai vulnerabile de impactul întreruperilor de aprovizionare și al creșterii prețurilor.

Rusia a anunţat marţi că a desfăşurat bombardamente împotriva forţelor ucrainene în sudul regiunii ucrainene Mikolaiv și în estul regiunii Harkov, notează The Guardian.

Ministerul Apărării a precizat că a distrus șapte depozite de muniție în estul și sudul țării, inclusiv în regiunea Zaporojie, relatează Reuters.

Ucraina, care și-a intensificat acțiunile de recucerire a regiunilor controlate de Rusia în sudul țării, a declarat săptămâna trecută că a văzut dovezi că Moscova își redistribui forțele pentru a apăra teritoriul capturat.

Președintele ucrainean Volodimyr Zelenski și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au avut marți o convorbire telefonică pentru a discuta despre sprijinul militar al alianței pentru Kiev.

„O convorbire bună cu președintele Zelenski privind prioritățile pentru sprijinul militar”, a transmis marți Stoltenberg pe Twitter. „Este vital ca NATO & Aliații să ofere și mai multă asistență pentru Ucraina și mai repede”, a adăugat acesta.

Good call w/Pres @ZelenskyyUa on priorities for military support. Its vital that #NATO & Allies provide even more assistance to #Ukraine even faster. Also discussed 1st shipment of grain since #Russias invasion & need to fully implement deal sponsored by @UN & our Ally Türkiye.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) August 2, 2022

„Președintele Ucrainei l-a informat separat pe Jens Stoltenberg cu privire la situația de pe câmpul de luptă și la necesitatea ca Ucraina să primească rapid mai multe arme grele din partea statelor membre NATO pentru a respinge cu succes atacurile rusești și pentru a trece la o nouă contraofensivă”, a declarat marți președintele ucrainean într-un comunicat.

„În plus, Zelenski a subliniat importanța primirii cât mai curând posibil a unui ajutor militar neletal din partea Alianței în cadrul pachetului cuprinzător aprobat la summitul NATO de la Madrid”, se mai arată în comunicatul Kievului.

Rusia a acuzat pentru prima dată SUA de implicare directă în războiul din Ucraina. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova a afirmat că SUA aprobă ținte pentru sistemele Himars de fabricație americană folosită de forțele Kievului, transmite BBC.

Generalul-locotenent Igor Konașenkov a declarat că interceptările convorbirilor telefonice între oficialii ucraineni au dezvăluit această legătură. BBC nu a putut verifica independent acest lucru.

Rusia a acuzat anterior Washingtonul că duce un „război prin proxy” în Ucraina.

„Administrația Biden este direct responsabilă pentru toate atacurile cu rachete aprobate de Kiev asupra zonelor rezidențiale și a instalațiilor de infrastructură civilă din așezările din Donbass și din alte regiuni, care au provocat moartea în masă a civililor”, a declarat dl Konashenkov.

Himars este un sistem de rachete multiple care poate lansa rachete ghidate cu precizie asupra unor ținte aflate la o distanță de până la 70 km – mult mai departe decât artileria de care dispunea anterior Ucraina.

De asemenea, se crede că sunt mai precise decât echivalentele lor rusești.

În aprilie, ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat că decizia președintelui american Joe Biden de a furniza Ucrainei arme în valoare de miliarde de dolari înseamnă că „NATO, în esență, este angajată într-un război cu Rusia prin intermediul unui proxy și înarmează acel proxy”.

„Războiul înseamnă război”, a avertizat acesta.

De-a lungul conflictului din Ucraina, Rusia a fost acuzată de numeroase crime de război și crime împotriva umanității. Săptămâna trecută, Ucraina a acuzat Moscova că a bombardat o închisoare din Donețk, deținută de separatiști, pentru a ascunde acuzațiile de tortură.

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a spus că în acest moment ucranienii își apără atât propria țara, cât și Polonia și Germania, în timp ce Rusia reprezintă o amenințare pentru întreaga Europă, informează Frankfurter Allgemeine Zeitung.

„Astăzi, Ucraina apără Polonia, Europa, inclusiv Germania. Dacă rezistența eroică a Ucrainei nu poate rezista planurilor imperiale ale lui Putin, Polonia și țările baltice vor fi sub amenințarea directă a extinderii în continuare a sferei de influență a Rusiei în Europa Centrală”, a spus Andrzej Duda.

Potrivit președintelui Poloniei, „ideea unei Marii Rusii, care înseamnă subjugarea altor popoare”, nu este doar a președintelui Federației Ruse, ci pătrunde și într-o o parte semnificativă a societății rusești.

„Mulțumită Ucrainei, astăzi acest pericol este sub control. Dar cred că în viitor, din păcate, acest pericol va deveni relevant. Singurul lucru pe care îl putem face este să ne întărim propria securitate”, a precizat Andrzej Duda.

Curtea Supremă a Rusiei a dat satisfacție cererii Parchetului General al Federației Ruse de a recunoaște regimentul ucrainean „Azov” ca organizație teroristă și de a-i interzice activitățile în Federația Rusă, informează Interfax.ru.

„Recunoașterea asociației naționaliste paramilitare ucrainene Azov (alte denumiri folosite – Batalionul Azov, Regimentul Azov) ca organizație teroristă și interzicerea activităților acesteia pe teritoriul Federației Ruse”, se arată marți în decizia instanței.

Potrivit documentului anunțat, „decizia privind interzicerea activităților organizației este supusă executării imediate”.

În timpul procesului, directorul Fundației Memorie Istorică Alexander Diukov, care a prezentat lucrarea „Neo-nazismul și terorismul în ideologia și activitățile mișcării Azov” în Ucraina, un jurnalist și membru al Consiliul pentru Drepturile Omului sub președintele Marina Akhmedova, activistul pentru drepturile omului Georgi Volkov, dar și directorul Fundației pentru Studierea Problemelor Democrației Maxim Grigoriev au prezentat fapte și informații despre activitățile Azov și ale armatei ucrainene în Donbass.

Procuratura Generală a Rusiei a intentat un proces pentru interzicerea Azov la începutul acestui an.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, marți, că că reacția la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 a fost „slabă și insuficient de hotărâtă”.

„Anul trecut, am creat platforma Crimeea și dezvoltăm acest format, în ciuda tuturor amenințărilor și a opoziției diplomatice tangibile din partea Rusiei. În anii de ocupație, Rusia a transformat Crimeea într-un mare lagăr militar de prizonieri și zeci de mii de oamenii au devenit victime”, a transmis Volodimir Zelenski.

„Crimeea a devenit o rampă de lansare pentru atacuri pe teritoriul liber al țării noastre. Reacția slabă și insuficient de hotărâtă la ocuparea Crimeei în 2014 și în anii următori a devenit una dintre condițiile prealabile pentru faptul că agresiunea rusă a putut crește la o asemenea scară. Vom restabili treptat dreptatea și în Crimeea noastră”, a spus Volodimir Zelenski. 

Institutul American pentru Studierea Războiului (ISW) a ajuns la concluzia că Rusia este responsabilă pentru uciderea, la 28 iulie, a 53 de prizonieri de război ucraineni într-o închisoare din Olenivka din regiunea Donețk, aflată sub ocupația armatei rusă. 

„ISW evaluează că forțele ruse sunt responsabile pentru uciderea a 53 de prizonieri de război ucraineni într-o explozie la o închisoare controlată de ruși din Olenivka, regiunea Donețk, pe 28 iulie. ISW consideră că Rusia este responsabilă pentru acest atac asupra Prizonieri de război ucraineni cu încălcarea Convenției de la Geneva”, se arată în raportul ISW.

ISW citează doi oficiali americani care au confirmat anonim pentru Politico. la 1 august, că „nu au fost detectate urme ale sistemelor de rachete de artilerie HIMARS furnizate de SUA”.

Kremlinul susține că Ucraina ar fi folosit rachete HIMARS pentru a lovi închisoarea din Olenivka în care se aflau prizonieri de război ucraineni.

Viceprim-ministrul și ministrul reintegrării teritoriilor ocupate temporar, Irina Vereșchuk, a anunțat, marți, într-un mesaj postat pe Telegram, că evacuarea obligatorie a populației din regiunea Donețk a început.

„Evacuarea obligatorie din regiunea Donețk a început. Primul tren a sosit în Kropivnițkyi în această dimineață (n.r. – marți dimineață). Femei, copii, bătrâni, mulți oameni cu mobilitate redusă. Toată lumea a fost preluată și adăpostită, toată lumea a fost ajutată”, a precizat Irina Vereșchuk.

La 29 iulie, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a creat Cartierul General de Coordonare, condus de Irina Vereșciuk, care se va ocupa de organizarea evacuării din regiunea Donețk. 

Comandamentul Operațional „Sud” al Ucrainei a transmis că trei persoane au murit în urma atacului rușilor asupra unui microbuz lângă Dovhove, regiunea Herson, relatează The Guardian.

Se pare că microbuzul transporta șapte persoane care părăseau satul Starosillia, ocupat de ruși, în regiunea Herson. Supraviețuitorii au fost internați într-un spital din Krivoi Rog.

Serviciul de securitate de stat al Ucrainei a anunțat, marți, că investighează 752 de cazuri de trădare și colaborare cu agresorul rus, informează The Guardian.

Potrivit agenției, cele mai multe cazuri au fost documentate în regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

„O anchetă este în desfășurare asupra a peste 600 de angajați ai parchetului care au trecut granița după 24 februarie 2022. Munca de detectare a trădătorilor în timpul războiului este o chestiune de securitate a statului nostru.”, a transmis procuratura generală a Ucrainei.

Biroul a adăugat că există suspiciuni în ceea ce-i privește pe cinci procurori și trei funcționari publici.

Statele Unite au anunțat luni că va trimite o nouă tranșă de arme pentru forțele ucrainene care luptă împotriva Rusiei, inclusiv muniție pentru lansatoare de rachete și pentru artilerie.

Noul pachet de 550 de milioane de dolari „va include mai multă muniție pentru sistemele de rachete HIMARS, precum și muniție pentru artilerie”, a declarat purtătorul de cuvânt de la Casa Albă, John Kirby.

Asistența militară mai include 75.000 de obuze de muniție de artilerie de 155 mm, se arată într-un comunicat al Pentagonului.

Statele Unite vor continua să coopereze împreună cu aliaţii şi partenerii lor pentru a furniza Ucrainei capacităţi-cheie”, a subliniat Pentagonul.

Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, a anunțat, marți, pe Telegram, că trei persoane au fost ucise și alte trei au fost rănite în urma bombardamentelor rusești din ultimele 24 de ore.

„Rusia ucide civili! La 1 august, rușii au ucis 3 civili din regiunea Donețk: doi în Mariintka și unu în Bakhmut. Alte trei persoane au fost rănite”, a transmis Pavlo Kirilenko.

Potrivit oficialului ucrainean, de la începutul invaziei din 24 februarie, rușii au ucis cel puțin 671 de civili din regiunea Donețk și cel puțin 1.738 de persoane au fost rănite.

Departamentul Serviciului de Urgență al Ucrainei în regiunea Dnipropetrovsk a transmis, marți, printr-un comunicat că, în urma bombardamentelor efectuate de ruși în raionul Krivorizka, infrastructura feroviară a fost distrusă, iar traficul feroviar a fost oprit. 

„Agresorul a tras în raionul Krivorizka. A vizat comunitățile Zelenodol și Hrușiv. Infrastructura feroviară a fost distrusă. În comuna Hrușivska, o șină de cale ferată a fost distrusă din cauza tirului de rachete inamice. Traficul pe acesta este oprit. De asemenea, transformatorul electric și rețeaua electrică au fost avariate. Nu s-au înregistrat victime”, se arată în comunicat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat mulțumit după primul transport de cereale din portul Odesa de la începutul invaziei ruse în februarie, dar a punctat că „în momentul de faţă, este prea devreme să tragem concluziile şi să facem previziuni”, potrivit CNN.

„Portul a început să funcționeze, a început traficul de export, iar acesta poate fi numit primul semnal pozitiv că există șansa de a opri dezvoltarea crizei alimentare în lume”, a spus Zelenski în adresa sa video zilnică. În același timp, el a avertizat: 

„Nu ne putem face iluzii că Rusia se va abține pur și simplu de la încercarea de a perturba exporturile ucrainene. Rusia a provocat în mod constant foamete în țările din Africa și Asia, care în mod tradițional importau cantități semnificative de alimente ucrainene. Și acum – în condiții de căldură extremă, ca și anul acesta în Europa, amenințarea unei crize a prețurilor și a unui anumit deficit de alimente este prezentă și pentru unele țări europene.”

Acesta a mai spus că 16 nave își așteaptă rândul pentru expediere și „suntem gata să aducem o contribuție adecvată la stabilizarea pieței alimentare mondiale”.

El a mai precizat că peste un milion de locuri de muncă din Ucraina se bazează pe reluarea traficului.

Prima navă cu cereale ucrainene a părăsit luni dimineața portul Odesa, în baza controversatului acord de reluare a exporturilor de cereale la Marea Neagră. Este primul transport de la declanșarea războiului de către Rusia.

Pentagonul a anunțat luni un pachet suplimentar de asistență de securitate pentru Ucraina, în valoare de până la 550 de milioane de dolari, inclusiv muniţie pentru lansatoare de rachetă, tot mai importante în bătălie, potrivit CNN.

Acest ajutor urmează „să includă muniţie suplimentară pentru sstemele (…) HIMARS”, a anunțat un purtător de cuvânt al Casei Albe, John Kirby.

„Capacitățile acestui pachet includ echipamente pe care ucrainenii le folosesc în mod eficient pentru a-și apăra țara, cum ar fi: 75.000 de cartușe de muniție de artilerie de 155 mm;Muniție suplimentară pentru sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS)”, transmite Pentagonul.

The Biden administration will authorize another $550 million security assistance package to Ukraine today, the National Security Councils John Kirby announces.

„It brings to more than $8 billion…in material and security assistance for Ukraine, just since the invasion began.” pic.twitter.com/bvRNkaAf4W

— CBS News (@CBSNews) August 1, 2022

Valoarea asistenţei militare acordate Ucrainei de la instalarea lui Joe Biden la Casa Albă creşte, astfel, al peste opt miliarde de dolari.

Acest nou ajutor mai include 75.000 de obuze de 155 de milimetri, precizează într-un comunicat Pentagonul. 

„Statele Unite vor continua să coopereze împreună cu aliaţii şi partenerii lor pentru a furniza Ucrainei capacităţi-cheie”, subliniază Pentagonul.

Sistemele de tip HIMARS, foarte mobile, trag rachete ghidate prin GPS cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, ceea ce permite armatei ucrainene să atingă ţinte ruseşti pe care anterior nu le putea atinge.

Armata ucraineană spune că fiecare încercare a forțelor ruse de a avansa în estul regiunii Donețk în ultimele 24 de ore a fost respinsă. În cea mai recentă actualizare a situației de pe câmpul de luptă, Statul Major ucrainean a spus că în mai multe zone rușii au trimis înainte unități de recunoaștere, care au suferit pierderi și s-au retras, potrivit CNN.

„Inamicul a încercat să îmbunătățească poziția tactică în zonele Soledar, Vershyna și Bakhmut cu acțiuni de asalt, dar nu a reușit și s-a retras”, a transmis Statul Major.

Autoritățile din Ucraina spun că  un alt efort rusesc de a avansa lângă Avdiivka, la nord de orașul Donețk, a fost, de asemenea, respins, iar ostilitățile din zonă au continuat.

La nord de orașul Sloviansk, rușii au continuat să bombardeze mai multe așezări – cele mai multe dintre ele goale, cu excepția pozițiilor militare. Dar „Forțele de Apărare au expus și au neutralizat un grup de recunoaștere inamic”, a mai spus Statul Major.

Pe mare parte a liniei frontului, rușii au recurs la artilerie grea și foc de tancuri, dar par să fi făcut puține progrese. Statul Major a susținut că lipsa succesului rusesc pe teren s-a datorat „pierderilor semnificative de forță de muncă, echipament militar și nivelului scăzut de moral” al trupelor inamice.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a cerut luni Rusiei să își respecte angajamentele privind controlul armelor nucleare, acuzând Moscova de „zăngănit nesăbuit și periculos de săbii nucleare” în cadrul războiului din Ucraina, informează CNN.

În remarcile făcute la începutul Conferinței de revizuire a Tratatului de neproliferare nucleară (TNP) de la Națiunile Unite, înaltul diplomat american a menționat că Rusia s-a alăturat celorlalte state nucleare din TNP – Statele Unite, Regatul Unit, Franța și China – într-o declarație comună din ianuarie, subliniind importanța evitării războiului nuclear și a cursei înarmărilor.

„Chiar în luna următoare, Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei și se angajează în acțiuni nesăbuite și periculoase de zăngănit de săbii nucleare, președintele Putin avertizând că cei care susțin autoapărarea Ucrainei, „riscă consecințe cum nu s-a văzut în întreaga voastră istorie””, a spus Blinken.

Blinken a declarat că războiul Rusiei încalcă Carta ONU, ordinea internațională bazată pe reguli și Memorandumul de la Budapesta, acordul din 1994 prin care Rusia s-a angajat să respecte suveranitatea Ucrainei, iar Kievul a fost de acord să renunțe la arsenalul său de arme nucleare.

„Ce mesaj transmite acest lucru oricărei țări din întreaga lume care ar putea crede că trebuie să aibă arme nucleare pentru a proteja, pentru a se apăra, pentru a descuraja o agresiune împotriva suveranității și independenței sale? Cel mai rău mesaj posibil. Și, prin urmare, este direct relevant pentru ceea ce se întâmplă aici, luna aceasta, la Națiunile Unite”, a spus el.

„Rusia folosește acum centrala nucleară de la Zaporojie ca bază militară pentru a trage asupra ucrainenilor, știind că aceștia nu pot și nu vor să riposteze pentru că ar putea lovi din greșeală un reactor sau deșeurile puternic radioactive aflate în depozit”, a spus Blinken.

„Nu există loc în lumea noastră pentru o descurajare nucleară bazată pe coerciție, intimidare sau șantaj”, a spus el.

Președintele francez Emmanuel Macron a salutat luni, în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, plecarea de la Odesa a primei nave care transportă cereale ucrainene, potrivit unui comunicat al Palatului Élysée, notează CNN.

„El a indicat, de asemenea, că eforturile europene de a exporta cereale ucrainene pe cale terestră și fluvială vor continua”. Convorbirea dintre Macron și Zelensky a durat o oră și jumătate, potrivit Palatului Elysée.

În ceea ce privește recentul atac al forțelor ruse asupra centrului de detenție din Olenivka, „președintele Franţei și-a reafirmat sprijinul față de poporul ucrainean și față de rezistența acestuia și a vorbit despre hotărârea sa de a se asigura că aceste crime nu vor rămâne nepedepsite”.

Macron l-a întrebat, de asemenea, pe Zelenski despre „nevoile sale militare, umanitare și economice”, se arată în comunicat. Acesta „a confirmat voința Franței de a continua să sprijine forțele armate ucrainene pentru a le permite să reziste agresiunii rusești”.

Vladimir Putin a declarat luni, într-o scrisoare adresată participanților la o conferință privind tratatul de neproliferare nucleară (TNP), că nu ar putea exista învingători într-un război nuclear și că nu ar trebui să fie declanșat niciodată un astfel de război, informează The Guardian, potrivit Reuters.

„Plecăm de la faptul că nu pot exista câștigători într-un război nuclear și că acesta nu ar trebui declanșat niciodată, iar noi susținem o securitate egală și indivizibilă pentru toți membrii comunității mondiale”, a spus Putin.

Într-un discurs din 24 februarie, când a lansat invazia rusă în Ucraina, Putin s-a referit cu insistență la arsenalul nuclear al Rusiei și a avertizat puterile externe că orice încercare de a interveni „vă va duce la consecințe pe care nu le-ați întâlnit niciodată în istoria voastră”.

Câteva zile mai târziu, el a ordonat ca forțele nucleare ale Rusiei să fie puse în stare de alertă maximă.

Urmărește-ne pe Google News