LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 162 | Pierderi grele în Donețk, anunțate și de Ucraina, și de Rusia

Ministrul turc al apărării Hulusi Akar a declarat joi seară că trei noi nave care transportă cereale vor părăsi Ucraina vineri, relatează agenţia de presă de stat Anadolu, preluată de AFP. „Plecarea celor trei nave este planificată datorită muncii intensive a Centrului de coordonare comun (CCC)”, a afirmat ministrul, fără a preciza porturile de plecare ale navelor, informează Agerpres.

O primă încărcătură de cereale exportate de Ucraina de la începutul invaziei ruseşti pe 24 februarie a părăsit portul Odesa luni.

După o inspecţie efectuată de experţi turci, ruşi şi ucraineni în largul portului Istanbul miercuri, nava şi-a reluat drumul către destinaţia sa finală, Liban.

Această inspecţie a marcat încheierea „fazei test” a operaţiunilor de aplicare a acordului internaţional semnat în iulie la Istanbul în vederea soluţionării crizei alimentare mondiale, a subliniat miercuri secretariatul CCC.

Stabilit la Istanbul, acest centru supervizează exporturile de cereale ucrainene şi veghează la stricta aplicare a acordului semnat la 22 iulie între Rusia, Ucraina, Turcia şi ONU.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Rusia ar putea lansa o ofensivă în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, pentru a încerca să recupereze terenul, a declarat joi generalul ucrainean Oleksiy Hromov, care a adăugat că forţele ruse și-au consolidat vizibil forțele, notează The Guardian.

Hromov a declarat că Rusia a adus o cantitate mare de arme și echipamente în nord-estul regiunii sudice Herson, importantă din punct de vedere strategic, o mare parte din aceasta fiind ocupată de Rusia.

„Este posibil ca inamicul să încerce să desfășoare operațiuni ofensive în adâncimea teritoriului nostru pentru a prelua inițiativa și a amenința dezvoltarea succesului nostru, pentru a forța (armata ucraineană) să nu mai extindă capetele de pod și să treacă în defensivă”, a spus generalul.

În est, el a declarat că Ucraina și-a îmbunătățit poziția tactică în jurul orașului Sloviansk, în est, recucerind două sate, dar că forțele rusești au încercat să cucerească orașul Avdiivka, în est, și satul Pisky.

Forțele ucrainene au fost forțate să cedeze teritoriu acolo, trecând la apărarea la sud de orașul Avdiivka și părăsind mina de cărbune Butivka, a mai spus el.

Rusia deține întinderi din sudul Ucrainei pe care le-a capturat în primele faze ale invaziei din 24 februarie, dar Kievul a promis că va organiza o contraofensivă majoră și a folosit arme occidentale sofisticate pentru a lovi liniile de aprovizionare și depozitele de muniție rusești, relatează Reuters.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Serviciile de informaţii americane consideră că Rusia fabrică probe pentru a atribui Ucrainei atacul comis săptămâna trecută împotriva unei închisori situate în autoproclamata Republică Populară Doneţk, soldat cu cel puţin 50 de morţi din rândul prizonierilor de război ucraineni, între care şi combatanţi de la Azovstal, oţelăria din Mariupol, informează Agerpres, care preia joi EFE.

Serviciile de informaţii ale SUA au stabilit că Rusia „falsifică probe” pentru a pune în cârcă Ucrainei atacul asupra închisorii situate în localitatea Olenivka (sau cunoscută şi ca Ielenovka), conform unui responsabil american, citat de sursa citată.

SUA chiar au „motive” să creadă că Rusia ar putea merge până într-acolo încât să facă să pară că rachete HIMARS furnizate de SUA Forţelor armate ucrainene sunt de vină pentru atacul închisorii.

Rusia intenţionează să finalizeze toate aceste pregătiri înainte ca jurnalişti sau anchetatori să poată accede în închisoare, potrivit acestora.

Statele Unite au făcut publice aceste acuzaţii împotriva Rusiei după ce ONU a anunţat miercuri pregătirea unei misiuni speciale pentru a investiga atacul asupra închisorii din Olenivka.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc pentru atacul asupra închisorii respective: Rusia acuză Ucraina şi SUA, susţinând că atacul a fost efectuat cu rachete HIMARS, în timp ce Ucraina neagă categoric că ar fi fost în spatele bombardamentelor în care au murit proprii săi oameni şi afirmă că mercenari ai companiei private Wagner ar fi implicaţi.

Rusia a confirmat moartea a 50 din cei 193 de prizonieri ucraineni care se aflau în închisoarea din Olenivka, printre care şi combatanţi ai batalionului Azov, consideraţi drept „nazişti” de autorităţile ruse, dar eroi de către ucraineni pentru curajul cu care au opus rezistenţă împotriva forţelor ruse la oţelăria din oraşul Mariupol, port la Marea Azov.

Noul procuror general al Ucrainei, Andrii Kostin, nu exclusese marţi ca prizonierii ucraineni să fi fost ucişi cu arme termobarice, făcând referire la experţi internaţionali, fără să precizeze identitatea sau naţionalitatea acestora, conform agenţiei de presă Unian.

Autorităţile ucrainene au cerut ONU şi Comitetului Internaţional al Crucii Roşii să reacţioneze imediat faţă de acest atac terorist şi să trimită o misiune de experţi care să ancheteze la faţa locului cele întâmplate la închisoarea din regiunea Doneţk.

Deşi Ministerul rus al Apărării indicase sâmbăta trecută că a invitat Crucea Roşie şi ONU să-şi trimită reprezentanţi pentru o inspecţie la faţa locului, responsabili ai Crucii Roşii au declarat joi că nu a primit încă autorizaţie din partea Moscovei pentru a avea acces la închisoarea din Olenivka, potrivit media ucrainene.

Canada va trimite în Marea Britanie 225 de militari într-o misiune de instruire a soldaţilor ucraineni ce va începe săptămâna viitoare, a anunţat joi ministrul canadian al apărării, Anita Anand, informează Agerpres, potrivit Reuters.

Armata canadiană a instruit începând din 2015 peste 33.000 de militari şi membri ai forţelor de securitate din Ucraina, dar din februarie această colaborare a scăzut în intensitate.

„Am intrat acum într-o fază nouă şi foarte periculoasă a acestui conflict, în timp ce Rusia încearcă să provoace daune pe termen lung Ucrainei şi poporului său. Prin urmare, anunţ astăzi că ne respectăm promisiunea de a relua instruirea pe scară extinsă” a trupelor ucrainene, a declarat Anita Anand.

Olanda şi Noua Zeelandă au promis că vor trimite şi ele instructori militari pentru această misiune, ce va fi condusă de Marea Britanie.

Ucraina a recunoscut mai devreme joi că a fost nevoită să cedeze noi teritorii în faţa ofensivei pe care trupele ruse o continuă în estul ţării, în timp ce secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a spus că nu trebuie să i se permită Rusiei să câştige acest război şi a anunţat că statele membre ale Alianţei colaborează cu companiile din sectorul apărării pentru a spori livrările de arme destinate Ucrainei.

Ucrainenii şi ruşii sunt angajaţi în lupte grele în afara oraşului Doneţk din estul Ucrainei, ambele părţi anunţând joi pierderi grele, relatează agenţia DPA, conform Agerpres.

Trupele loiale Moscovei încearcă să alunge armata ucraineană de pe poziţiile ei deţinute în suburbii, conform rapoartelor militare unanime din ambele ţări.

Oraşul Doneţk însuşi este controlat de separatiştii proruşi din 2014, dar armata ucraineană continuă să controleze mari părţi ale zonei cu acelaşi nume.

Miercuri noapte, lupte au fost raportate în jurul satului Piski, situat la vest de fostul aeroport din Doneţk. Separatiştii au anunţat deja capturarea poziţiilor care au fost contestate ani de zile. Aceste declaraţii nu pot fi verificate independent.

Potrivit Ucrainei, oraşele Marinka şi Krasnohorivka, la sud-vest de Doneţk, au fost de asemenea recent sub tiruri intense. În plus, centrul oraşului Avdiivka a fost bombardat. Se pare că aceste eforturi sunt menite să elibereze Doneţkul din strânsoare. Oraşul industrial a fost recent bombardat de mai multe ori de artileria ucraineană.

De asemenea, trupele ruse continuă încercarea de a sparge poziţiile defensive din jurul conurbaţiei Sloviansk-Kramatorsk din regiunea Doneţk. Potrivit Statului Major General, luptele continuă până la sud-est de joncţiunea Bakhmut.

Membrii NATO colaborează îndeaproape cu companiile de apărare pentru a se asigura că Ucraina primește mai multe livrări de arme și echipamente pentru a fi pregătită pe termen lung în războiul cu Rusia, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, conform The Guardian.

„Oferim mult sprijin, dar trebuie să facem și mai mult și să fim pregătiți pentru o perioadă lungă de timp. Suntem în strânsă legătură și lucrăm îndeaproape cu industria de apărare pentru a produce mai mult și pentru a livra mai multe tipuri de muniții, arme și capacități diferite”, a punctat şeful NATO.

Într-un discurs susținut joi în Norvegia, Stoltenberg a declarat că invazia Rusiei în Ucraina, pe care Moscova o numește „operațiune militară specială”, este cel mai periculos moment pentru Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.

De asemenea, el l-a acuzat pe Vladimir Putin că se angajează într-o retorică „nesăbuită și periculoasă” în ceea ce privește potențiala utilizare a armelor nucleare.

Stoltenberg și-a reiterat poziția potrivit căreia războiul se va încheia probabil doar după negocieri.

„Știm că majoritatea războaielor se termină la masa negocierilor. Știm, de asemenea, că rezultatul acestor negocieri va depinde în totalitate de forța de pe câmpul de luptă. Nu este treaba mea să spun Ucrainei care ar trebui să fie exact acești termeni. Este treaba mea și a NATO să îi sprijinim, astfel încât să maximizăm probabilitatea unei soluții acceptabile”, a mai spus Stoltenberg.

Războiul a determinat Finlanda și Suedia, anterior nealiniate, să ceară aderarea la NATO, cererea fiind ratificată până acum de 23 dintre cele 30 de state membre, inclusiv de Statele Unite.

Amnesty International a declarat că armata ucraineană a pus în pericol civilii ucraineni prin amplasarea bazelor sale și a sistemelor de armament operațional în zone rezidențiale, inclusiv în școli și spitale.

În replică, Mikhailo Podoliak, consilier al biroului președintelui, a acuzat Amnesty International că participă la campania rusă de dezinformare și propagandă pentru a discredita armata ucraineană. Ministrul de externe Dmytro Kuleba s-a declarat, de asemenea, indignat de raportul „nedrept”, notează The Kyiv Independent.

Mai multe informaţii: Amnesty International spune că tacticile de luptă ale ucrainenilor pun civilii în pericol: „Baze militare în zone rezidențiale, inclusiv școli și spitale”

Belarus a testat gradul de pregătire a trupelor sale în apropierea graniței cu Ucraina, a anunţat joi Kievul, la scurt timp după ce ministrul ucrainean de externe a promis că va rupe legăturile diplomatice cu această țară în cazul în care armata sa va interveni în războiul declanşat de Rusia, informează Newsweek.

Statul Major General al armatei ucrainene a precizat, într-o declarație pe Facebook, că unele unități ale forțelor de operațiuni speciale ale Belarusului au testat pregătirea de luptă. Mai multe unități belaruse din Volhynia și Polesia au primit, de asemenea, sarcina de a consolida protecția unei secțiuni a frontierei belaruso-ucrainene în regiunile Brest și Gomel, se arată în comunicat.

Anunţul armatei ucrainene vine la o zi după ce ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a susţinut că Ucraina va rupe relațiile diplomatice cu Belarus dacă armata sa va participa la invazia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina. „Am spus deja acest lucru în mod public, iar poziția mea nu s-a schimbat. Dacă forțele armate belaruse vor interveni în Ucraina, voi propune imediat ruperea relațiilor diplomatice cu Belarus”, a spus Kuleba, într-un interviu pentru Ukrinform publicat miercuri.

Mai multe informaţii: Belarus testează pregătirea trupelor în apropierea graniţei cu Ucraina, susţine Kievul

Guvernul interimar bulgar a recunoscut că Executivul condus de premierul Kiril Petkov a trimis în secret Ucrainei arme şi muniţii, livrări efectuate prin Polonia, deşi oficial fostul guvern susţinuse că Bulgaria nu livrează arme Ucrainei din cauza opoziţiei Partidului Socialist, formaţiune considerată pro-rusă, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.

Ministrul interimar al economiei, Alexander Mihailov, a afirmat joi la o conferinţă de presă că aproximativ 4.200 de tone de materiale militare au fost expediate din Bulgaria către Ucraina de când a început agresiunea militară rusă asupra acestei ţări.

„Mari cantităţi de arme şi muniţii bulgăreşti au fost exportate către Ucraina cu semnătura lui Ninova”, a declarat ministrul citat, făcând referire la predecesoarea sa în acest post, socialista Kornelia Ninova, el asigurând în plus că deţine documente ca probă, dar nu a arătat niciunul.

Lideră a Partidului Socialist, Kornelia Ninova ameninţase că va rupe coaliţia de guvernare dacă urma să fie aprobat vreun ajutor militar pentru Ucraina, ajutor faţă de care fostul premier proocidental Kiril Petkov era favorabil.

În final, parlamentul de la Sofia s-a limitat să aprobe în luna mai un „ajutor militar tehnic” pentru Ucraina, constând în principal în repararea de echipamente militare şi asistenţă umanitară.

Anterior, în aprilie, Ninova l-a demis pe Mihailov din postul de director al companiei de stat însărcinată cu exporturile de armament, în urma unui presupus caz de corupţie.

Conform datelor oficiale, Bulgaria a exportat anul acesta armament în valoare de 504 milioane de euro, valoare de peste o sută de ori mai mare faţă de cea din perioada similară a anului trecut.

Guvernul din Estonia a decis să scoată toate monumentele sovietice din spațiul public, a anunțat joi prim-ministrul estonian Kaja Kallas într-o conferință de presă.

„În ședința Cabinetului de Miniștri am discutat în detaliu cum să procedăm pentru îndepărtarea din spațiul public a memorialelor cu simbolurile puterii ocupante. Potrivit estimărilor, în Estonia sunt între 200 și 400. S-a hotărât că monumentele „roșii” trebuie îndepărtate din spațiul public și o vom face cât mai curând posibil”, a transmis Kaja Kallas.

Premierul estonian a menționat că, întrucât monumentele aparțin autorităților locale, „ora și ordinea specifică depind de pregătirea și logistica autorităților locale”.

Kaja Kallas a acordat o atenție deosebită monumentului cu un tanc T-34 din orașul de graniță Narva, unde peste 90% din populație sunt locuitori vorbitori de limbă rusă și mulți dintre ei se opun înlăturării vehiculului blindat.

„În prezent, acest tanc aparține orașului Narva. Dar, din moment ce este clar că Narva nu îl va îndepărta, că apar tensiuni în legătură cu acest lucru, este clar că guvernul trebuie să își asume responsabilitatea și să mute acest monument, dar și altele cu semnificație simbolică”, a spus Kaja Kallas.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, joi, că vina Ucrainei în atacul asupra centrului de arest preventiv cu prizonieri de război ucraineni din Olenivka este evidentă și dovedită.

„Este absolut evident, absolut dovedit, ceea ce s-a întâmplat în Olenivka. Ucrainenii capturați care erau ținuți acolo au murit de mâinile armatei ucrainene. Ucraina și-a ucis soldații care erau în captivitate, mulți au fost răniți”, a spus Dmitri Peskov.

„Există dovezi și nu există nimic ascuns aici”, a adăugat Dmitri Peskov, reamintind că Rusia a oferit ONU și Crucii Roșii posibilitatea de a documenta la fața locului atacul de la Olenivka.

Anterior, purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării, general-locotenentul Igor Konașenkov, a raportat că, pe 29 iulie, Forțele Armate ale Ucrainei au lansat asupra penitenciarului o lovitură cu sistemul american de rachete cu lansare multiplă HIMARS.

Ucraina a negat vehement, precizând că vina exclusivă pentru moartea prizonierilor de război ucraineni aparține Rusiei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, joi, că războiul din Ucraina este cel mai periculos moment pentru Europa după Al Doilea Război Mondial şi Rusia nu trebuie să câştige acest conflict, informează Reuters.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu aibă succes. Rusiei nu trebuie să i se permită să câştige acest război”, a precizat Jens Stoltenberg în timpul unui discurs în ţara sa natală, Norvegia.

Pentru a împiedica Rusia să aibă sorţi de izbândă, NATO şi ţările sale membre s-ar putea să trebuiască să sprijine în continuare Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru o perioadă lungă, iar Alianţa Nord-Atlantică trebuie să împiedice răspândirea războiului.

„Aceasta este cea mai periculoasă situaţie din Europa începând de la Al Doilea Război Mondial. Dacă preşedintele (Vladimir) Putin chiar se gândeşte să facă unei ţări NATO ceva similar cu ce le-a făcut Georgiei, Republicii Moldova sau Ucrainei, atunci întreaga NATO va fi implicată imediat”, a spus Jens Stoltenberg.

Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, a transmis că ruși au lovit o stație de transport public în Torețk, regiunea Donețk, ucigând cel puțin 8 persoane.

„Opt morți și patru răniți – acestea sunt consecințele bombardamentului de la Torețk, pe care rușii l-au efectuat astăzi (n.r. – joi), în jurul orei 11.00. Printre cei patru răniți se numără și trei copii. Potrivit primelor informații, a fost un obuz de artilerie. A fost lovită o stație de transport în comun, unde era o mulțime de oameni în acel moment”, a precizat

Potrivit oficialului ucrainean, în urma bombardamentului a fost afectată biserica din localitate și mai multe clădiri din zonă, iar preotul a fost rănit.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat legea privind acordarea statutului de veterani de război polițiștilor de frontieră care îndeplinesc sarcini în zona de „operațiune militară specială” de la granița cu Ucraina.

„Vorbim despre acordarea statutului de veteran și invalid soldaților Serviciului Federal de Securitate care îndeplinesc sarcini la granița ruso-ucraineană și zonele de frontieră adiacente zonei de operațiuni militare speciale”, a declarat președintele Dumei de Stat, Viacheslav Volodin.

Legea precizează că este vorba despre militari ai organelor FSB care au îndeplinit sarcini de respingere a unei invazii armate a teritoriului Federației Ruse, precum și provocările armate la granița de stat și teritoriile de frontieră, entități ale Federației Ruse adiacente zonelor operațiunii militare speciale din teritoriile Ucrainei și a Republicilor Populare Donețk și Luhansk, după 24 februarie 2022.

Primarul din Mikolaiv, Oleksandr Sienkevich, a transmis, joi, pe Facebook, că, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, 131 de persoane, printre care și un copil, au murit în oraș în urma bombardamentelor. 

„În Mikolaiv, 131 de persoane, printre care și un copil, au fost ucise în urma bombardamentelor, iar alte 590, inclusiv șapte copii, au fost grav rănite. Pagubele cauzate doar de deteriorarea infrastructurii, care încă poate fi restaurată, se ridică la 758 de milioane de grivne”, a spus Oleksandr Sienkevich.

Potrivit oficialului ucrainean, peste 500 de blocuri și 700 de case au fost avariate, dintre care 69 au fost complet distruse.

Adjunctul ministrului rus al apărării, Aleksandr Fomin, a declarat că Rusia şi Ucraina au făcut schimb de prizonieri şi de soldaţi ucişi în conflict de 27 de ori de la începutul războiului.

„Cu participarea Crucii Roşii, a fost posibil să se organizeze dialogul cu Kievul privind schimbul de prizonieri şi de soldaţi morţi. Până în prezent au fost efectuate 27 de astfel de operaţiuni”, a declarat Aleksandr Fomin.

Cel mai mare schimb a avut loc în iunie, când fiecare parte a schimbat 144 de prizonieri de război. Negocierile privind schimburile de prizonieri sunt unul dintre ultimele canale diplomatice rămase între Moscova şi Kiev după întreruperea discuţiilor privind un acord de pace.

Evacuarea combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, când au fost eliberate peste 3.000 de persoane, inclusiv sute de civili, a fost convenită de asemenea prin acest canal, a spus Fomin.”Operaţiunile au avut un caracter exclusiv umanitar”, a spus Aleksandr Fomin.

Șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, a transmis, joi, pe Telegram, că trupele ruse au bombardat districtele Nikopol și Krivorizki din regiunea Dnipropetrovsk, în orașul Nikopol viind avariate zeci de case.

„O noapte tensionată cu alarme și bombardamente. Două districte ale regiunii – Nikopol și Kryvorizky – au fost atacate de inamic. Trupele ruse au bombardat Nikopol de două ori. 60 de obuze Grad au lovit cartiere rezidențiale. Nu s-au raportat răniți”, a spus Valentin Reznichenko.

 „O casă a fost distrusă, alte aproape 50 au fost avariate și numeroase locații comerciale au fost afectate. Două curți private au luat foc. Salvatorii au stins flăcările”, a informat Valentin Reznichenko.

Ucraina caută o oportunitate de a vorbi direct cu liderul chinez Xi Jinping pentru a ajuta la încheierea războiului său cu Rusia, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski într-un interviu apărut joi în South China Morning Post, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Zelenski a îndemnat China să îşi folosească influenţa politică şi economică uriaşă asupra Rusiei pentru a pune capăt luptei.

„Este un stat foarte puternic. Este o economie puternică. Deci poate influenţa din punct de vedere politic şi economic Rusia. Şi China este (de asemenea) membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU”, a declarat Zelenski.

ONU a anunţat că peste 10 milioane de persoane au ieşit din Ucraina de la începutul războiului, pe 24 februarie, până marţi, 2 august, potrivit ONU. În același timp, 4.272.233 de persoane au intrat în Ucraina în aceeași perioadă.

10,350,489 people left #Ukraine after February 24. This is according to the data of the Office of the #UN High Commissioner for Refugees.

At the same time, 4,272,233 people entered Ukraine during the same period.

📰https://t.co/kOnIWQ2XUp pic.twitter.com/AMn9ihnykA

— NEXTA (@nexta_tv) August 3, 2022

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a anunţat miercuri că această organizaţie pregăteşte o misiune de investigaţie care să afle „adevărul” asupra exploziilor produse săptămâna trecută în închisoarea Olenivka din zona controlată de trupele ruse în estul Ucrainei, unde zeci de prizonieri de război ucraineni au fost ucişi, potrivit CNN.

ONU răspunde astfel unei solicitări ce i-a fost adresată de ambele tabere, care se acuză reciproc pentru atacul asupra acelei închisori în urma căruia au fost ucişi cel puţin 50 de prizonieri de război ucraineni şi alţi cel puţin 70 au fost răniţi, printre ei numărându-se şi membri ai batalionului Azov care s-au predat la Mariupol.

În timp ce Rusia susţine că atacul asupra închisorii a fost efectuat cu un lansator de rachete multiple HIMARS aflat în dotarea armatei ucrainene, care a primit astfel de arme din partea SUA, Ucraina susţine că închisoare a fost atacată de mercenari ai companiei ruse private Wagner.

„Termenii de bază ai acestei misiuni de anchetă sunt în curs de pregătire”, a declarat Guterres, manifestându-şi speranţa că va putea obţine un acord asupra acestor termeni între Ucraina şi Rusia.

„Sperăm să obţinem toate facilităţile de acces din partea celor două părţi şi să obţinem datele necesare pentru stabilirea adevărului asupra a ceea ce s-a întâmplat”, a explicat secretarul general al ONU, precizând că această organizaţie caută acum persoanele corespunzătoare, „independente şi competente”, care să facă parte din misiune.

Restituirea către Rusia a unei turbine considerată ca fiind esenţială funcţionării gazoductului Nord Stream 1, ce alimentează Europa cu gaze ruseşti, este „imposibilă” din cauza sancţiunilor împotriva Moscovei, a susţinut miercuri compania rusă Gazprom, potrivit CNN.

„Regimul sancţiunilor în Canada, în UE şi în Regatul Unit, precum şi incoerenţele situaţiei actuale asupra obligaţiilor contractuale ale Siemens fac imposibilă livrarea” turbinei, a transmis Gazprom într-un comunicat.

Această declaraţie riscă să sporească îngrijorarea ţărilor europene, care observă că de fapt Rusia caută pretexte pentru a întârzia preluarea acestei turbine, a cărei lipsă este unul din motivele invocate de Moscova pentru diminuare livrărilor de gaze prin Nord Stream 1, conductă care de o săptămână funcţionează la numai 20% din capacitate.

Respectiva turbină fusese trimisă de compania germană Siemens Energy la reparaţii în Canada, dar această ţară a refuzat să o returneze Rusiei, invocând la rândul ei sancţiunile împotriva Moscovei. Între timp, turbina a fost trimisă în Germania, dar Moscova a susţinut că ea ar fi trebuit să fie expediată direct Rusiei şi a acuzat astfel compania Siemens de încălcarea contractului.

Opt rachete de tipul Kh-101(Kh-555), lansate de către Rusia asupra Ucrainei marţi au costat aproape 100 de milioane de dolari, relatează miercuri Ukrainska Pravda, citând o declaraţie făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Oleg Nikolenko, potrivit Agerpres.

„Putin condamnă Rusia la sărăcie cu războiul său criminal în loc să investească în viitorul ţării sale. Nu ar fi timpul ca ruşii să înceteze să mai mărşăluiască cu portretele liderului lor corupt şi să înceapă să-şi pună întrebări?”, se întreabă reprezentantul diplomaţiei ucrainene, argumentându-şi declaraţia cu un calcul făcut de către ediţia ucraineană a revistei Forbes numai pentru rachetele de croazieră pe care Rusia le-a lansat marţi seara asupra Ucrainei.

Astfel, conform calculelor Forbes.ua, costul unei rachete de croazieră de tipul Kh-101 este de 13 milioane de dolari; cel al unei rachete de croazieră Kalibr – 6,5 milioane de dolari; o rachetă Iskander se ridică la 3 milioane de dolari; o rachetă supersonică Onyx costă 1,25 milioane de dolari, costul unei rachete Kh-22 este de 1 milion de dolari; iar o rachetă tactică de tipul Tocika-U costă 0,3 milioane de dolari.

Rezultă, potrivit Forbes.ua, că numai în decursul zilei de marţi, forţele ruse au lansat rachete de croazieră în valoare de 91 de milioane de dolari asupra Ucrainei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras miercuri atenţia că primul transport de cereale ucrainene destinate exportului după acordul ce a permis ridicarea blocadei ruse în Marea Neagră are doar o valoare simbolică şi că Ucraina trebuie să exporte mult mai mult pentru a-şi ajuta economia grav afectată de războiul cu Rusia, potrivit Agerpres.

„Cu puţin timp în urmă, graţie ONU şi în parteneriat cu Turcia, am expediat prima navă cu cereale, dar în continuare aceasta nu înseamnă nimic. Sperăm însă că este o tendinţă care va continua”, a spus Zelenski într-un discurs prin legătură video adresat unor studenţi din Australia.

Preşedintele ucrainean s-a referit astfel la acordul convenit de ţara sa cu Rusia, în urma medierii Turciei şi a ONU, ce a permis reluarea exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, sistate în urma blocadei impuse de Rusia după lansarea agresiunii sale militare contra Ucrainei. În urma acestui acord o primă navă, încărcată cu 26.000 de tone de cereale, a plecat luni din portul Odesa.

„Războiul … aproape că ucide economia. Ea este în comă. Blocada rusă asupra porturilor este o mare pierdere pentru economia noastră”, a remarcat preşedintele ucrainean.

Ucraina a transmis că orice acord de pace negociat cu Moscova depinde de încetarea focului și de retragerea trupelor ruse.

Declarațiile au fost făcute de consilierul președintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, la scurt timp după ce fostul cancelar german Gerhard Schroeder a spus, după o întâlnire cu Vladimir Putin, că Rusia vrea să încheie războiul la masa tratativelor și că există posibilitatea de a ajunge, încet-încet, la încetarea focului.

Moscow is raising the terror level with one hand, and inviting to surrender with the other. Shredder — a well-known herald of the Empire and a voice at the ru-tsar’s court. If Moscow wants dialogue, it is up to them. First, a cease-fire and troops withdrawal, then – constructive. pic.twitter.com/uo8SphEJlv

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) August 3, 2022

Podoliak a spus despre Schroeder că este „vocea a curții regale ruse”, într-o postare pe Twitter.

Kremlinul a anunțat miercuri că este gata să negocieze cu Kievul, însă în propriile condiții. „Să își retragă trupele, apoi vom discuta”, spune consilierul lui Zelenski. 

Urmărește-ne pe Google News