Război în Ucraina, ziua 165 | Bilanțul ultimelor bombardamente din Donețk

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va permite Rusiei să pună stăpânire pe teritoriile ucrainene, transmite Kyiv Independent.

„În fiecare săptămână apar tot mai multe rapoarte că ocupanții se pregătesc de pseudoreferendumuri în zonele pe care le ocupă în sudul țării noastre. Vreau să spun un lucru foarte simplu: toți cei care îi ajută pe ocupanți în vreun fel, vor fi trași la răspundere.

Poziția statului nostru rămâne aceeași. Nu vom ceda nimic din ce e al nostru, iar dacă ocupanții vor urma calea acestor pseudoreferendumuri, își vor închide orice posibilitate de negocieri cu Ucraina și lumea liberă, de care partea rusă va avea cu siguranță nevoie la un moment dat”, a transmis Zelenski, pe Telegram.

Actriţa Jessica Chastain s-a întâlnit la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează News.ro.

„Actriţa americană Jessica Chastain este astăzi în Ucraina. Pentru noi, astfel de vizite ale unor oameni faimoşi sunt extrem de valoroase. Datorită acestora, lumea va auzi, va şti şi va înţelege şi mai bine adevărul despre ce se întâmplă în ţara noastră”, a transmis Zelenski, pe Telegram.

Jessica Chastain a vizitat la Kiev spitalul de copii Okhmatdyt.

Patru persoane au fost ucise şi alte 6 rănite, după bombardamentele ruseşti în regiunea Doneţk, transmite Kyiv Independent, care citează Parchetul General.

Duminică, forțele ruse au bombardat orașele Bakhmut, Opytne, Soledar, Selidove, potrivit Parchetului General al Ucrainei. Au fost avariate mai multe case, clădiri, precum şi infrastructură civilă.

Anunţul a fost făcut de Nico Lange, deputat german și șef de cabinet al ministrului federal al Apărării din Germania, informează Newsweek. Furnizarea de ajutor militar Ucrainei de către Statele Unite și alte țări este coordonată de o bază americană de lângă Stuttgart, arată sursa citată.

În prezent, SUA ajută aproximativ 50 de națiuni să furnizeze astfel de ajutoare Ucrainei, potrivit unui raport al postului public german de televiziune Deutsche Welle (DW).

Într-un interviu acordat sâmbătă DW, Nico Lange a declarat că acest aflux semnificativ de ajutor militar către Ucraina schimbă dinamica războiului.

„Aspectul crucial al ultimelor zile este că Rusia este acum forțată să reacționeze la declarațiile și acțiunile ucrainenilor”, a spus Lange. „Până acum, era invers: Ucrainenii erau forțați să reacționeze la tot ceea ce făcea Rusia”.

Rusia „a deplasat forțe semnificative spre sud, atât spre Herson, cât și spre Zaporojie”, două regiuni din sudul Ucrainei care au căzut în cea mai mare parte sub ocupație rusă. De asemenea, în ultimele săptămâni, acestea au devenit, în plus, centrul unor contraofensive semnificative ale forțelor ucrainene care urmăresc să le recucerească, a continuat oficialul german.

„Un atac ucrainean nu va arăta ca cel al rușilor, care distruge totul în calea sa”, a declarat Lange. „Mai degrabă, se va baza și pe partizani, pe revolte în orașele ocupate, pe operațiuni mobile în spatele liniilor inamice”.

El a adăugat: „Rușii au mari probleme în a controla aceste zone. Există o mare activitate a partizanilor în partea ocupată din Zaporojie. Patrulele rusești sunt ucise noaptea. Și în Melitopol, ca și în Herson, există afișe îndreptate împotriva ocupanților ruși, există campanii de distribuire de pliante. În mod constant se afișează ceva nou”.

Rusia nu mai poate acum să „escaladeze la nesfârșit” în Ucraina, a spus Lange, adăugând că se confruntă cu dificultăți „enorme” în continuarea conflictului.

Ucraina investighează aproape 26.000 de cazuri de suspiciuni de crime de război, fiind acuzate 135 de persoane, după invazia Rusiei din 24 februarie, a declarat pentru Reuters procurorul pentru crime de război, Iuriy Bilousov, notează The Guardian.

Dintre cei inculpați, aproximativ 15 se află în custodia Ucrainei, iar restul de 120 sunt în libertate, a declarat Iuriy Bilousov, șeful departamentului pentru crime de război al Parchetului General, într-un interviu acordat în capitala Kiev.

Treisprezece cazuri au fost înaintate instanțelor și au fost emise șapte verdicte, a spus el.

În luna mai, un soldat rus în vârstă de 21 de ani a devenit prima persoană condamnată într-un proces pentru crime de război în Ucraina. El a fost condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea unui civil neînarmat.

„Uneori am fost întrebați de ce urmărim penal astfel de… ofițeri de rang inferior. Pentru că ei sunt fizic aici… Dacă generalii ar fi fost aici fizic și am fi putut să-i capturăm, cu siguranță i-am fi urmărit penal pe generali”, a declarat Bilousov, potrivit Reuters.

În timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut un răspuns internațional mai puternic la noile bombardamente asupra centralei, care ar fi fost efectuate de forțele rusești, autoritățile ruse de ocupație au declarat duminică că o lovitură care ar fi fost efectuată de forțele ucrainene a avariat clădiri administrative din interiorul complexului, relatează AFP, conform The Guardian.

Duminică, autoritățile ruse de ocupație din orașul Energodar, unde se află centrala nucleară, au declarat că, în cursul nopții, „armata ucraineană a efectuat un atac cu rachete”, relatează AFP.

Proiectilele au căzut la mai puțin de 400 de metri de un reactor aflat în funcțiune”, a precizat agenția rusă de presă de stat TASS. Lovitura a avariat câteva clădiri administrative și a căzut într-o „zonă de depozitare a combustibilului nuclear uzat”.

The Guardian precizează că informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

În timp ce Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de atacuri, șeful organismului de supraveghere nucleară al ONU, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), a avertizat sâmbătă cu privire la „riscul foarte real al unui dezastru nuclear”.

„Amnesty International regretă profund suferința și furia provocată de raportul de presă privind tacticile de luptă ale armatei ucrainene”, a transmis duminică organizația pentru Reuters, informează The Guardian.

„Prioritatea Amnesty International în acest conflict și în orice conflict este să se asigure că civilii sunt protejați. Într-adevăr, acesta a fost singurul nostru obiectiv atunci când am publicat această ultimă cercetare. Deși ne susținem pe deplin concluziile noastre, regretăm durerea provocată”.

Grupul pentru drepturile omului a publicat joi raportul în care afirmă că prezența trupelor ucrainene în zonele rezidențiale a sporit riscurile pentru civili în timpul invaziei rusești, relatează Reuters.

Zelenski a acuzat ONG-ul că încearcă să mute responsabilitatea de la agresiunea rusă, în timp ce șefa Amnesty pentru Ucraina, Oksana Pokalchuk, a demisionat spunând că raportul a fost un cadou de propagandă pentru Moscova.

Oficialii ucraineni spun că încearcă să evacueze civilii din zonele de pe linia frontului. Rusia, care neagă că ar viza civili, nu a comentat raportul privind drepturile omului.

În e-mailul de duminică, Amnesty a anunţat că a găsit forțe ucrainene lângă reședințe civile în 19 orașe și sate pe care le-a vizitat, expunându-le la riscul unor tiruri rusești.

„Acest lucru nu înseamnă că Amnesty International consideră că forțele ucrainene sunt responsabile pentru încălcările comise de forțele rusești și nici că armata ucraineană nu ia măsuri de precauție adecvate în alte părți ale țării”, a precizat organizația.

„Trebuie să fim foarte clari: nimic din ceea ce am documentat că fac forțele ucrainene nu justifică în vreun fel încălcările forţelor rusești”.

Papa Francisc a salutat plecarea din porturile ucrainene de la Marea Neagră a primelor nave care transportau cereale blocate anterior de Rusia, afirmând că acest pas ar putea fi un model pentru dialogul care să pună capăt războiului din Ucraina.

„Acest pas arată că este posibil să se desfășoare un dialog pentru a ajunge la rezultate concrete, care să ajute pe toată lumea.

Acest eveniment se prezintă ca un semn de speranță, iar dorința mea sinceră este ca, urmând această cale, să fie posibil să se pună capăt luptelor și să se ajungă la o pace dreaptă și durabilă”, a spus Papa Francisc, în discursul său săptămânal adresat duminică pelerinilor și turiștilor din Piața Sfântul Petru, conform The Guardian.

Performanţa slabă a forţelor armate ruse în timpul invadării Ucrainei a fost costisitoare pentru conducerea militară a Rusiei, fiind foarte probabil rezultatul demiterii a cel puţin şase comandanţi ruşi de la începutul ostilităţilor în februarie 2022, precizează Ministerul britanic al Apărării, într-o actualizare zilnică.

Potrivit acestuia, comandanţii ruşi din districtele militare de est şi de vest şi-au pierdut, foarte probabil, comanda. General-colonelul Aleksandr Chayko a fost demis din funcţia de comandant al Districtului Militar de Est în mai 2022.

În plus, general-colonelul Aleksandr Zhuravlev, care a comandat Districtul Militar de Vest din 2018, a lipsit de la evenimentele organizate de Ziua Marinei Ruse la Sankt Petersburg, pe 31 iulie 2022, şi a fost foarte probabil înlocuit de generalul-locotenent Vladimir Kochetkov.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut duminică un răspuns internațional mai puternic la ceea ce a descris drept „teroarea nucleară” rusă după bombardarea centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa.

În timpul unei convorbiri telefonice cu președintele Consiliului European, Charles Michel, Zelenski a cerut să fie impuse sancțiuni industriei nucleare rusești și combustibilului nuclear.

Compania de energie nucleară de stat din Ucraina Energoatom, a anunțat, duminică,  că un muncitor a fost rănit în bombardamentele rușilor de sâmbătă seara de la centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa.

Energoatom a precizat,  într-un mesaj pe Telegram, că locul unde sunt depozitate în aer liber 174 de containere cu combustibil nuclear uzat a fost lovit de atacuri cu rachete.

„Trei detectoare de monitorizare a radiațiilor din jurul site-ului ZNPP DSFSF au fost avariate din cauza atacurilor ostile cu rachete. Prin urmare, detectarea și răspunsul în timp util în caz de agravare a situației de radiație sau scurgeri de radiații din butoaiele de combustibil nuclear uzat sunt în prezent imposibile”, a transmis compania.

Macedonia de Nord a fost de acord să furnizeze tancuri și avioane Ucrainei pentru a ajuta la respingerea invaziei Moscovei, a declarat un consilier prezidențial ucrainean de rang înalt, Mykhailo Podolyak, potrivit Reuters.

„Multe națiuni dau dovadă astăzi de mai mult curaj decât jumătate din G20 (Grupul celor 20 de mari puteri economice). Cum ar fi Macedonia de Nord, care oferă Ucrainei susținere sub formă de tancuri și avioane” a scris Podolyak pe Twitter.

Ministerul Apărării din Macedonia de Nord a confirmat săptămâna trecută că va furniza Ucrainei tancuri din epoca sovietică, dar nu a spus nimic despre livrările de avioane.

Patru nave cu 170 de tone de produse agricole au părăsit porturile ucrainene, sâmbătă dimineața și sunt în drum spre Istanbul.

„Mâine sunt de așteptat să plece patru nave cu marfă uscată din porturile ucrainene. Una va pleca din Odesa și alte trei din Cernomorsk. Sunt patru nave” , a spus ministerul într-un comunicat, potrivit agenției ruse de știri TASS.

Prima navă care transporta cereale ucrainene căreia i s-a permis să părăsească portul de la începutul războiului a plecat luni din Odesa cu destinaţia Liban, în cadrul unui acord de trecere negociat de Turcia şi de Naţiunile Unite.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, sâmbătă, în discursul zilnic, că Ucraina are nevoie de mai multe arme eficiente şi moderne în lupta împotriva invaziei din Rusia.

„Armata rusă nu îşi va schimba tactica. Ocupanţii ştiu că vor pierde în luptă directă în faţa ucrainenilor, sunt inferiori ca pricepere şi de aceea inamicul mizează pe artilerie şi bombardamente fără a ţine cont de nimic. Ei încearcă să distrugă totul în calea lor. Şi sunt recunoscător tuturor celor care, chiar şi în astfel de condiţii, încă îi reţin pe ocupanţii din Donbas, în regiunea Harkov, în Mikolaiv – oriunde confruntarea este cea mai acută”, a treansmis președintele Ucrainei.

Zelenski a spus că există o înrăutăţire semnificativă a situaţiei în jurul Centralei Nucleare de la Zaporojie.

„Teroriştii ruşi au devenit primii din lume care au folosit o centrală nucleară pentru teroare. Cea mai mare din Europa! Vom atrage atenţia lumii asupra acestui lucru şi vom insista asupra unor noi sancţiuni împotriva Rusiei pentru crearea unei astfel de ameninţări globale”.

El a spus că porturile de la Marea Neagră funcţionează din nou datorită soldaţilor care apără Odesa şi Insula Şerpilor.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la bombardamentele de vineri de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, afirmând că acțiunea a arătat riscul unui dezastru nuclear, relatează Reuters.

„Sunt extrem de îngrijorat de bombardamentul de ieri de la cea mai mare centrală nucleară din Europa, care subliniază riscul foarte real al unui dezastru nuclear care ar putea amenința sănătatea publică și mediul în Ucraina și nu numai”, a declarat directorul general Rafael Mariano Grossi, într-un comunicat.

El a adăugat că o acțiune militară care pune în pericol siguranța și securitatea centralei din Zaporojie „este complet inacceptabilă și trebuie evitată cu orice preț”.

„Orice deschidere a focului îndreptată spre sau dinspre instalație ar însemna să se joace cu focul, cu consecințe potențial catastrofale”.

Serviciul ucrainean de securitate de stat (SBU) a reținut doi bărbați pe care i-a acuzat că ar fi agenți de informații ruși responsabili de identificarea țintelor pentru loviturile cu rachete rusești care au distrus infrastructura navală din orașul-port Mikolaiv din sudul țării, a anunțat agenția, conform The Guardian.

Cei doi bărbați „au colectat și transmis informații inamicului despre facilități importante de infrastructură, depozite de combustibil, desfășurarea și deplasarea personalului și a echipamentelor forțelor armate (ucrainene)”, a precizat SBU într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

Potrivit SBU, mai multe întreprinderi de construcții navale și depozite de combustibil au fost avariate sau distruse. Agenția a precizat că ambii bărbați sunt în prezent reținuți, dar nu a precizat când a fost lovită infrastructura.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat sâmbătă că i-a propus preşedintelui rus Vladimir Putin să poarte discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Turcia.

„În pofida dificultăților, îmi mențin convingerea fermă că criza va fi rezolvată la masa negocierilor”, a declarat Erdogan, referindu-se la războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, relatează Kyiv Independent, care citează presa turcă.

„Vom continua să avansăm dialogul cu Rusia, vecina noastră de la Marea Neagră, în toate domeniile, pentru a contribui la pacea regională și globală. O vom face”, a adăugat preşedintele Turciei.

Macedonia de Nord a fost de acord să furnizeze tancuri și avioane Ucrainei pentru a ajuta la respingerea invaziei Rusiei, a declarat sâmbătă un consilier prezidențial ucrainean de rang înalt, Mykhailo Podolyak, conform Reuters.

„Multe națiuni dau dovadă astăzi de mai mult curaj decât jumătate din G20 (Grupul celor 20 de mari puteri economice). De exemplu, Macedonia de Nord oferă Ucrainei un umăr de sprijin sub formă de tancuri și avioane”, a scris Podolyak pe Twitter.

Ministerul Apărării din Macedonia de Nord, o mică țară din Balcani, a confirmat săptămâna trecută că va furniza Ucrainei tancuri din epoca sovietică, dar nu a spus nimic despre livrările de avioane, mai notează sursa citată.

Aproximativ 10 blindate grele donate de Macedonia de Nord Kievului au tranzitat România pentru a ajunge în Ucraina, potrivit Știrile TVR.

Forțele pro-ruse din orașele ocupate de Rusia din regiunea ucraineană Luhansk se folosesc de ajutorul umanitar pentru a-i atrage pe locuitori să furnizeze date personale pentru a participa la un referendum privind aderarea la Rusia, a anunțat Serghei Haidai, șeful administrației militare din Luhansk, pe canalul său Telegram, conform The Guardian.

Potrivit postării, se desfășoară campanii și se colectează date în cadrul unor evenimente de ajutor umanitar dedicate rezidenților din zonele ocupate.

„Sub pretextul oferirii de alimente sau materiale de construcție, puterea ocupantă și mișcarea publică colaboratoare organizează întâlniri cu populația din teritoriile recent capturate din regiune”, a declarat Haidai.

„Ei îndeamnă oamenii să meargă la așa-zisul referendum, obligând oamenii să își schimbe voința pentru mâncare sau apă potabilă”, a adăugat el.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) îi suspectează pe cei doi că au scurs informații către forțele ruse, ceea ce a dus la distrugerea infrastructurilor de construcții navale din Mikolaiv, relatează Kyiv Independent.

Dacă vor fi găsiți vinovați, cei doi bărbați riscă până la 12 ani de închisoare.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, a reacționat în urma atacului care a avut loc vineri, 5 august, în zona centralei nucleare de la Zaporojie.

„UE condamnă activitățile militare ale Rusiei în jurul centralei nucleare de la Zaporojie. Aceasta este o încălcare gravă și iresponsabilă a regulilor de siguranță la instalațiile nucleare și un alt exemplu de nerespectare de către Rusia a normelor internaționale”, a scris șeful diplomației europene pe Twitter, precizând că reprezentanții Agenției Internaționale de Energie Atomică ar trebui să aibă acces în zonă.

Invadarea Ucrainei de către Rusia va face ca 40 de milioane de oameni să se confrunte cu nesiguranța alimentară, iar Africa subsahariană va fi cel mai grav afectată, a avertizat vineri, 5 august, ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, potrivit Reuters.

La summitul G7, SUA au securizat 4,5 miliarde de dolari pentru securitatea alimentară, din care au contribuit cu 2,76 miliarde de dolari. Totodată, Washingtonul plănuiește să contribuie cu 150 de milioane de dolari într-un nou pachet de asistență umanitară pentru dezvoltarea Africii, care așteaptă aprobarea Congresului, a precizat Thomas-Greenfield.

Referindu-se la faptul că până acum guvernele țărilor africane au refuzat să se poziționeze de partea vreuneia dintre țările implicate în război, diplomatul american a precizat că africanii „nu vor să fie presați să aleagă o parte” într-o repetare a Războiului Rece, dar „trebuie să cunoască faptele”.

Linda Thomas-Greenfield spune că în timp ce energia, schimbările climatice, pandemia și conflictul sunt cauzele principale ale problemelor globale de aprovizionare cu alimente, „cea mai insidioasă sursă” este foamea folosită în mod intenționat ca armă de război.

”Rusia a capturat în mod sistematic unele dintre cele mai productive terenuri agricole din Ucraina, stricând câmpurile cu mine și bombe. (…) Indiferent de ce simțiți despre Rusia, toți avem un interes comun puternic în atenuarea impactului războiului din Ucraina asupra securității alimentare”, a mai spus ambasadoarea SUA la ONU.

Rusia a negat în repetate rânduri responsabilitatea pentru criza alimentară și a susținut că încetinirea exporturilor de alimente și îngrășăminte este provocată de sancțiunile occidentale.

Thomas-Greenfield a contrazis vineri acest punct de vedere, sugerând că Rusia a acționat în mod deliberat pentru a perturba lanțurile globale de aprovizionare cu alimente în timp ce dă vina pe Occident.

„Nu am văzut niciun indiciu că Rusia va accepta o soluție diplomatică” la războiul din Ucraina, a mai precizat ambasadoarea.