LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 168 | G7 solicită Rusiei „să predea imediat” Ucrainei controlul centralei nucleare de la Zaporojie

Forțele ucrainene au lovit un sit industrial din orașul Donețk, controlat de trupele ruse, provocând un incendiu și o scurgere de amoniac, a anunțat șeful apărării teritoriale din autointitulata Republică Populară Donețk (RPD), într-o postare pe contul său de Telegram, potrivit CNN.

„În urma bombardării teritoriului fabricii de bere din Donețk, situată în cartierul Kalininskyi, a avut loc o scurgere de amoniac. Zona afectată este de 2 kilometri”, scrie în postarea oficialului forțelor separatiste proruse.

Serviciile de stat pentru situații de urgență ale RPD au avertizat populația să rămână în case.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că armata țării sale va răspunde bombardamentului rusesc asupra orașului Marhaneț, care a ucis cel puțin 13 persoane și a rănit alte 10, relatează CNN.

„Forțele armate ale Ucrainei, serviciile noastre de informații și agențiile noastre de aplicare a legii nu vor lăsa fără răspuns bombardamentul rusesc de astăzi asupra regiunii Dnipropetrovsk”, a declarat Zelenski, în discursul său de miercuri seară.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Președintele ucrainean a continuat spunând că cel mai rapid mod de a pune capăt războiului ar fi armata țării sale să provoace cât mai multe victime Rusiei.

„Chestiunea timpului (momentul la care se va încheia conflictul, n.r.) depinde de fapt în mod direct de chestiunea pierderilor pe care le va suferi Rusia”, a spus el. „Cu cât mai multe pierderi vor avea ocupanții, cu atât mai repede vom putea să ne eliberăm pământul și să garantăm securitatea Ucrainei”, a adăugat liderul de la Kiev.

„La acest lucru ar trebui să se gândească toți cei care apără statul nostru și ajută Ucraina: cum să le provocăm ocupanților cele mai mari pierderi posibile, astfel încât perioada războiului să fie mai scurtă”, a mai spus președintele ucrainean.

Zelenski a continuat reiterând că trupele ucrainene vor elibera întreaga țară de sub ocupația rusă.

„Am alungat armata rusă din regiunile nordice. I-am alungat pe invadatori din insula Șerpilor. Ei simt deja că a venit timpul să fugă din Herson și din sudul țării noastre, în general”, a afirmat el. „Va veni un moment în care vor fugi din regiunea Harkov, din Donbas, din Crimeea… Și toți cei care pot ajuta la acest lucru ar trebui să ajute”, a conchis liderul ucrainean.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Un oficial de rang înalt al ONU a declarat miercuri că primele exporturi de grâu după invadarea Ucrainei ar trebui să fie livrate săptămâna viitoare, în conformitate cu acordul istoric semnat și de Rusia luna trecută la Istanbul, menit să rezolve criza alimentară mondială, informează Al Jazeera.

Primele 12 nave care au părăsit cele trei porturi din Marea Neagră desemnate prin intermediul acestui acord internațional transportă 370.000 de tone de porumb și produse alimentare, potrivit lui Frederick Kenney, coordonatorul interimar al Centrului Comun din Istanbul care supraveghează acordul.

Dar acest lucru ar trebui să se schimbe odată ce navele care au acostat în Ucraina, după semnarea acordului, vor părăsi porturile din Marea Neagră, iar altele noi vor veni să preia grâul care s-a acumulat odată cu recolta din acest an, a declarat Kenney reporterilor.

Forțele ruse au bombardat miercuri un sat din regiunea Harkov, eliberat de către trupele ucrainene, ucigând pe loc două persoane, informează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

Departamentul de poliție din regiunea Harkov a anunțat că rușii au bombardat satul Staryi Saltiv în jurul orei locale 12:00, folosind muniții cu dispersie.

„Ocupanții ruși au vizat în mod deliberat clădiri rezidențiale”, a susținut poliția din Harkov.

Forțele separatiste proruse au intrat în orașele Soledar și Bahmut din regiunea Donețk, din estul Ucrainei, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al milițiilor din autointitulata Republică Populară Donețk (RPD) pentru televiziunile ruse, informează CNN.

„În momentul de față, în Soledar și Artemivsk (Bahmut, în limba ucraineană, n.r.), am intrat pe la granița orașului, spre zona industrială, unde se dau lupte”, a declarat Eduard Basurin.

Basurin a adăugat că forțele RPD au înconjurat orașul Avdiivka și controlează cea mai mare parte a localităților Pisky și Marinka.

„În zona Pisky, controlăm această așezare, dar încă nu în totalitate. În Marinka, controlăm două treimi din această așezare”, a declarat el. „Nimeni nu intră în Avdiivka și în acest moment nimeni nu are de gând să o facă. Orașul va fi încercuit, deoarece forțele și mijloacele noastre au înaintat la nord de această așezare, pentru a o înconjura mai târziu”, a precizat Basurin.

„Acei soldați ucraineni care rămân în oraș vor fi luați prizonieri sau vor muri. Pentru că alegerea este a lor: să rămână în viață sau să moară”, a conchis el.

Anterior în cursul zilei de miercuri, forțele ucrainene anunțaseră că au respins atacurile rușilor în apropiere de orașele Bahmut și Avdiivka.

Livrările de petrol rusesc spre Europa Centrală au fost reluate miercuri, după ce grupul MOL a plătit taxele de tranzit datorate Ucrainei, punând capăt unei opriri de şase zile şi oferind o soluţie temporară la cea mai recentă întrerupere a aprovizionării din Rusia, informează Reuters, potrivit news.ro.

MOL a precizat că petrolul curge din nou prin tronsonul sudic al conductei Drujba, că a ajuns în Slovacia și ar trebui să ajungă și în Ungaria joi. Cu toate acestea, nu se așteaptă ca fluxurile de petrol să fie reluate către Republica Cehă.

MOL a adăugat că întreruperea fluxurilor a avut loc „din cauza unor probleme tehnice” în ceea ce priveşte efectuarea plății bancare.

Slovnaft, filiala slovacă a MOL, a anunțat că a făcut, de asemenea, o plată pentru a permite reluarea fluxurilor către Slovacia.

Garda Națională a Ucrainei a publicat miercuri o înregistrare video care arată cum un militar ucrainean doboară un avion rusesc Su-25 folosind un sistem portabil de apărare antiaeriană Igla, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit Gărzii Naționale, avionul rusesc zbura în direcția Zaporojie. Statul Major General al Ucrainei a raportat miercuri că Rusia a pierdut 232 de avioane de la începutul războiului.

Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat că Marea Britanie a „respins” majoritatea „scuzelor” rusești pentru exploziile de la baza aeriană din Crimeea și a spus că el crede că baza este o „țintă legitimă” pentru ucraineni, relatează The Guardian.

El a declarat pentru BBC: „Cred că atunci când te uiți la imaginile cu două explozii simultane, nu chiar una lângă cealaltă, și la unele dintre pagubele raportate chiar și de către autoritățile ruse, cred că este clar că nu este ceva ce se întâmplă dacă cineva aruncă o țigară”.

Întrebat dacă baza a fost o țintă legitimă pentru ucraineni, acesta a afirmat: „În primul rând, Rusia a invadat ilegal, nu doar în 2014, ci și acum, teritoriul ucrainean. Ucraina, în conformitate cu articolele Națiunilor Unite, este perfect îndreptățită să își apere teritoriul și să ia ce măsuri trebuie să ia împotriva unei forțe invadatoare. Așadar, este legitim? Este absolut legitim ca Ucraina să recurgă la forță letală, dacă este necesar, dar să recurgă la forță pentru a-și recâștiga nu doar teritoriul, ci și pentru a-și respinge invadatorul”.

„Iar acea bază aeriană a fost folosită de forțele aeriene ruse pentru a bombarda obiective ucrainene. Deci cred că, în orice fel de manual de război, ar fi o țintă legitimă”, a punctat ministrul britanic.

A doua navă comercială care a sosit într-un port ucrainean de la începutul invaziei Rusiei a acostat miercuri în portul Chornomorsk și este gata să încarce cereale, a aunțat ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, potrivit CNN.

Luna trecută, la Istanbul, Rusia și Ucraina au semnat un acord cu ONU și cu Turcia pentru reluarea exporturilor ucrainene de cereale prin porturile de la Marea Neagră.

„Cel de-al doilea vrachier a ajuns în portul Chornomorsk pentru încărcare”, a scris miercuri Kubrakov pe Twitter. „OSPREY S este gata să exporte 30.000 de mii de tone de porumb. Să continuăm să lucrăm!”, a adăugat ministrul.

The 2nd bulk carrier arrived at the port of Chornomorsk for loading. 🚢 OSPREY S is ready to export 30 000 thousand tons of corn. Lets keep working! pic.twitter.com/qpyH4BG6Zi

— Oleksandr Kubrakov (@OlKubrakov) August 10, 2022

Rusia a blocat, de la începutul războiului, accesul maritim la porturile ucrainene din Marea Neagră, milioane de tone de cereale ucrainene nemaiputând fi exportate către numeroasele țări care se bazează pe ele.

M/V Razoni – prima navă de cereale care a părăsit Ucraina, de când a început războiul – a plecat din portul Odesa de la Marea Neagră pe 1 august, transportând peste 26.000 de tone de porumb în cadrul acordului negociat de ONU. Însă un cumpărător din Liban a refuzat-o din cauza întârzierii livrării, a anunțat ambasadei Ucrainei din această țară.

Oficialii ucraineni au declarat că urmăresc să crească livrările de cereale la trei până la cinci nave pe zi în următoarele două săptămâni.

Oleksi Reznikov, ministrul ucrainean al apărării, a refuzat să comenteze dacă armata sa a fost implicată în exploziile de la depozitul de muniții al rușilor din Crimeea, declarând miercuri că deflagrațiile au fost provocate de țigările militarilor ruși, relatează AFP.

„Cred că militarii ruși din acest aerodrom au uitat o regulă foarte simplă: «Nu fumați în locuri periculoase». Asta e tot”, a declarat Oleksi Reznikov, aflat în vizită în Danemarca.

Mai multe detalii: Exploziile din Crimeea au fost provocate de țigările militarilor ruși fumate „în locuri periculoase”

Armata ucraineană a reușit să împiedice ofensiva trupelor ruse spre orașele Avdiivka și Bahmut din regiunea Donețk, precum și în apropierea orașului Harkov, a anunțat miercuri seară Statul Major General al Ucrainei, în actualizarea zilnică a operațiunilor de pe front, potrivit CNN.

„[Rusia] a încercat să avanseze în zonele așezărilor Bahmut, Kodema, Spirne, Yakovlivka și Soledar cu acțiuni ofensive și de asalt, nu a reușit, s-a retras”, a precizat Statul Major General. „Inamicul a desfășurat acțiuni ofensive în direcțiile Avdiivka și Pisky, a primit o replică dârză și s-a retras”, a adăugat conducerea armatei ucrainene.

Statul Major a precizat că rușii au continuat să folosească artileria pentru a încerca să atace liniile ucrainene.

„Cu scopul de a deplasa unitățile ucrainene de la granițele ocupate, inamicul a folosit tunuri, artilerie cu rachete și tancuri”, a precizat Statul Major General, acuzând Moscova că a vizat infrastructura civilă.

Conducerea armatei ucrainene a mai raport efectuarea unor recunoașteri cu drone și câteva lovituri aeriene pe linia frontului de est.

Armata ucraineană mai susține că forțele ruse au încercat, de asemenea, să avanseze pe anumite poziții din jurul Harkovului pentru a-și „îmbunătăți poziția tactică”, dar nu au reușit.

„Soldații ucraineni au provocat pierderi semnificative invadatorilor și i-au forțat să se retragă”, mai scrie în comunicat. „În direcția Harkov, inamicul a efectuat în mod activ recunoașteri aeriene cu ajutorul UAV-urilor (drone, n.r.). Inamicul depune eforturi semnificative pentru a îmbunătăți sprijinul logistic al unităților care operează în această direcție”, a mai transmis Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

În flancul sudic, forțele ruse au continuat să se concentreze pe apărarea pozițiilor lor, cu unele atacuri ocazionale de recunoaștere aeriene și terestre, a concluzionat conducerea armatei ucrainene.

Consiliul de Securitate al ONU va organiza joi o reuniune de urgenţă pentru a dezbate situaţia centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, pe care Kievul şi Moscova se acuză reciproc că au bombardat-o, au anunţat surse diplomatice, scrie Agerpres, citând AFP.

O sursă apropiată preşedinţiei Consiliului de Securitate, asigurată în august de China, a precizat că reuniunea va avea loc pe 11 august la ora locală 15:00 (19:00 GMT).

O altă sursă de la sediul ONU din New York a menţionat că reprezentanţii celor 15 ţări din Consiliul de Securitate se vor reuni joi după-amiază la cererea Rusiei, care dispune de drept de veto, la fel ca ceilalţi patru membri permanenţi (SUA, Regatul Unit, Franţa, China).

Cel puţin 14 persoane au murit din cauza bombardamentelor în noaptea de marţi spre miercuri în zona din jurul centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare astfel de centrală din Europa.

Elicopterul, un model Mi-8 din dotarea Federației Ruse, a intrat fără permisiune în spaţiul aerian al Estoniei în seara zilei de 9 august, au anunţat forţele armate estoniene, citate de AFP și Agerpres.

Incidentul s-a produs în zona Koidula, din sud-estul Estoniei, iar elicopterul nu a avut pornit sistemul de identificare electronică şi nu a transmis un plan de zbor. Pilotul nu a păstrat contactul radio cu controlul traficului aerian în timpul incidentului, care a durat mai puţin de un minut.

„Estonia consideră acesta un incident extrem de grav şi regretabil care este complet inacceptabil”, a menţionat diplomaţia estoniană într-o declaraţie.

Mai multe detalii: Estonia a denunțat încălcarea spațiului său aerian de către un elicopter rus

Creditorii de peste hotare ai Ucrainei au acceptat cererea acesteia de a îngheța timp de doi ani plățile în contul unor obligațiuni internaționale în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, potrivit unui document de reglementare depus miercuri, o măsură care va permite țării devastate de război să evite intrarea în incapacitate de plată, scrie Reuters.

În condiţiile în care în urma agresiunii ruse creditorii internaţionali ai Ucrainei nu întrevăd un acord de pace la orizontul următoarelor şase luni, aceştia au convenit să amâne plăţi în conturile de capital şi de dobânzi pentru 13 obligaţiuni suverane ale statului ucrainean ce ajung la maturitate între anii 2022 şi 2033.

Ucraina a precizat că va economisi astfel aproximativ 5 miliarde de dolari în următoarele 24 de luni, pe măsură ce își va gestiona atent resursele financiare în scădere.

Ucraina doreşte ca Elveţia să-i reprezinte interesele în Rusia, dar Moscova trebuie să-şi dea acordul pentru ca înţelegerea să se poată aplica, a anunţat miercuri Ministerul Afacerilor Externe de la Berna, scrie Agerpres, citând AFP.

La începutul războiului în Ucraina, Elveţia şi-a oferit „bunele oficii” Kievului şi Moscovei, anunțase, în luna mai, ministerul elveţian de Externe. Ceea ce Kievul a acceptat.

„Ucraina doreşte ca Elveţia să-şi asume un mandat de putere protectoare în numele său în Rusia. Negocierile pe această temă s-au terminat”, a declarat, pentru AFP, ministerul elveţian, confirmând o informaţie publicată de Luzerner Zeitung.

„Pentru ca mandatul de putere protectoare să poată intra în vigoare, Rusia trebuie să-şi dea acordul”, a precizat instituția.

Or, Moscova consideră că Elveţia nu este neutră, întrucât a adoptat sancţiunile europene împotriva sa după ce Rusia a invadat Ucraina.

Atunci când două state îşi rup în întregime sau parţial relaţiile, Elveţia, care se prevalează de neutralitatea sa, este obişnuită să-şi asume o parte din sarcinile diplomatice sau consulare. Puterea protectoare le permite statelor în cauză să menţină un minimum de relaţii şi poate, de asemenea, permite asigurarea protecţiei consulare a cetăţenilor fiecăreia dintre cele două ţări, pe teritoriul celeilalte.

Cel puțin șapte persoane au fost ucise în urma unui bombardament puternic al forțelor ruse asupra orașului Bahmut din regiunea Donețk, a anunțat miercuri biroul procurorului regional, într-o postare pe Facebook, informează CNN.

Potrivit procuraturii, alte șase persoane au fost rănite de minele terestre sau au suferit răni provocate de șrapnel.

Ofensiva Moscovei în estul Ucrainei se desfășoară într-un ritm lent, iar forțele ruse au avut dificultăți, în ultima perioadă, în a câștiga teren în zonele din regiunea Donețk care înconjoară orașul Bahmut.

De asemenea, Ucraina acuză Rusia că lovește ținte civile folosind rachete sol-aer Uragan.

„Obuzele invadatorilor au lovit magazine, locuințe și blocuri”, a precizat biroul procurorului regional. „În prezent, se strâng date complete privind victimele și numărul de case distruse, iar incendiile continuă în oraș”, a mai transmis procuratura.

Ucraina a cerut miercuri Uniunii Europene și țărilor G7 să nu mai elibereze vize pentru cetățenii ruși, invocând sprijinul pe care aceștia îl acordă invadării Ucrainei, relatează Reuters.

„Rușii susțin în proporție covârșitoare războiul din Ucraina. Trebuie să fie privați de dreptul de a trece frontierele internaționale până când vor învăța să le respecte”, a scris, pe Twitter, ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba.

I call on all EU and G7 states to stop issuing visas to Russians. President @ZelenskyyUa is absolutely right to insist on this. Russians overwhelmingly support the war on Ukraine. They must be deprived of the right to cross international borders until they learn to respect them.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) August 10, 2022

Mesajul acestuia a reluat, astfel, apelurile anterioare ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru impunerea unei interdicții de călătorie de un an împotriva cetățenilor ruși și pentru expulzarea rușilor care trăiesc în Occident, astfel încât aceștia să poată trăi „în propria lor lume până când își vor schimba filozofia”.

Ambasadorul Ucrainei în Liban, Ihor Ostash, a declarat miercuri că Rusia a dezvoltat un „sistem criminal” care transportă cereale furate din Ucraina, folosind „în principal nave siriene și rusești, dar nu numai”, prin Turcia, Siria și alte țări din Orientul Mijlociu, scrie Ukrainska Pravda.

În prezent, potrivit ambasadorului, 87 de nave transportă în prezent cereale pe care rușii le-au furat din Ucraina.

Prima navă de cereale care a părăsit Ucraina de când Rusia și-a lansat invazia, pe 24 februarie, a plecat din Odesa pe data de 1 august, dar cumpărătorul din Liban, destinația finală, a refuzat să accepte încărcătura din cauza unei întârzieri de livrare de peste cinci luni.

Adjunctul ministrului Politicii Agrare și Alimentației din Ucraina, Taras Vysotskyi, a declarat anterior că invadatorii ruși au furat deja câteva sute de mii de tone de cereale din teritoriile cucerite temporar în regiunile Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie.

Soldații ruși au început să se antreneze pe drone iraniene în contextul războiului din Ucraina, a declarat un oficial american pentru CNN, relatează Sky News.

În iulie, Casa Albă a anunțat că a strâns informații potrivit cărora oficiali ruși au vizitat de cel puțin două ori un aerodrom din centrul Iranului pentru a examina dronele pe care aceștia doreau să le folosească.

Dronele au fost prezentate delegației pe 8 iunie și pe 5 iulie, potrivit unor imagini din satelit.

Acum, un oficial american a declarat că se crede că a început antrenamentul cu aceste arme. „În ultimele câteva săptămâni, oficialii ruși au efectuat antrenamente în Iran ca parte a acordului pentru transferul de UAV-uri (drone, n.r.) din Iran în Rusia”, a declarat acesta pentru CNN.

China, pe care Rusia a dorit să o transforme într-unul din aliații săi de când a fost respinsă cu răceală de către Occident în urma invaziei sale în Ucraina, a catalogat Statele Unite ca fiind „principalul instigator” al conflictului, relatează Reuters.

Într-un interviu acordat agenției ruse de stat de știri TASS, publicat miercuri, ambasadorul Chinei la Moscova a acuzat Washingtonul că a pus Rusia la colț prin extinderile repetate ale alianței militare transatlantice NATO.

„În calitate de inițiator și principal instigator al crizei ucrainene, Washingtonul, în timp ce impune sancțiuni masive, fără precedent, împotriva Rusiei, continuă să furnizeze arme și echipamente militare Ucrainei”, a declarat Zhang Hanhui, în interviul pentru TASS.

„Scopul lor final (al americanilor, n.r. )este să epuizeze și să zdrobească Rusia cu un război prelungit și cu ajutorul sancțiunilor”, a adăugat ambasadorul chinez.

Zhang a mai spus că relațiile sino-ruse au intrat în „cea mai bună perioadă din istorie, caracterizată de cel mai înalt nivel de încredere reciprocă, de cel mai înalt grad de interacțiune și de cea mai mare importanță strategică”.

Armata rusă a pierdut 42.800 de soldați în Ucraina din 24 februarie și până în prezent, arată cel mai recent raport al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit portalului Nexta TV.

Binațul conducerii armatei ucrainene mai indică următoarele pierderi pe care le-ar fi înregistrat rușii:

• 1.832 tancuri;
• 4.086 vehicule de luptă blindate;
• 971 sisteme de artilerie;
• 261 sisteme de rachete cu lansare multiplă;
• 133 sisteme de apărare aeriană;
• 193 elicoptere;
• 232 avioane;
• 766 drone;
• 15 ambarcațiuni.

Nine #Russian aircraft losses are being reported by the General Staff of the Armed Forces of #Ukraine. pic.twitter.com/cy3ed1mWKO

— NEXTA (@nexta_tv) August 10, 2022

Un comandant ucrainean de rang înalt susține că obiectivul Kievului este de a elibera regiunea Herson până la sfârșitul anului, informează CNN.

„Din păcate, nu vă pot da un termen sau o dată. Dar vreau să le transmit locuitorilor din Herson … nu va dura atât de mult timp pe cât se așteaptă toată lumea. Va fi rapid”, a declarat generalul-maior Dmitro Marcenko într-un interviu acordat RBC-Ucraina. „În viitorul apropiat, ei vor vedea și vor auzi totul”, a precizat generalul.

Întrebat dacă obiectivul este de a elibera regiunea Herson până la sfârșitul anului, Marcenko a răspuns: „100%”, precizând că este vorba de obiectivul de a pune capăt ocupației ruse în Herson și de „sfârșitul fazei active a războiului”.

„Și apoi vor avea loc alte câteva operațiuni militare locale. Dar până la sfârșitul anului trebuie să finalizăm faza principală a acestui război”, a adăugat el.

Marchenko a vorbit, de asemenea, despre atacurile ucrainene menite să scoată din uz podurile de peste râul Dnipro, care au fost folosite de forțele ruse pentru realimentarea unităților din Herson.

Podul de la Nova Kakhovka, unde se află o importantă centrală hidroelectrică, „a fost deja lovit. Dar este foarte greu de avariat, deoarece acolo există obiective critice. Dacă le lovim, s-ar putea să lovim și porțile barajului”, a precizat el. „Dar cred că, în curând, acest pod va fi atât de avariat încât nu-și vor putea transfera rezervele pe el. De îndată ce aprovizionările vor fi tăiate, le vom ura: «Bine ați venit în Ucraina». Îi vom învinge și îi vom alunga”, a mai spus generalul.

Marcenko a insistat, de asemenea, asupra faptului că Ucraina intenționează să elibereze Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

„Crimeea este Ucraina. Este pământul nostru, acolo se află oamenii noștri, care sunt încă forțați să stea sub ocupație. Nimeni nu a dat Rusiei dreptul de a veni, de a lua o bucată de pământ și de a spune că «aceasta este a mea». Vom recuceri Crimeea, la fel cum vom recuceri Herson, Luhansk și Donețk”, a mai declarat el.

De asemenea, Marchenko a considerat „o măsură necesară” atacarea și lovirea singurului pod rutier care duce în Crimeea dinspre Rusia, ca parte a planului militarilor ucraineni, „pentru a-i priva (pe ruși, n.r.) de posibilitatea de a furniza rezerve și de a-și întări trupele de pe teritoriul” pe care îl controlează.

„Dacă vom avea cantitatea de armament care ne-a fost promisă, de care avem nevoie, atunci cred că în primăvara anului viitor vom sărbători victoria”, a adăugat generalul.

Danemarca va trimite instructori militari în Marea Britanie pentru a ajuta la antrenarea soldaților ucraineni și se va oferi, de asemenea, să instruiască ofițeri ucraineni pe teritoriul său, a anunțat miercuri Ministerul danez al Apărării, potrivit Reuters.

„Danemarca va sprijini proiectul de instruire condus de Marea Britanie cu 130 de soldați danezi și, în același timp, se va oferi să instruiască soldați ucraineni în Danemarca”, a transmis Ministerul Apărării de la Copenhaga, într-un comunicat de presă.

Mai multe detalii: Danemarca anunță că îi va antrena pe soldații ucraineni atât în Marea Britanie, cât și pe teritoriul său

Germania a trimis Ucrainei încă patru vehicule antiaeriene Gepard, scrie The Kyiv Independent. Berlinul a livrat deja 12 vehicule antiaeriene autopropulsate Gepard, potrivit guvernului german, pregătindu-se totodată să trimită încă 18.

În plus, Germania a trimis 49.000 de proiectile pentru sistemele Gepard și trei vehicule blindate de recuperare.

Rusia reconstruiește Sala Filarmonicii din Mariupol și intenționează să o folosească pentru procesele luptătorilor din Regimentul Azov care s-au predat după ce au apărat orașul ocupat în prezent de forțele ruse, potrivit unor oficiali locali ucraineni și unor surse pro-Kremlin, scrie The Moscow Times.

O înregistrare video postată de canalul de Telegram pro-Kremlin SHOT arată mai multe cuști metalice instalate în sala de concerte unde va avea loc procesul, precum și un coridor de cuști pentru transferul soldaților ucraineni din subsol în sala de judecată.

„Lucrările vor fi finalizate pe 1 septembrie. După proces, încăperile vor fi transformate din nou în sală filarmonică”, scrie într-un comentariu sub înregistrarea video publicată de SHOT.

Телеграм-канал SHOT, связанный с прокремлевским изданием Life, опубликовал видео из мариупольской филармонии. Там сейчас устанавливают решетки для предстоящего суда над бойцами «Азова» pic.twitter.com/0rmRzEIJt4

— Холод (@holodmedia) August 10, 2022

Aprovizionarea cu petrol a Ungariei, Slovaciei și Cehiei prin linia sudică a conductei Drujba va fi reluată miercuri, după ce grupul energetic ungar MOL a plătit taxa de utilizare a secțiunii ucrainene a conductei, informează CNN.

Operatorul ucrainean Ukrtransnafta a suspendat pe 4 august pomparea petrolului rusesc prin secțiunea sudică a oleoductului Drujba, deoarece nu a putut primi taxele de tranzit din cauza restricțiilor impuse de sancțiunile UE, a anunțat marți agenția rusă de presă TASS, citând compania rusă Transneft.

Într-un comunicat de presă emis miercuri, MOL a precizat că „prin asumarea taxei, MOL ar putea oferi o soluție rapidă la această problemă: partea ucraineană s-a angajat să reia în câteva zile transportul de țiței, care fusese oprit în urmă cu câteva zile din cauza problemelor tehnice apărute în sistemul bancar”.

Transneft a precizat miercuri pentru agenția de știri rusă de stat RIA Novosti că intenționează să reia pomparea petrolului prin oleoduct la ora 16.00, ora Moscovei (9.00 ET).

Forțele aeriene ucrainene susțin că nouă avioane de război rusești au fost distruse în exploziile care au zguduit marți o bază aeriană rusă din peninsula anexată Crimeea, informează Al Jazeera.

Afirmația forțelor aeriene, postată pe Facebook alături de pierderile globale pe care Kievul spune că Rusia le-a suferit în timpul războiului, a venit pe fondul speculațiilor că exploziile au fost rezultatul unui atac ucrainean, care ar reprezenta o escaladare semnificativă a conflictului.

Exploziile, care au ucis o persoană și au rănit alte 14, potrivit guvernatorului din Crimeea, au făcut ca turiștii să fugă panicați, în timp ce coloanele de fum se ridicau deasupra coastei din apropiere.

Rusia susține că exploziile au fost detonări de muniție depozitată și nu rezultatul unui atac. La rândul său, Kievul a sugerat că explozia s-ar putea datora incompetenței rușilor sau unui atac al partizanilor.

Forțele ruseș nu mai pot utiliza linia de cale ferată care leagă Crimeea de regiunea Herson din sudul Ucrainei, pe care rușii au ocupat-o încă din primele zile ale invaziei, potrivit lui Serhii Khlan, un consilier al șefului administrației militare civile din Herson, scrie CNN.

„Aceasta este ruta care trecea prin Kalanchak, Brylivka până la gara Oleshky și peste podul de cale ferată, până la Herson”, a spus el, adăugând că o altă rută era din Crimeea până la Melitopol.

„Acolo ocupanții își trimiteau trenurile și le descărcau puțin mai departe, dincolo de Novooleksiyivka, în districtul Henichesk. Un alt convoi cu echipamente și muniții a fost distrus acolo ieri”, a adăugat Serhii Khlan.

Marți, mai multe explozii au avut loc în zona Henichesk.

Forțele ucrainene – avioane de luptă, rachete și rachete cu rază lungă de acțiune – se concentrează de mai bine de o lună pe lovirea liniilor de aprovizionare rusești, a centrelor de comandă și a proviziilor de muniție din Herson.

Forțele terestre ruse depind de obicei de legăturile feroviare pentru a transporta blindate și muniții.

Între timp, în orașul vecin Melitopol, ocupat de Rusia, primarul a declarat că rezistența și atacurile continuă – chiar în timp ce trupele ruse primes întăriri.

Primarul Ivan Fedorov, care nu se mai află în oraș, a declarat la televiziunea ucraineană că marți „a fost a treia noapte infernală pentru ocupanții de pe teritoriul ocupat al Melitopolului”.

El a precizat că două explozii au fost auzite marți seara în apropierea satului Kyrylivka, o așezare de coastă la Marea Azov.

„Fum gros a fost observat apoi timp de câteva ore”, a declarat Fedorov. „În ultimele săptămâni, ocupanții au dus o cantitate mare de echipamente pe țărmul estuarului de la Radyvonivka, precum și pe țărmul Mării Azov, lângă Kyrylivka”, a mai spus edilul.

Fedorov a afirmat, de asemenea, că „gherilele” au deteriorat marți seară biroul partidului Rusia Unită, aflat la guvernare în Federația Rusă, care a fost stabilit la Melitopol.

De asemenea, el a reluat acuzațiile potrivit cărora forțele ruse împiedică oamenii să părăsească Melitopolul.

„Oamenii părăsesc în masă teritoriile ocupate. Evacuarea este foarte dificilă. Ocupanții nu le-au dat voie mașinilor să treacă timp de două zile. Numărul deceselor în coada de ieșire a ajuns la 10. În prezent, mai mult de 1.000 de mașini așteaptă să iasă” din oraș, a susținut el.

Fedorov a spus că rușii îi forțează pe oameni să își trimită copiii la școli susținute de Rusia.

„Ocupanții folosesc mai multe metode pentru a-i forța pe părinți să își trimită copiii la școli pentru a studia conform programei rusești. Ocupanții au raportat că, începând cu 1 septembrie, nu vor lăsa copiii să iasă în afara teritoriului ocupat. Acei părinți care își vor aduce copiii la școală vor primi 10.000 de ruble ca ajutor financiar din partea ocupanților”, a declarat primarul.

CNN notează că a putut să confirme acuzațiile edilului.

Forțele armate ale Ucrainei au lovit podul Kakhovka din regiunea Herson, ocupată de ruși, făcându-l inutilizabil, a anunţat miercuri Comandamentul Operațional „Sud”, potrivit Ukrainska Pravda.

„Tirurile noastre controlate pe rutele de transport-logistică din teritoriile ocupate temporar din regiunea Herson au făcut podul de la centrala hidroelectrică Kakhovka inutilizabil. Lovitura a fost precisă, dar eficientă”, a transmis comandamentul.

Atacurile ucrainenilor ar fi fost efectuate cu rachete HIMARS.

Administrația de stat din regiunea Herson a confirmat că podul Kakhovka nu mai poate fi folosit după ce a fost atacat de Forțele Armate ale Ucrainei.

Podul de la hidrocentrala Kakhovka este una din principalele rutele de transport ale ruşilor din teritoriile din regiunea Herson pe care trupele ruse le-au cucerit.

Grupul ţărilor cel mai puternic industrializate G7 a acuzat miercuri Moscova că „pune în pericol” regiunea ucraineană din jurul centralei nucleare Zaporojie, ocupată de trupele ruseşti, şi cere restituirea centralei Ucrainei, relatează AFP.

„Solicităm ca Rusia să predea imediat proprietarului său suveran legitim, Ucraina, controlul total al centralei nucleare de la Zaporojie. Controlul continuu al Rusiei este acela care pune în pericol regiunea”, scrie G7 într-un comunicat publicat de Germania, care asigură preşedinţia grupului.

„Personalul ucrainean care exploatează centrala nucleară de la Zaporojie trebuie să-şi poată exercita atribuţiile fără a suferi ameninţări sau presiuni”, a mai menţionat G7.

Ocuparea instalațiilor nucleare de către trupele Moscovei „sporeşte considerabil riscul unui accident sau al unui incident nuclear” şi „pune în pericol populaţia Ucrainei, statele vecine şi comunitatea internaţională”, potrivit aceleiaşi surse.

Guvernatorul rus al Crimeei, Serghei Aksyonov, a declarat că după exploziile de la aerodromul de lângă Novofedorivka a fost instituită starea de urgență la scară municipală.

„A fost instituită o urgență la scară municipală. Numărul rezidenților care sunt cazați în centre de cazare temporară este de 252 de persoane”, a precizat Serghei Aksyonov.

Oficialul rus din Crimeea a mai spus că proprietarii de locuințe avariate vor primi despăgubiri de la 10 la 100 de mii de ruble, în funcție de gradul de distrugere.

Potrivit lui  Serghei Aksyonov, îndepărtarea reziduurilor nu trebuie să dureze mai mult de zece zile și va începe după evaluarea daunelor.

Patru rachete rusești au lovit miercuri dimineața un sat de la marginea de sud a orașului Zaporojie, ucigând o femeie de 52 de ani care a fost găsită în moloz, a declarat guvernatorul regional.

„Patru clădiri private au fost total distruse. Câteva zeci de case au rămas fără ferestre și acoperișuri”, a scris guvernatorul Oleksandr Starukh pe Telegram.

Salvatorii încă săpau printre moloz câteva ore mai târziu, a spus guvernatorul. Furnizarea de energie electrică și gaz a satului Kushuhum a fost, de asemenea, întreruptă, a adăugat el.

Ultimul bilanț privind situația de pe front susține că forțele ruse au doborât trei avioane ucrainene peste noapte și că a distrus sistemele antiaeriene furnizate de germani.

Acesta afirmă că a ucis încă 130 de membri ai serviciului ucrainean.

Afirmațiile nu au fost verificate independent.

Autoritățile din autoproclamata Republică Populară Donețk (DPR) anunță că în ultimele 24 de ore au fost ucise două persoane și 25 de civili au fost răniți pe teritoriul pe care pretinde că îl controlează.

Ei acuză că forțele ucrainene au bombardat zece dintre cele 266 de așezări despre care susțin că au fost „eliberate” de forțele ucrainene. 72 de case și nouă facilități de infrastructură civilă au fost avariate.

Agenția de presă RIA Novosti relatează că Ministerul Regional al Sănătății din Crimeea a declarat că 13 persoane au fost rănite și una a murit în urma exploziilor de marți.

Acesta citează declarația autorității care spune că „la ora 8.30, în urma unui incident în așezarea de tip urban Novofedorivka, districtul Saki, 13 persoane au fost rănite și o persoană a murit”.

RIA continuă să relateze că „o persoană a fost internată în spitalul regional Saki, alți zece pacienți cu răni ușoare, inclusiv doi minori, au primit îngrijiri medicale în ambulatoriu. Încă două victime au mers la Spitalul nr. 6 din Simferopol, după ce le-au acordat asistență li s-a permis să plece acasă.”

Vitali Kim, guvernatorul din Mikolaiv, a anunțat pe Telegram că regiunea a fost supusă bombardamentelor în jurul orei 1:40. trei persoane, inclusiv o fată de 13 ani, au fost rănite în orașul Mikolaiv. El a mai spus că clădirile rezidențiale au fost avariate în urma bombardamentelor.

De asemenea, în cursul zilei, au avut loc mai multe incendii pe câmpuri cauzate de atacurile rusești. „Așezările comunității Bereznehuvate, situate pe linia de demarcație, rămân sub foc constant”, a mai precizat Vitali Kim.

Comandanții ruși se confruntă probabil cu priorități operaționale concurente de întărire a ofensivei din Donbas și întărirea apărării împotriva contraatacurilor ucrainene în sud, potrivit informațiilor serviciilor de informație britanice.

Pentru a sprijini operațiunea din Ucraina, Rusia a înființat „aproape sigur” o nouă formațiune majoră de forțe terestre, Corpul 3 de armată (3 AC), cu sediul în Mulino, în regiunea Nijni Novgorod, la est de Moscova.

Oficialii ucraineni raportează că 11 persoane au fost ucise și 13 rănite, peste noapte, de bombardamentele rusești în districtul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk.

Casele de locuit au fost avariate în urma atacului și aproape 1.000 de persoane au rămas fără gaz, a declarat administrația militară regională.

In the #Nikopol district, #Dnipropetrovsk region, the #Russian army killed 11 people and wounded 13.

Various houses and gas furnaces were damaged. Up to a thousand people are without gas, reports the regional military administration. pic.twitter.com/bLgr1lxAbW

— NEXTA (@nexta_tv) August 10, 2022

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi a întregii Europe libere a început cu Crimeea şi trebuie să se încheie cu eliberarea Crimeei. Acesta argumentează că prezenţa ocupanţilor ruşi în peninsulă este o ameninţare pentru întreaga Europă şi pentru stabilitatea globală.

„Rusia a transformat peninsula noastră, care a fost şi va fi întotdeauna unul dintre cele mai bune locuri din Europa, într-unul dintre cele mai periculoase locuri din Europa. Rusia a adus în Crimeea represiune pe scară largă, probleme de mediu, deznădejde economică şi război”, a spus preşedintele ucrainean.

Potrivit lui Zelenski, prezenţa ocupanţilor ruşi în Crimeea este o ameninţare pentru întreaga Europă şi pentru stabilitatea globală.

„Regiunea Mării Negre nu poate fi sigură atât timp cât Crimeea este ocupată. Nu va exista o pace stabilă şi durabilă în multe ţări de pe malul Mării Mediterane atât timp cât Rusia va putea folosi peninsula noastră ca bază militară”, a adăugat Zelenski.

Mai multe informații: Preşedintele Zelenski: Războiul din Ucraina trebuie să se termine cu eliberarea Crimeei

Forțele ruse care ocupă centrala nucleară Zaporojie reorientează producția de energie electrică a centralei pentru a o conecta la Crimeea, anexată de Moscova în 2014, potrivit operatorului ucrainean Energoatom.

„Pentru a face acest lucru, trebuie mai întâi să deteriorați liniile electrice ale centralei conectate la sistemul energetic ucrainean. Din 7 până în 9 august, rușii au avariat deja trei linii electrice. În acest moment, centrala funcționează cu o singură linie de producție, ceea ce este un mod de lucru extrem de periculos”, a declarat președintele Energoatom, Petro Kotin, pentru televiziunea ucraineană.

Centrala, situată nu departe de peninsula Crimeea, are șase dintre cele 15 reactoare ale Ucrainei și este capabilă să furnizeze energie pentru patru milioane de gospodării.

Mai multe informații: Rusia va conecta centrala de la Zaporojie la Crimeea, spune un oficial ucrainean. „Mai întâi avariază liniile electrice”

Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Zelenski, a sugerat că o serie de explozii ce au avut loc marți la o bază aeriană rusă din Crimeea ar fi putut fi opera unor sabotori partizani, întrucât Kievul a negat orice responsabilitate pentru incidentul din teritoriului ocupat de ruși.

El a mai sugerat și incompetența Rusiei ca posibilă cauză a exploziei de marți care a ucis un civil și au rănit opt persoane, potrivit departamentului de sănătate din Crimeea anexată de Rusia.

„Oamenii care trăiesc sub ocupație înțeleg că ocupația se apropie de sfârșit”, a spus Podoliak.

Moscova a spus că exploziile, cel puțin 12 conform martorilor, au fost detonări ale muniției depozitate, nu rezultatul unui atac.

Departamentul de Stat al SUA intenționează să ofere 89 de milioane de dolari pentru a sprijini eforturile de deminare din Ucraina, în condițiile în care națiunea se confruntă cu „una dintre cele mai mari provocări legate de minele terestre și de muniția neexplodată din ultimele decenii” din cauza războiului, a declarat marți un oficial al Departamentului de Stat, potrivit CNN.

Ajutorul va fi destinat finanțării a 100 de echipe de deminare care vor lucra în cursul anului viitor „în zonele în care există cea mai mare cantitate” de mine și muniții, a precizat oficialul american, într-o convorbire cu reporterii.

Statele Unite vor oferi instruire și echipament echipelor de deminare, a mai spus oficialul. Acesta a refuzat să spună unde anume va avea loc instruirea, dar a precizat că „va fi o zonă care va facilita cât mai mult posibil” pregătirea eficientă a angajaților guvernului ucrainean.

Cele 89 de milioane de dolari nu vor merge direct la guvernul Ucrainei, ci mai degrabă la organizațiile neguvernamentale și la contractorii care lucrează cu echipele guvernamentale.

„Suntem conștienți de faptul că Rusia folosește o mulțime de tipuri diferite de muniții cu dispersie”, a declarat oficialul, menționând afirmația Ministerului ucrainean de Externe că „forțele Rusiei au ascuns în mod deliberat explozibili în jucării și obiecte strălucitoare pentru a atrage atenția copiilor”.

„Această utilizare oribilă a dispozitivelor explozive improvizate de către forțele Rusiei amintește de tacticile ISIS în Siria”, au mai spus oficialul american.

Premierul britanic Boris Johnson și președintele francez Emmanuel Macron au afirmat marți, într-o convorbire telefonică pe care au avut-o, că ajutorul militar acordat de țările lor armatei ucrainene „face o diferență semnificativă” în războiul împotriva Rusiei, relatează CNN.

Cei doi lideri „au fost de acord că eforturile Marii Britanii și ale Franței de a antrena și echipa trupele ucrainene au făcut o diferență semnificativă în război”, potrivit unui comunicat de presă emis de Downing Street.

Comunicatul precizează că cei doi lideri au convenit, de asemenea, că „nu se poate permite ca oboseala cauzată de războiul din Ucraina să se instaleze” în țările occidentale.

Ambele părți au reiterat hotărârea de a sprijini Ucraina „atâta timp cât va fi necesar”, potrivit unui comunicat al Palatului Élysée.

Conform celor două comunicate, cei doi lideri au discutat și despre alte probleme, inclusiv despre criza alimentară „cauzată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei”.

Statul Major General al Ucrainei a anunțat marți că trupele ruse au atacat localitatea Spirne, din regiunea Donețk, dar „s-au retras haotic”, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit Statului Major General al forțelor armate ucrainene, Rusia a efectuat marți atacuri împotriva a 10 localități din regiunea Donețk.

Conducerea armatei ucrainene a precizat, în actualizarea zilnică a operațiunilor de pe front, că nicio așezare nu a fost pierdută în fața forțelor ruse.

Numărul persoanelor rănite în urma exploziilor de pe un aerodromul militar Saki din Crimeea a crescut la șapte, printre acestea aflându-se și doi copii, a anunțat marți ministerul regional al sănătății, potrivit agenției ruse de stat TASS.

Bilanțul anterior indica cinci răniți și o persoană ucisă.

„Până la ora 20:00, în urma unui incident în așezarea Novofedorovka, din raionul Saki, șapte persoane au fost rănite, inclusiv doi minori. Rănile acestora au fost provocate de șrapnel. Șase victime au fost trimise acasă după ce li s-au acordat îngrijirile medicale necesare”, a precizat ministerul Sănătății din Crimeea.

Principala cauză a exploziilor de la aerodromul militar Saki din Peninsula Crimeea ar fi încălcarea normelor de siguranță la incendiu, a declarat pentru TASS o sursă din cadrul ministerului rus al Apărării.

„Principalul motiv al exploziei mai multor muniții de pe aerodromul Saki este considerat a fi o încălcare a cerințelor de securitate la incendiu. Nu există semne, dovezi și cu atât mai mult nu există fapte legate de un impact intenționat asupra muniției, pentru sabotarea acesteia”, a declarat sursa citată de TASS.

Ucraina a primit 50 de vehicule de transport militare din Turcia, dintr-un total de 200, a anunțat marţi presa ucraineană, potrivit DPA.

Transportoarele blindate Kirpi pot transporta 12 soldaţi, în afară de echipaj.

Ucraina se bazează masiv pe asistenţă militară externă pentru a se opune atacurilor forţelor ruse, iar principalul său furnizor de arme este Washingtonul, scrie Agerpres.

Turcia menţine relaţii strânse atât cu Ucraina, cât şi cu Rusia.

Peste 3.000 de civili au fost evacuaţi din regiunea Doneţk, aflată în estul Ucrainei, după ce autorităţile au făcut obligatorii aceste evacuări la finalul lunii iulie, a anunţat Kievul marţi, potrivit agenției France Presse, preluată de Agerpres.

„În cursul ultimelor şase zile, 3.000 de locuitori au fost evacuaţi, dintre care aproape 600 de copii şi 1.400 de femei. Evacuările obligatorii continuă”, a declarat adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale ucrainene, Kirilo Timoşenko, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

El a precizat că peste 1,3 milioane de persoane au fost evacuate din Doneţk de la debutul invaziei ruse în Ucraina şi că acum „există o populaţie de 350.000 de persoane, dintre care 50.000 de copii, pe teritoriul regiunii”.

La finalul lunii iulie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că a fost luată decizia de a face obligatorie evacuarea din regiunea Doneţk, în special în perspectiva iernii, distrugerea reţelei de distribuţie a gazului riscând să priveze locuinţele de căldură.

În ultimele 24 de ore, trei civili au murit şi 19 au fost răniţi din cauza luptelor din regiune.

După ce au cucerit regiunea Luhansk, forţele ruse îşi concentrează acum asaltul pe regiunea vecină Doneţk. Unul dintre punctele strategice vizate este Kramatorsk, principalul oraş din zonă încă aflat sub control ucrainean. Avansul trupelor ruse este însă extrem de lent.

Șeful operatorului ucrainean de stat din domeniul energiei nucleare, Energoatom, a avertizat asupra riscurilor „foarte mari” pe care le implică bombardamentele în zona centralei nucleare de la Zaporojie, din sudul ocupat de trupele ruse, și a declarat că este vital ca Kievul să recâștige controlul asupra uzinei la timp, până în iarnă, scrie The Guardian.

Șeful Energoatom, Petro Kotin, a declarat într-un interviu acordat Reuters, că bombardamentele rusești de săptămâna trecută au avariat trei linii care conectează centrala Zaporojie la rețeaua ucraineană și că Rusia dorește să conecteze instalația la rețeaua sa.

Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc, în ultimele zile, de bombardarea amplasamentului vastei centrale nucleare – cea mai mare din Europa – care se află pe teritoriul controlat de forțele ruse.

Unele dintre obuze au aterizat în apropierea instalațiilor de depozitare a combustibilului uzat, o zonă în care se află 174 de containere cu materiale extrem de radioactive, a precizat Kotin, avertizând asupra pericolelor pe care le reprezintă dacă acestea sunt lovite.

„Acesta este … cel mai radioactiv material din întreaga centrala nucleară. Acest lucru (continuarea bombardamentelor, n.r.) ar însemna distribuirea (combustibulului uzat) în jurul acestui loc, apoi se va produce un fel de nor de radiații, iar apoi vremea va decide… în ce direcție se va duce norul”, a mai spus șeful Energoatom.

„Riscul este foarte mare”, a adăugat el.

Kotin a mai afirmat că Rusia dorește să conecteze centrala de la Zaporojie la rețeaua sa, un proces dificil din punct de vedere tehnic, care necesită ca instalația să fie separată de sistemul ucrainean înainte de a putea fi conectată treptat la cel rusesc.

Urmărește-ne pe Google News