Război în Ucraina, ziua 169 | Noi bombardamente la Zaporojie. 10 rachete au căzut în zona centralei

Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a vizitat joi partea ocupată a regiunii Luhansk, unde a organizat o reuniune de securitate în numele lui Vladimir Putin, relatează Ukrainska Pravda.

Anunțul vizitei în aceste teritorii a fost făcut chiar de Medvedev, pe contul său de Telegram.

„Joi am vizitat Republica Populară Luhansk, unde m-am întâlnit cu liderii RPL [autointitulata Republică Populară Luhansk, n.r.], Leonid Pasichnyk, și RPD [autointitulata Republică Populară Donețk], Denis Pușilin”, a scris Medvedev.

Potrivit lui Medvedev, a avut o întâlnire în care participanții au discutat probleme de securitate în teritoriile ocupate de Rusia în estul Ucrainei. Medvedev a precizat că la reuniune au mai participat procurorul general al Federației Ruse, Igor Krasnov, prim-adjunctul șefului Administrației Prezidențiale a Federației Ruse, Serghei Kiriyenko, șeful FSB (Serviciul Federal de Securitate – principalul serviciu secret al Rusiei), Aleksandr Bortnikov, precum și alți oficiali ruși de rang înalt.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Fostul președine rus a adăugat că s-a pus un „accent deosebit” pe „armonizarea legislației RPL și RPD cu cea a Federației Ruse”.

O mașină a poliției ucrainene a fost lovită de un obuz lansat de forțele ruse în timpul evacuării civililor din orașul Marinka, din regiunea Donețk. Doi polițiști au fost răniți în urma atacului, a anunțat Poliția națională din regiunea Donețk, potrivit Ukrainska Pravda.

„[Soldații ruși] au atacat Marinka cu artileria, iar obuzul a explodat lângă o mașină de poliție. În acel moment, în interiorul acesteia se aflau cinci persoane în vârstă, care nu au fost rănite”, a transmis poliția regională.

Doi dintre cei trei polițiști au suferit răni provocate de schije, iar șoferului i-a fost secționată o arteră. În ciuda hemoragiei, aceștia și-au continuat misiunea, până când au dus persoanele evacuate în siguranță.

Poliția nu a menționat când a avut loc atacul.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) anunță că a verificat și confirmat 445 de atacuri asupra unităților medicale și furnizorilor de servicii medicale din Ucraina, care au avut loc de la începutul invaziei ruse și care s-au soldat cu 105 răniți și 86 de morți, informează Al Jazeera.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

„Aceste atacuri îi privează pe oameni de îngrijirile de care au nevoie urgentă, pun în pericol furnizorii de servicii medicale și subminează sistemele de sănătate”, scrie OMS, în cel mai recent raport al său.

„Accesul la asistență medicală continuă să fie grav afectat din cauza problemelor de securitate, a mobilității limitate, a lanțurilor de aprovizionare întrerupte și a strămutărilor în masă”, a adăugat OMS.

Organizația internațională precizează că 6,2 milioane de ucraineni au trecut granița spre Europa în calitate de refugiați, în timp ce 6,6 milioane de persoane au fost strămutate pe interiorul Ucrainei, până pe data de 23 iulie.

Germania intenționează să găzduiască o conferință internațională, posibil în luna octombrie, pentru a discuta despre reconstrucția Ucrainei după invazia Rusiei care a început în februarie, a declarat joi o sursă guvernamentală pentru Reuters.

Sursa a declarat că planurile nu au fost finalizate, dar 25 octombrie este o dată posibilă.

Aceasta este „o dată posibilă pentru o astfel de conferință, dar nu este încă definitivă”, a declarat sursa, fără a da alte detalii.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Germania prezidează grupul G7 al celor mai industrializate națiuni, iar cancelarul Olaf Scholz a declarat anterior reporterilor că efortul de reconstrucție necesar în Ucraina va fi enorm, mai mare chiar decât Planul Marshall – programulul american care a ajutat la reconstrucția Europei de Vest după cel de-al Doilea Război Mondial.

Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat joi că Marea Britanie este pe cale să antreneze mai multe trupe ucrainene decât a planificat inițial, informează CNN.

Întrebat, la Copenhaga, dacă Marea Britanie ar putea antrena, până în octombrie, mai multe trupe ucrainene decât cei 10.000 de soldați, așa cum s-a stabilit inițial, ministrul a răspuns: „Cred că ne-am angajat acum să mergem cu adevărat dincolo de acest lucru. Vom antrena mai mult și pentru mai mult timp”.

Wallace a mai spus că acțiunile comunității internaționale în sprijinul Ucrainei „sunt încă pe o traiectorie ascendentă”.

Mai multe detalii: „Rușii au eșuat până acum și este puțin probabil să ocupe Ucraina”, afirmă ministrul britanic al Apărării, promițând mai mult sprijin militar pentru Kiev

Comandamentul nord-american de apărare aerospațială (NORAD) a dezvăluit joi un al treilea incident în care o aeronavă militară rusă a zburat în zona de identificare a apărării antiaeriene (ADIZ) din Alaska, între 8 și 10 august, relatează CNN.

Marți, postul american de televiziune a relatat despre două incidente în care avioane militare rusești au intrat în această zonă din Alaska.

ADIZ este un spațiu aerian internațional adiacent Peninsulei Alaska, care se întinde la peste 160 de kilometri (100 de mile) de teritoriul american.

NORAD nu a dorit să dezvăluie în ce zi a avut loc cel de-al treilea incident. Armata americană a distribuit, însă, o fotografie realizată în aer, cu cel de-al doilea incident, care arată un F-22 zburând în raza vizuală a unui avion rusesc Il-20.

Armata ucraineană a respins asalturile trupelor ruse din estul țării și chiar le-a obligat pe acestea să se retragă, a anunțat joi seară Statul Major General al Ucrainei, în actualizarea zilnică a operațiunilor de pe front, informează CNN.

„Ocupanții au încercat fără succes să-și îmbunătățească poziția tactică” în apropierea orașului Kramatorsk, dar au fost „împinși înapoi”, scrie în comunicatul Statului General Major al forțelor armate ale Ucrainei.

Armata ucraineană a mai susținut că a reușit, de asemenea, să respingă forțele ruse care se îndreptau spre orașele Bahmut și Avdiivka. „Soldații ucraineni au provocat pierderi ocupanților și i-au forțat să fugă”, a precizat Statul Major General, adăugând că rușii nu au reușit să avanseze în direcția Avdiivka, „au suferit pierderi și s-au retras”.

Conducerea armatei ucrainene a mai transmis că bombardamente intense și lovituri aeriene au fost resimțite pe întreaga linie de front din est.

Ucraina intenționează să evacueze două treimi din locuitorii din zonele pe care le controlează în regiunea Donetsk, din estul țării, înainte de venirea iernii, în parte din cauza îngrijorării că oamenii riscă să nu se poată încălzi din cauza infrastructurii distruse de război, a anunțat joi vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuc, potrivit Reuters.

Guvernul de la Kiev intenționează să evacueze aproximativ 220.000 de persoane din cele aproximativ 350.000, inclusiv 52.000 de copii, a precizat Irina Vereșciuc într-o conferință de presă.

La sfârșitul lunii trecute, Ucraina a anunțat evacuarea obligatorie a populației din regiunea Donețk, care a fost scena unor lupte crâncene cu trupele ruse, pentru a salva viețile civililor. Deși autoritățile descriu evacuarea ca fiind „obligatorie”, rezidenții pot opta să nu participe, completând un formular prin care își declară intenția de a rămâne.

Din 1 august și până acum au fost evacuaţi 3.904 localnici, a precizat Vereşciuk. Aceasta a avertizat că evacuarea s-ar putea extinde şi în alte zone din Ucraina afectate de invazia rusă, cum ar fi Herson, Harkov şi Zaporojie.

Secretarul britanic al Apărării a declarat că este puțin probabil ca Vladimir Putin să reușească acum să mai ocupe Ucraina, scrie The Guardian.

Ben Wallace a afirmat că invazia Rusiei în Ucraina „șovăie” și că „începe să eșueze”, în timp ce a promis mai mult sprijin financiar și militar pentru apărarea națiunii est-europene.

Danemarca s-a alăturat Marii Britanii pentru a oferi mai mult ajutor Ucrainei, în cadrul unei conferințe desfășurate joi la Copenhaga, co-organizată de Wallace.

Ministrul Apărării de la Londra a spus că este important să se înțeleagă că luptele și pierderile de vieți omenești continuă să aibă loc, dar a adăugat că Rusia „începe să eșueze în multe domenii”.

„Au eșuat până acum și este puțin probabil să reușească vreodată să ocupe Ucraina. Invazia lor a șovăit și a fost în mod constant modificată în măsura în care se concentrează cu adevărat doar în părți din sud și din est, foarte, foarte departe de așa-zisa lor operațiune specială de trei zile”, a declarat Wallace.

„Sunt acum aproape șase luni, cu pierderi uriașe și semnificative atât de echipamente, cât și, într-adevăr, de personal rusesc”, a precizat ministrul britanic.

„Președintele Putin va fi pariat că în august, după câteva luni, ne vom fi plictisit cu toții de conflict și comunitatea internațională va fi plecat în direcții diferite. Ei bine, ziua de astăzi este o dovadă a contrariului. Am ieșit din această reuniune cu mai multe promisiuni de finanțare, mai multe promisiuni de instruire și mai multe promisiuni de ajutor militar, toate menite să ajute Ucraina să învingă, să ajute Ucraina să își susțină suveranitatea și, într-adevăr, să se asigure că ambițiile președintelui Putin eșuează în Ucraina, așa cum ar trebui”, a adăugat Wallace.

Belarus susține că exploziile auzite în cursul nopții la una dintre bazele sale militare aflate la 19 mile de Ucraina au fost cauzate de un „incident tehnic”, informează Reuters.

Cel puțin opt explozii au fost auzite după miezul nopții în apropiere de aeroportul militar Ziabrovka, potrivit unor relatări de pe aplicația de mesagerie Telegram. Reuters notează că nu a reușit să verifice în mod independent aceste informații.

Comentând incidentul, Ministerul belarus al Apărării a precizat că „motorul unui vehicul a luat foc după ce a fost înlocui. (…) Nu au existat victime”.

Incidentul a avut loc după ce o serie de explozii puternice au zguduit baza aeriană rusă Saki la începutul acestei săptămâni în Crimeea, peninsulă aflată sub control rușilor, ceea ce Moscova a calificat drept un accident.

Ucraina a refuzat să revendice public responsabilitatea pentru exploziile de la baza Saki, dar nici nu a negat implicarea forțelor sale.

Ministrul ucrainean de Interne a declarat joi că Ucraina trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu la centrala nucleară de la Zaporojie – aflată sub controlul trupelor ruse și care a fost lovită din nou de bombardamente -, inclusiv pentru evacuarea oamenilor din zonă, informează Reuters.

„Centrala se află începând de astăzi nu doar în mâinile inamicului, ci și în mâinile unor specialiști needucați care ar putea permite producerea unei tragedii”, a declarat ministrul ucrainean de Interne, Denis Monastyrsky, într-un interviu acordat Reuters.

„Desigur, este greu să ne imaginăm măcar amploarea tragediei care ar putea avea loc dacă rușii își continuă acțiunile acolo”, a spus el.

Mai multe detalii: Ucraina se pregătește pentru o „tragedie” la centrala nucleară din Zaporojie. Ministrul de Interne nu exclude evacuarea oamenilor din regiune

Șeful Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a cerut încetarea imediată a tuturor activităților militare în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa – centrala de la Zaporojie din sud-estul Ucrainei, avertizând că orice deteriorare ar putea duce la „consecințe catastrofale” în regiune și în afara ei, informează Al Jazeera.

Într-o declarație emisă înaintea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU în care se va discuta despre securitatea din zona centralei, Antonio Guterres a făcut apel „la bun simț și rațiune” pentru a evita orice acțiune „care ar putea pune în pericol integritatea fizică, siguranța sau securitatea centralei nucleare” de la Zaporojie.

Guterres mai făcuse un apel pentru încetarea ostilităților de la Zaporojie, anterior în cursul zilei de joi, înainte ca situl centralei nucleare să fie lovit de cinci ori, așa cum susține operatorului nuclear de stat din Ucraina, Energoatom.

Statele Unite susțin apelurile pentru crearea unei zone demilitarizate în jurul centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, după luptele care au implicat forțele ruse și ucrainene în apropierea instalației, a declarat joi un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, potrivit Reuters.

„Luptele în apropierea unei centrale nucleare sunt periculoase și iresponsabile – și continuăm să cerem Rusiei să înceteze toate operațiunile militare la sau în apropierea instalațiilor nucleare ucrainene și să returneze controlul deplin asupra acestora Ucrainei. De asemenea, susținem apelurile ucrainene pentru înființarea unei zone demilitarizate în jurul centralei nucleare”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut anterior, în cursul zilei de joi, încetarea imediată a activităților militare în apropierea instalației de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Ucraina a acuzat Rusia că a bombardat din nou joi centrala nucleară din Zaporojie, potrivit unui comunicat transmis de agenția nucleară a țării, Energoatom, relatează CNN și Al Jazeera.

Energoatom a precizat, într-o postare pe Telegram, că noile lovituri au avut loc în apropierea unuia dintre cele șase reactoare ale centralei ucrainene controlate de ruși și că a existat „un fum extins”, adăugând că „mai mulți senzori de radiații sunt avariați”.

„Invadatorii au vizat din nou teritoriul centralei nucleare, lovind nu departe de primul reactor”, a transmis Energoatom, într-o postare pe Telegram. „Ei au avariat stația de pompare a apelor uzate menajere. În apropiere s-a înregistrat un fum extins”, a mai acuzat operatorul.

„Situația se înrăutățește, deoarece există surse de radiații în apropiere și mai mulți senzori de radiații sunt avariați”, a adăugat Energoatom.

Anterior, agenția nucleară de stat din Ucraina precizase că nivelurile de radiații de la centrala din Zaporojie se află în limitele normale, în ciuda reluării bombardamentelor asupra sitului.

Într-o declarație de miercuri, țările G7 au cerut Rusiei să redea Ucrainei controlul deplin asupra centralei nucleare din Zaporojie și a altor instalații nucleare, în contextul în care organizațiile internaționale sunt din ce în ce mai îngrijorate de faptul că luptele din apropiere ar putea avea consecințe catastrofale.

Un grup de 26 de țări a promis un ajutor de peste 1,55 miliarde de dolari (1,5 miliarde de euro) pentru Ucraina, a anunțat joi ministrul danez al Apărării, Morten Bødskov, după ce a găzduit la Copenhaga o reuniune a omologilor săi din țările aliate, în cadrul căreia au dsicutat despre sprijinul pe termen lung pentru Ucraina, inclusiv instruirea militară și furnizarea de arme, informează CNN.

„Participanții s-au angajat astăzi să pună pe masă peste 1,5 miliarde de euro pentru Ucraina. Marea Britanie înființează un fond pentru a strânge finanțare pentru creșterea producției de arme”, a declarat Morten Bødskov în cadrul unei conferințe de presă, vorbind alături de omologii săi britanic și ucrainean, Ben Wallace și Oleksii Reznikov.

Reznikov s-a declarat „mulțumit de rezultatele” conferinței donatorilor internaționali.

„Mă bucur că (…) nu este timp pentru oboseală – deoarece este un maraton. Pentru maraton ai nevoie de energie și, sincer vorbind, principala energie în acest caz sunt banii. Partenerii noștri știu că avem nevoie de fonduri și și-au articulat disponibilitatea de a ne sprijini financiar”, a adăugat ministrul ucrainean.

Șeful administrației regionale instalate de Rusia în Zaporojie a declarat joi că nivelurile de radiații din jurul centralei nucleare au rămas normale, după ce Kievul și Moscova s-au acuzat joi reciproc, din nou, de lovirea instalației, informează Al Jazeera.

„Nu a fost înregistrată nicio contaminare la centrală, nivelurile de radiații sunt normale”, a declarat Evgheni Balitski, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Și Energoatom, agenția nucleară ucraineană, a anunțat joi că nivelurile de radiații de la cea mai mare centrală nucleară din Europa se încadrează în limitele normale, în ciuda reluării bombardamentelor asupra sitului, relatează CNN.

„Începând cu ora 17:00 (10:00 ET), fondul de radiații la centrala nucleară Zaporojie este de 11-12 μR/h, ceea ce corespunde normelor naturale”, a transmis Energoatom.

Operatorul ucrainean de stat a precizat că în prezent nu există niciun incendiu la centrala nucleară aflată sub controlul rușilor, dar a acuzat trupele Moscovei că au tras asupra ei mai devreme în cursul zilei.

Șeful administrației regionale instalate de Rusia în Zaporojie a declarat că nivelurile de radiații din jurul centralei nucleare au rămas normale, după ce Kievul și Moscova s-au acuzat joi reciproc, din nou, de lovirea instalației, informează Al Jazeera.

„Nu a fost înregistrată nicio contaminare la centrală, nivelurile de radiații sunt normale”, a declarat Evgheni Balitski, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Ucraina se așteaptă ca un ajutor financiar american de 3 miliarde de dolari să sosească în luna august și încă 1,5 miliarde de dolari în septembrie, a declarat joi ministrul ucrainean de Finanțe, Serghei Marchenko, informează Reuters.

Marchenko a precizat că plățile fac parte din pachetul de ajutor financiar de 7,5 miliarde de dolari convenit de Ucraina și Statele Unite la începutul verii și vor fi folosite pentru a finanța „cheltuieli critice”, cum ar fi costurile din domeniul asistenței medicale și cele legate de pensii.

Estonia va interzice, pe teritoriul său, accesul rușilor care au vize Schengen eliberate de autoritățile estoniene, informează The Kyiv Independent.

Potrivit guvernului estonian, regula nu afectează rezidenții permanenți, angajații implicați direct în transportul de bunuri și pasageri, angajații ambasadelor ruse și membrii familiilor acestora, precum și persoanele care își vizitează rudele apropiate. Decizia va intra în vigoare pe 18 august.

„Sancțiunea se va aplica într-o săptămână vizelor Schengen emise de Estonia. Deținătorii de vize din Rusia vor fi supuși restricțiilor. Lor li se va interzice intrarea în Estonia”, a anunțat joi ministrul de Externe de la Tallinn, Urmas Reinsalu, citat de agenția rusă de știri TASS.

Reinsalu a precizat că peste 50.000 de cetățeni ruși dețin vize Schengen emise de Estonia.

Decizia vine după ce Estonia și Finlanda au cerut, marți, Uniunii Europene să nu mai emită vize de intrare pe teritoriul țărilor blocului comunitar pentru cetățenii ruși.

Letonia a devenit săptămâna trecută prima țară europeană care a interzis intrarea rușilor pe teritoriul său, o sancțiune încurajată de autoritățile de la Kiev.

Prima navă de cereale care a plecat din Ucraina, după semnarea acodrului de la Istanbul, a acostat joi în Turcia, după 11 zile pe mare, potrivit datelor Refinitiv, iar agentul navei din Turcia a declarat că aceasta se va îndrepta spre Egipt după ce va descărca o parte din încărcătură, relatează Reuters.

Nava Razoni a plecat din portul ucrainean Odesa la 1 august, în cadrul acordului negociat de ONU și Turcia între Rusia și Ucraina. Alte 11 nave au plecat de atunci.

Deși Razoni se îndrepta inițial către Tripoli, în Liban, ambasada Ucrainei în această țară a anunțat că cumpărătorul a refuzat livrarea din cauza unei întârzieri de cinci luni și că nava își caută un nou client.

Nava, care de atunci fusese ancorată în largul coastei sudice a Turciei, a intrat în portul Mersin joi după-amiază, arată datele Refinitiv de urmărire a navelor.

Razoni va descărca 1.500 de tone de porumb în Turcia și va pleca mai târziu spre Egipt cu restul încărcăturii sale de 26.527 de tone.

Diplomația rusă a anunțat joi că a refuzat oferta autorităților de la Berna de a reprezenta la nivel diplomatic interesele ucrainene în Rusia și interesele Moscovei în Ucraina, deoarece nu mai consideră Elveția o țară neutră, informează Reuters.

„Am răspuns foarte clar că, din păcate, Elveția și-a pierdut statutul de stat neutru și că nu poate acționa nici ca intermediar, nici ca reprezentant. Berna s-a alăturat sancțiunilor occidentale ilegale împotriva Rusiei”, a declarat unul dintre purtătorii de cuvânt ai Ministerului rus de Externe, Ivan Neceaiev.

Mai multe detalii: Moscova afirmă că Elveția „nu mai este neutră” și nu poate reprezenta interesele Ucrainei pe teritoriul rus

Agenția rusă de știri TASS relatează că forțele de ocupație din Zaporojie au anunțat că forțele armate ale Ucrainei au tras asupra centralei nucleare din Zaporojie și asupra teritoriului din apropierea instalației nucleare pentru a doua oară într-o zi, scrie The Guardian.

Afirmațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Complexul nuclear se află sub ocupație rusă de la începutul lunii martie, deși tehnicienii ucraineni sunt cei care îl operează în continuare.

Several reports on Telegram of a smoke plume rising in the vicinity of the Zaporizhzhia NPP pic.twitter.com/IgHkhwt5CA

— Oliver Alexander (@OAlexanderDK) August 11, 2022

Operatorul ucrainean de stat din domeniul energiei nucleare Energoatom, a anunțat și el că centrala nucleară din Zaporojie (ZNPP) a fost atacată din nou. Contrar afirmațiilor apărute în presa rusă, potrivit cărora Ucraina ar fi de vină pentru atac, Energoatom susține că centrala a fost bombardată de forțele proruse.

„Astăzi, rușii au bombardat din nou centrala nucleară ZNPP, cea mai mare din Ucraina și din Europa. Cinci «sosiri» (de rachete, n.r.) au fost înregistrate în zona biroului comandantului centralei – chiar lângă zona de sudură și de depozitare a surselor de radiații. Iarba a luat foc într-o zonă mică, dar, din fericire, nimeni nu a fost rănit. Cu toate acestea, inamicul nu s-a oprit aici”, a transmis Energoatom, într-un comunicat publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

„Alte cinci «sosiri» au avut loc în zona departamentului de pompieri, care se află nu departe de ZNPP. (…) Pentru siguranța lucrătorilor centralei, autobuzele cu personalul din schimbul următor au fost întoarse la Enerhodar. Până la normalizarea definitivă a situației, lucrătorii din schimbul anterior vor continua să lucreze”, a precizat Energoatom.

„Situația din uzină este în prezent sub control. Informația, care a fost imediat răspândită în presa ostilă, conform căreia personalul ar fi părăsit stația în panică, este falsă și manipulatoare”, a adăugat operatorul ucrainean al centralelor nucleare.

Nici afirmațiile Energoatom nu au putut fi verificate în mod independent, precizează The Guardian.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi că Germania va continua să furnizeze Ucrainei livrări de arme pentru lupta acesteia împotriva Rusiei, informează CNN.

„Germania și-a încălcat tradiția și a furnizat arme într-o zonă de război”, a declarat Scholz jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă la Berlin.

„Vom continua să facem acest lucru în viitorul apropiat”, a spus Scholz, fără a oferi alte detalii.

În iulie, guvernul german a făcut publică o listă a ajutoarelor militare constând în echipamente letale și neletale acordate Ucrainei. Echipamentul militar trimis de Germania în Ucraina până în prezent include 14.900 de mine antitanc; 500 de rachete antiaeriene Stinger; 10 obuziere autopropulsate Panzerhaubitze 2000; 2.700 de sisteme portabile de apărare antiaeriană Strela, precum și dispozitive antidronă, muniție de artilerie și pistoale.

Mai multe detalii: Cancelarul german Olaf Scholz nu este de acord cu interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși

Rusia și-a dublat numărul de lovituri aeriene asupra pozițiilor militare și a infrastructurii civile din Ucraina față de săptămâna precedentă, a declarat joi generalul de brigadă ucrainean Oleksiy Hromov, potrivit Reuters.

„Avioanele și elicopterele inamicului evită să zboare în raza de acțiune a apărării noastre antiaeriene și, prin urmare, precizia acestor lovituri este scăzută”, a declarat el într-o conferință de presă.

Hromov a mai spus că Ucraina va trimite întăriri la Pisky, un oraș de pe linia frontului de la periferia orașului Donețk, controlat de separatiști, unde s-au dat lupte intense în ultimele zile.

„Pe parcursul săptămânii, inamicul a asaltat constant Pisky, efectuând 6-7 atacuri pe zi”, a adăugat el.

Separatiștii susținuți de Rusia au afirmat că au cucerit Pisky, dar oficialii ucraineni au negat că orașul ar fi căzut. Reuters notează că nu a reușit să verifice niciua dintre cele două versiuni.

Hromov a mai spus că aproximativ 2.400 de soldați ucraineni au fost deja antrenați în Marea Britanie, în timp ce alți 2.400 sunt în curs de instruire, existând planuri pentru instruirea a încă 5.000 de soldați.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat joi Rusia că maximizează riscul unui dezastru nuclear la centrala nucleară din Zaporojie, care a fost preluată de forțele ruse la începutul lunii martie, informează CNN.

Adresându-se liderilor europeni din domeniul apărării, la o conferință din Danemarca, Zelenski a amintit dezastrul de la Cernobîl.

„Dacă autoritățile sovietice au încercat să ascundă dezastrul de la Cernobîl și toate consecințele sale, atunci autoritățile ruse sunt mult mai cinice și mai periculoase. Ele fac totul pentru a maximiza riscul unui dezastru nuclear și mint întreaga lume că altcineva ar fi de vină”, a declarat liderul de la Kiev.

Zelenski a acuzat Rusia că a transformat centrala nucleară într-un „câmp de luptă”. „Armata rusă de ocupație folosește centrala nucleară din Zaporojie pentru teroare și provocări armate”, a adăugat el.

De asemenea, președintele ucrainean și-a reiterat cererea ca Rusia să fie declarată stat terorist și a cerut, de asemenea, sancțiuni mai dure împotriva acesteia.

Rusia „pur și simplu nu ar avea o armată pregătită de luptă în condiții moderne dacă nu ar fi fost piesele importate. Electronica, optica și multe alte piese de producție străină sunt folosite la crearea de rachete, drone, mijloace de comunicație, vehicule blindate etc. Acest flux de asistență tehnică pentru teroarea rusă trebuie să fie complet oprit”, a declarat el.

De asemenea, Ucraina are nevoie de furnizarea continuă de armament pentru a forța Rusia „să se gândească în sfârșit la găsirea unei soluții pașnice”, a spus Zelenski, care a făcut apel și la acordarea de sprijin financiar pentru țara lui.

Deficitul lunar al Ucrainei este de aproximativ 5 miliarde de dolari, a precizat el la conferința „Allied”. „Ucraina are nevoie de reconstrucție. Acum. Trebuie să efectuăm acțiuni de deminare. Și, bineînțeles, trebuie să pregătim apărarea pentru condițiile de iarnă”, a spus el. „Sprijinul financiar pentru statul nostru, pentru buget și pentru o redresare rapidă este la fel de vital ca și armele și munițiile pentru armata noastră și ca sancțiunile împotriva Rusiei”, a punctat liderul de la Kiev.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, care a participat la conferința din capitala Danemarcei, a declarat jurnaliștilor că achiziția mai multor avioane de luptă este prioritatea țării sale în acest moment, notează Al Jazeera.

„În prima etapă, avem nevoie de avioane de atac. După aceea, de deminare”, a declarat Reznikov.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut joi forțelor ruse și ucrainene încetarea imediată a activităților militare în apropierea centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, cea mai mare din Europa, relatează Reuters.

„Fac apel la forțele militare ale Federației Ruse și ale Ucrainei să înceteze imediat toate activitățile militare în imediata vecinătate a uzinei și să nu vizeze instalațiile sau împrejurimile acesteia”, a afirmat șeful ONU, într-un comunicat de presă.

Guterres a mai solicitat părților implicate în conflict și să asigure accesul securizat al unei misiuni a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la fața locului.

Parlamentul de la Riga a votat joi pentru desemnarea Rusiei despre „stat sponsor al terorismului” și cere aliaților să impună sancțiuni mai specifice împotriva Moscovei pentru a forța încheierea războiului din Ucraina, relatează Reuters.

„Letonia recunoaște acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid țintit împotriva poporului ucrainean”, se menționează în rezoluția adoptată de Parlamentul leton.

Riga cere statelor occidentale să crească sprijinul militar, financiar, umanitar și diplomatic acordat Ucrainei și să sprijine inițiativele de condamnare a acțiunilor Rusiei. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a transmis mulțumiri Letoniei pentru rezoluția adoptată. „Ucraina încurajează alte state și organizații să urmeze modelul”, a scris Kuleba pe Twitter.

Mai multe informaţii: Letonia a desemnat Rusia „stat sponsor al terorismului” pentru „genocid țintit împotriva poporului ucrainean”

Marea Britanie, care a donat deja sisteme avansate de armament Ucrainei și a oferit pregătire militară pentru mii de soldați ai acesteia, a declarat că va trimite mai multe sisteme de rachete cu lansare multiplă, potrivit Reuters, preluat de The Guardian.

De asemenea, va dona un „număr semnificativ” de rachete M31A1 cu ghidaj de precizie, care pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 80 km (50 de mile).

„Această ultimă tranșă de sprijin militar va permite forțelor armate ale Ucrainei să continue să se apere împotriva agresiunii rusești și a utilizării fără discriminare a artileriei cu rază lungă de acțiune”, a declarat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, într-un comunicat.

„Sprijinul nostru continuu trimite un mesaj foarte clar, Marea Britanie și comunitatea internațională rămân opuse acestui război ilegal și vor sta umăr la umăr, oferind ajutor militar defensiv Ucrainei pentru a o ajuta să se apere împotriva invaziei lui Putin.”

Danemarca își va majora ajutorul financiar acordat Ucrainei cu 110 milioane de euro, a declarat premierul Mette Frederiksen la o conferință organizată la Copenhaga de Ucraina, Danemarca și Marea Britanie.

„Acesta este un război împotriva valorilor pe care se bazează Europa și lumea liberă … Astăzi ne reafirmăm angajamentul de a sprijini Ucraina”, a declarat ea.

Şeful administraţiei separatiste susţinute de Rusia în regiunea Doneţk a declarat miercuri că un proces al combatanţilor capturaţi din regimentul ucrainean Azov va avea loc până la sfârşitul verii, cel mai probabil în Mariupol, oraş-port la Marea Azov, relatează Reuters joi, conform Agerpres.

„Primul proces va avea loc probabil la Mariupol şi va fi organizat înainte de sfârşitul verii”, a declarat jurnaliştilor Denis Puşilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, în timpul unei vizite organizate de Ministerul rus al Apărării.

Puşilin s-a exprimat din închisoarea Olenivka, în regiunea Doneţk, unde 53 de prizonieri de război ucraineni, inclusiv combatanţi Azov, au fost ucişi în 29 iulie în bombardamentele de care Ucraina şi Rusia se acuză reciproc.

El a spus că procesul preconizat să înceapă la Mariupol ar fi deschis pentru presă şi reprezentanţi internaţionali: „Sarcina este să organizăm procesul cât mai deschis, pentru ca nimeni să nu aibă îndoieli”.

Rusia menţionează în mod regulat regimentul Azov în sprijinul afirmaţiei sale că Ucraina ar fi controlată de „fascişti”, notează Reuters. Media de stat ruse i-au comparat pe luptătorii Azov cu naziştii din cel de-al Doilea Război Mondial, a căror înfrângere de către Uniunea Sovietică rămâne esenţială pentru identitatea naţională rusă.

Kievul declară că regimentul Azov a fost reformat de originile sale radicale şi că nu are nimic de-a face cu politica. Regimentul neagă acuzaţiile de fascism, nazism şi rasism şi susţine că Rusia răspândeşte dezinformare despre regiment.

Agenţia de presă Reuters relatează că autoritățile impuse de Rusia în regiunea Zaporojie au declarat agențiilor de presă rusești Tass și RIA că sistemele de apărare antiaeriană au zădărnicit atacurile ucrainene asupra orașului ocupat Enerhodar și a centralei nucleare din apropiere, notează The Guardian.

Afirmațiile nu au fost verificate în mod independent.

Sursa atacurilor asupra și în apropierea centralei nucleare Zaporojie ocupate de Rusia a fost intens disputată.

Ministerul britanic al Apărării a publicat raportul zilnic al serviciilor de informații despre războiul din Ucraina, care astăzi s-a concentrat pe impactul războiului asupra exporturilor militare ale Rusiei.

„Capacitatea industrială militară a Rusiei este acum supusă unor presiuni semnificative, iar credibilitatea multora dintre sistemele sale de arme a fost subminată de asocierea lor cu performanțele slabe ale forțelor rusești în războiul din Ucraina”, arată sursa citată.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 11 August 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/NhsgyrWLNM

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/kSKIv6NRUQ

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) August 11, 2022

Rusia a cerut o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU cu privire la situația de la centrala nucleară de la Zaporojie, care va avea loc astăzi. Moscova acuză Kievul de bombardarea constantă a unui obiect periculos, în vreme ce Ucraina susține contrariul și nu exclude că centrala ar putea fi minată, scrie cotidianul rusesc Kommersant.

Partea rusă numește astfel de informații false, dar, la rândul ei, avertizează AIEA și comunitatea internațională cu privire la pericolul bombardării centralei. Țările G7, într-o declarație comună, au cerut Kremlinului să returneze centrala Ucrainei.

Mihail Ulianov, reprezentantul permanent al Federației Ruse pe lângă organizațiile internaționale la Viena, a prezentat un raport în care a citat date oferite de experți militari. Potrivit documentului, în cazul unui accident grav la Zaporojie, zona de răspândire a radiațiilor va fi de 5.500 km.

În același timp, „Donbas, o parte semnificativă a Ucrainei, o parte a teritoriului rus, Abhazia, România, Bulgaria și Turcia vor avea de suferit. După cum am menționat, acesta ar putea fi un dezastru colosal.” Moscova a anunțat că este pregătită să primească experți internaționali la Zaporojie, dar acestui lucru „i se opun cercurile recționare ale ONU.” Logica, scrie Kommersant, este probabil următoarea: dacă sosesc reprezentanți internaționali autorizați, aceștia vor vedea clar că Ucraina atacă centrala, scrie presa rusă.

Mai multe informaţii: Înalt oficial rus, avertizare în cazul unui accident la centrala nucleară de la Zaporojie: „România, Bulgaria și Turcia vor avea de suferit. Un dezastru colosal”

Este vital să terminăm faza activă a războiului cu Rusia înainte de venirea iernii, întrucât persistă riscurile de atac din partea agresorului rus asupra infrastructurii de alimentare cu energie şi agent termic în Ucraina, a declarat miercuri seara şeful cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Andrii Iermak, citat de Interfax-Ukraina şi DPA.

Armata rusă atacă deja astfel de infrastructuri, a indicat Iermak, conform Agerpres. „Acesta este unul dintre motivele pentru care vrem să luăm măsuri maxime pentru a pune capăt fazei active a războiului până la sfârşitul toamnei”.

Războiul declanşat de Rusia în Ucraina durează deja de şase luni, notează DPA.

Armata ucraineană face tot posibilul pentru a recuceri teritoriul ocupat de ruşi, a subliniat el, avertizând că atât timp cât trupele ruse îşi consolidează mai mult poziţiile pe teritoriul Ucrainei, cu atât devine mai dificil de realizat acest obiectiv.

Rusia, care a declanşat o invazie la scară largă în Ucraina la 24 februarie, ocupă aproximativ o cincime din ţara vecină, inclusiv Peninsula Crimeea, pe care o anexase deja în 2014. În prezent, nu există niciun indiciu privind o potenţială soluţie negociată.

General-maiorul Dmitri Marcenko din armata ucraineană consideră că faza activă a războiului în Ucraina se poate încheia înainte de sfârşitul anului prin recucerirea regiunii Herson.

O victorie finală a Forţelor armate ale Ucrainei asupra invadatorilor ruşi este posibilă nu mai devreme de primăvară, notează publicaţia Slovo i dilo, citând surse ale comandamentului militar ucrainean.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, declarase într-un interviu acordat antenei ucrainene a BBC la 15 iulie că el consideră posibil de încheiat războiul cu Rusia până la sfârşitul acestui an, cel puţin eliberarea teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia după 24 februarie.

Lupte grele au avut loc joi în jurul orașului Piski din estul Ucrainei, în timp ce Rusia și-a continuat campania de preluare a întregii regiuni industrializate Donbas, relatează The Guardian.

Un oficial al Republicii Populare Donețk, susținută de Rusia, a declarat că Piski, situat pe linia frontului la doar 10 km nord-vest de capitala provinciei Donețk, se află sub controlul forțelor ruse și separatiste.

„Este cald în Piski. Orașul este al nostru, dar au rămas focare de rezistență dispersate în nordul și vestul său”, a declarat oficialul, Danil Bezsonov, pe Telegram, potrivit agenției de presă Reuters.

Oficialii ucraineni au negat că orașul puternic fortificat, o cheie pentru apărarea Donețkului, ar fi căzut.

Oleksi Arestovich, un consilier prezidențial ucrainean, a declarat într-un interviu postat pe YouTube că „mișcarea rusă în Piski” a fost „fără succes”.

Guvernatorul regional din Luhansk, Serghei Haidai, intervievat la televiziunea ucraineană, a declarat că Rusia a trimis un număr tot mai mare de mercenari în regiune, inclusiv de la firma privată de securitate Wagner.

„Cândva aveam orașe ucrainene pașnice. Acum am fost împinși în Evul Mediu … Oamenii pleacă acum pentru că se tem să nu înghețe în iarna care vine”, a spus el.

Miercuri seară au fost relatări despre explozii care au răsunat în apropierea graniței Belarusului cu Ucraina. Franak Viacorka, consilier principal al Sviatlanei Tsikhanouskaia, liderul național al Belarusului și liderul opoziției față de președintele Alexander Lukașenko, a declarat că a auzit „cel puțin opt explozii” în jurul orei 1 dimineața în regiunea Homiel, în apropiere de granița cu Ucraina, transmite The Guardian.

„Cel puțin opt explozii în regiunea Homiel, în apropiere de granița cu Ucraina. Potrivit martorilor, exploziile au avut loc în apropierea aerodromului Ziabrauka. Avioanele militare rusești sunt deseori staționate acolo”, a precizat el într-un tweet.

Potrivit Ministerului Apărării din Belarus, în perioada în care s-au auzit exploziile urmau să se desfășoare exerciții militare. Cu toate acestea, nu a fost confirmat dacă exploziile au avut legătură cu exercițiile.

Aerodromul Ziabrauka a fost folosit de forțele armate ale Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.

Forțele armate ale Ucrainei au declarat, de asemenea, că au primit informații potrivit cărora se aud explozii și pot fi văzute rachete de semnalizare în apropierea aerodromului Ziabrauka.

Baza militară rusă din Crimeea a fost zguduită marţi de mai multe explozii, iar imaginile din satelit arată cum mai multe avioane de război ale ruşilor au fost distruse. Imaginile sugerează un atac ţintit al bazei, însă Ucraina nu a revendicat atacul, transmite BBC.

Imaginile din satelit, realizate de Planet Labs, arată suprafețe mari de pământ pârjolit la baza militară rusă Saky, situată în vestul Crimeei, în urma incendiilor cauzate de explozii. Pistele principale ale bazei par a fi intacte, dar cel puțin opt avioane par a fi avariate și distruse, iar o persoană a murit.

Cele mai multe dintre avioane se aflau parcate în aer liber. Ucraina nu a revendicat atacul, însă noile imagini indică posibilitatea unui atac ţintit.

Imaginile de dinainte și de după, realizate de Planet Labs, care monitorizează sute de transmisii prin satelit deasupra Ucrainei, reprezintă prima confirmare independentă a faptului că baza a fost avariată.

Rusia susţine că exploziile au fost provocate de explozia muniției într-un depozit din cauza încălcării normelor de siguranță împotriva incendiilor. De cealaltă parte, ministrul ucrainean al Apărării a sugerat că soldații ruși neglijenți ar putea fi de vină. „Cred că militarii ruși din această bază aeriană au încălcat regula simplă foarte cunoscută: nu fumați în locuri periculoase. Asta este”, a declarat Oleksiy Reznikov.

Mai multe informaţii: Mai multe avioane ruseşti de la baza militară din Crimeea, distruse. Imagini din satelit

Forțele ucrainene au lovit un sit industrial din orașul Donețk, controlat de trupele ruse, provocând un incendiu și o scurgere de amoniac, a anunțat șeful apărării teritoriale din autointitulata Republică Populară Donețk (RPD), într-o postare pe contul său de Telegram, potrivit CNN.

„În urma bombardării teritoriului fabricii de bere din Donețk, situată în cartierul Kalininskyi, a avut loc o scurgere de amoniac. Zona afectată este de 2 kilometri”, scrie în postarea oficialului forțelor separatiste proruse.

Serviciile de stat pentru situații de urgență ale RPD au avertizat populația să rămână în case.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că armata țării sale va răspunde bombardamentului rusesc asupra orașului Marhaneț, care a ucis cel puțin 13 persoane și a rănit alte 10, relatează CNN.

„Forțele armate ale Ucrainei, serviciile noastre de informații și agențiile noastre de aplicare a legii nu vor lăsa fără răspuns bombardamentul rusesc de astăzi asupra regiunii Dnipropetrovsk”, a declarat Zelenski, în discursul său de miercuri seară.

Președintele ucrainean a continuat spunând că cel mai rapid mod de a pune capăt războiului ar fi armata țării sale să provoace cât mai multe victime Rusiei.

„Chestiunea timpului (momentul la care se va încheia conflictul, n.r.) depinde de fapt în mod direct de chestiunea pierderilor pe care le va suferi Rusia”, a spus el. „Cu cât mai multe pierderi vor avea ocupanții, cu atât mai repede vom putea să ne eliberăm pământul și să garantăm securitatea Ucrainei”, a adăugat liderul de la Kiev.

„La acest lucru ar trebui să se gândească toți cei care apără statul nostru și ajută Ucraina: cum să le provocăm ocupanților cele mai mari pierderi posibile, astfel încât perioada războiului să fie mai scurtă”, a mai spus președintele ucrainean.

Zelenski a continuat reiterând că trupele ucrainene vor elibera întreaga țară de sub ocupația rusă.

„Am alungat armata rusă din regiunile nordice. I-am alungat pe invadatori din insula Șerpilor. Ei simt deja că a venit timpul să fugă din Herson și din sudul țării noastre, în general”, a afirmat el. „Va veni un moment în care vor fugi din regiunea Harkov, din Donbas, din Crimeea… Și toți cei care pot ajuta la acest lucru ar trebui să ajute”, a conchis liderul ucrainean.

Un oficial de rang înalt al ONU a declarat miercuri că primele exporturi de grâu după invadarea Ucrainei ar trebui să fie livrate săptămâna viitoare, în conformitate cu acordul istoric semnat și de Rusia luna trecută la Istanbul, menit să rezolve criza alimentară mondială, informează Al Jazeera.

Primele 12 nave care au părăsit cele trei porturi din Marea Neagră desemnate prin intermediul acestui acord internațional transportă 370.000 de tone de porumb și produse alimentare, potrivit lui Frederick Kenney, coordonatorul interimar al Centrului Comun din Istanbul care supraveghează acordul.

Dar acest lucru ar trebui să se schimbe odată ce navele care au acostat în Ucraina, după semnarea acordului, vor părăsi porturile din Marea Neagră, iar altele noi vor veni să preia grâul care s-a acumulat odată cu recolta din acest an, a declarat Kenney reporterilor.

Forțele ruse au bombardat miercuri un sat din regiunea Harkov, eliberat de către trupele ucrainene, ucigând pe loc două persoane, informează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Departamentul de poliție din regiunea Harkov a anunțat că rușii au bombardat satul Staryi Saltiv în jurul orei locale 12:00, folosind muniții cu dispersie.

„Ocupanții ruși au vizat în mod deliberat clădiri rezidențiale”, a susținut poliția din Harkov.

Forțele separatiste proruse au intrat în orașele Soledar și Bahmut din regiunea Donețk, din estul Ucrainei, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al milițiilor din autointitulata Republică Populară Donețk (RPD) pentru televiziunile ruse, informează CNN.

„În momentul de față, în Soledar și Artemivsk (Bahmut, în limba ucraineană, n.r.), am intrat pe la granița orașului, spre zona industrială, unde se dau lupte”, a declarat Eduard Basurin.

Basurin a adăugat că forțele RPD au înconjurat orașul Avdiivka și controlează cea mai mare parte a localităților Pisky și Marinka.

„În zona Pisky, controlăm această așezare, dar încă nu în totalitate. În Marinka, controlăm două treimi din această așezare”, a declarat el. „Nimeni nu intră în Avdiivka și în acest moment nimeni nu are de gând să o facă. Orașul va fi încercuit, deoarece forțele și mijloacele noastre au înaintat la nord de această așezare, pentru a o înconjura mai târziu”, a precizat Basurin.

„Acei soldați ucraineni care rămân în oraș vor fi luați prizonieri sau vor muri. Pentru că alegerea este a lor: să rămână în viață sau să moară”, a conchis el.

Anterior în cursul zilei de miercuri, forțele ucrainene anunțaseră că au respins atacurile rușilor în apropiere de orașele Bahmut și Avdiivka.

Armata ucraineană a reușit să împiedice ofensiva trupelor ruse spre orașele Avdiivka și Bahmut din regiunea Donețk, precum și în apropierea orașului Harkov, a anunțat miercuri seară Statul Major General al Ucrainei, în actualizarea zilnică a operațiunilor de pe front, potrivit CNN.

„[Rusia] a încercat să avanseze în zonele așezărilor Bahmut, Kodema, Spirne, Yakovlivka și Soledar cu acțiuni ofensive și de asalt, nu a reușit, s-a retras”, a precizat Statul Major General. „Inamicul a desfășurat acțiuni ofensive în direcțiile Avdiivka și Pisky, a primit o replică dârză și s-a retras”, a adăugat conducerea armatei ucrainene.

Statul Major a precizat că rușii au continuat să folosească artileria pentru a încerca să atace liniile ucrainene.

„Cu scopul de a deplasa unitățile ucrainene de la granițele ocupate, inamicul a folosit tunuri, artilerie cu rachete și tancuri”, a precizat Statul Major General, acuzând Moscova că a vizat infrastructura civilă.

Conducerea armatei ucrainene a mai raport efectuarea unor recunoașteri cu drone și câteva lovituri aeriene pe linia frontului de est.

Armata ucraineană mai susține că forțele ruse au încercat, de asemenea, să avanseze pe anumite poziții din jurul Harkovului pentru a-și „îmbunătăți poziția tactică”, dar nu au reușit.

„Soldații ucraineni au provocat pierderi semnificative invadatorilor și i-au forțat să se retragă”, mai scrie în comunicat. „În direcția Harkov, inamicul a efectuat în mod activ recunoașteri aeriene cu ajutorul UAV-urilor (drone, n.r.). Inamicul depune eforturi semnificative pentru a îmbunătăți sprijinul logistic al unităților care operează în această direcție”, a mai transmis Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

În flancul sudic, forțele ruse au continuat să se concentreze pe apărarea pozițiilor lor, cu unele atacuri ocazionale de recunoaștere aeriene și terestre, a concluzionat conducerea armatei ucrainene.

Consiliul de Securitate al ONU va organiza joi o reuniune de urgenţă pentru a dezbate situaţia centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, pe care Kievul şi Moscova se acuză reciproc că au bombardat-o, au anunţat surse diplomatice, scrie Agerpres, citând AFP.

O sursă apropiată preşedinţiei Consiliului de Securitate, asigurată în august de China, a precizat că reuniunea va avea loc pe 11 august la ora locală 15:00 (19:00 GMT).

O altă sursă de la sediul ONU din New York a menţionat că reprezentanţii celor 15 ţări din Consiliul de Securitate se vor reuni joi după-amiază la cererea Rusiei, care dispune de drept de veto, la fel ca ceilalţi patru membri permanenţi (SUA, Regatul Unit, Franţa, China).

Cel puţin 14 persoane au murit din cauza bombardamentelor în noaptea de marţi spre miercuri în zona din jurul centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare astfel de centrală din Europa.

Urmărește-ne pe Google News