LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 177 | Explozii în orașul-port Sevastopol, din Crimeea

Armata ucraineană a respins toate atacurile de vineri ale trupelor ruse, a anunțat Statul Major General al forțelor armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Tupele ucrainene i-au forțat pe ruși să se retragă din mai multe direcții, inclusiv în Kramatorsk, Bahmut, Sloviansk și Pisky din regiunea Donețk, precum și în apropierea satului Kirove din regiunea Herson, a precizat Statul Major General al Ucrainei, în actualizarea zilnică a operațiunilor de pe front.

În Sevastopol, cel mai mare oraș din Crimeea, locuitorii au raportat sunete de explozii care s-au produs în seara zilei de vineri, scrie ru.krymr.com. Potrivit presei ruse și din Crimeea, apărarea antiaeriană rusă funcționează deasupra orașului.

Sevastopol pic.twitter.com/dBt3OjPqwt

— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) August 19, 2022

Recomandări

Noul Parlament începe cu circ: de la declarații bizare la fuga de ochii lumii. Ce nu s-a văzut la TV REPORTAJ

Explosions in Sevastopol, few minutes ago. pic.twitter.com/rX3KxHj0np

— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) August 19, 2022

Conform Wind, un canal de Telegram din Crimeea, 9 lansări de rachete au fost auzite în decurs de un minut. „Se trage și în Sevastopol. În decurs de un minut – nouă lansări, auzite în tot orașul”, a scris canalul.

Mihail Razvozzhayev, șeful guvernului rus de ocupație din Sevastopol, în Ucraina, a raportat, de asemenea, explozii care au fost auzite în centrul orașului. Acesta a precizat că mai multe drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană rusă.

Anterior în cursul serii, un oficial rus a anunțat că s-au auzit explozii pe cerul de deasupra orașului-stațiune Evpatoria.

Joi, alte explozii au fost raportate la aerodromul militar Belbek din apropierea Sevastopolului.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, cel mai apropiat aliat al Kremlinului, a negat vineri că ar avea planuri de a ataca Ucraina, într-o întâlnire cu locuitorii districtului Prujana (regiunea Brest), din sud-vestul Belarusului, relatează agenția EFE, preluată de Agepres.

Recomandări

CTP se teme că Rusia poate pune președintele în România: În 1989 l-au pus pe Iliescu după Ceaușescu, de ce nu ar face-o și acum?

„Să nu credeţi că plănuiesc un atac, că vom bombarda Ucraina de pe teritoriul Belarusului sau ceva de genul acesta”, a spus preşedintele belarus.

El a adăugat că nu are „nicio dorinţă” ca copiii săi sau copiii cetăţenilor belaruşi să lupte. „De dragul a ce? Trebuie să ne calmăm!”, a spus preşedintele belarus.

Lukaşenko susţine că nu Ucraina este cea care luptă, ci „întregul bloc NATO şi SUA în primul rând luptă astăzi împotriva Rusiei”. Europa ar fi pus capăt demult războiului dacă SUA, cu ajutorul Poloniei, nu ar fi continuat să alimenteze acţiunile de luptă din Ucraina, a mai susținut Lukaşenko, citat de agenția oficială Belta.

Guvernul ucrainean consideră regimul belarus drept „complice la agresiunea rusă” pentru că a permis de pe teritoriul său nu numai atacuri ruseşti cu rachete, ci şi intrarea trupelor ruse în Ucraina la începutul „operaţiunii militare speciale” lansate de preşedintele rus Vladimir Putin în urmă cu aproape şase luni.

Sistemul de apărare antiaeriană rus a fost activat vineri seară deasupra orașului-stațiune Evpatoria, din vestul peninsulei Crimeea, a anunțat un oficial rus, potrivit Sky News.

Recomandări

Urmărește banii! Culisele scandalului PSD-PNL-USR pe tema noului Guvern

Oleg Kryuchkov, un consilier al șefului guvernului rus de ocupație din Crimeea, a scris pe Telegram că apărarea antiaeriană au doborât o țintă deasupra orașului.

„Probabil că sistemul de apărare antiaeriană a fost activat. Crimeea este protejată”, a afirmat el, potrivit agenției ruse de știri TASS.

Un martor ocular a declarat pentru agenția de presă controlată de statul rus că cel puțin două rachete au fost lansate pe cer deasupra teritoriului ocupat.

„Am văzut de la balconul meu două benzi întunecate și lumini pe cer”, a spus martorul.

Crimea, now pic.twitter.com/lJtlkIyHCy

— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) August 19, 2022

Russian air defenses are reportedly active tonight in Yevrapatoria, Crimea. https://t.co/T4u5JKYsuf pic.twitter.com/IzpSv2JAnJ

— Rob Lee (@RALee85) August 19, 2022

Locuitorii din regiunea ocupată Herson sunt îndemnați, prin intermediul unor pliante, să nu accepte pașapoartele rusești, susține Samuel Ramani, expert în relații internaționale la Universitatea Oxford, potrivit Sky News.

Samuel Ramani afirmă, într-un mesaj publicat pe Twitter, că doar 1% dintre locuitorii din regiunile Herson și Zaporojie au acceptat cetățenia rusă.

Leaflets are being distributed urging Kherson residents not to accept Russian passports

So far, only 1% of residents of Kherson and Zaporizhzhia accepted Russian citizenship pic.twitter.com/OwH7K1vZAI

— Samuel Ramani (@SamRamani2) August 19, 2022

Afirmația expertului în relații internaționale vine în urma informațiilor potrivit cărora ocupanții ruși încearcă să-i determine pe cetățenii ucraineni să accepte documente rusești, inclusiv pașapoarte și permise de conducere. Alte informații, distribuite de oficialii ucraineni, arată că Rusia plănuiește organizarea unor referendumuri „de fațadă” în regiunile ocupate, prin care să justifice „alipirea” acestor teritorii.

Nu există semne de „bombardamente sistemice” la centrala nucleară din Zaporojie, arată noile imagini surprinse din satelit, aparținând companiei americane Maxar Technologies, relatează CNN.

Imaginile contrazic afirmațiile de vineri ale președintelui rus Vladimir Putin, potrivit cărora armata ucraineană ar fi efectuat lovituri militare repetate asupra sitului nuclear. Liderul de la Kremlin a făcut aceste afirmații în cadrul unei convorbiri cu președintele francez Emmanuel Macron, potrivit unui comunicat de presă emis de Kremlin.

Cele mai recente imagini din satelit au fost realizate vineri dimineață.

CNN notează că a analizat o serie de imagini din satelit ale complexului de centrale nucleare situat în Enerhodar, Ucraina, și arată că pagubele sau distrugerile s-au schimbat foarte puțin sau deloc începând din 19 iulie, când a avut loc un atac al armatei ucrainene asupra a trei corturi aflate la mai puțin de 1.000 de metri de unul dintre reactoarele nucleare.

Rusia a trimis o scrisoare Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite în care avertizează cu privire la „provocările” pe care le plănuiește Ucraina la centrala nucleară de la Zaporojie, din sudul Ucrainei, a anunțat vineri agenția rusă de stat TASS, citând un diplomat, potrivit The Guardian.

Scrisoarea a reluat acuzația anterioară a Rusiei, potrivit căreia Kievul plănuia vineri să organizeze o „provocare” la centrala nucleară, a precizat TASS.

Complexul de reactoare nucleare de la Zaporojie, cel mai mare din Europa, a fost ocupat de ruși în martie, dar este încă administrat de tehnicieni ucraineni. Centrala a fost supusă unor bombardamente repetate în ultimele zile, Moscova și Kievul acuzându-se reciproc de efectuarea acestora.

Pentagonul a anunţat vineri o nouă tranşă de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de circa 775 milioane de dolari, care cuprinde, în special, rachete suplimentare pentru sistemele americane de artilerie de înaltă precizie HIMARS, relatează Agerpres preluând AFP.

Această nouă tranşă de ajutor prevede de asemenea trimiterea unor sisteme de tunuri mobile şi obuze suplimentare compatibile cu armamentul furnizat de către Marea Britanie Ucrainei, a declarat presei o înaltă responsabilă din Ministerul american al Apărării.

Potrivit unui alt oficial american din domeniul apărării, citat de Reuters, noul pachet de asistenţă de securitate pentru Ucraina include drone de supraveghere şi, pentru prima oară, vehicule rezistente la mine, precum şi 16 obuziere Howitzer.

Concret, pachetul de ajutor militar mai cuprinde 15 drone de supraveghere Scan Eagle, 40 MaxxPro MRAP (camioane de protecţie împotriva ambuscadelor, rezistente la mine) şi aproximativ 1.000 de rachete antitanc Javelin.

Această nouă tranşă de asistenţă ridică la 10,6 miliarde de dolari totalul ajutorului militar al SUA trimis Ucrainei de la declanşarea invaziei de către Rusia în 24 februarie.

Guvernatorul regiunii Sumî, Dmytro Zhyvytskyi, a anunțat că Ivan Deineka, membru al consiliului local din Krasnopillea și șef al asociației fermierilor din regiune, a fost ucis vineri de explozia unei mine, scrie The Kyiv Independent.

Oficialul local a declanșat mina atunci când a oprit cu camionul pe marginea drumului. Camionul a explodat, iar Ivan Deineka, care călătorea singur, a murit pe loc, a precizat guvernatorul regional, într-o postare pe Telegram. Oficialul local transporta grâne din noua recoltă.

Oficialii occidentali susțin că flota rusă din Marea Neagră a intrat într-o poziție defensivă după o serie de eșecuri. Aceștia precizat că cel puțin jumătate din forța aviației navale a Flotei Mării Negre a fost scoasă din acțiune în urma atacului de săptămâna trecută asupra bazei aeriene Saki din Crimeea, scrie CNN.

Ramura de aviație navală a flotei, Regimentul 34 de aviație navală de atac la sol, are două escadrile de aproximativ două duzini de avioane de luptă în total (inclusiv avioane Su-24M și Su-30SM), potrivit relatărilor publicate. Evaluările anterioare au sugerat că cel puțin șapte – și poate chiar 10 – aeronave au fost avariate sau distruse în atacul de săptămâna trecută.

Rusia are încă zeci de avioane de luptă în alte două baze din Crimeea, dar acestea nu sunt alocate în mod specific flotei de la Marea Neagră.

Oficialii occidentali au declarat vineri, în cadrul unui briefing, că „sistemul” rus a încercat să „paseze” vina pentru pierderile înregistrate, pe care Ministerul rus al Apărării le-a atribuit unei explozii accidentale de muniție la bază.

Oficialii au afirmat că partea ucraineană a fost probabil capabilă să aducă mai multe mijloace în Crimeea și că forțele ucrainene au capacitatea de a opera în spatele liniilor rusești. Dacă atacurile ucrainene din sud vor avea un efect strategic asupra conflictului, aceasta va depinde de faptul dacă Ucraina poate susține nivelul de activitate, au adăugat ei.

Aceștia au precizat că forțele ruse au întâmpinat probleme în aprovizionarea trupelor din sudul regiunii Herson și au estimat că undeva la „câteva mii” de soldați ruși suplimentari au fost mutați în regiune pentru a se pregăti pentru o posibilă ofensivă ucraineană.

Oficialii occidentali au mai spus că intensificarea atacurilor cu rachete ale rușilor asupra Harkovului, care au ucis câteva zeci de persoane în ultimele zile, nu prezice o ofensivă rusă în zonă, ci o dorință de a împiedica redislocarea apărării ucrainene în altă parte.

Alte 10 nave cargo sunt încărcate cu cereale în porturile ucrainene de la Marea Neagră și se pregătesc să părăsească porturile ucrainene de la Marea Neagră, în cadrul acordului privind reluarea exporturile de produse alimentare încheiat luna trecută la Istanbul, a anunțat vineri ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, potrivit Al Jazeera.

„Zece nave sunt în curs de încărcare și se pregătesc să părăsească porturile Odesa, Ciornomorsk și Pivdennyi. Avem, de asemenea, peste 40 de cereri de transport maritim către porturile ucrainene”, a scris Kubrakov, pe Facebook.

Minsitrul a precizat că 25 de nave au fost deja expediate din cele trei porturi ucrainene, cu 630.000 de tone de produse agricole la bordul lor.

Ministerul ucrainean al Agriculturii a anunțat vineri că exporturile de cereale ale țării au scăzut cu 51,6% față de anul trecut, la 2,99 milioane de tone până acum, în sezonul de recoltare 2022-2023.

Statele Unite sunt așteptate să anunțe, vineri, că vor oferi Ucrainei un nou ajutor militar de aproape 800 de milioane de dolari (678 de milioane de lire sterline), care va include cel puțin 12 drone de supraveghere, potrivit mai multor oficiali americani, citați de The Guardian.

Oficialii au vorbit sub condiția anonimatului cu Associated Press înainte de apariția publică a informației despre noul ajutor militar pe care îl va oferi Casa Albă Ucrainei.

Aceștia au precizat că cea mai mare parte a ajutorului va fi reprezentat de obuze (arme cu rază lungă de acțiune) și de muniție. Doi oficiali au confirmat că pachetul va include și drone portabile, care sunt lansate de o catapultă și pot fi recuperate.

SUA au trimis anterior Ucrainei echipamente și arme în valoare de peste 9 miliarde de dolari.

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat din nou Ucraina pentru bombardamentele de la centrala nucleară din Zaporojie, afirmând că aceasta riscă să producă o „catastrofă pe scară largă”, relatează Sky News și Al Jazeera.

Liderul de la Kremlin a făcut aceste comentarii în cadrul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o vineri cu președintele francez Emmanuel Macron, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

Ambii președinți au convenit asupra necesității de a trimite o echipă a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la centrală.

Ieri, atât Rusia, cât și Ucraina s-au acuzat reciproc de planificarea unei provocări care ar urma să aibă loc astăzi la centrala nucleară de la Zaporojie.

Potrivit Kremlinului, Putin i-a vorbit lui Macron și despre obstacolele care continuă să împiedice aprovizionarea piețelor mondiale cu produse alimentare și îngrășăminte rusești.

Mai multe detalii: Putin este de acord cu trimiterea unei misiuni AIEA la centrala nucleară din Zaporojie, avertizându-l pe Macron despre riscul unei „catastrofe pe scară largă”

Forțele ruse plănuiesc organizarea unui „proces-spectacol” al apărătorilor de la combinatul siderurgic Azovstal, care ar urma să se desfășoare în clădirea Filarmonicii din orașul ocupat Mariupol, pe 24 august, de Ziua Independenței Ucrainei, au anunțat vineri serviciile secrete ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

Direcția Principală de Informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării susține că Rusia ar putea efectua o lovitură cu rachete asupra Filarmonicii în timpul simulacrului de proces și că va încerca să arunce vina pentru acest atac asupra Ucrainei.

Serviciul ucrainean mai susține că pe scena sălii Filarmonicii din Mariupol sunt instalate cuști de fier, unde vor fi ținuți luptătorii de la Azovstal în timpul „procesului-spectacol” organizat de ruși.

Mai multe detalii: The New York Times: Rusia instalează cuști în clădirea filarmonicii din Mariupol ca să-i judece pe soldații ucraineni

Baza militară de reparații a rușilor din regiunea Luhansk a fost distrusă, a anunțat vineri guvernatorul regional Serhiy Haidai, potrivit The Kyiv Independent.

Guvernatorul regiunii Luhansk a precizat, într-un mesaj video publicat pe contul său de Telegram, că aproximativ 100 de echipamente militare și 50 de persoane se aflau la baza din satul Lotykove când a avut loc un atac ce ar fi fost efectuat de forțele armate ucrainene.

Două persoane au fost rănite în urma bombardamentelor rușilor asupra orașului Marhaneț, din regiunea Dnipropetrovsk, informează The Kyiv Independent.

Potrivit guvernatorului regiunii Dnipropetrovsk, Valentyn Reznichenko, o femeie în vârstă de 18 ani și un bărbat de 40 de ani au fost răniți de loviturile de artilerie rusești efectuate de peste râul Dnipro, care au avut loc în după-amiaza zilei de vineri.

O delegaţie a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) ar putea vizita centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie la începutul lunii septembrie, susține Mihail Ulianov, reprezentatul permanent al Rusiei pe lângă organizaţiile internaţionale cu sediul la Viena, unde se află agenția, relatează CNN.

„Este prea devreme să vorbim despre detalii, sunt chestiuni extrem de sensibile, discutăm şi vom continua să discutăm modalităţile de efectuare a misiunii, ruta, numărul persoanelor implicate, cât timp vor rămâne la centrală, cu ce sarcini vor fi trimise”, a declarat vineri Ulianov, în cadrul unui briefing de presă.

„Când misiunea va putea avea loc – previziunile nu se îndeplinesc întotdeauna, dar, conform aprecierilor mele, putem vorbi destul de realist despre primele zile din septembrie, dacă nu apar din nou factori excepţionali care nu au legătură cu obiectivele”, a precizat Ulianov.

Diplomatul rus a adăugat că organizarea misiunii este discutată în prezent cu secretariatul AIEA. „Aproape în fiecare zi comunic cu directorul general al agenției, Rafael Grossi. (…) Luni, el va veni aici, la Viena, iar munca în această direcție se va intensifica”, a declarat Ulianov.

Partea rusă și cea ucraineană sunt în dezacord în ceea ce privește aranjamentele pentru o astfel de vizită. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat joi că o misiune a AIEA ar trebui să călătorească doar prin teritoriul care nu este ocupat de Rusia.

În ceea ce privește starea centralei, Ulianov a precizat: „Până în prezent, nu există consecințe grave, dar, așa cum a spus pe bună dreptate directorul general al AIEA la o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU în urmă cu o săptămână, în orice moment acest lucru (continuarea bombardamentelor asupra sitului instalației, n.r.) s-ar putea termina rău”.

Potrivit acestuia, situația de la uzină este „extrem de alarmantă”. „Ceea ce face armata ucraineană când bombardează această instalație nucleară este complet inacceptabil”, a spus el. Ucraina a negat că a bombardat zona și a acuzat Rusia că este vinovată de aceste atacuri, care sunt „o provocare”. Unele instalații ale centralei nucleare au fost avariate ]n urma bombardamentelor.

Un videoclip în care apar vehicule militare rusești în sala de turbine a centralei nucleare de la Zaporojie a început să circule joi, 18 august, pe rețelele sociale, în contextul în care bombardamentele recente din zonă au alimentat îngrijorările legate de un posibil dezastru nuclear. CNN a geolocalizat și a confirmat autenticitatea videoclipului.

În imagini pot fi văzute cel puțin cinci vehicule, dintre care unul marcat cu litera „Z” – simbolul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Russian military vehicles *inside* the #Zaporizhzhya nuclear power plant. Sources of investigative reporters at the Insider previously stated the vehicles were filled with explosives as they were taken inside the buildings. https://t.co/sidFpMP0gM pic.twitter.com/SiQrM3mPGW

— Igor Sushko (@igorsushko) August 18, 2022

Mai multe detalii: Vehicule militare rusești, filmate în apropierea unui reactor nuclear, în interiorul centralei de la Zaporojie

Exploziile de la baza aeriană Saki din peninsula anexată Crimeea, care au avut loc la începutul acestei luni, au scos din uz mai mult de jumătate din avioanele de luptă ale flotei aviației navale ruse din Marea Neagră, a declarat vineri un oficial occidental, potrivit Reuters.

Oficialul occidental, care a vorbit sub protecția anonimatului, a afirmat că Ucraina obține acum în mod constant „efecte cinetice” în spatele liniilor rusești, ceea ce are un impact material asupra sprijinului logistic al Rusiei și „un efect psihologic semnificativ asupra liderilor ruși”.

„Evaluăm acum că evenimentele de pe aerodromul Saki din 9 august au scos din uz mai mult de jumătate din avioanele de luptă ale flotei aviației navale (ruse, n.r.) din Marea Neagră”, a declarat oficialul.

Mai multe detalii: Jumătate din avioanele de luptă ale flotei ruse din Marea Neagră nu mai sunt operaționale – oficial occidental

Bombardamentele rusești continuă în cel de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Harkov, care a înregistrat numeroase decese în ultimele zile, relatează Sky News.

Cel puțin un civil – o femeie de 52 de ani – a fost ucis în această dimineață.

Cinci rachete au lovit diferite cartiere ale orașului la primele ore ale acestei dimineți, mai multe clădiri fiind avariate.

„Am simțit că totul tremura și am văzut cum fereastra dormitorului a căzut pe jos”, a declarat un locuitor din zonă, Vadim Shelushenko.

Anterior, autoritățile ucrainene anunțaseră că 21 de persoane au fost ucise în bombardamentele rusești efectuate în cursul nopții asupra Harkovului.

Numărul persoanelor ucise în orașul Harkov din nord-estul țării din cauza bombardamentelor rusești din timpul nopții trecute a crescut din nou în această după-amiază, relatează Sky News.

În prezent, există informații potrivit cărora 21 de persoane au fost ucise în total.

Două părți ale orașului au fost lovite: Saltivskyi și Slobidskyi.

Aproximativ 15 persoane au fost ucise în primul caz, iar alte 20 au fost rănite.

Bilanțul victimelor din Slobidskyi a crescut de la patru la șase morți în această după-amiază. Unul dintre cei uciși este un băiat.

Nouă persoane, inclusiv doi copii, au fost salvate de sub dărâmături la fața locului.

Antonio Guterres a insistat vineri asupra faptului că energia electrică generată la centrala nucleară ocupată de Rusia în regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei aparține Ucrainei, informează Sky News.

Secretarul general al ONU a cerut ca acest principiu să fie „pe deplin respectat” după ce Rusia a anunțat că intenționează să deconecteze centrala nucleară de la rețeaua electrică ucraineană.

Guterres a declarat reporterilor, în portul ucrainean Odesa de la Marea Neagră, că centrala nucleară din Zaporojie ar trebui demilitarizată.

„Evident, energia electrică din Zaporojie este energie electrică ucraineană și este necesară mai ales în timpul iernii pentru poporul ucrainean. Iar acest principiu trebuie respectat pe deplin”, a declarat șeful ONU.

Mii de oameni au fost evacuați din regiunea estică Donețk, aflată sub asediul rușilor, de la începutul lunii august, când guvernul de la Kiev a lansat o evacuare la scara largă, relatează Sky News.

Vicepremierul Ucrainei, Irina Vereșciuk, a anunțat acum că peste 7.000 de persoane au plecat prin intermediul unui „tren de evacuare gratuită” din regiune.

„De la începutul lunii august a acestui an și până astăzi, peste 7.000 de persoane au folosit trenul de evacuare gratuită Pokrovsk-Kropivnitsky”, a declarat vicepremierul ucrainean. „Printre acestea se află 45 de familii numeroase, aproximativ 1.500 de copii, precum și aproximativ 500 de persoane în vârstă și cu mobilitate redusă”, a precizat Vereșciuc.

Ea a spus că autoritățile intenționează să ducă în siguranță aproximativ 200.000 de persoane. „Trebuie să evacuăm. Statul face totul pentru ca o astfel de evacuare să fie cât mai puțin dramatică posibil”, a adăugat Irina Vereșciuc.

Rusia a numit un nou comandant la conducerea flotei sale din Marea Neagră, care își are baza în Crimeea anexată, a anunțat vineri agenția de presă de stat TASS, potrivit CNN.

Viceamiralul Viktor Sokolov l-a înlocuit pe Igor Osipov, care se afla la comanda flotei din Marea Neagră din mai 2019, conform TASS.

Sokolov ocupa, din 2020, funcția de șef al Academiei Navale. El a ocupat funcția de comandant adjunct al Flotei ruse din Nord din 2013 până în 2020.

Această schimbare are loc pe fondul pierderilor grele și al unei serii recente de explozii la instalațiile militare rusești din Crimeea ocupată, care se află pe coasta de nord a Mării Negre. De la începutul războiului Rusiei în Ucraina, flota Moscovei din Marea Neagră a suferit pierderi importante. Mai ales în aprilie, când Ucraina a anunțat că rachetele sale au scufundat nava de război Moskva, nava-amiral din Marea Neagră a Rusiei. Moscova susține că nava de război s-a scufundat după ce un incendiu a provocat explozia munițiilor aflate la bord.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat vineri că mai sunt încă multe de făcut pentru a asigura accesul deplin la nivel mondial la produsele alimentare ucrainene și la alimentele și îngrășămintele rusești, după acordul privind exportul de alimente negociat de ONU și Turcia cu Ucraina și Rusia, relatează Al Jazeera.

În cadrul unei briefing de presă în portul ucrainean Odesa de la Marea Neagră, Guterres a afirmat că țările în curs de dezvoltare au nevoie de ajutor pentru a cumpăra astfel de cereale și a solicitat accesul neîngrădit la piețele globale pentru alimentele și îngrășămintele rusești care nu fac obiectul sancțiunilor.

„Acesta este un acord între două părți aflate într-un conflict acerb. Este un acord fără precedent ca amploare și anvergură. Dar mai este încă un drum lung de parcurs pe multe fronturi”, a declarat șeful ONU.

„Este timpul pentru un sprijin masiv și generos, astfel încât țările în curs de dezvoltare să poată achiziționa alimente din acest port și din alte porturi – iar oamenii să le poată cumpăra”, a mai spus el.

Un fost primar al unui oraș rusesc a fost numit în fruntea noii guvernări instalate de Rusia în nord-estul Ucrainei, aceasta fiind cea mai recentă dintr-o serie de astfel de numiri care, potrivit Kievului, fac parte din încercările de anexare a teritoriului său, informează Reuters.

Andrei Alekseyenko a demisionat joi din funcția de primar al orașului Krasnodar, al șaisprezecelea oraș ca mărime din Rusia. El va conduce acum un nou consiliu de miniștri numit de ruși în regiunea Harkov, a relatat vineri agenția rusă de stat TASS, citând un decret al administrației locale instalate de ruși.

Regiunea, care a fost parțial ocupată de trupele ruse, înconjoară al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Harkovul. Provincia se află la nord de Lugansk și Donețk, pe care Moscova încearcă să le cucerească în numele forțelor separatiste care și-au declarat independența față de Kiev.

Oficialii ruși au declarat anterior că zonele ocupate din Ucraina nu vor reveni niciodată sub controlul Kievului și că în toamnă ar putea avea loc referendumuri privind aderarea acestora la Rusia. Ucraina le-a numit „pseudo-referendumuri” și a promis că le va împiedica.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat că va discuta despre centrala nucleară Zaporojie cu preşedintele rus Vladimir Putin, după o întrevedere cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Potrivit lui Erdogan, Zelenski a declarat că Rusia trebuie să elimine toate minele din zonă. „Vom discuta problema (centralei nucleare Zaporojie) cu (Vladimir) Putin şi îi vom cere în mod concret Rusiei să facă ceea ce trebuie, ca un pas important pentru pacea în lume”, a subliniat Erdogan.

În acelaşi interviu, Erdogan a asigurat, potrivit AFP, că Turcia „nu are pretenţii” la teritoriul sirian. „Nu avem pretenţii la teritoriul Siriei (…). Regimul (de la Damasc) trebuie să fie conştient de acest lucru”, a declarat Erdogan, care ameninţă din luna mai cu o nouă ofensivă în nordul Siriei împotriva unor grupări kurde.

Totuşi, preşedintele turc a reafirmat că armata Ankarei – prezentă în zone din nordul teritoriului sirian ce se învecinează cu Turcia – este „gata” în orice moment să lanseze o nouă ofensivă.

Flota rusă de la Marea Neagră urmează să primească 12 noi nave alături de aviaţie şi vehicule terestre în 2022, a anunţat vineri noul comandant al acestei flote, viceamiralul Viktor Sokolov, informează Reuters, conform Agerpres.

„Flota de la Marea Neagră participă la operaţiunea militară specială şi realizează cu succes obiectivele ce i-au fost trasate”, a declarat Sokolov, citat de agenţia de presă rusă TASS, în faţa unui grup de tineri ofiţeri.

Războiul din Ucraina, declanşat de Rusia este denumit de Moscova ca „operaţiune militară specială”.

Agenţia de presă RIA Novosti a anunţat miercuri numierea lui Viktor Sokolov la conducerea Flotei ruse de la Marea Neagră. Acesta l-a înlocuit pe Igor Osipov, care a condus Flota de la Marea Neagră din 2019 şi a bifat o serie de eşecuri.

Cu o săptămână înainte, explozii la o bază aeriană din Crimeea au provocat distrugeri majore unuia dintre regimentele aeriene ale Flotei ruse de la Marea Neagră.

În aprilie, nava-amiral a acestei Flote, crucişătorul Moskva, a fost scufundată în urma unui atac cu rachetă al forţelor ucrainene. Două luni mai târziu, Flota rusă de la Marea Neagră s-a retras din Insula Şerpilor, o insulă strategică situată în apropiere de portul Odesa.

Compania de stat ucraineană Energoatom a anunţat vineri că forţele ruse intenţionează să întrerupă funcţionarea blocurilor energetice de la centrala nucleară Zaporojie şi să le deconecteze de la reţeaua de energie electrică a Ucrainei, informează Agerpres, care citează Reuters.

Energoatom a explicat că Rusia, care controlează centrala nucleară din sudul Ucrainei, se pregăteşte să pună în practică o „provocare pe scară largă” acolo.

De cealaltă parte, Rusia a acuzat joi Ucraina că pune la calea o „provocare” la centrala de la Zaporojie.

Potrivit Moscovei, unităţi de artilerie ucrainene plănuiesc să tragă asupra centralei şi apoi să acuze Rusia că a provocat un accident nuclear.

De la sfârşitul lunii iulie, Rusia şi Ucraina se acuză reciproc pentru tirurile care au vizat centrala, ceea ce a suscitat temeri privind posibilitatea producerii unei catastrofe.

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a cerut joi demilitarizarea centralei nucleare din Zaporojie, cea mai mare din Europa, declarându-se profund îngrijorat de situaţia din interiorul şi din jurul centralei.

Vorbind în faţa presei după convorbirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Guterres a afirmat că echipamentele şi personalul militar trebuie retrase de la această centrală.

„Instalaţia nu trebuie utilizată în cadrul unei operaţiuni militare. În schimb, este nevoie urgent de un acord pentru a restabili infrastructura pur civilă a centralei din Zaporojie şi pentru a asigura securitatea zonei”, a spus el, avertizând că orice daune aduse centralei ar fi un act de „sinucidere”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a îndemnat pe ucraineni să stea departe de posturile de comandă și bazele logistice ale inamicului.

„Nu vă apropiați de obiectivele militare ale armatei ruse”, a declarat el după ce au fost raportate explozii în timpul nopții în Crimeea, ocupată de Rusia.

Zelenski a declarat miercuri că rușii și-au dat seama că Crimeea „nu este un loc pentru ei” și a lăsat să se înțeleagă că ar putea urma mai multe atacuri, notează The Guardian.

Două sate ruseşti au fost evacuate în urma unui incendiu izbucnit la un depozit de muniţii de lângă graniţa cu Ucraina din provincia rusă Belgorod. „Un depozit de muniţii a luat foc în apropierea satului Timonovo”, la mai puţin de 50 km de graniţă, a declarat guvernatorul regional Viaceslav Gladkov într-un comunicat, adăugând că nu au fost raportate victime.

Cel puţin patru explozii s-au produs în apropierea bazei aeriene Belbek, la nord de Sevastopol, în Peninsula Crimeea. Guvernatorul pro-rus al Sevastopolului, Mihail RazvozaIev, a spus că ”nu există nicio pagubă. Nimeni nu a fost rănit”.

Apărarea antiaeriană a fost activată şi lângă Kerci, oraşul de la capătul podului din Crimeea către Rusia, care este o rută de aprovizionare vitală din punct de vedere strategic pe care mulţi ucraineni ar dori să o vadă distrusă.

Presa locală a relatat că o dronă ucraineană a fost doborâtă.

Această măsură ar face centrala mai vulnerabilă, a declarat un oficial rus, potrivit BBC. Ivan Nechayev, director adjunct al Departamentului de Informare și Presă al Ministerului rus de Externe, a respins acest apel. „Punerea lor în aplicare va face ca uzina să fie și mai vulnerabilă”, a declarat Nechayev reporterilor.

Apelurile au venit pe fondul îngrijorării cu privire la siguranța celei mai mari centrale nucleare din Europa, în condițiile în care ambele părți se acuză reciproc de bombardamente în zonă.

Muncitorii ucraineni operează centrala, care se află sub control rusesc din martie.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a tras un semnal de alarmă după ce s-a întâlnit joi, la Lviv, cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu liderul turc Recep Tayyip Erdogan. „Orice potențială pagubă în Zaporojie este o sinucidere”, a avertizat Guterres.

Președintele ucrainean a îndemnat ONU să asigure demilitarizarea centralei nucleare. Guterres a adăugat că „instalația nu trebuie să fie folosită ca parte a vreunei operațiuni militare”.

Rusia a fost acuzată că a transformat zona într-o bază militară, iar toți cei trei lideri i-a îndemnat pe ruși să demilitarizeze zona cât mai curând posibil.

Apelurile au fost lansate în timp ce personalul ucrainean, care lucrează la centrală sub conducerea Rusiei, a avertizat asupra unei posibile catastrofe nucleare la instalație, afirmând că în ultimele două săptămâni aceasta a devenit „ținta unor atacuri militare continue”. „Ceea ce se întâmplă este îngrozitor și dincolo de bunul simț și de moralitate”, a scris personalul într-o postare pe Telegram.

Totuși, în ciuda îngrijorărilor, se spune că zona este mult mai sigură decât centrala de la Cernobîl, locul celui mai grav incident nuclear din istorie.

Reactorul se află într-o clădire din beton armat cu oțel care poate „rezista la evenimente externe extreme, atât naturale, cât și provocate de om, cum ar fi prăbușirea unui avion sau explozii”, au declarat experții pentru BBC.

The Kyiv Independent relatează că, potrivit Statului Major al Ucrainei, Rusia a pierdut 44.700 de soldați în Ucraina, precum și 1.899 de tancuri, 4.195 de vehicule blindate de luptă, 1.016 sisteme de artilerie.

De asemenea, Rusia a mai pierdut 266 de sisteme de rachete cu lansatoare multiple, 141 de sisteme de apărare aeriană, 197 de elicoptere, 234 de avioane, 795 de drone și 15 ambarcațiuni.

Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a fost unul dintre cele mai constant bombardate oraşe de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, potrivit serviciilor de informații britanice.

Situat la aproximativ 15 km de linia frontului rusesc, Harkov a avut de suferit pentru că rămâne în raza de acțiune a majorității tipurilor de artilerie rusă, se arată în cel mai recent raport al Ministerului britanic al Apărării.

Atacurile au provocat distrugeri în mari părți ale orașului. Forțele ruse continuă să efectueze raiduri locale și atacuri împotriva forțelor ucrainene, a adăugat ministerul.

Probabil că acestea încearcă să forțeze Ucraina să mențină forțe semnificative pe acest front, pentru a le împiedica să fie folosite ca forță de contraatac în altă parte”.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 19 August 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/H4kJ85x7OH

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/yODxnSBw7g

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) August 19, 2022

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi preşedintele chinez Xi Jinping vor participa la summitul G20, care va avea loc la mijlocul lunii noiembrie pe insula Bali, a declarat președintele indonezian Joko Widodo, într-un interviu pentru Bloomberg.

„Xi Jinping va veni. Președintele Putin mi-a spus, de asemenea, că va veni”, a declarat președintele indonezian, care va fi gazda reuniunii G20, grup ce reunește cele mai puternice economii ale lumii.

Un purtător de cuvânt al Kremlinului a refuzat să comenteze informaţia, dar un alt oficial familiarizat cu situația a confirmat că Putin intenționează să participe personal la reuniunea G20. De altfel, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a anunţat intenţia de participare la summitul G20 încă de la sfârşitul lunii iunie.

Participarea lui Putin la summit este considerată problematică în Occident, în urma invaziei ruse în Ucraina. Mai multe ţări au dat de înțeles că există posibilitatea să nu participe dacă Putin ar lua parte personal, notează Agerpres.

Mai multe informaţii: Vladimir Putin i-a spus unui președinte de țară că vrea să participe personal la summitul G20, în 15-16 noiembrie

Al doilea oraș ucrainean ca mărime, Harkov, a fost lovit din nou în această dimineață, transmite The Guardian. Primarul orașului Harkov, Ihor Terejov, a spus că forțele ruse au tras asupra a trei dintre cartierele orașului în jurul orei 5:44, potrivit Kyiv Independent.

Terekhov a anunţat că o clădire rezidențială a fost avariată, iar o altă clădire a luat foc în urma bombardamentelor. Până în prezent, a fost raportată o persoană rănită.

Acest atac ar fi al treilea care loveşte orașul în ultimele trei zile.

Guvernatorul regional din Harkov, Oleh Synehubov, a declarat că cel puțin 17 persoane au fost ucise și 42 rănite în precedentele două atacuri asupra orașului.

„Până în acest moment, 17 persoane au murit în Harkov … și 42 de persoane au fost rănite”, a declarat Synehubov, descriind atacurile ca fiind „un act de terorism”.

Administraţia preşedintelui Joe Biden pregăteşte un ajutor militar suplimentar pentru Ucraina în valoare de aproximativ 800 de milioane de dolari, iar anunţul ar putea fi făcut chiar vineri, transmite Reuters, care citează trei surse, informează Agerpres.

Preşedintele Joe Biden ar urma să autorizeze acordarea acestei asistenţe prin retragerea prezidenţială ce îi permite liderului de la Casa Albă să aprobe transferul de arme în exces din stocurile americane, conform surselor care au furnizat aceste informaţii sub protecţia anonimatului.

Anunţul ar putea fi făcut săptămâna viitoare, iar valoarea ajutorului militar s-ar putea schimba înaintea anunţului oficial, susţin sursele citate. Casa Albă a refuzat să facă comentarii.

Mai multe informaţii: Un nou ajutor militar pentru Ucraina, de aproximativ 800 de milioane de dolari, din partea SUA

Rusia nu a reușit să câștige teren în spațiul cibernetic împotriva Ucrainei la aproape șase luni de la invazia sa în această țară, a declarat Jeremy Fleming, șeful serviciului de informații britanic, potrivit The Guardian.

Jeremy Fleming, șeful serviciului de informații, a declarat că ambele țări și-au folosit capacitățile cibernetice în războiul din Ucraina.

„Până în prezent, președintele Putin a pierdut în mod global războiul informațional în Ucraina și în Occident. Deși acesta este un motiv de sărbătoare, nu ar trebui să subestimăm modul în care dezinformarea rusă se desfășoară în alte părți ale lumii”, a transmis Fleming, într-un articol de opinie publicat vineri în The Economist.

„La fel ca în cazul invaziei terestre, planurile inițiale ale Rusiei în mediul online par să fi eșuat. Utilizarea de către această țară a instrumentelor cibernetice ofensive a fost iresponsabilă și nediscriminatorie”, a spus oficialul britanic.

Fleming a declarat că Rusia a desfășurat malware-ul WhisperGate pentru a distruge și defăima sistemele guvernamentale ucrainene.

De asemenea, el a spus că Rusia a mai folosit aceeași metodă în Siria și în Balcani și a precizat că dezinformarea online este o parte importantă a strategiei Rusiei. Cu toate acestea, serviciul britanic a reușit să intercepteze și să ofere avertismente la timp, a spus el.

Fără a intra prea mult în detalii, Fleming a spus că Forța Națională Cibernetică a Marii Britanii ar putea răspunde Rusiei prin desfășurarea unei unități militare britanice care folosește instrumente cibernetice ofensive.

Cel puțin patru explozii au lovit joi într-o zonă din apropierea aeroportului militar rusesc Belbek, la nord de Sevastopol, în peninsula anexată Crimeea, au declarat trei surse locale pentru Reuters.

Separat, guvernatorul din Sevastopol a declarat că forțele antiaeriene ruse au doborât o dronă ucraineană. El a precizat că nu există pagube.

Departamentul de Stat al SUA a spus că este „conștient de informații conform cărora personalul rus a abuzat și constrâns” muncitorii de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, numind acțiunile Rusiei „nechibzuite”.

„Aplaudăm autoritățile și operatorii ucraineni pentru angajamentul lor față de siguranța și securitatea nucleară în cele mai grele circumstanțe. Statele Unite condamnă în cei mai fermi termeni lipsa de interes nesăbuită a Rusiei pentru siguranța și securitatea nucleară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

El a cerut ca Agenția Internațională pentru Energie Atomică să aibă acces la centrală „pentru a ajuta la asigurarea siguranței și securității centralei și la monitorizarea materialului nuclear al acesteia”.

Locuitorii din două sate din sudul Rusiei, lângă granița cu Ucraina, au fost evacuați joi după ce un depozit de muniție din apropiere a luat foc, dar nimeni nu a fost rănit.

Vyacheslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod, a declarat într-un comunicat că serviciile de urgență investighează cauza incendiului în apropierea localităților Timonovo și Soloti, la 15 km de Ucraina, relatează Reuters.

Ammunitions warehouse is burning and detonating in Belgorod region of Russia pic.twitter.com/AVqR956M1X

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) August 18, 2022

Un incident este plănuit pentru vineri la centrala nucleară de la Zaporojie, se acuză reciproc forțele ruse și ucrainene, iar Kievul subliniază că dovada acestui plan provine din faptul că rușii au cerut muncitorilor să nu se prezinte vineri la muncă, potrivit NBCNews care citează un oficial ucrainean din domeniul informațiilor.

Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, a declarat că regimul de la Kiev pregătește o provocare la centrala nucleară de la Zaporojie, pentru a acuza Rusia de un dezastru umanitar.

Dar Ucraina are o cu totul altă versiune, potrivit lui Andriy Yusov, purtătorul de cuvânt al Direcției principale de informații a Ministerului ucrainean al Apărării.

„Există informații noi că pentru mâine, 19 august, există un ordin ca majoritatea personalului să nu meargă la muncă”, a declarat Yusov pentru NBC News. „Asta le-au spus rușii oamenilor lor, în primul rând angajaților Rosatom”, a spus el, referindu-se la agenția nucleară rusă.

Oficialul ucraineană cataloghează această informație drept o dovadă că Rusia pregătește vineri „provocări la scară largă” la centrala de la Zaporojie.

Mai multe informații: Rusia a cerut muncitorilor de la centrala Zaporojie să nu vină vineri. Moscova și Kievul se acuză reciproc că plănuiesc un atac sub steag fals

Autoritățile au actualizat numărul deceselor în urma atacurile de la Harkov care au avut loc aseară și în această dimineață, ridicând numărul total de persoane ucise la 15, potrivit The Guardian.

Rachetele rusești care au lovit o zonă rezidențială miercuri seara au ucis 12 persoane, în timp ce un alt atac în această dimineață a ucis trei persoane. Alte zeci au fost rănite.

„Noaptea trecută a fost una dintre cele mai tragice din întregul război din regiunea Harkov”, a scris guvernatorul local Oleh Synehubov pe Telegram.

„Nu vrem un nou Cernobîl”, a declarat președintele turc Recep Erdogan cu ocazia discuțiilor de la Liov, în timp ce secretarul general NATO a insistat pentru demilitarizarea zonei din jurul centralei nucleare de la Zaporojie, solicitare respinsă joi de Moscova.

„Trebuie să spunem lucrurilor pe nume – orice daune potențiale aduse centralei de la Zaporojie sunt o sinucidere”, a declarat și Guterres. „Trebuie să facem toate eforturile pentru a ne asigura că instalațiile sau împrejurimile fabricii nu sunt o țintă a operațiunilor militare. Echipamentele și personalul militar ar trebui retrase din fabrică”, a continuat liderul ONU.

Volodimir Zelenski a agreat detaliile unei posibile vizite a inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la centrala nucleară de la Zaporojie, potrivit unor noi detalii din timpul întrevederii de la Liov publicate de Misiunea ucraineană pe lângă OSCE și ONU.

Cei doi lideri au convenit că o misiune a AIEA „trebuie să fie efectuată în mod legal printr-un teritoriu liber de ocupanți (n.r. – ruși)”.

Mai multe informații: Zelenski, discuții cu președintele Turciei și șeful ONU în vestul Ucrainei. „Șantajul nuclear al Rusiei la Zaporojie”, principalul subiect

Armata rusă a anunțat astăzi că a desfășurat avioane de război înarmate cu rachete hipersonice de ultimă generație în regiunea Kaliningrad, o exclavă situată între Polonia, Lituania și Marea Baltică. Decizia este catalogată drept mișcare de răspuns la furnizarea de arme occidentate Ucrainei, relatează Associated Press.

Trei avioane de luptă MiG-31 cu rachete hipersonice Kinzhal au sosit la baza aeriană Chkalovsk, la sud de Lituania, ca parte a „măsurilor suplimentare de descurajare strategică, a declarat Ministerul Apărării al Rusiei.

Urmărește-ne pe Google News