LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 181 | Noi explozii la Sevastopol și în regiunea rusă Belgorod

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut marți compatrioților să fie atenți de Ziua Independenței, 24 august, din cauza posibilelor provocări și a bombardamentelor masive ale rușilor.

„Mâine (n.r. – miercuri) este o zi importantă pentru noi toți. Și de aceea această zi, din păcate, este importantă și pentru inamicul nostru. Trebuie să ne dăm seama că mâine sunt posibile provocări dezgustătoare și lovituri brutale ale Rusiei”, a spus Volodimir Zelenski.

Potrivit șefului statului, forțele armate, serviciile speciale și de informații vor face totul pentru a proteja oamenii cât mai mult posibil.

„Vă rugăm însă să respectați restricția. Acordați atenție semnalelor de avertizare din aer. Atenție la anunțurile oficiale. Și amintiți-vă: trebuie să obținem cu toții victoria împreună”, a precizat Volodimir Zelenski.

Cel puțin două explozii au fost auzite la Sevastopol, în Crimeea, marți după-amiază, Mihail Razvozhaiev, șeful guvernului rus din Sevastopol, susținând că „drone” a fost doborâtă de apărarea aeriană rusă.

„Ocupanții își continuă „relațiile publice cu privire la explozii” la Sevastopol. În ultimele zile, invadatorii ruși au anunțat periodic „operațiunea de succes a apărării aeriene” în Sevastopolul ocupat. În același timp, … exploziile duc la panică în masă, în primul rând în rândul „colonizatorilor” și „turiștilor” ruși, precum și al colaboratorilor locali”, se arată într-un comunicat al Asociația de Reintegrare din Crimeea.

„Deasupra mării, în zona Capului Khersones, apărarea aeriană continuă să doboare drone. Nu există niciun motiv de îngrijorare”, a scris, la rândul său, Mihail Razvozhaiev.

 Mai multe explozii au avut loc la Sevastopol în ultimele săptămâni. Autoritățile ruse au anunțat doar că au fost doborâte drone și au fost efectuate lovituri de apărare aeriană.

În regiunea Belgorod din Rusia, muniția arde, iar populația este evacuată, în timp ce autoritățile locale susțin că afirmând că explozia a fost cauzată de căldură și de „efectul de lupă”, informează Ukrainska Pravda. 

„Ca urmare a vremii calde (efectul de lupă a funcționat), în zona satului Timonovo, a avut loc arderea spontană a muniției, pe care pompierii încă nu au reușit să o neutralizeze”, a declarat, pe Telegram,  Viaceslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod.

Oficialul rus a spus că deflagrația nu a produs victime dar că „pentru a asigura siguranța rezidenților, șeful districtului Valuiski a organizat transportul și cazarea rezidenților în sanatoriul Krasnaia Poliana”.

„Unii dintre săteni au plecat singuri să locuiască cu rudele din alte aşezări. Țin situația sub control personal, serviciile operaționale lucrează la fața locului”, și-a încheiat mesajul Viaceslav Gladkov.

Noua explozie vine după ce alte două sate din regiunea Belgorod au fost evacuate joia trecută după izbucnirea unui incendiu puternic la un depozit de muniții.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a acuzat marţi Moscova că organizează adopţii ilegale în masă de copii ucraineni transferaţi din zone ocupate spre Rusia, informează AFP.

„Rusia continuă să răpească copii de pe teritoriul ucrainean şi să aranjeze adopţia lor ilegală de către cetăţeni ruşi”, a precizat într-un comunicat ministerul ucrainean de externe.

„Mai mult de 1.000 de copii din Mariupol (n.r. – oraş-port din sud-estul Ucrainei căzut în mâinile armatei ruse) au fost daţi ilegal (n.r. – spre adopţie) unor străini la Tiumen, Irkutsk, Kemerovo şi în districtul Altai, în Siberia”, a afirmat ministerul ucrainean de externe.

În acest moment, peste 300 de copii ucraineni se află de asemenea în „instituţii specializate” din regiunea Krasnodar, susţine ministerul ucrainean de externe.

Aceste acţiuni ale Rusiei constituie o „încălcare gravă a Convenţiei de la Geneva” privind protecţia civililor în timpul războiului şi a convenţiei ONU asupra drepturilor copiilor, a acuzat ministerul ucrainean.

„Toţi copiii ucraineni transferaţi ilegal pe teritoriul rus trebuie să fie restituiţi părinţilor lor sau tutorilor lor legali”, a mai subliniat ministerul uceainean de externe.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a asigurat, marți, Ucraina de un sprijin suplimentar, care va dura atâta timp cât va fi nevoie.

„Suntem angajați în parteneriatul cu Ucraina, am ajutat la trecerea la standardele NATO. Iarna va fi grea și vedem că războiul este epuizant. Aceasta este o luptă de voință, de logistică, așa că trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina. O Ucraina puternică și stabilă este cheia securității euro-atlantice. Vom continua să fim alături de Ucraina atâta timp cât va fi necesar”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a asigurat că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este pe deplin solidară cu Ucraina, statele membre susțin suveranitatea și integritatea teritorială și dreptul de a-și apăra teritoriul național.

„NATO face parte din Grupul de Contact condus de SUA, care mobilizează sprijinul și îi încurajează activ pe lideri să furnizeze mai multe arme și echipamente cât mai repede posibil”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a declarat că în urmă cu opt ani, Federația Rusă a ocupat ilegal Crimeea, transformând-o într-unul dintre cele mai militarizate locuri de pe planetă, dar și o „rampă de lansare” a agresiunii asupra Ucrainei.

Ucrainenii au bombardat marți sediul administrației locale din centrul orașului Donețk controlat de separatiști, cu arme furnizate de Occident, informează agenția rusă de presă TASS.

Potrivit unui comunicat transmis de administrația rusă, șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk, Denis Pușilin, nu a fost rănit în urma exploziei. „Șeful este într-un loc sigur, nu a fost rănit”, a transmis administrația rusă din Donețk în comunicat.

În schimb, trei persoane au fost ucise marți într-o serie de lovituri asupra orașului Donețk, care se află sub controlul separatiștilor susținuți de ruși din 2014, a declarat primarul din Donețk, instalat de Rusia, într-o postare pe canalul său Telegram.

Un oficial separatist a declarat că cel puțin unul dintre obuzele folosite în atac a fost tras de la un sistem de artilerie HIMARS fabricat în SUA, au informat agențiile de presă de stat ruse

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea încerca „ceva deosebit de urât” miercuri, de Ziua Independenței, când e marcată desprinderea Ucrainei de regimul sovietic, vizată fiind capitala Kiev, informează Reuters.

„Ce va face Ucraina dacă vor lovi Kievul? Același lucru ca și acum. Pentru că pentru mine, ca președinte, și pentru fiecare ucrainean, Kiev, Cernihiv, Donbas, este același lucru. Ucrainenii trăiesc acolo. Și în Harkov, Zaporojie”, a spus Volodimir Zelenski.

„Dacă ne vor lovi, vor primi un răspuns, un răspuns puternic. Vreau să spun că în fiecare zi … acest răspuns va crește, va deveni din ce în ce mai puternic”, a declarat Volodimir Zelenski.

După ce Ucraina a respins ofensiva inamică de cucerire a capitalei în martie, Kievul a fost rar lovit de rachetele rusești.

Starea de spirit din oraș a fost calmă marți, cu mulți oameni plimbându-se pe străzi, dar semnele amenințării crescute se simțeau.

Autoritățile le-au transmis ucrainenilor să lucreze de acasă, acolo unde este posibil, de marți până joi, îndemnând, de asemenea, oamenii să ia în serios avertismentele de raid aerian și să caute adăpost atunci când sună sirenele.

Administrația orașului Kiev a interzis adunările publice mari până joi, temându-se că o mulțime de oameni care sărbătoresc ar putea deveni ținta unei lovituri cu rachete rusești.

Statele Unite au transmis marți că dețin informații că Federația Rusă va „intensifica” eforturile de a lansa lovituri împotriva infrastructurii civile și a instalațiilor guvernamentale ale Ucrainei în zilele următoare și și-au îndemnat cetățenii să părăsească țara din estul Europei, informează The Guardian.

„Departamentul de Stat are informaţii că Rusia îşi intensifică eforturile pentru a lansa atacuri asupra infrastructurii civile şi unităţilor guvernamentale din Ucraina zilele viitoare”, a precizat ambasada SUA la Kiev pe site-ul său, într-un mesaj de avertizare.

„Ambasada SUA le cere cetăţenilor americani să plece din Ucraina acum, folosind opţiunile de transport terestru privat aflate la dispoziţie, dacă pot face asta în siguranţă”, se mai precizează în atenţionare.

Mai multe detalii: Rusia va intensifica atacurile împotriva civililor pe măsură ce se apropie ziua independenței Ucrainei, avertizează SUA

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promis că va aduce „libertate Ucrainei și cetățenilor din Crimeea” și a promis că steagul ucrainean va arbora „acolo unde ar trebui să fie” în toate părțile ocupate în prezent ale Ucrainei, potrivit The Guardian.

Într-un discurs de deschidere a unei conferințe internaționale privind Crimeea, liderul ucrainean a spus că Kievul va restabili dominația ucraineană asupra regiunii anexate Rusiei. 

„Pentru a depăși teroarea, este necesar să obțineți victoria în lupta împotriva agresiunii ruse. Este necesar să se elibereze Crimeea. Aceasta va fi resuscitarea legii și ordinii mondiale.Prin urmare, trebuie să eliberăm și Crimeea de ocupație. A început în Crimeea și se va termina în Crimeea”, a spus liderul ucrainean.

Palatul Parlamentului va fi iluminat, marţi şi miercuri, în culorile drapelului Ucrainei, respectiv albastru şi galben, pentru a marca Ziua Drapelului de Stat, marcată pe 23 august, şi Ziua Independenţei, sărbătorită pe 24 august, potrivit unui comunicat de presă al Camerei Deputaţilor, citat de News.ro.

Conform sursei citate, prin iluminarea clădirii Parlamentului, România îşi arată solidaritatea cu statul vecin, afectat de războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva sa.

Biroul ONU pentru drepturile omului şi-a exprimat marţi îngrijorarea cu privire la planurile separatiştilor proruşi susţinuţi de Rusia de a-i judeca, posibil în câteva zile, la Mariupol (sud-estul Ucrainei), pe prizonierii de război ucraineni de la combinatul siderurgic Azovstal, afirmând că un astfel de proces ar putea constitui în sine o crimă de război, potrivit The Guardian.

Oficialii pro-ruși par să instaleze cuști metalice într-o hală din Mariupol, ca parte a planurilor de a înființa ceea ce ei numeau un „tribunal internațional”, potrivit lui Ravina Shamdasani, purtătorul de cuvânt al biroului pentru drepturile ONU.

ONU „foarte îngrijorată” de procesele planificate ale soldaților ucraineni capturați la MariupolONU s-a declarat „foarte îngrijorată” de planurile autorităților susținute de Rusia de a organiza procese pentru soldații ucraineni capturați la Mariupol, spunând că un astfel de proces ar putea în sine constituie o crimă de război

„Privarea intenționată a unui prizonier de război de dreptul la un proces echitabil echivalează cu o crimă de război din partea Rusiei”, a spus ea, adăugând că prizonierii de război ucraineni au dreptul la protecție conform Convențiilor de la Geneva.

Secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare din Ucraina, Oleksii Danilov, a declarat marţi că asasinarea Dariei Dughina, fiica ideologului ultranaţionalist rus Aleksandr Dughin, a fost o „execuţie săvârşită de serviciile secrete ruse, Ucraina neavând nimic de a face cu aceasta”, potrivit Ukrayinska Pravda.

Într-o declaraţie pentru postul public al televiziunii ucrainene Kanal 24, preluată de agenţii de presă locale, Danilov a negat acuzaţiile serviciilor secrete ruse care au atribuit Ucrainei responsabilitatea pentru moartea Dariei Dughina, jurnalistă şi politolog, care împărtăşea ideile conservatoare ale tatălui său.

„Nu ne-a interesat deloc această persoană (Dughina), chiar era fără importanţă pentru noi. FSB (Serviciul Federal de Securitate) este cel care a făcut-o, iar acum va spune că cineva dintre ai noştri este implicat”, a tranmis Danilov.

El a mai spus că Daria Dughina şi tatăl ei au criticat ceea ce Rusia numeşte drept „operaţiune militară specială” în Ucraina pentru că li s-ar fi părut că aceasta se prelungeşte prea mult, iar „serviciile secrete ruse au început să-i elimine pe cei care critică succesele” militare ale Rusiei în războiul din Ucraina.

„Serviciul nostru de securitate nu are nimic de a face cu aceasta”, a subliniat secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare din Ucraina.

Un total de 33 de nave de marfă care transportau aproximativ 719.549 de tone de produse alimentare au părăsit Ucraina în cadrul unui acord negociat de Naţiunile Unite şi Turcia în vederea deblocării porturilor maritime ucrainene, a anunţat Ministerul ucrainean al Agriculturii, relatează The Guardian.

Centrul Comun de Coordonare din Turcia, care monitorizează implementarea acordului, a estimat cantitatea totală de cereale şi produse alimentare exportate din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră, de când a fost încheiat acordul, la 721.449 de tone.

Exporturile de cereale ale Ucrainei au scăzut după ce Rusia şi-a lansat invazia pe 24 februarie şi i-a blocat porturile la Marea Neagră, ducând la creşterea preţurilor la alimente la nivel mondial şi stârnind temeri de penurie în Africa şi Orientul Mijlociu.

Trei porturi de la Marea Neagră au fost deblocate în baza acordului semnat pe 22 iulie de Moscova şi Kiev.

Compania nucleară de stat ucraineană Energoatom a anunțat marți că forțele rusești au adus încă două transportoare blindate de trupe și șase camioane la centrala nucleară Zaporojie, situată în orașul ocupat de ruși Enerhodar, potrivit The Kyiv Independent.

În prezent, Rusia are peste 40 de echipamente militare la centrală, potrivit Energoatom. De asemenea, Rusia a desfășurat acolo trupe suplimentare, a precizat compania.

În ultima perioadă, Rusia a efectuat lovituri de artilerie și aeriene în regiunea Zaporojie, acuză Statul Major General al Ucrainei, unde luptele din apropierea celei mai mari centrale nucleare din Europa ridică temeri privind un incident nuclear catastrofal.

Exporturile de mărfuri agricole cheie ucrainene au scăzut cu aproape jumătate de la începutul invaziei ruse la începutul acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, au arătat luni seara datele de la Ministerul ucrainean al Agriculturii, potrivit The Guardian.

Porturile maritime ucrainene au fost blocate de la începutul invaziei ruse la sfârșitul lunii februarie, lăsând o cantitate mare de culturi fie nerecoltate, fie distruse.

Exporturile agricole în perioada 24 februarie – 15 august a acestui an au scăzut la 10 milioane de tone de la aproximativ 19,5 milioane în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele ministerului. Se estimează că recolta de cereale din 2022 din Ucraina va scădea la aproximativ 50 de milioane de tone de la un record de 86 de milioane de tone în 2021.

La sfârșitul lunii iulie, trei porturi ucrainene de la Marea Neagră au fost deblocate în baza unui acord între Moscova și Kiev, intermediat de Națiunile Unite și Turcia. Dar chiar și cu porturile deschise, exporturile agricole ale Ucrainei sunt semnificativ mai mici decât înainte de conflict, când Ucraina exporta până la 6 milioane de tone de cereale pe lună.

Președintele polonez Andrzej Duda a ajuns la Kiev pentru a se întâlni cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

Cei doi lideri vor discuta despre situația actuală din Ucraina, sprijinul economic și umanitar și cooperarea bilaterală, potrivit canalului oficial de Twitter al lui Duda.

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a mai fost în Ucraina în luna mai.

Forțele rusești au lovit o centrală termică din orașul Mariupol, afirmă marți dimineață consilierul primarului orașului, Petro Andrușcenko, potrivit The Guardian.

„Rușii au aruncat în aer sala cazanelor. În loc să pregătească orașul pentru iarnă, ocupanții distrug chiar și rămășițele”, a scris Petro Andrușcenko pe canalul său de Telegram.

Pe rețelele de socializare circulă imagini video neconfirmate care ar arăta momentul în care instalația a fost lovită.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, Ned Price, nu a oferit evaluarea SUA cu privire la cine se află în spatele atentatului cu mașină-capcană care a ucis-o pe fiica ideologului rus Aleksander Dughin, spunând luni că nu are nimic de adăugat în afară de faptul că Ucraina a negat că este implicată în atac, relatează CNN.

În cadrul unui briefing de presă, Ned Price a declarat că SUA „condamnă fără echivoc atacurile împotriva civililor”.

Întrebat dacă Departamentul de Stat respinge acuzația Moscovei potrivit căreia Kievul s-ar afla în spatele atacului care a ucis-o pe Daria Dughina, Price a spus că nu are „nicio îndoială că rușii vor investiga acest lucru” și, de asemenea, că nu are „nicio îndoială că rușii vor prezenta anumite concluzii”.

„Tot ce pot spune de aici este că Ucraina a negat orice implicare”, a spus el, adăugând: „În ceea ce ne privește, condamnăm țintirea intenționată a civililor, oriunde” în lume.

Ucraina a demarat o nouă inițiativă menită să consolideze legăturile sale cu țările est-europene și baltice, a anunțat luni președintele Volodimir Zelenski, în obișnuitul său discurs său de seară, potrivit CNN.

„Un nou format diplomatic și de securitate, «Inițiativa de la Kiev», a fost fondat astăzi. Vecinii europeni ai Ucrainei participă deja la activitatea sa. Aceștia sunt Polonia, Ungaria, România, Slovacia și statele baltice. Vom implica treptat și alte țări. În formatul «Inițiativei de la Kiev», activitatea se desfășoară la nivelul consilierilor de politică externă ai șefilor de stat”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean a descris inițiativa ca fiind „o linie foarte promițătoare a activității noastre în direcția euro-atlantică”.

De asemenea, el a făcut apel la țările europene să adopte un al optulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, precizând: „Cu cât este mai lung intervalul dintre pachetele de sancțiuni, cu atât mai mare este obrăznicia Rusiei”.

În alocuțiunea sa, Zelenski a mai anunțat că s-au încheiat operațiunile de căutare în urma bombardării de către ruși, săptămâna trecută, a unei clădiri rezidențiale din Harkov.

Atât SUA, cât și UE au anunțat că nu sunt de acord cu ideea conform căreia tuturor cetățenilor ruși ar trebui să li se refuze viza pentru vizite în străinătate, relatează Sky News.

Volodimir Zelenski a declarat pentru Washington Post, la începutul acestei luni: „Cele mai importante sancțiuni sunt închiderea granițelor – pentru că rușii iau pământul altcuiva”.

Dar această măsură a fost respinsă în mod categoric de SUA și de UE. Potrivit Washingtonului, este necesar să fie menținute deschise căile de refugiu importante.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat: „SUA nu ar dori să închidă căile de refugiu și de siguranță pentru disidenții ruși sau pentru alte persoane vulnerabile la abuzurile împotriva drepturilor omului”.

„Am fost, de asemenea, clari că este important să tragem o linie de demarcație între acțiunile guvernului rus și politicile sale în Ucraina și poporul rus”, a precizat reprezentantul Departamentului de Stat.

Josep Borrell, șeful diplomației europene, a afirmat și el, luni, că se opune interzicerii totale a vizelor pentru ruși.

„Interzicerea intrării tuturor rușilor nu este o idee bună”, a declarat Borrell.

Soldații ucraineni din regimentul Azov care au fost luați prizonieri de ruși după bătălia pentru controlul orașului-port Mariupol susțin că au fost bătuți în timpul captivității, relatează Al Jazeera.

Soldații, care au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri, au declarat reporterilor în timpul unei conferințe de presă online că au văzut militari care au fost bătuți până li s-au rupt oasele.

„Ne-au dezbrăcat, ne-au forțat să ne ghemuim în timp ce eram dezbrăcați. Dacă vreunul dintre băieți ridica capul, începeau să-l bată imediat”, a declarat Denys Chepurko, un luptător din regimentul Azov care a fost grav rănit.

Chepurko a spus că a fost bătut în timpul interogatoriilor și că i s-a cerut să semneze o declarație prin care își denunța comandanții.

„Am spus că nu voi face asta – și au început să mă bată cu bâte, să mă amenințe cu moartea, să tragă”, a spus el. „Am văzut tipi care au fost aduși cu coaste rupte, într-o stare foarte gravă”, a precizat Chepurko.

Acuzațiile acestuia nu au putut fi verificate în mod independent, notează Al Jazeera.

Cel mai înalt oficial rus din orașul Sevastopol din peninsula Crimeea, anexată de Rusia, a anunțat că un sistem de apărare antiaeriană a fost declanșat în apropiere, după ce presa rusă a relatat că s-au auzit noi explozii în oraș, informează Al Jazeera.

Într-un comunicat postat pe aplicația de mesagerie Telegram, Mihail Razvozhayev, guvernatorul numit de ruși la conducerea Sevastopolului, a afirmat că un obiect a fost doborât.

Peninsula Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014, a fost zguduită de o serie de explozii în ultimele două săptămâni. Săptămâna trecută, Moscova a dat vina pe sabotori pentru o explozie la un depozit de muniții din nordul regiunii. Ucraina a lăsat să se înțeleagă că este implicată în aceste incidente, dar nu a revendicat în mod oficial responsabilitatea efectuării atacurilor.

Organizația Națiunilor Unite a anunțat luni că are o echipă de anchetă pregătită să investigheze atacul asupra închisorii ucrainene de la Olenivka – dar, deocamdată, o asemenea anchetă nu este posibilă, informează CNN.

În ciuda faptului că Rusia și Ucraina au solicitat o anchetă independentă, ONU consideră că situația din jurul închisorii nu este sigură, fără asigurări corespunzătoare din partea ambelor părți, pentru accesul inspectorilor săi.

Purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, a anunțat luni și alți membri care vor face parte din această echipă de anchetă. Alături de un locotenent-general de poliție din Brazilia, aflat în retragere, se află un diplomat din Islanda și un oficial de poliție din Niger.

Echipa de anchetă ar urma să stabilească faptele și să prezinte un raport Secretarului General al ONU.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la sfârșitul lunii iulie că atacul asupra închisorii din estul Ucrainei, controlată de separatiștii proruși, care s-a soldat cu moartea a cel puțin 50 de prizonieri, a fost „o crimă de război deliberată a rușilor”. În schimb, Rusia a acuzat Ucraina pentru efecutarea acestui atac.

Închisoarea de la Olenivka se află în partea din regiunea Donețk care este ocupată de opt ani de forțele separatiste. Închisoarea a fost folosită pentru încarcerarea mai multora dintre soldații ucraineni care s-au predat la uzina Azovstal din Mariupol în urmă cu câteva luni. CNN notează că nu a putut verifica în mod independent acuzațiile niciuneia dintre părți.

Rusia încearcă să determine Ucraina să participe la noi negocieri de pace pentru a câștiga timp să-și regrupeze forțele, astfel încât să poată lansa putea lansa o nouă ofensivă, a declarat luni un consilier prezidențial ucrainean, potrivit Al Jazeera.

De săptămâni întregi, Kremlinul „încearcă să convingă Ucraina să intre în negocieri”, a declarat Mihailo Podoliak pentru agenția de presă AFP, în contextul în care a șasea lună de război se apropie de sfârșit.

În timpul unor astfel de discuții, Moscova a dorit să „înghețe conflictul, păstrând în același timp status quo-ul în teritoriile ucrainene ocupate”, a adăugat el.

Rusia „își trimite propunerile prin diverși intermediari”, a spus Podoliak, fără a-i numi, precizând că în prezent Kievul nu are niciun contact politic cu Rusia.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat luni că Rusia continuă să mențină forțe substanțiale în Briansk și Kursk, regiunile de graniță ale Rusiei cu Ucraina, relatează The Kyiv Independent.

Conducerea armatei ucrainene mai susține, în actualizarea zilnică a operațiunilor de pe front, că Moscova își păstrează prezența militară de la nord de Ucraina pentru a forța Kievul să mențină trupe la frontiera cu aceste regiuni, departe de principalele teatre de operațiuni, din estul și sudul țării.