LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 19 | Nouă civili uciși după un bombardament în Rivne. 160 de mașini au ieșit din Mariupol, dar zeci de mii de oameni rămân captivi în orașul asediat

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, s-a întâlnit luni cu omologul său chinez, Yang Jiechi, în capitala Italiei, unde au discutat în contextul informațiilor potrivit cărora Rusia a cerut Chinei arme pentru a-și consolida invazia în Ucraina, relatează CNN și The Guardian.

„Avem îngrijorări cu privire la alinierea Chinei cu Rusia în acest moment, iar consilierul pentru securitate națională a fost direct cu privire la aceste preocupări și la potențialele implicații și consecințe ale anumitor acțiuni”, a declarat un înalt oficial al administrației americane, descriind drept „foarte sinceră” și „intensă” sesiunea de discuții care a durat șapte ore.

„Comunicăm direct și în mod privat Chinei preocupările noastre cu privire la tipurile de sprijin pe care alte țări l-ar putea oferi Rusiei”, a adăugat oficialul.

În cadrul întâlnirii, Sullivan și Yang au discutat și despre gestionarea crizelor și Coreea de Nord.

Washingtonul are informații care sugerează că Beijingul și-a exprimat o oarecare deschidere pentru a oferi Moscovei asistența militară și financiară, au declarat pentru CNN un oficial occidental și un diplomat american.

Recomandări

Mizele partidelor la primul tur al prezidențialelor. PNL, între deschiderea șampaniei și noaptea cuțitelor lungi

China a negat că a primit o solicitare de sprijin din partea Rusiei.

La câteva zile după invazia Rusiei în Ucraina, Kievul a dat în judecată Moscova la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga, acuzând „manipularea conceptului de genocid pentru a justifica agresiunea” împotriva fostei republici sovietice, după cum afirma atunci președintele ucrainean, Volodirmir Zelenski.

Curtea Internațională de Justiție urmează să se pronunțe miercuri, 16 martie, în acest caz, potrivit The Guardian, care citează AFP.

Ucraina ”acuză Rusia că a încercat în mod ilegal să-și justifice războiul în baza unei convenții internaționale, pretinzând în mod fals că Ucraina a comis genocid în regiunile deținute de separatiști pro-ruși”, notează agenția internațională de presă.

Reprezentanții Rusiei nu s-au prezentat la o audiere la tribunalul ONU pe 7 martie.

CIJ a fost înființată după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a se pronunța în privința disputelor dintre statele membre ONU, în principal pe baza tratatelor și convențiilor.

Deși hotărârile sale sunt obligatorii, nu are mijloace reale de a le pune în aplicare, notează sursa citată.

Recomandări

Elena Lasconi și George Simion, umăr la umăr în turul 2 la alegerile prezidențiale, susține un nou sondaj USR. Pe ce loc este Nicolae Ciucă

Cazul este separat de o anchetă privind crimele de război din Ucraina lansată de Curtea Penală Internațională (ICC), un tribunal internațional diferit, interguvernamental, cu sediul tot la Haga, care judecă de obicei persoane acuzate de crime de război.

Marina Ovsiannikova, directorul de programe de la Pervîi Canal, post național de televiziune controlat de stat, a intrat în studio în timp ce erau prezentate știrile și a afișat un banner pe care scria „Nu războiului”.

„Nu războiului. Opriți războiul! Nu credeți în propagandă. Aici sunteți mințiți”, este mesajul afișat pe pancarta cu care ea a intrat în studio.

Momentul a a devenit viral pe rețelele de socializare, iar mai mulți jurnaliști au identificat-o pe protestatară drept jurnalista Marina Ovsianikova, director de programe al postului.

”Ce se petrece acum în Ucraina e o crimă. Iar Rusia e strat agresor. Iar cel care face asta este un singur om, Vladimir Putin. (…) Din păcate, în ultimii ani am lucrat la Pervîi Kanal (Canalul 1). Și mi-e rușine că am făcut asta, că am făcut propagandă, că am zombificat poporul rus”, a declarat ea într-un clip video publicat înainte de momentul din studio.

Recomandări

Moscova a explicat cum i-a avertizat pe americani cu 30 de minute înainte că vor ataca Ucraina cu o rachetă Oreșnik: „Au înțeles declarația președintelui rus”

Mai multe detalii: „Nu credeți în propagandă. Sunteți mințiți”. O jurnalistă a intrat în studio în timpul știrilor live de la cea mai mare televiziune din Rusia, cu un mesaj antirăzboi

Corespondentul Fox News care a fost rănit în Ucraina este Benjamin Hall. Jurnalistul a fost spitalizat după ce a fost rănit în timp ce relata dintr-o zonă de lângă Kiev, a anunțat luni rețeaua americană de televiziune.

„Avem un nivel minim de detalii în acest moment, dar Ben este internat în spital, iar echipele noastre de la fața locului lucrează pentru a colecta informații suplimentare pe măsură ce situația evoluează rapid”, a declarat directorul executiv al Fox News, Suzanne Scott, într-o notă adresată angajaților postului.

„Siguranța întregii noastre echipe de jurnaliști din Ucraina și din regiunile învecinate este prioritatea noastră principală și de cea mai mare importanță. Acesta este un memento dur pentru toți jurnaliștii care își pun viața în pericol în fiecare zi pentru a transmite știrile dintr-o zonă de război”, a adăugat Scott.

Breaking: Fox says that correspondent Benjamin Hall has been hospitalized after being injured reporting in Ukraine. pic.twitter.com/KYoqv6P1Ok

— Oliver Darcy (@oliverdarcy) March 14, 2022

Un convoi umanitar nu a reușit să ajungă luni în orașul asediat Mariupol, a anunțat un reprezentant al Președinției ucrainene, potrivit New York Times și Reuters. Kievul acuză forțele ruse că blochează accesul în oraș.

Convoiul transportă provizii vitale și include și autobuze pentru evacuarea civililor.

Potrivit biroului președintelui ucrainean, convoiul este blocat la aproximativ 65 de kilometri de oraș.

De mai bine de două săptămâni, civilii din Mariupol sunt captivi în orașul-port de la Marea Azov, asediat de forțele Rusiei, și au rămas fără încălzire, electricitate și apă curentă.

Totuși, cel puțin 160 de mașini au părăsit orașul luni, într-o prima încercare reușită de a evacua civilii pe un coridor umanitar.

Până acum, aproximativ 150.000 de persoane au fost evacuate prin coridoarele umanitare, a precizat un înalt responsabil al Preşedinţiei ucrainene, Kirilo Timoşenko.

Nu au loc discuții despre posibilitatea unei întâlniri între Vladimir Putin și Joe Biden, transmite agenția de știri rusă TASS, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit The Guardian.

Precizarea vine în contextul în care în presa americană a apărut informația conform căreia președintele SUA ar urma să călătorească în Europa în următoarele săptămâni pe fondul războiului din Ucraina.

Un oficial american a spus că Bruxellesul este luat în considerare ca o posibilă destinație a liderului american. Casa Albă explorează, de asemenea, o posibilă oprire în Polonia, precum și în alte locuri din Europa, potrivit unei surse CNN.

De asemenea, Kremlinul a transmis, luni, că Rusia nu a primit încă o solicitare ca președintele Vladimir Putin să aibă o conversație telefonică cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, potrivit BBC.

Anterior, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președinției ruse a declarat că nu este exclusă o întâlnire între cei doi lideri.

Volodimir Zelenski a solicitat o întâlnire cu Putin, afirmând că aceasta ar fi singura modalitate de a pune capăt războiului.

Jurnalistul de la postul american Fox News a fost rănit în timp ce relata de lângă capitala ucrainană Kiev.

John Roberts, co-prezentator al emisunii America Reports, a anunțat în direct că există „foarte puține detalii, dar echipele de pe teren lucrează din greu pentru a încerca să adune mai multe date despre ceea ce s-a întâmplat”, potrivit BBC.

BREAKING: @johnrobertsFox reports that „a Fox News journalist has been injured while newsgathering outside of Kyiv.” pic.twitter.com/Oi9l5O0f65

— Mediaite (@Mediaite) March 14, 2022

La rândul său, procurorul general al Ucrainei Irina Venediktova a declarat că un jurnalist occidental a fost rănit astăzi și este îngrijit de medicii ucraineni, notează Ukrainska Pravda.

Anunțul despre rănirea corespondentului Fox News vine după ce jurnalistul și realizatorul de film american Brent Renaud, în vârstă de 50 de ani, a fost împușcat și ucis în orașul ucrainean Irpin, informația fiind confirmată la sfârșitul săptămânii trecute.

Iar pe 1 martie, corespondentul Sky News Stuart Ramsay a fost rănit tot în apropiere de Kiev, iar cameramanul Richie Mockler a fost nimerit de două ori în vesta antiglonț.

Mai multe detalii: Procurorul general din Ucraina: Un jurnalist britanic care relata din zona frontului a fost rănit grav

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a vorbit despre noi lovituri punctuale care să vizeze „bazele militare” și „locurile de antrenament ale mercenarilor străini ai Ucrainei”, relatează Ukrainska Pravda.

„Forțele Armate ale Federației Ruse vor lua măsuri prompte pentru dezafectarea întreprinderilor complexului industrial de apărare al Ucrainei, care produc, repară și restaurează armele folosite de naționaliști pentru a comite crime de război”, a declarat Igor Konașenkov, invocând o presupusă lovitură cu rachete ucrainene în Donețk, regiunea controlată de ruși.

Konașenkov a transmis ucrainenilor care lucrează în aceste întreprinderi sau locuiesc în apropiere să părăsească zonele.

„Știm unde se află mercenarii străini în Ucraina. Aceștia vor continua să fie vizați, cum s-a întâmplat la poligonul militar Iavoriv, pe 13 martie”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Mai multe detalii: Ministerul rus al Apărării anunță noi lovituri „fără milă” asupra „mercenarilor Ucrainei”

Prim-ministrul israelian, Naftali Bennett, a vorbit din nou luni cu președintele rus Vladimir Putin, continuând eforturile Israelului de mediere în conflictul dintre Rusia și Ucraina.

Apelul telefonic dintre cei doi oficiali a durat 90 de minute și s-a concentrat pe posibilitatea unei încetări a focului, a declarat un oficial israelian de rang înalt, citat de New York Times.

Discuția cu liderul de la Kremlin vine după o convorbire telefonică purtată de Bennett cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, sâmbătă seara.

Forțele ruse care se deplasează pe Kiev nu au progresat în mod apreciabil în weekend, a declarat un înalt oficial american din domeniul apărării în timpul unei conferințe, relatează CNN.

Ucraina continuă să apere orașul sudic Mariupol, deși acesta rămâne izolat. De asemenea, forțele ruse nu s-au apropiat de orașul Mykolaiv, mai notează sursa citată.

Totodată, un oficial SUA a declarat că Rusia nu a atins „superioritatea aeriană asupra întregii Ucraine”.

Pentru că spațiul aerian este „dinamic”, există „momente și locuri” în care Rusia sau Ucraina „au mai multă dominație”, a adăugat oficialul.

„Deși nu au atins superioritatea aeriană, (rușii – n.r.) cu siguranță au mai multe mijloace la dispoziție și zboară de mai multe ori pe zi decât ucrainenii”, a mai spus acesta.

Autoritățile ucrainene au negat acuzațiile Rusiei conform cărora o rachetă ucraineană ar fi explodat în orașul Donețk, controlat de separatiști, ucigând 20 de civili, relatează The Guardian.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, a declarat luni că „o rachetă Tochka-U de fabricație sovietică a lovit partea centrală a orașului estic Donețk”, după ce a fost interceptată de forțele rebelilor pro-ruși.

Potrivit separatiștilor, citați de agenția de presă rusă TASS, fragmente ale rachetei au aterizat în centrul orașului, ucigând 20 de persoane. Alți 28 de civili, inclusiv copii, au fost grav răniți de rachetă, a adăugat Konașenkov, descriind atacul drept „crimă de război”.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Leonid Matiuhin, a negat acuzațiile, afirmând că racheta era una rusească.

„Este fără îndoială o rachetă rusească sau o altă muniție, nici măcar nu are rost să vorbim despre asta”, a spus Matiuhin.

Afirmațiile oficialilor din Rusia și Ucraina nu au putut fi verificate independent.

Cel puțin nouă persoane au fost ucise și alte nouă au fost rănite luni într-un atac aerian asupra unui turn de televiziune din regiunea Rivne, din nord-vestul Ucrainei, a declarat guvernatorul Vitali Koval, citat de BBC.

Atacul a avut loc în satul Antopi, iar potrivit guvernatorului, două rachete au lovit turnul de televiziune și o clădire administrativă din apropiere.

„Sunt încă oameni sub dărâmături”, a precizat oficialul într-o postare online.

Mai multe detalii: Imagini după atacul cu rachete de la Rivne, unde turnul de televiziune a fost distrus. Cel puțin 9 oameni au fost uciși

Vorbind despre consecințele războiului din Ucraina, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că acest conflict riscă se se traducă într-un „uragan al foametei” în multe ţări, potrivit AFP, citată de Agerpres.

„Ucraina este în flăcări” şi „ţara este pe punctul de a fi decimată în faţa ochilor lumii”. „Trebuie să facem tot posibilul pentru a evita un uragan al foametei şi prăbuşirea sistemului alimentar mondial”, a spus șeful ONU, la New York.

În total, „45 de ţări africane şi ţări mai puţin dezvoltate importă cel puţin o treime din grâul lor din Ucraina sau Rusia – 18 dintre aceste ţări importă cel puţin 50%”, a precizat Guterres.

Totodată, secretarul general al ONU a declarat că decizia lui Vladimir Putin de a ordona ca forțele nucleare ruse să fie puse în alertă maximă este o „dezvoltare înfricoșătoare”, notează The Guardian.

Perspectiva cândva „de neconceput” a unui conflict nuclear a revenit în sfera posibilităților, a avertizat Antonio Guterres.

El a adăugat că ONU va aloca încă 40 de milioane de dolari din fondul său central de răspuns la urgență pentru a intensifica ajutorul umanitar pentru Ucraina.

Fondurile vor ajuta la aprovizionarea Ucrainei cu alimente, apă, medicamente și alte provizii vitale, precum și la furnizarea de asistență în numerar celor care au nevoie.

Mai multe detalii: Secretarul general al ONU, despre consecinţele războiului din Ucraina: „Trebuie să facem tot posibilul pentru a evita un uragan al foametei”

Slovacia are un sistem de apărare antiaeriană S-300, de producţie sovietică. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, care va ajunge în această săptămână în Slovacia, ar urma să discute cu premierul Eduard Heger despre varianta trimiterii sistemului de apărare antiaeriană în Ucraina, relatează agenţiile Reuters şi TASR , citate de Agerpres.

Ideea nu este susținută de opoziția de la Bratislava.

Mai multe detalii: Slovacia ar putea trimite Ucrainei sistemul său de apărare antiaeriană S-300

Prim-ministrul ucrainean Denis Şmihal spune că Vladimir Putin a început un „război pe scară largă” în centrul Europei care „poate deveni un al treilea război mondial”, relatează The Guardian. Șeful Guvernului de la Kiev s-a adresat luni Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în locul președintelui Volodimir Zelenski, care a renunțat la discursul său, invocând „circumstanțe urgente, neprevăzute”.

Premierul ucrainean a cerut membrilor Consiliului să aprobe o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei „pentru a apăra întreaga Europă”.

”Cerem închiderea cerului deasupra Ucrainei de dragul a milioane de oameni din Ucraina. De dragul securității europene și mondiale”, a spus Şmihal.

În același discurs, oficialul de la Kiev a mulțumit „din adâncul inimii” Poloniei, Slovaciei, Ungariei, României, Moldovei, Lituaniei și altor țări europene pentru sprijinul acordat și pentru adăpostirea ucrainenilor care au fugit de război și violență.

Premierul a mai spus că forțele ruse „se comportă ca teroriști”, adăugând că lumea „și-a deschis în sfârșit ochii” asupra intențiilor reale ale lui Vladimir Putin și că Rusia a încălcat drepturile și libertățile fundamentale de când a invadat Ucraina.

”Bombardează școli, grădinițe, spitale. Ucid copii. Iau ostatici. Răpesc reprezentanți ai autorităților locale. Torturează civili”, a spus Șmihal despre forțele ruse.

Totodată, prim-ministrul a acuzat Moscova că forțează locuitorii din Crimeea să servească în forțele armate ruse.

În acest context, Denis Șmihal a cerut Consiliului Europei să elimine Rusia din rândurile sale, în ceea ce ar fi o premieră istorică la organismul pentru drepturile omului, notează The Guardian.

”Dreptul la viață este unul dintre drepturile fundamentale-cheie și astăzi, în centrul Europei, acest drept este încălcat în fiecare minut și în fiecare secundă”, a declarat Șmihal, adăugând că Rusia nu poate rămâne „în această familie unică europeană în care viața umană este cea mai mare valoare”.

Compania de energie nucleară din Ucraina, Energoatom, anunță că forțele ruse ”aruncă în aer muniție” la centrala Zaporojie, precizând că încă nu este clar dacă nivelurile radiațiilor au fost afectate de la explozii, relatează The Kyiv Independent, citat de The Guardian și BBC.

”Compania de energie nucleară administrată de stat a Ucrainei a declarat pe 14 martie că explozivii au fost detonați lângă reactorul principal al centralei ucrainene controlate de ruși și că sunt planificate noi explozii”, transmite publicația ucraineană într-un mesaj pe Twitter.

⚡️Energoatom: Russian troops blew up explosives at Zaporizhzhia nuclear plant.

Ukraines state-run nuclear energy company said on March 14 that the explosives had been blown up near the Russian-controlled Ukrainian plants main reactor and that further explosions are planned.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 14, 2022

Anterior, Parlamentul de la Kievului anunțase că trupele ruse plănuiesc să înceapă „eliminarea” de muniție în fața centralei Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Rusia a preluat controlul centralei pe 4 martie, după ce a aceasta fost lovită de bombardamente.

Situată la aproximativ 550 km sud-est de capitala Kiev, pe malul râului Nipru, centrala generează aproximativ 20% din toată energia electrică din Ucraina.

Casa Albă ia în considerare posibilitatea ca președintele Joe Biden să călătorească în Europa în următoarele săptămâni, pe fondul invaziei ruse în Ucraina, potrivit unor oficiali americani, citați de CNN și NBC News.

Deplasarea liderului de la Casa Albă în Europa ar avea ca scop liniștirea aliaților americani din această zonă.

Nicio călătorie a lui Joe Biden nu a fost încă anunțată oficial de Washington.

Un oficial american, citat de NBC, a declarat că Biden ar putea merge la Bruxelles, unde se află sediul NATO și principalele instituții ale UE.

Călătoria lui Biden ar urma să aibă loc după ce în ultima perioadă mai mulți oficiali americani de top au venit în Europa, inclusiv vicepreședintele american Kamala Harris și secretarul de stat al SUA Antony Blinken.

Mai multe detalii: CNN: Discuții la Casa Albă despre o posibilă vizită a președintelui Joe Biden în Europa

Casa al cărei proprietar ar fi miliardarului rus Oleg Deripaska a fost ocupată de un grup de persoane care s-au autointitulat anarhişti. Deripaska, a cărui proprietate se află în Piața Belgrave din centrul Londrei, figurează pe lista rușilor sancționați de Marea Britanie, relatează Reuters și The Guardian.

Potrivit The Guardian, ar fi vorba despre cinci persoane, dintre care două provin din estul Europei, dar nu din Ucraina, și care afirmă că simt că și țările lor sunt amenințate de Vladimir Putin.

Ocupanții conacului au afișat pe fațada clădirii un banner cu mesajul „Această proprietate a fost eliberată”.

„Voi ocupați Ucraina, noi vă ocupăm”, este un alt mesaj transmis oligarhilor ruși de persoanele care au pătruns în clădire.

„Prin ocuparea acestui conac, vrem să arătăm solidaritate cu poporul Ucrainei, dar și cu poporul Rusiei care nu a fost niciodată de acord cu această nebunie”, a adăugat grupul care a ocupat casa lui Deripaska.

Polițiștii londonezi încearcă să-i alunge pe ocupanți din conacul oligarhului rus.

Această zonă a Londrei a fost supranumită „cartierul oligarhilor” în condițiile în care mulți ruși bogați au cumpărat proprietăți aici, foarte aproape de Palatul Buckingham.

Deripaska este un magnat al aluminiului și se numără printre oligarhii ruși supuși sancțiunilor guvernului britanic săptămâna trecută.

The mansion of oligarch Deripaska in #London. pic.twitter.com/rb5KsbyZHN

— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

Compania farmaceutică americană Pfizer transmite luni că oprirea ”voluntară a fluxului de medicamente către Rusia ar fi o încălcare directă a principiului nostru fundamental de a pune pacienții pe primul loc”. Pfizer precizează însă că toate profiturile obținute de filiala din Rusia vor fi donate pentru sprjinirea poporului ucrainean, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

”Comunitatea internațională a implementat sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei. Ca în toate cazurile anterioare, din motive umanitare, medicamentele au fost excluse de la aceste sancțiuni. Pfizer a concluzionat că o pauză voluntară a fluxului de medicamente către Rusia ar fi o încălcare directă a principiului nostru fundamental de a pune pacienții pe primul loc. Încheierea livrării de medicamente, inclusiv a terapiilor pentru cancer sau cardiovasculare, ar cauza suferințe semnificative ale pacienților și potențiale pierderi de vieți, în special în rândul copiilor și persoanelor în vârstă”, se menționează în comunicatul companiei.

Reprezentanții Pfizer precizează că menținerea furnizării de medicamente către Rusia nu înseamnă că grupul farmaceutic va continua să facă afaceri ”ca de obicei” cu Moscova.

”Pfizer va dona toate profiturile filialei noastre din Rusia unor cauze care oferă sprijin umanitar direct poporului Ucrainei. Aceasta se va adăuga tuturor celorlalte donații anunțate recent de la Pfizer către Ucraina”, transmite compania americană.

Totodată, Pfizer anunță că nu va mai începe noi studii clinice în Rusia și nu va mai recruta noi pacienți în studiile clinice în curs de desfășurare pe teritoriul Rusiei.

Potrivit celui mai recent bilanț al victimelor războiului din Ucraina, anunțat de ONU, cel puțin 636 de civili ucraineni au murit, inclusiv 46 de copii, relatează New York Times.

De asemenea, 1.125 de civili au fost răniți, inclusiv 62 de copii, mai transmit reprezentanții Organizației Națiunilor Unite, precizând că bilanțul real al victimelor este probabil mult mai mare.

Potrivit datelor anunțate de Kiev, bilanțul morților în rândul civililor este mult mai mare. Doar în Mariupol, autoritățile estimează că aproape 2.100 de persoane au fost ucise în urma atacurilor forțelor ruse.

De asemenea, procuratura generală ucraineană, a anunțat luni că 90 de copii au murit și alți peste 100 au fost răniți în Ucraina de la începutul invaziei ruse.

Igor Ivanov, ministru de Externe în primul mandat prezidențial al lui Vladimir Putin, a semnat un apel adresat tuturor părților implicate în războiul din Ucraina, cerând revenirea la diplomație, relatează The Guardian.

În apelul semnat de fostul șef al diplomației ruse, părțile implicate în conflict sunt îndemnate să susțină o încetare a focului, să pună capăt astfel pierderilor „nejustificate” de vieți civile și să reducă „riscul dramatic de ridicat” al unui conflict nuclear.

În prezent președinte al Consiliului rus pentru Afaceri Internaționale, Igor Ivanov, a fost numit ministru de Externe în timpul fostului președinte Boris Elțîn în 1998 și a demisionat în 2004, la patru ani de la preluarea președinției de către Vladimir Putin.

Mai multe informații: Fostul ministru de Externe al lui Putin cere încetarea focului în Ucraina și revenirea la diplomație, pentru evitarea unui „risc nuclear dramatic de ridicat”

Unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui Vladimir Putin, șeful Gărzii Naționale, Viktor Zolotov, a declarat duminică, 13 martie, că ”operațiunea militară” – cum numește Rusia invazia în Ucraina – nu a decurs atât de repede pe cât și-a dorit Kremlinul, aceasta fiind cea mai puternică recunoaștere publică a unui oficial de la Moscova că lucrurile nu se desfășoară conform planului, relatează Reuters.

Vorbind în timpul unei slujbe religioase conduse de patriarhul Kiril, Viktor Zolotov a dat vina pentru progresul lent pe forțele de extremă dreapta ucrainene care ”se ascund în spatele” civililor.

”Aș vrea să spun că, într-adevăr, nu totul merge așa de repede pe cât ne-am dori. Dar ne îndreptăm spre obiectivul nostru pas cu pas și victoria va fi a noastră, iar această icoană va proteja armata rusă și va accelera victoria noastră”, a transmis Viktor Zolotov, care a fost în trecut șef al securității personale a lui Vladimir Putin.

Declarația lui Zolotov vine în contextul în care ministrul apărării Serghei Șoigu i-a spus vineri președintelui rus că „totul merge conform planului”.

Mai multe detalii: Reuters: Cel mai important aliat al președintelui Putin admite că războiul din Ucraina nu a decurs conform planului

Discuțiile prin videoconferință dintre delegațiile Ucrainei și Rusiei intră într-o „pauză tehnică” până marți, 15 martie, a anunțat consilierul prezidențial și negociatorul ucrainean Mykhailo Podoliak.

”O pauză tehnică a fost luată în negocieri până mâine. Pentru munca suplimentară în subgrupurile de lucru și clarificarea definițiilor individuale. Negocierile continuă…”, a scris Podoliak pe Twitter.

Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat drept ”dificile” discuțiile dintre cele două delegații.

„Discuțiile dificile continuă. Toată lumea așteaptă vești. În această seară vom raporta rezultatul”, precizase liderul de la Kiev într-un mesaj video.

Cea de-a patra rundă de discuții are loc în format de videoconferință, echipa ucraineană de negociatori aflându-se la Kiev.

A technical pause has been taken in the negotiations until tomorrow. For additional work in the working subgroups and clarification of individual definitions. Negotiations continue…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) March 14, 2022

Mai multe detalii: Negocierile Rusia – Ucraina prin videoconferință, în „pauză tehnică”. Vor fi reluate marți

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va susține, miercuri, 16 martie, un discurs video în fața Congresului american, potrivit potrivit unei scrisori trimise membrilor Camerei Reprezentanților și Senatului de Nancy Pelosi și Chuck Schumer, liderii din cele două camere ale Congresului, relatează CNN.

„Congresul, țara noastră și lumea sunt uluite de poporul Ucrainei, care a dat dovadă de un curaj, rezistență și determinare extraordinare în fața războiului neprovocat, vicios și ilegal al Rusiei”, se menționează în comunicat.

„Congresul rămâne neclintit în angajamentul nostru de a sprijini Ucraina în timp ce se confruntă cu agresiunea crudă și diabolică a lui Putin și de a adopta o legislație pentru a bloca și izola economia rusă, precum și pentru a oferi Ucrainei asistență umanitară, de securitate și economică. Așteptăm cu nerăbdare (…) discursul președintelui Zelenski în fața Camerei și Senatului, pentru a transmite sprijinul nostru poporului Ucrainei, deoarece apără cu curaj democrația”, se mai precizează în scrisoare.

Consiliul municipal din orașul Mariupol anunță că civilii pot să iasă din oraș printr-un coridor de evacuare și să se îndrepte către orașul Zaporojie, aflat sub control ucrainean, relatează CNN și The Guardian.

Peste 160 de mașini private au reușit să părăsească orașul-port de la Marea Azov și se îndreptau luni către Berdiansk, ocupat de forțele ruse, a transmis Consiliul municipal din Mariupol.

”Se știe că la ora 13.00 (aceeași oră și la București – n.r.) peste 160 de mașini private au reușit să plece”, au anunțat autoritățile din orașul din sudul Ucrainei.

Consilierul Petro Andriuşcenko a precizat, la rândul său, că începând cu ora 13.00, ora locală, „avem confirmarea regimului de încetare a focului” pe un coridor de evacuare pentru „transport privat de-a lungul rutei: Mariupol – Melekine – Portovske – Mangush – Berdiansk – Zaporojie”.

„Deocamdată, nu există dificultăți în trecerea prin punctele de control”, însă „nu putem garanta oficial securitatea pe acest coridor. Dar acesta este singurul coridor care are aprobare oficială și care chiar funcționează astăzi”, a adăugat oficialul local.

În ultima săptămână, eforturile repetate de evacuare a civililor din Mariupol au eșuat.

Mariupol are o populație de aproximativ 400.000 de locuitori. Nu se știe însă câți oameni au plecat înainte de invazia rusă și de încercuirea orașului.

Autoritățile ucrainene estimează că peste 2.500 de oameni au fost uciși până acum în Mariupol.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia ar putea să preia controlul complet al marilor orașe din Ucraina, precizând că țara sa are puterea militară necesară pentru a-și atinge toate obiectivele fără a avea nevoie de sprijinul Chinei, relatează Reuters.

„Ministerul Apărării al Federației Ruse, asigurând în același timp siguranța maximă a populației civile, nu exclude posibilitatea de a prelua sub control deplin centrele majore de populație”, a spus Dmitri Peskov.

Reprezentantul Președinției ruse a precizat și că unele dintre marile orașe ucrainene au fost deja încercuite de forțele rusești.

Anterior, oficialii de la Moscova declaraseră că Rusia nu intenționează să ocupe Ucraina.

Mai multe detalii: Kremlinul admite că Rusia ar dori să preia controlul deplin asupra marilor orașe din Ucraina

Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, spune că ar trebui crescută presiunea sancțiunilor la adresa Rusiei și a cerut un boicot global al companiilor internaționale care încă își mențin operațiunile pe teritoriul rus, relatează Reuters.

Kuleba a solicitat totodată ca porturile internaționale să interzică trecerea navelor rusești.

„Afacerile internaționale trebuie să părăsească Rusia, atât din motive morale, cât și practice”, a declarat ministrul ucrainean al Externelor, într-un briefing de presă de luni.

”Pentru cei aflați în străinătate, speriați să nu fie «atrași în al treilea război mondial». Ucraina ripostează cu succes. Avem nevoie să ne ajutați să luptăm. Oferiți-ne toate armele necesare. Aplicați mai multe sancțiuni împotriva Rusiei și izolați-o complet. Ajutați Ucraina să-l forțeze pe Putin să se îndrepte către eșec și veți evita un război mai mare”, a scris oficialul de la Kiev într-un mesaj publicat pe Twitter.

To those abroad scared of being ‘dragged into WWIII. Ukraine fights back successfully. We need you to help us fight. Provide us with all necessary weapons. Apply more sanctions on Russia and isolate it fully. Help Ukraine force Putin into failure and you will avert a larger war.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) March 14, 2022

În mai puțin de trei săptămâni de la începutul invaziei Rusiei, peste 2,8 milioane de oameni au fugit din Ucraina, potrivit agenției Națiunilor Unite pentru refugiați (UNHCR), relatează The New York TImes. Ei s-au îndreptat, în special, către cinci țări.

Polonia a primit cea mai mare parte a refugiaților, aproximativ 1,7 milioane de oameni. Cum numărul este așteptat să crească, președintele Andrzej Duda a cerut altor țări să ajute. „Dacă nu primim asistență internațională”, a spus el joi, într-o conferință de presă comună cu vicepreședintele american Kamala Harris, „acest lucru se va termina într-un dezastru pentru refugiați”.

Ungaria a primit peste 255.000 de refugiați, chiar dacă premierul Viktor Orban a avut mereu poziții apropiate de Kremlin și a adoptat o atitudine dură împotriva imigrației în timpul crizei anterioare a refugiaților din Europa.

Slovacia a primit peste 200.000 de refugiați și a acordat protecție temporară ucrainenilor, un statut care le oferă asistență medicală gratuită și permisiunea de a lucra.

Republica Moldova, cu o populație de mai puțin de 3 milioane de locuitori, a primit acum aproape 107.000 de oameni. Premierul Natalia Gavriliță a declarat că unul din opt copii din Moldova este acum refugiat.

România a primit aproape 85.000. Guvernul României a spus că toți copiii ucraineni de pe teritoriul României vor beneficia de dreptul la educație în școlile din toată țara.

Cel puțin două persoane au fost ucise și alte 10 au fost rănite în timpul bombardamentelor de luni din Snihurivka, situat la periferia orașului Mikolaev, potrivit autorităților locale.

Trei civili și șapte militari au fost răniți și au fost spitalizați, a adăugat Comunitatea Teritorială Unită Snihurivka.

Mikolaev se află de câteva zile sub asediul forțelor ruse, dar a rezistat până în prezent atacurilor. Ambele poduri care duc la Mikolaev au fost ridicate luni dimineață, potrivit echipei CNN de pe teren, închizând rutele principale de intrare în oraș, întrucat forțele ruse sunt prezente regiunile de nord și sud-est, înconjurând orașul.

Kremlinul a transmis că Rusia ar putea prelua controlul deplin asupra marilor orașe ucrainene și are suficientă putere militară pentru a-și îndeplini toate obiectivele în Ucraina, fără a avea nevoie de ajutor din partea Chinei.

„Rusia are propriul potențial independent de a continua operațiunea. După cum am spus, merge conform planului și va fi finalizat la timp și în întregime”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

El a subliniat că Rusia poate prelua singură controlul asupra celor mai mari orașe ucrainene.

Videoclipuri, geolocalizate de CNN, arată că mai multe persoane decedate pe o stradă din centrul orașului Donețk, precum și un număr mare de răniți. La fața locului pot fi văzute rămășițe ale unei rachete. De unde a venit și cine a tras nu este clar pentru moment.

„În acest moment, putem vorbi despre cel mai mare număr de victime civile în urma unei singure lovituri”, a declarat pentru televiziunea rusă liderul autointutulatei Republici Popyulare Donețk, Denis Pușilin.

„Aproximativ 20 de persoane [au murit], dar bilanțul este în curs de actualizare”, a spus el pentru Rusia 24, numind-o „crimă de război”.

O agenție locală de presă a citat și Cartierul General al Apărării Teritoriale a RPD care dă aceeași cifră.

Donețk este deținut de forțele separatiste susținute de Rusia și este capitala așa-numitei Republici Populare Donețk (RPD).

O rachetă rusească a lovit o unitate rezidențială care găzduiește persoane cu dizabilități intelectuale și de dezvoltare și afecțiuni de sănătate mintală din apropiere de Kiev, potrivit unui comunicat al Consiliului Regiunii Kiev.

Autoritățile ucrainene precizează că centru de îngrijire Pushcha-Vodicʹkomu a fost lovit duminică, fiind distrusă camera camera unde se afla centrala și morga centrului.

Clădirea rezidențială a fost, de asemenea, avariată în urma atacului, a spus consiliul, adăugând că la momentul bombardamentului, personalul și rezidenții centrului au fost evacuați într-un loc sigur.

Numărul de persoane care intră în România din Ucraina a scăzut semnificativ, sosirile zilnice fiind cu peste 50% mai reduse față de săptămâna trecută, potrivit Poliției de Frontieră Române.

Numărul noilor sosiți a scăzut de la aproximativ 30.000 pe zi săptămâna trecută la 14.000 duminică.

Peste 412.000 de cetăţeni ucraineni au sosit în România de la începutul invaziei ruse în urmă cu peste două săptămâni, arată datele Poliţiei de Frontieră. Dintre aceștia, doar aproximativ 80.000 au rămas pe teritoriul român.

Serviciile de urgență ucrainene au transmis că atacul aerian rusesc asupra unui bloc de apartamente din Kiev a ucis o persoană, rectificând astfel primul bilanț când au anunțat două decese, relatează BBC.

Trei persoane au fost transportate la spital și alte nouă au fost tratate la fața locului, după ce blocul de nouă etaje din districtul Obolon din Kiev a fost lovit. Autoritățile precizează că 15 rezidenți au fost salvați dintre dărâmături și 63 evacuați.

Bombardamentul din suburbia de nord a capitalei ucrainene a avut loc în această dimineață, în timp ce trupele ruse se apropie de Kiev.

Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, care conduce echipa de negociere a Ucrainei, a anunțat că au început discuții și a publicat și o imagine din biroul din care negociatorii ucraineni discută prin videoconferință cu delegații ruși.

„Părțile își exprimă activ pozițiile. Negocierea este în desfășurare, dar este dificilă. Motivul discordiei provine de la sistemele politice prea diferite.Ucraina vrea un dialog liber în cadrul societății și un consens obligatoriu. Rusia este pentru suprimarea propriei sale societăți”, a scris consilierul pe Twitter.

The parties actively express their specified positions. Communication is being held yet its hard. The reason for the discord is too different political systems. 🇺🇦 is a free dialogue within the society & an obligatory consensus. 🇷🇺 is an ultimatum suppression of its own society pic.twitter.com/O00fnCd1WP

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) March 14, 2022

Oleksiy Arestovych, consilier în biroul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, estimează că bombardamentele forțelor ruse asupra orașului Mariupol, din sudul țării, au provocat până acum peste 2.500 de morți.

„Peste 2.500 de oameni au fost uciși, conform rapoartelor oficiale ale autorităților orașului. Și aceasta este o catastrofă căreia lumea nu i-a acordat o evaluare adecvată”, a declarat Arestovych, citat de CNN. Bilanțul prezentat de oficial nu a fost verificat independent.

Consilierul prezidențial afirmă că armata ucraineană se opune cu succes forțelor ruse. „Ieri au învins o altă încercare de intrare cu blindatele în Mariupol, au luat prizonieri de război”, a spus el luni.

Citești și: VIDEO EXCLUSIV „E catastrofă, se bea zăpadă topită”. Apelul oamenilor din Mariupol, Ucraina, trimis prin rudele refugiate la București

A patra rundă de discuții dintre Ucraina și Rusia este pe cale să înceapă, potrivit negociatorului principal al Ucrainei.

Sesiunea va avea loc prin videoconferință, nu în persoană ca primele trei. Echipa ucraineană de negocieri se află la Kiev.

Negociatorul ucrainean, Mykhailo Podoliak, a postat un scurt videoclip pe Twitter în care spune:

„Negocieri. a 4-a rundă. Cu privire la pace, încetarea focului, retragerea imediată a trupelor și garanțiile de securitate. Discuție grea”, a scris Podoliak pe Twitter. „Deși Rusia își dă seama de prostia acțiunilor sale agresive, încă are o iluzie că 19 zile de violență împotriva orașelor pașnice din Ucraina este strategia corectă”.

Mai multe explozii puternice au putut fi auzite în toată capitala Ucrainei în jurul orei 11, potrivit CNN.

Acestea au fost cauzate, cel mai probabil, de bateriile ucrainene de apărare aeriană care vizează fie avioane rusești, fie rachete de croazieră, conform CNN.

Mai multe dâre de fum care se îndreptau spre cer puteau fi văzute din centrul Kievului.

Nouăzeci de copii au fost uciși și peste 100 de răniți în Ucraina de când Rusia a invadat pe 24 februarie, a anunțat luni procuratura generală ucraineană.

„Cel mai mare număr de victime se află în regiunile Kiev, Harkov, Donețk, Cernihiv, Sumi, Herson, Mikolaev și Jîtomir”, se arată într-un comunicat.

Rusia neagă că a vizat civili în ceea ce numește o „operațiune specială” de demilitarizare și „deznazificare” a Ucrainei.

Un coridor terestru a fost stabilit între Crimeea și Donbas, potrivit agenției de știri de stat ruse RIA Novosti. CNN nu a putut verifica în mod independent relatarea din mass-media de stat rusă.

În relatarea sa, agenția de presă l-a citat pe vicepremierul din Crimeea, Georgiy Muradov, care este reprezentantul permanent al Republicii Crimeea în subordinea președintele Rusiei

Potrivit RIA, coridorul oferă o rută strategică care leagă Crimeea de Mariupol, care este în prezent înconjurat de trupele ruse.

Coridorul terestru ar permite trupelor din Crimeea să își unească forțele cu rebelii susținuți de Rusia din autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD), precum și să le ofere forțelor susținute de Rusia acces la orașele-port cheie de-a lungul Mării Azov.

Medicamente și echipamentul medical necesar cu disperare, inclusiv truse de prim ajutor, ajung în Ucraina pentru a sprijini un sistem de sănătate care se confruntă cu o penurie de provizii pe fondul invaziei rusești, a declarat Organizația Mondială a Sănătății.

Lanțurile de aprovizionare au fost grav afectate de război, mulți distribuitori au fost eliminati, unele stocuri nu sunt la îndemână din cauza operațiunilor militare, proviziile de medicamente sunt epuizate, în timp ce spitalele se luptă să îngrijească și bolnavii și persoanele rănite de război.

OMS a lucrat cu parteneri pentru a atenua lipsa de echipamente și medicamente esențiale, cum ar fi oxigen și insulina, materiale chirurgicale, anestezice și truse de transfuzie.

Ajutorul oferit de OMS include generatoare de oxigen, generatoare electrice, defibrilatoare, monitoare, medicamente pentru anestezie, săruri de rehidratare, tifon și bandaje.

Un purtător de cuvânt al ministerului chinez de externe a respins luni afirmațiile oficialilor americani conform cărora Rusia a cerut Beijingului echipament militar pentru campania sa în Ucraina.

Oficialul a catalogat afirmațiile drept o „dezinformare” din partea Statelor Unite.

Fabrica de avioane Antonov, din nordul Kievului, a fost lovită de bombardamentele rusești, spun autoritățile din capitală citate de BBC.

Antonov, cunoscut și sub numele de Hostomel, este cel mai important aeroport internațional de marfă al Ucrainei, precum și o bază aeriană militară cheie. După ce inițial, autoritățile transmiteau că aeroportul a fost lovit, ele au revenit și au precizat că fabrica de avioane din apropriere a fost cea lovită.

Videoclipurile neverificate de pe rețelele de socializare arată un val gros de fum care se ridică de deasupra aeroportului.

The Antonov aviation industry plant in #Kyiv is on fire. pic.twitter.com/Wtc02RLLJb

— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

Imaginile cu femeia însărcinată transportată pe o targă au devenit un simbol al atacului asupra maternității din Mariupol, un atac pe care Rusia l-a catalogat drept „fake news”. Jurnaliștii Associated Press, care au realizat fotografia, au urmărit ce s-a întâmplat cu cei afectați de atac și relatează că femeia și copilul au murit după naștere.

Mai multe informații: Femeia însărcinată și rănită în bombardamentul asupra maternității din Mariupol a murit. Nici copilul nu a putut fi salvat

O imagine realizată din satelit de Maxar Technologies, arată clădiri avariate în urma loviturilor militare rusești, precum și o navă rusească ancorată în apropiere, în Marea Neagră, relatează CNN.

În imagine, se poate observa că unele dintre clădirile cu acoperiș roșu din centrul insulei au fost avariate semnificativ de bombardamentele rusești.

Deși părți ale insulei sunt acoperite cu zăpadă, pot fi văzute cratere pe insula. Nava văzută în larg a fost identificată de Maxar ca navă de debarcare din clasa Ropucha.

A recent satellite image of a Russian Ropucha-class landing ship off of Snake Island.

(Via Maxar)#Russia #Ukraine #SnakeIsland pic.twitter.com/s0IMJUoRTF

— UkraineUpdates (@Updates_UA) March 14, 2022

Mai multe detalii: Imagine din satelit cu Insula Șerpilor. Distrugerile provocate de forțele ruse, după ce ucrainenii au spus „nava rusă să se ducă dracului”

Cel puțin două persoane au murit și trei au fost rănite, în urma bombardamentelor care au avut loc, luni dimineață, asupra unui bloc din Kiev, anunță serviciile de urgență ucrainene.

„La 7.40, trupurile a două persoane au fost găsite în blocul cu 9 etaje. Alte 3 persoane au fost spitalizate și 9 persoane au primit îngrijiri medicale la fața locului”, au anunțat serviciile de urgență ucrainene.

Potrivit presei ucrainene, alte 63 de persoane au fost evacuate și alte 15 au fost salvate de pompieri.

Atacul asupra blocului a avut loc în jurul orei 5.00. Mai multe imagini, date publicității de oficiali ucraineni, arată urmărea atacului.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Un bloc cu 9 etaje din capitala Ucrainei este în flăcări, după ce a fost bombardat, relateză publicația independentă Kyiv Independent.

Mai multe echipaje de intervenție și salvare au intervenit la fața locului pentru a stinge focul. În acest moment, nu este nicio informație despre posibilele victime.

Вибух на столичній Оболоні: у дев’ятиповерхівку прилетів снарядhttps://t.co/s0MLmLd5BF pic.twitter.com/fFqybHlS9A

— Ukrinform (@UKRINFORM) March 14, 2022

Liderul republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, un protejat al preşedintelui Vladimir Putin, a anunțat că se află în Ucraina, alături de forțele Moscovei.

Ramzan Kadîrov, denunţat de ONG-urile internaţionale pentru încălcările grave ale drepturilor omului care au loc în republica sa, a publicat un videoclip pe Telegram, susținând că a fost filmat la Hostomel, un aeroport aflat în apropiere de Kiev. Aceste informaţii nu au putut fi verificate în mod independent, precizează Reuters.

Mai multe informații: Liderul cecen Ramzan Kadîrov spune că a mers în Ucraina pentru a vorbi cu luptătorii săi care atacă Kievul

Utilizatorii din Rusia ai serviciului Instagram au fost anunţaţi că acesta va fi oprit de la miezul nopţii, scrie The Guardian.

Măsura autorităților ruse vine după compania-mamă, Meta, a informat săptămâna aceasta că va permite utilizatorilor reţelelor sociale din Ucraina să posteze mesaje precum „Moarte invadatorilor ruşi”.

⚠️ Confirmed: Real-time network data show #Instagram is now restricted in #Russia across multiple providers; the popular social network has been banned by internet regulator Roskomnadzor after similar measures taken against Twitter and Facebook

📰 Report: https://t.co/1JIs5peFeO pic.twitter.com/ICunkqkhXF

— NetBlocks (@netblocks) March 13, 2022

Potrivit unor înalți oficiali americani, Rusia ar fi cerut Chinei să îi ofere echipament militar și sprijin financiar, în legătură cu războiul cu Ucraina, scrie The New York Times.

În plus, Kremlinul ar fi solicitat Beijingului și asistență economică suplimentară pentru contracara sancțiunilor impuse de SUA și de statele occidentale. Oficialii americani au refuzat să descrie tipul de echipament militar pe care Moscova îl pretinde.

„Vom comunica în mod direct Beijingului că vor exista consecințe în cazul în care Rusia va fi sprijinită de China”, a declarat, duminică, pentru CNN, Jake Sullivan, consilierul american pentru securitate națională.

Mai multe informații: The New York Times: Rusia a cerut Chinei asistență militară și economică, în contextul războiului din Ucraina

Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podoliak a confirmat duminică că vor avea loc discuții cu Rusia luni, potrivit CNN.

Podoliak a transmis pe pagina sa de Twitter că negocierile se desfășoară non-stop în format video. „Un număr mare de probleme necesită o atenție constantă. Luni, 14 martie, va avea loc o sesiune de negocieri pentru a rezuma rezultatele preliminare”, a spus el.

Anterior, secretarul de presă al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a anunțat că discuțiile ruso-ucrainene continuă luni, potrivit agenției TASS.

O filmare înfricoșătoare cu momentul atacului aerian de duminică, 13 martie, asupra bazei militare de la Iavoriv a fost publicată de The New York Times și preluată de ziarul ucrainean Gazeta.

Centrul Internațional pentru Menținerea Păcii și Securității din Iavoriv, oraș-garnizoană din vestul Ucrainei, 12 km de granița cu Polonia, a fost atacat la ora locală ora 5.45.

Videoclipul arată momentul în care o rachetă lovește baza militară. Se văd explozia uriașă și suflul ei.

Mai multe informații: VIDEO | Momentul atacului cu rachete rusești de la baza militară din Iavoriv. 35 de oameni au fost uciși. Cum arată locul în care au picat bombele

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat că nouă dintre cele 14 coridoare umanitare pe care le-a declarat duminică au permis civililor să scape din zona de conflict, potrivit CNN.

Vereshchuk a mai spus că 3.950 de persoane au fost salvate în regiunea Kiev și 1.600 au reușit să evadeze din regiunea Lugansk din estul țării.

„Orașul Mariupol a fost supus bombardamentelor toată ziua”, a mai spus viceprimarul ucrainean.

Potrivit Nexta, în această seară orașul Harkov, din nord-estul Ucrainei, este bombardat intens de armata rusă.

Imagini difuzate de Nexta TV arată cum cerul este luminat de explozii și se aud zgomote puternice.

⚡️Heavy shelling is taking place in #Kharkiv pic.twitter.com/Njnr2cpKT1

— NEXTA (@nexta_tv) March 13, 2022

O școală din satul Zelenogai, situat la aproximativ 16 kilometri est de Nikolaev, a fost distrusă în urma unui bombardament al aviației ruse, a anunțat guvernatorul regiunii, Vitali Kim, citat de CNN.

Potrivit imaginilor de la fața locului, o mare parte din clădire a fost făcută praf de o bombă, în locul școlii fiind acum un imens morman de dărâmături.

Mai multe informații: VIDEO | O școală de lângă Nikolaev a fost distrusă în urma unui bombardament al aviației ruse

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat pentru portalul Strana că evacuarea din orașul Mariupol a eșuat din nou.

„Nu am reușit să ajungem la Mariupol. Ne-am oprit la Berdiansk din cauza loviturilor aeriene devastatoare de la Mariupol. Sper, totuși, să se poate facă evacuare începând de luni dimineața”, a precizat viceprim-ministrul Vereșciuk.

Opțiunea de a evacua oamenii din Mariupolul asediat pe nave, care a fost luată în considerare anterior de autoritățile ucrainene, nu va fi implementată.

Orașul este în pragul unui colaps umanitar, unii oameni au topit zăpada ca să poată bea apă sau caută variante alternative în conductele subterane.

Mai multe informații: Vicepremierul Ucrainei: Evacuarea din Mariupol a eșuat din nou, „din cauza bombardamentelor devastatoare”

Președintele României, Klaus Iohannis, a purtat, duminică, o discuție telefonică cu omologul său din Ucraina, Volodimir Zelenski, pe care l-a asigurat de întregul sprijin.

Tocmai am avut o convorbire telefonică cu președintele Zelenski. L-am asigurat de întreaga susţinere din partea României pentru Ucraina, atât la nivel bilateral, cât şi în Uniunea Europeană”, a scris Klaus Iohannis pe Twitter.

I have just had a 📞 conversation with President @ZelenskyyUa. I assured him of Romanias full support for Ukraine both bilaterally & in the #EU. The humanitarian hub in Suceava has already started to deliver the first aids. We will take care of all 🇺🇦 citizens arriving to 🇷🇴.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) March 13, 2022

Mai multe informații: Klaus Iohannis a vorbit la telefon cu Volodimir Zelenski. „L-am asigurat de întreaga susţinere din partea României”

Jurnaliștii s-au numărat printre persoanele arestate duminică de forțele de ordine în timpul protestelor împotriva războiului care au avut loc în mai multe orașe din Rusia, informează CNN.

Potrivit jurnalistului rus Andrey Okun, colegele sale Anastasia Romanova de la MR7, Angelina Trofimenko de la Avtozak Live, Anastasia Rogacheva de la SOTA și Elena Lukyanova de la Novaya Gazeta au fost reținute în timpul protestelor de duminică de la Sankt Petersburg.

La Moscova, câteva zeci de persoane au sfidat interdicţia de a manifesta şi s-au adunat în apropierea Kremlinului. Cel puţin 30 de manifestanţi şi un jurnalist au fost reţinuţi de poliţişti, potrivit AFP.

Peste 250 de persoane care manifestau duminică împotriva intervenţiei militare ruse din Ucraina au fost arestate în Rusia, potrivit unei organizaţii neguvernamentale, informează AFP.

Mai multe informații: Mai mulți jurnaliști au fost arestați în timpul protestelor din Rusia împotriva războiului

Negocierile dintre Rusia şi Ucraina vor continua luni, în „format virtual”, a declarat secretarul de presă al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, potrivit agenției TASS.

Delegația rusă va fi condusă și data aceasta de consilierul prezidențial Vladimir Medinski.

Potrivit agenției ruse Interfax, Leonid Sluțki a vorbit despre „progrese seminificative” și declarat că „putem avea în zilele următoare o poziție unificată a ambelor delegații”.

Mai multe informații: Kremlinul a confirmat că a patra rundă de negocieri cu Ucraina va avea loc luni, în format video

Jurnaliştilor nu vor mai avea voie să intre în oraşul Irpin, lângă Kiev, a declarat primarul oraşului, Aleksandr Markuşin, pe Telegram, după uciderea jurnalistului american Brent Renaud de către forțele ruse, scrie CNN.

„Începând de astăzi, le interzicem jurnaliştilor să intre în Irpin. Astfel vrem să le salvăm viaţa şi să salvăm viaţa celor care ne apără”, a transmis edilul.

From today, journalists are banned from entering Irpen, Kiev, the mayor of the city Alexander Markushin reports. The city authorities resorted to such measures after the murder of an American journalist by the Russian invaders. #Ukraine #UkraineWar #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/UX54HNQdRA

— Ukraine War Videos Report (@Ukraine_Videos) March 13, 2022

De asemenea, el le-a cerut reporterilor și civililor ucraineni să nu posteze online informații despre personalul militar, echipamentul acestora sau orice informație care ar putea indica locația lor.

Ministerul Apărării al Federației Ruse și-a asumat atacul din această dimineață asupra bazei militare ucrainene, sustinând că în unitate s-ar fi aflat ”mercenari” și armament furnizat de aliații europeni, transimte agenția Interfax, citată de The Guardian.

Ministerul rus susține că ar fi eliminat ”180 de mercenari străini, centrul lor de antrenament și un lot mare de arme străine” ca urmare a unei lovituri cu bombe de precizie la baza militară de lângă Liov.

Ucraina respinge însă acuzațiile Rusiei, potrivit CNN. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Markian Lubkivschi, a declarat că afirmația ministerului rus este ”pură propagandă rusă”.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vizitat un spital în care se aflau militari ucraineni răniți în timpul luptelor cu armata rusă, informează Ukrainska Pravda.

Ajuns în saloane, Zelenski le-a vorbit militarilor, a făcut fotografii alături de aceștia și le-a transmis că le dorește multă sănătate.

„Cel mai bun cadou pentru voi va fi victoria. Bravo vouă. Însănătoşire grabnică, băieţi”, le-a transmis președintele ucrainean militarilor răniți.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski a vizitat militarii ucraineni răniți dintr-un spital. „Sănătate grabnică, băieți”

Sistemele de răcire a ansamblurilor nucleare uzate vor reveni la funcționarea normală începând de astăzi, a declarat ministrul energiei de la Kiev, Herman Galușcenko, preluat de publicația Ukrainska Pravda.

„Astăzi, grație eforturilor incredibile ale specialiștilor Ukrenergo, specialiștii noștri au reușit să repare sursa de alimentare cu energie electrică a centralei nucleare de la Cernobîl”, a transmis demnitarul, anunță compania nucleară națională Energoatom, într-o postare pe canalul de Telegram.

Mai multe informații: Alimentarea cu energie electrică a centralei atomice de la Cernobîl a fost restabilită, anunță Ministerul Energiei din Ucraina

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat, azi, la CBC, că Rusia va plăti un „preț sever” dacă va folosi arme chimice în Ucraina, reiterând mesajul transmis de președintele Biden vineri.

Sullivan a mai spus că orice atac de acest gen va declanșa un răspuns din partea alianței.

„Folosirea armelor de distrugere în masă ar fi o linie suplimentară șocantă pe care Putin o trece în ceea ce privește atacul său asupra dreptului internațional și a normelor internaționale”, a mai afirmat consilierul american pentru securitate națională.

„Ocupanțiii lovesc cinic și deliberat clădiri rezidențiale, zone dens populate, distrug spitalele de copii și infrastructura urbană. Până în prezent, 2.187 de locuitori din Mariupol au murit în atacurile rusești”, a transmis, astăzi, primăria din Mariupol, pe Telegram.

Potrivit autorităților ucrainene, situația de la Mariupol continuă să fie foarte dificilă. „Orașul nu are curent, apă, căldură, aproape nicio comunicație mobilă, rămâne fără alimente și apă”, scrie CNN.

Un convoi cu provizii umanitare se află acum la doar 80 de kilometri de orașul-port asediat, unde sunt blocate peste 400.000 de persoane, a anunțat azi președintele Zelenski.

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!  

Urmărește-ne pe Google News