LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 198 | 30 de localități au fost recucerite de trupele ucrainene în regiunea Harkov, anunță Zelenski

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat vineri că forţele Kievului au recucerit 30 de localităţi de la trupele ruse în nord-estul ţării, unde Moscova a trimis întăriri pentru a face faţă acestei ofensive, notează AFP, citată de Agerpres.

„Până în prezent, forţele armate ucrainene au eliberat şi preluat controlul a peste 30 de localităţi din regiunea Harkov”, la frontiera cu Rusia, a spus Volodimir Zelenski în discursul său video de seară difuzat pe reţelele de socializare.

În pofida câştigurilor teritoriale ale forţelor ucrainene, guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, i-a îndemnat pe locuitorii plecaţi să nu se întoarcă, din cauza lipsei curentului electric şi gazelor în satele recucerite de la ruşi.

Distrugerea liniilor de alimentare este o amenințare la siguranța centralei atomise, aflată sub controlul Rusiei, a anunțat vineri organul de pază nuclear al ONU, potrivit The Guardian.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Liniile electrice din afara amplasamentului centralei, linii vitale de apărare împotriva potențialei topiri nucleare, au fost deja întrerupte, iar bombardamentele de la Enerhodar au provocat pene de curent lungi aici,

Acest lucru a determinat Ucraina să spună că ar putea fi nevoită să închidă ultimul reactor în funcțiune care furnizează energie către Zaporojie, inclusiv către sistemele de răcire pentru combustibilul nuclear al centralei.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a cerut vineri instituirea unei zone de siguranță în jurul centralei atomice, pentru a evita un eventual accident nuclear.

Rusia a anunțat vineri că trimite mai multe trupe în regiunea Harkov din estul Ucrainei, unde forțele de la Kiev au anunțat victorii importante și eliberarea unor teritorii, ca parte a unei contraofensive mai ample, scrie The Guardian.

Mass-media de stat a difuzat imagini cu coloane de tancuri rusești, vehicule blindate și artilerie care defilează pe drum, cu litera „Z” vopsită pe ele, simbolul invaziei Moscovei.

Un oficial instalat de Moscova în regiune, Vitali Ganchev, a declarat că au avut loc „lupte serioase” lângă Balaklia, un oraș din regiunea Harkov pe care Ucraina a spus că l-a recucerit joi.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

„Nu controlăm Balaklia. Se încearcă dislocarea forțelor ucrainene, dar există lupte aprige și trupele noastre sunt reținute în apropiere”, a spus Ganchev.

Declarațiile oficialului rus vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a distribuit joi seara imagini în care soldații ucraineni, îmbrăcați în camuflaj, țin în mână steagul ucrainean în Balaklia.

Orașul, care se afla sub control rusesc de aproximativ șase luni și avea o populație înainte de război de aproximativ 30.000 de oameni, a căzut ușor și destul de devreme în mâinile forțelor ruse care au invadat țara în februarie.

Acum, oficialii ruși din regiunea Harkov spun că evacuează civili către Rusia „până când situația se stabilizează”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat vineri că situția de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina este din ce în ce mai precară și că trebuie stabilită imediat o zonă de siguranță în jurul acesteia pentru a preveni un accident nuclear, notează The Guardian.

Rafael Mariano Grossi, directorul agenției ONU, a spus că există șanse minime de a restabili linii electrice fiabile în afara amplasamentului către centrală, iar operatorul său ucrainean ia în considerare închiderea singurului reactor aflat în funcțiune.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Acest lucru ar lăsa centrala complet dependentă de generatoarele diesel de urgență pentru a furniza energie electrică pentru funcții vitale de siguranță nucleară.

„Aceasta este o situație nesustenabilă și devine din ce în ce mai precară”, a spus Grossi, relatează Associated Press.

„Centrala nu are energie în afara amplasamentului. Și am văzut că, odată ce infrastructura este reparată, este din nou deteriorată”, a spus el. „Acest lucru este complet inacceptabil. Nu poate rezista.”

Grossi a cerut „încetarea imediată a tuturor bombardamentelor în întreaga zonă” și înființarea unei zone de siguranță și protecție a securității nucleare, pentru a evita un „accident”.

Civilii sunt evacuați din orașele Izium și Kupiansk din estul Ucrainei, care se află sub dominație rusească, a transmis vineri un oficial local desemnat de rusi, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

Vineri, au apărut imagini pe rețelele sociale arată militari ucraineni care ar fi ajuns deja la marginea orașului Kupiansk, o localitate cheie pentru ofensiva ucraineană.

Cucerirea orașului Kupiansk poate duce la blocarea fluxurilor logistice ale armatei ruse, astfel încât forțele rusești din Izium să fie înconjurate și fără legături directe cu restul armatei ruse.

Președintele rus Vladimir Putin și președintele turc Recep Tayyip Erdogan plănuiesc să se întâlnească săptămâna viitoare la Samarkand, Uzbekistan, și probabil vor discuta despre acordul privind transporturile de cereale, a declarat vineri Kremlinul, notează CNN.

„(Discuția despre cereale) este esențială, iar o conversație între (președinții) Putin și Erdogan este deja pregătită.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmis vineri, într-un briefing de presă, că întâlnirea va fi organizată cel mai probabil la Samarkand, în Uzbekistan.

„Vedem că acordurile de la Istanbul privind cerealele sunt puse în aplicare. Dar vedem, de asemenea, că această implementare nu este benefică țărilor sărace, deoarece doar două nave de marfă cu alimente au ajuns în «țările sărace», conform clasificării ONU”, a adăugat el.

În perioada 15-16 septembrie, orașul uzbec Samarkand va găzdui summitul anual al Organizației pentru Cooperare din Shanghai (SCO).

Cel puțin zece persoane, dintre care trei copii, au fost rănite în urma bombardamentelor puternice din Harkov, a declarat primarul orașului, potrivit The Guardian.

Igor Terekhov a scris pe Telegram că printre clădirile afectate se numără mai multe locuințe, dar și o școală, iar o grădiniță din centrul orașului a luat foc.

„Îi rog pe toți locuitorii din Harkov să fie cât mai atenți și să rămână în adăposturi”, a transmis primarul.

Cifrele recente ale autorităților ucrainene au arătat că estimările numărului de soldați ruși uciși în fiecare zi au crescut de la 150-200 la aproximativ 600, motivul fiind informațiile privind locația trupelor rusești, furnizate de cetățenii ucraineni din teritoriile ocupate, potrivit The Guardian.

„Ucrainenii conștienți, indiferent unde s-ar afla, în Crimeea ocupată sau în teritoriile ocupate din regiunea Herson, sau regiunea Zaporizhzhia, sau în Donețk, Lugansk și alte regiuni, cetățenii conștienți ajută efectiv forțele noastre armate”, a spus Oleksii Hromov, ajunctul șefului Statului Major al forțelor armate, joi.

Cifra pentru joi a fost de 650 de soldați ruși uciși, ducând totalul de la începutul războiului la aproximativ 51.900.

„Nu este un secret pentru nimeni că, datorită lor, avem anumite informații referitoare la locația forțelor de ocupație ruse. Mulțumită lor, putem crește acest număr (de pierderi rusești)”, a transmis adjunctul.

Compania aeriană națională a Republicii Moldova a făcut anunțul pe site-ul său, notează The Guardian, fiind „rezultatul nenumăratelor solicitărilor” din partea cetățenilor moldoveni care vor să se întoarcă acasă din Federația Rusă.

„Siguranța și confortul zborurilor sunt prioritatea companiei, astfel că Air Moldova va continua să depună eforturi constante pentru a răspunde nevoilor și solicitărilor pasagerilor noștri”, se arată în comunicat.

Aceștia au invocat dificultățile cu care se confruntă zilnic călătorii, printre care „necesitatea procurării repetate a biletelor la prețuri majorate, timpul petrecut în deplasarea pe cale terestră, inocomoditățile zborurilor cu escală, în special pentru cazurile de urgență medicală”

Air Moldova a suspendat zborurile către Rusia în februarie. Moldova, care împarte granița cu Ucraina, și-a închis întreg spațiul aerian imediat după invazia rusă, dar l-a redeschis parțial luna următoare.

Dmytro Zhivytsky, șeful administrației regionale, a declarat pe Telegram că atacul a avut loc după ora locală 9 dimineața și că spitalul, din districtul Velyka Pysarivka, a fost distruss, notează The Guardian.

Acesta a mai adăugat că mai mulți oameni au fost răniți în urma atacului.

„Rușii continuă să tragă cu cinism asupra infrastructurii civile din regiunea Sumî”, a spus el.

„Avioanele inamice rusești, au tras într-un spital, fără să treacă granița cu Ucraina”.

Velyka Pysarivka este o mică așezare la câțiva kiloemtri de granița de nord-vest a Ucrainei cu Rusia.

Imagini apărute pe rețelele sociale arată militari ucraineni care ar fi ajuns deja la marginea orașului Kupiansk, o localitate cheie pentru ofensiva ucraineană.

Looks like Ukraine Armed Forces have reached Kupyansk. pic.twitter.com/ZmBmsMyeva

— Aldin 🇧🇦 (@tinso_ww) September 9, 2022

Cucerirea orașului Kupiansk poate duce la blocarea fluxurilor logistice ale armatei ruse, astfel încât forțele rusești din Izium să fie înconjurate și fără legături directe cu restul armatei ruse.

Un total de 127 de unități medicale au fost distruse și 826 au fost avariate de la începutul invaziei, potrivit Ministerului Sănătății din Ucraina, citat de The Guardian.

Ministerul a declarat că lucrează cu organizația globală de sănătate Project Hope pentru a restabili accesul la asistență medicală în toată Ucraina.

Acesta a adăugat că 62 de instalații avariate de forțele ruse au fost deja restaurate.

Alți 650 de soldați ruși au fost uciși în războiul din Ucraina, potrivit ultimei actualizări a Ministerului ucrainean al Apărării.

Potrivit oficialilor ucrineni, pierderile de personal ale Rusiei de la începutul războiului au ajuns la 51.900, în creștere față de 51.250, cât erau ieri.

Ministerul a adăugat că, de la începutul invaziei, Rusia a pierdut un total de 2.122 de tancuri, 4.575 de vehicule blindate de luptă, 239 de avioane și 211 elicoptere.

În cea mai recentă evaluare a ISW, forțele ucrainene au avansat până la 20 de km de oraș, iar recuperarea acestuia ar înrăutăți semnificativ comunicarea dintre forțele ruse din regiune, potrivit The Guardian.

„Pozițiile rusești din regiunea Harkov sunt acum expuse la noi progrese ucrainene, iar forțele ucrainene vor captura probabil Kupyansk în următoarele 72 de ore”, a transmis ISW, într-un comunicat.

Forțele ruse au ucis 9 civili și au rănit alți 23 în regiunea Donețk, în atacurile lansate joi, potrivit Kyiv Independent.

Potrivit guvernatorului regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, joi armata rusă a ucis cinci civili la Bakhmut, doi la Zaitseve, unul la New York și unul la Fedorivka.

Preşedintele Volodimir Zelenski a transmis, joi seară, în discursul adresat naţiunii, că peste 1.000 de kilometri pătraţi și peste 20 de sate au fost eliberate de sub ocupaţia forţelor ruse, de la începutul lunii septembrie, transmite The Guardian.

Zelenski a mai transmis, într-un mesaj separat, că soldații ucraineni au recuperat orașul cheie din estul Balakliia, care are o populație de 27.000 de oameni.

Statele Unite au aprobat un nou ajutor de aproape 2,7 miliarde de dolari (2,3 miliarde de lire sterline) pentru Ucraina și aliații săi, inclusiv 675 de milioane de dolari în arme pentru Ucraina în lupta cu Rusia.

Secretarul apărării, Lloyd Austin, a anunțat pachetul de arme în cadrul unei întâlniri cu zeci de colegi miniștri la baza aeriană americană din Ramstein, Germania.

Ajutorul include obuziere, muniții, vehicule Humvee, ambulanțe blindate și sisteme antitanc.

SUA au promis deja un ajutor militar de aproximativ 13 miliarde de dolari pentru Ucraina.

Administrația Biden a declarat joi că a alocat 2 miliarde de dolari pentru asistență pe termen lung, sub formă de investiții, pentru a consolida securitatea Ucrainei și a 18 dintre vecinii săi, inclusiv a membrilor NATO și a celor care nu fac parte din NATO și care sunt expuși riscului unei viitoare agresiuni rusești.

Președintele SUA, Joe Biden, a discutat joi cu omologii din Canada, Germania, Italia, Japonia, România, Polonia și Regatul Unit, precum și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și cu reprezentanți ai Franței și Uniunii Europene, pentru a discuta despre sprijinul continuu acordat Ucrainei.

Biden „(a subliniat) sprijinul internațional continuu pentru Ucraina, inclusiv prin furnizarea continuă de asistență economică și de securitate și prin impunerea susținută a costurilor asupra Rusiei pentru a trage Kremlinul la răspundere pentru agresiunea sa”, potrivit unui comunicat al Casei Albe, citat de CNN.

„Liderii au discutat, de asemenea, despre folosirea energiei ca armă de către Rusia și despre necesitatea unei coordonări suplimentare pentru a asigura aprovizionarea cu energie durabilă și la prețuri accesibile pentru Europa”.

Acest lucru vine în contextul în care Casa Albă monitorizează „îndeaproape” o criză energetică din ce în ce mai gravă în Europa, după ce gigantul energetic rus Gazprom a oprit pe termen nedefinit fluxurile prin conducta vitală Nord Stream 1, susținând că a descoperit o scurgere de petrol la o turbină.

Ucraina a lovit peste 400 de ţinte ruseşti cu sistemele de rachete HIMARS furnizate de SUA, a declarat joi, la baza aeriană Ramstein din Germania, şeful statului major interarme al SUA, generalul Mark Milley, relatează Reuters, conform Agerpres.

„Vedem câştiguri reale şi măsurabile în Ucraina în urma utilizării acestor sisteme. De exemplu, ucrainenii au lovit peste 400 de ţinte cu HIMARS şi au avut un efect devastator”, le-a spus el jurnaliştilor la baza aeriană din sudul Germaniei, după o întâlnire cu zeci de miniştri ai apărării din state aliate SUA în cadrul căreia a discutat despre sprijinul care poate fi acordat Kievului pe termen lung pentru a contracara invazia rusă.

Progresul contraofensivei ucrainene împotriva trupelor ruseşti este „regulat”, şi-a exprimat satisfacţia şeful statului major american interarme. „Nu cred că s-au întins prea mult”, a adăugat gen. Mark Milley.

El a avertizat totuşi că este „încă prea devreme” pentru a evalua cu claritate situaţia din teren.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat astăzi că Ucraina și susținătorii săi se vor confrunta cu o iarnă grea în următoarele luni, transmite The Guardian.

„Trebuie cel puțin să fim pregătiți pentru această iarnă, pentru că nu există niciun semn că Rusia va renunța la obiectivul său de a prelua controlul asupra Ucrainei. Războiul din Ucraina se apropie de un moment crucial, în care vedem că ofensiva rusă din Donbas a stagnat. Vedem că ucrainenii au fost capabili să riposteze și să recupereze o parte din teritoriu”, a spus şeful NATO, citat de AP.

Stoltenberg a susţinut, în timpul unei reuniuni a aliaților occidentali care a avut loc joi la Ramstein, în sud-vestul Germaniei, că este nevoie de mai multe echipamente de iarnă.

„Vine iarna, iar iarna va fi grea pe câmpul de luptă din Ucraina. Știm că dimensiunea armatei ucrainene este acum de aproximativ trei ori mai mare decât era iarna trecută. Ei au nevoie urgentă de mai multe uniforme de iarnă, de generatoare care să creeze electricitate, de căldură și, bineînțeles, de corturi și de alte lucruri care îi pot ajuta să treacă iarna”, a spus acesta.

„Înțeleg că mulți oameni sunt frustrați și simt de fapt durerea din țările NATO din cauza creșterii prețurilor la energie, a costului vieții. Dar, în același timp, trebuie să ne amintim că prețul pe care îl plătim noi se măsoară în bani, în dolari americani, lire sterline sau euro, în timp ce prețul pe care îl plătesc ucrainenii se măsoară în vieți pierdute în fiecare zi.

Dacă președintele Putin câștigă în Ucraina, atunci lumea va deveni mai periculoasă. Atunci el va vedea că este recompensat, că poate obține acest lucru prin utilizarea forței militare brutale, prin invadarea unui vecin, prin încălcarea flagrantă a regulilor internaționale și prin atacarea civililor nevinovați”, a mai spus Stoltenberg.

Urmărește-ne pe Google News