LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 203 | Ucrainenii mută linia frontului în Donbas. Zelenski, vizită surpriză într-un oraș proaspăt eliberat

Kremlinul „lucrează acum pentru a-l absolvi pe președintele rus Vladimir Putin de orice responsabilitate pentru înfrângerea suferită, dând în schimb vina pentru pierderea aproape întregii regiuni ocupate din Harkov pe consilierii militari subinformați”, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, relatează The Guardian.

Recunoașterea de către Kremlin a înfrângerii sale din Harkov este „parte a unui efort de a atenua și de a devia criticile pentru un astfel de eșec devastator de la președintele rus Vladimir Putin și de a le îndrepta asupra Ministerului rus al Apărării și a comandamentului militar în uniformă”, arată Institutul.

Potrivit CNBC, Institutul a transmis că „oficialii Kremlinului și propagandiștii din mass-media de stat discută pe larg despre motivele înfrângerii rusești în regiunea Harkov, o schimbare marcantă față de modelul lor anterior de a raporta despre succesele rusești exagerate sau fabricate cu detalii limitate”.

14 sept. 2022 - Acum 2 ani

14-09-2022

Forţele ucrainene au eliberat încă un oraş din apropiere de Herson

Recomandări

Marian, un tânăr de la casa de copii, e dator Fiscului cu 1,54 milioane de lei. ANAF îi oprește o mie de lei din cei 3000 pe care îi câștigă

Orașul Kiselivka a fost eliberat. „Ocupanții intră în panică, iar populația locală se află într-o stare de așteptare”, a declarat şeful consiliului municipal din Herson, Oleksandr Samoilenko pentru televiziunea ucraineană, conform CNN.

Comentariile lui Samoilenko nu au fost confirmate de armata ucraineană.

Natalia Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului Operațional Sud, a fost întrebată despre aceste rapoarte și a precizat că este „foarte rău și periculos pentru personalul militar atunci când oficialii și mass-media spun ceva despre așezări care nu au fost confirmate ca fiind eliberate de către comandament”.

Imagini recente din satelit au arătat un număr de vehicule militare rusești încă în Kiselivka, care se află pe drumul principal care leagă Mikolaiv – care este deținut de ucraineni – și orașul Kherson, care este încă ocupat.

Din 6 septembrie, trupele ucrainene au eliberat aproximativ 388 de așezări, aproximativ 8.500 de kilometri pătrați și aproximativ 150.000 de persoane, a anunţat Hanna Maliar, viceministrul ucrainean al apărării, conform The Guardian.

„Teritoriile eliberate încă mai au nevoie de măsuri suplimentare de securitate pentru a putea trăi în siguranță acolo. Prin urmare, mesajele oficiale cu cifrele privind așezările eliberate sunt furnizate cu întârziere”, a explicat Hanna Maliar.

Recomandări

Companiile care beneficiază de pe urma războiului din Ucraina. Cum a ajuns România al doilea exportator de motorină al Kievului

Ea a precizat că linia frontului măsoară în prezent 2.500 km, dintre care 1.300 km sunt de luptă activă.

„Da, am așteptat mult timp acest succes, dar trebuie să luptăm în continuare”, a declarat Maliar. „Până la o victorie completă, eliberăm încă mulți dintre oamenii noștri și pământurile noastre. Avem nevoie de mai mult timp, putere și răbdare”.

Vladimir Putin nu consideră războiul din Ucraina o „eroare”, a declarat miercuri cancelarul german Olaf Scholz, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre discuţia avută în urmă cu o zi cu preşedintele rus, informează Agerpres, care preia AFP.

„Din păcate, nu pot să vă spun acum că există o conştientizare în creştere că a fost o eroare să se înceapă acest război”, a spus Scholz la Berlin.

Potrivit cancelarului, opinia lui Putin nu este pe cale să se schimbe: „Nimic nu lasă să se creadă că o poziţie nouă este pe cale să apară acolo”, a afirmat Scholz, care a avut marţi o convorbire telefonică de 90 de minute cu preşedintele rus.

Olaf Scholz a mai spus că este „corect” să se discute şi fiecare să spună ceea ce are de spus. „Pentru că sunt ferm convins că Rusia trebuie să se retragă, că trupele sale trebuie să se retragă, pentru ca pacea să aibă o şansă în această regiune”, a insistat el.

Recomandări

O garsonieră din Aiud, placă turnantă pentru un transport uriaș de cocaină pe ruta Ecuador – Olanda, via România. Cine e în spatele afacerii

„Şi, cu fiecare zi, devine tot mai clar că este singura perspectivă” posibilă, a adăugat cancelarul german, punctând că „trebuie să discutăm despre aceasta”.

În discuţia de marţi, Scholz i-a cerut lui Putin să ordone „retragerea completă” din Ucraina a forţelor ruse, puse în dificultate de o contraofensivă.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat miercuri că nu simte că este aproape un acord de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina. „Suntem departe de sfârșitul războiului”, a declarat el reporterilor după o convorbire telefonică avută miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, transmite CNN.

Potrivit acestuia, nu se întrevede o încetare a focului. „Aș minți dacă aș spune că se va întâmpla”, a adăugat acesta.

Diplomatul a declarat că a discutat cu Putin despre mai multe probleme, inclusiv despre acordul privind cerealele și posibilitatea exporturilor rusești, dar a avertizat că există obstacole în calea exportului de alimente și îngrășăminte rusești. „Riscăm să ne confruntăm cu lipsa de alimente în lume în acest an”.

Cei doi au discutat, de asemenea, despre prizonierii de război. Potrivit lui Guterres, Putin a spus că nu vor exista obstacole din partea Rusiei în ceea ce privește grupul de experți care desfășoară o misiune de anchetă privind atacul de luna trecută asupra închisorii din regiunea ocupată de Rusia din estul Ucrainei.

Germania a livrat încă patru vehicule antiaeriene Gepard Ucrainei, după ce a fost criticată că nu și-a respectat angajamentul de a aproviziona Ucraina cu armament, relatează The Guardian

Ieri, Dmitro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, a avut cuvinte dure la adresa Germaniei și a cancelarului german, Olaf Scholz.

„Semnale dezamăgitoare din partea Germaniei, în timp ce Ucraina are nevoie de Leopards și Marders acum – pentru a elibera oamenii și a-i salva de genocid”, a scris Kuleba pe Twitter. „Nici măcar un singur argument rațional privind motivul pentru care aceste arme nu pot fi furnizate, doar temeri abstracte și scuze. De ce se teme Berlinul?”.

⚡️Germany delivers 4 more Gepard anti-aircraft vehicles to Ukraine.

Germany had previously delivered 20 Gerard self-propelled anti-aircraft guns, bringing the total amount to 24, according to the German government. Germany is also preparing to send six more Gepard vehicles.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) September 14, 2022

La începutul invaziei, Scholz a șocat lumea anunțând o întoarcere istorică de 180 de grade a politicii privind cheltuielile de apărare și exportul de arme letale și angajând Germania să trimită rachete și arme antitanc pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești. Însă, șase luni mai târziu, multe dintre aceste arme nu au ajuns încă.

Cele opt rachete rusești care au lovit Krivi Rih în jurul orei locale 17:00 au provocat daune structurilor de pe râul Inhuleţ. În urma daunelor, nivelul apei râului Inhuleț creşte, reprezentând o amenințare serioasă pentru oraș, au declarat oficialii, relatează The Guardian.

„Astăzi, trupele ruse au trimis numărul maxim de arme ale lor asupra structurilor hidrotehnice”, a declarat Kirilo Timoșenko, șeful adjunct al biroului prezidențial al Ucrainei, pe Telegram. „Scopul este evident – o încercare de a crea o situație de urgență. Nu este important pentru ei dacă oamenii vor rămâne fără apă sau dacă orașul va fi în apă”.

„Acesta este un act terorist împotriva poporului nostru, împotriva unui anumit oraș”.

Oficialul le-a transmis localnicilor să nu intre în panică. Potrivit acestuia, nu există victime în rândul populației civile.

Water levels in the Inhulets river are rising fast. Ukrainian officials say 8 Russian cruise missiles hit a “hydrotechnic installation” — likely a dam — in Kryvy Rih. Its a city of 700,000 people. https://t.co/Uol0hKiA2F

— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) September 14, 2022

Liderul Ceceniei, Ramzan Kadîrov, a transmis miercuri, pe Telegram, că retragerea forțelor ruse din regiunea Harkov a fost „o știre falsă și o provocare occidentală”, informează Ukrainska Pravda, conform G4media.

Precizările liderului cecen vin la trei zile după ce spunea că, dacă nu se schimbă nimic în felul în care decurge „operațiunea militară specială” și comandații din est nu își explică retragerea, el va contacta conducerea țării pentru a le explica situația de „pe teren”.

„Sunt aici pentru a-i calma pe cei mai agitați și sceptici indivizi. În cadrul desfășurării Operațiunii militare speciale, nu ne retragem din nicio parte a frontului. Toate acestea sunt știri false și provocări occidentale. Nu-i lăsați să vă păcălească. Există noțiuni precum tactica și strategia, care sunt mai subtile în cadrul forțele noastre”, a transmis acesta.

„Generalii noștri, care au absolvit academiile militare, cunosc subtilitățile războiului și lasă adversarul să facă ceea ce este benefic pentru noi. Pentru a distruge unitățile inamice, trebuie să folosim diferite tehnici: să le împrăștiem forțele pe linia frontului, să le atragem, să le încercuim, să le facem să meargă pe câmpul de luptă sau să le atragem într-o capcană. Comandamentul armatei combină cu măiestrie toate aceste metode.”

Kadîrov a mai afirmat că Rusia „încearcă să reducă la minimum victimele umane”. El a adăugat că, dacă ar putea, ar implementa legea marțială în întreaga țară și „ar folosi tot felul de armament”. „Da, dacă ar fi după mine, aș declara legea marțială în toată țara și aș folosi orice fel de armament, pentru că astăzi suntem în război cu întregul bloc NATO.

În cadrul unei contraofensive care a fost o mare surpriză pentru militarii ruși, forțele armate ale Ucrainei au eliberat o mare parte din regiunea Harkov. Libertatea a discutat cu un etnic român, originar din regiunea Cernăuți, care luptă în armata ucraineană și cu un reputat expert militar de la Kiev pentru a afla cum a fost posibilă contraofensiva și ce efecte va avea.

„Când am fost invitați să ne arate planul contraofensivei în regiunea Harkov, am rămas uimit… Îmi părea unul fantastic, nerealizabil. Nu îmi venea să cred că putem elibera un teritoriu atât de mare într-un termen atât de scurt”, povestește pentru Libertatea Octavian Magas, etnic român din Ucraina, în trecut profesor de biologie și chimie, apoi șef al Secției de Învățământ din Ținutul Herța, regiunea Cernăuți.

Magas susține că batalionul bucovinenilor a intrat printre ultimele în localitățile eliberate din regiunea Harkov, după ce a avut o serie de lupte grele în regiunea Donețk. „Rușii au fost luați prin surprindere. Am format o coloană mare. Unii au intrat de la nord, iar alții, de la sud. Am tăiat linia defensivă a rușilor. Ei au lăsat tehnica, au fugit care încotro. Este o retragere rușinoasă”, arată militarul ucrainean de origine română.

Întrebat de Libertatea cum a fost întâmpinată armata ucraineană de populație, Magas a spus că 80-90% dintre locuitori sunt pro-Kiev. „Atitudinea populației față de noi este cu mult mai bună decât cea din Donbas. Unele femei ne întâmpinau cu mâncare, bătrânii ne întrebau dacă avem nevoie de ceva, toți erau bucuroși că ne văd. Simțeam că fac ceva important pentru ei, ceea ce mă bucură”, arată Magas.

Mai multe informaţii: Etnic român din Ucraina care a participat la lupta pentru eliberarea regiunii Harkov: „Când am văzut planul contraofensivei, am rămas uimit”

Ministerul ucrainean al Apărării a dezvăluit o „cameră de tortură” din Balakliia, regiunea Harkov, folosită de trupele ruse pentru a ține prizonieri ucraineni, transmite The Guardian. Pe peretele celulei prizonierii ucraineni au scris rugăciunea Tatăl Nostru.

Locuitorii din Balakliia au declarat pentru The Guardian că au avut puține interacțiuni cu forțele ruse, care au rămas în mare parte la marginea orașului. Deși au trăit în mijlocul unui vid informațional aproape total – cu semnal telefonic întrerupt, fără internet mobil sau wifi și televiziune în cea mai mare parte a perioadei – și au trebuit să se descurce fără utilități de bază și să facă față jafurilor comise de forțele ruse și terorii bombardamentelor, nu au avut parte de scenele de tortură și execuție văzute în alte părți ale țării.

Însă Serhiy Bolvinov, șeful Departamentului de Investigații al Poliției Naționale din regiunea Harkov, a declarat că 40 de persoane au fost reținute în timpul ocupației. Un locuitor a declarat pentru BBC că a fost reținut de ruși în secția de poliție din oraș timp de peste 40 de zile și că a fost torturat prin electrocutare. Bărbatul, identificat doar ca Artem, a spus că putea auzi țipete de durere și teroare venind din alte celule.

„M-au pus să țin două fire”, a spus el. „Era un generator electric. Cu cât mergea mai repede, cu atât mai mare era tensiunea. Mi-au spus: „dacă îi dai drumul, ești terminat”. Apoi au început să pună întrebări. Au spus că mint, iar ei au început să îl învârtă și mai mult, iar tensiunea a crescut”.

Artem ne-a spus că a fost reținut pentru că rușii au găsit o fotografie a fratelui său, un soldat, în uniformă. Un alt bărbat din Balakliia a fost reținut timp de 25 de zile pentru că avea steagul ucrainean, a spus Artem.

Cu aproximativ 8.000 de kilometri pătrați recuperaţi până acum, autoritățile ucrainene au avertizat în repetate rânduri cu privire la ororile pe care trupele ruse le-au lăsat probabil în urmă. După ce au eliberat regiunea Kiev, forțele ucrainene au descoperit o serie de crime de război, inclusiv gropi comune și cadavre de civili care prezentau semne de tortură. Ele se așteaptă să găsească același lucru în regiunea Harkov.

russian torture chamber in liberated Balakliya.
The Lord’s Prayer was carved on the wall by Ukrainian prisoners.
russia must be held accountable for this blatant genocide. pic.twitter.com/ObQJGjfEQw

— Defense of Ukraine (@DefenceU) September 14, 2022

Căile ferate naționale ucrainene au pus astăzi în circulație un tren de testare într-o stație din Balakliia, în regiunea Harkov, la mai puțin de o săptămână după ce contraofensiva Ucrainei a dus la eliberarea a peste 8.000 de kilometri pătrați din regiune, care a trăit sub ocupație rusă pe aproape întreaga durată a invaziei, relatează The Guardian.

Oleh Siniehubov, guvernatorul regiunii Harkov, a declarat pe Telegram că întoarcerea „orașelor și satelor eliberate la o viață normală” este o prioritate în acest moment.

„În prezent, prioritatea noastră principală este de a efectua lucrări de deminare, de a restabili infrastructura critică și de a furniza servicii publice – plata pensiilor, a prestațiilor sociale etc.”, a spus el. „Sunt sigur că viața normală va reveni… foarte curând”.

Test @Ukrzaliznytsia train pulling into #Balakliya station, #Kharkiv region, east #Ukraine, today – less than a week since the city’s liberation.

That’s an impressive achievement, @AKamyshin!pic.twitter.com/DuuWGhiGVJ

— Alex Kokcharov (@AlexKokcharov) September 14, 2022

Trupele ruse au revenit în Kreminna, un oraș din regiunea Luhansk ocupată de Rusia, care era „complet gol” ieri, a declarat Serhai Hadai, guvernatorul regiunii Luhansk. Potrivit acestuia, soldaţii ruşi au rupt steagurile ucrainene pe care partizanii locali le ridicaseră în semn de sărbătoare, informează The Guardian.

Ieri, o situație similară s-a întâmplat la Svatove – trupele ruse au plecat, dar s-au întors după un timp, a spus Hadai. De asemenea, trupele ruse au părăsit ieri Starobilsk, un alt oraș din regiunea Luhansk, și nu s-au întors până acum.

La fel ca în alte părți ale regiunii Luhansk, trupele ruse au tăiat internetul mobil în Kerminna și în alte teritorii ocupate „pentru ca oamenii să nu ne poată transmite informații”, a spus Hadai.

Hadai a avertizat că teritoriile ocupate se confruntă cu o penurie de combustibil din cauza exodului pe scară largă al ocupanților și colaboratorilor ruși.

Armata ucraineană anunţă că a observat mișcări de trupe ruse în anumite părți din Crimeea, notează CNN.

„Nu este chiar zona noastră de responsabilitate, dar este aproape, așa că o urmărim și noi. Vedem și înțelegem încercările ocupanților de a fugi în Crimeea și de a se regrupa acolo. Va fi mai ușor pentru noi: adunările de echipamente militare sunt o țintă mare”, a declarat Natalia Humeniuk, purtător de cuvânt al Comandamentului Operațional Sud, în cadrul unui briefing.

Atacurile ucrainene au continuat să distrugă punctele de trecere cu pontoane peste râul Dnipro, a declarat miercuri Humeniuk.

Marţi, primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, anunţa că „mai multe coloane de echipament militar au fost deja înregistrate la punctul de control din Chongar [dinspre Herson spre Crimeea]”.

Fedorov a mai afirmat că, pentru a duce bunuri furate din regiunea Zaporojie, soldații ruși pătrund în garaje și fură mașini civile.

De cealaltă parte, oficialii pro-ruși au negat orice avans ucrainean în sud în ultimele zile, iar Ministerul rus al Apărării a declarat miercuri că forțele ucrainene au suferit pierderi grele în timpul încercărilor de asalt în sud.

Forțele ruse au ordonat miercuri întreruperea internetului mobil în regiunea Luhansk, ocupată de ruși, a transmis Serhii Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk, pe Telegram.

„Autoritățile ocupante din regiunea Luhansk continuă să susțină că nu se întâmplă nimic amenințător pe teritoriul regiunii” a scris Haidai pe Telegram.

„Pentru orice eventualitate, internetul mobil este oprit în regiune. După cum explică operatorul local, acesta este un ordin al autorităților de ocupație pentru a asigura capacitatea de apărare și securitatea”, a mai scris acesta.

O persoană a fost ucisă și mai multe rănite de bombardamentele rusești din regiunea Zaporojie, din sudul Ucrainei, în ultimele două zile, potrivit administrației regionale de stat.

Un atac cu rachetă a avariat două obiective de infrastructură din centrul regiunii, iar bombardamentele au distrus case și clădiri rezidențiale în așezările Orihov și Guliaipol, precum și în mai multe sate din districtul Polohi.

Atacurile de la Zaporojie au loc în timp ce serviciile secrete ucrainene avertizează că Kremlinul va începe să vizeze din ce în ce mai mult infrastructura energetică a Ucrainei, inclusiv centrala nucleară Zaporojie, care ar provoca daune catastrofale regiunii dacă va fi avariată.

Volodimir Zelenski face astăzi o vizită surpriză la Izium, unul dintre numeroasele orașe eliberate de forțele ucrainene după luni de ocupație rusă.

Jurnalistul de război Matthew Luxmoore a distribuit fotografii făcute de Zelenski alături de soldați în orașul folosit de ruși drept garnizoană puternic militarizată pentru susținerea campania din Donbas.

Zelensky in a surprise visit today to Izium, the town liberated from months of Russian occupation in recent days. It was used by Moscow as a heavily militarized garrison town buttressing its stalled campaign in the Donbas. pic.twitter.com/1M62RC6fBn

— Matthew Luxmoore (@mjluxmoore) September 14, 2022

Mai multe informații: Volodimir Zelenski, vizită-surpriză în Izium, oraș proaspăt eliberat: „Priveliștea este foarte șocantă, dar nu și pentru mine”

Oficialii ucraineni spun că vizează orașele din estul regiunii Donbas, după ce au făcut o serie de câștiguri într-o contraofensivă rapidă. În ultimele zile, armata ucraineană a revendicat zone din teritoriul ocupat, forțând trupele ruse să se retragă.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că forțele sale își întăresc controlul pe 8.000 km pătrați de teritoriu eliberat în regiunea Harkov.

Forțele ucrainene au ajuns la granița cu Rusia, iar guvernatorul ucrainean din Luhansk a spus că eliberarea a două orașe – Izium și Kupiansk – ar putea muta afecta liniile de aprovizionare către orașele Severodonețk și Lisichansk, aflate sub control rusesc.

Linia frontului din estul Ucrainei se apropie de granițele teritoriului revendicat de autoproclamata republică separatistă pro-rusă Luhansk (LPR), a declarat un comandat militar superior pro-rus pentru agenția rusă de stat Tass.

În ultima zi, rușii au ucis cinci civili în Bahmut, a rănit 12 persoane în Toretsk, una în Avdiivka, una în Kurdiumivka și una în Kodema, a declarat guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko.

Potrivit acestuia, de la începutul războiului pe scară largă, Rusia a ucis 844 de civili în regiunea Donețk, fără a include Mariupol și Volnovaha.

Statul Major General al Armatei Ucrainei a anunțat că a respins 8 atacuri rusești în ultimele 24 de ore. Forțele ucrainene au respins cu succes atacurile din apropierea Avdiivka, Spirne și Maiorsk din regiunea Donețk.

Rusia a lansat trei lovituri cu rachete și 33 de atacuri aeriene în ultima zi.

Olena Zelenska a fost întâmpinată cu ropote de aplauze de parlamentarii europeni la sosirea în plen, iar Ursula von der Leyen a lăudat, în debutul discursului, curajul său în cele aproape șapte luni de război declanșat de Rusia în Ucraina.

„Dragă Olena, suntem alături de tine, de ucraineni. Suntem aici astăzi pe fundalul alarmant al unei invazii ilegale nejustificate a Ucrainei suverane”, a spus președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în deschiderea sesiunii.

De altfel, Ursula von der Leyen a ales o costumație în culorile steagului Ucrainei pentru discursul din Parlamentul European. „Ne aducem aminte de acea dimineață fatidică în care europenii s-au trezit cutremurați de fața răului care a apărut din nou. De atunci un întreg continent s-a ridicat în solidaritate. Europenii nu au ezitat, au găsit curajul să facă ce trebuie”, a spus președinta Comisie Europene.

Mai multe informații: Olena Zelenska, primită cu ropote de aplauze în Parlamentul European. Șefa CE: „Solidaritatea Europei față de Ucraina este de nezdruncinat”

Guvernatorul ucrainean al regiunii Mikolaiv, Vitali Kim, a anunțat, într-un mesaj pe Telegram, că doi civili au fost uciși și alți șase răniți ca urmare a bombardamentelor rusești asupra regiunii, în ultimele 24 de ore.

De asemenea, în orașul Mikolaiv au fost avariate mai multe spații rezidențiale și comerciale.

Rusia a folosit drone de fabricație iraniană în Ucraina pentru prima dată, au anunțat miercuri serviciile secrete britanice de apărare, după ce Kievul a raportat că marți a doborât una dintre aceste drone, de tip Shahed-136.

Dispozitivul este o armă de „atac unidirecțional”, a spus Ministerul Apărării și a fost folosit în Orientul Mijlociu. Doborârea dronei lângă linia frontului în Ucraina sugerează că Rusia folosește dronele ca o armă tactică, mai degrabă decât una strategică.

„Aproape sigur, Rusia se aprovizionează din ce în ce mai mult cu armament din alte state puternic sancționate (nr. de Occident), cum ar fi Iranul și Coreea de Nord, pe măsură ce propriile stocuri scad”, afirmă serviciile de informații britanice.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că „măsurile de stabilizare” sunt încă în desfășurare în regiunea Harkov pentru a consolida câștigurile spectaculoase ale forțelor sale armate din weekend.

În mesajul adresat marți seară către națiune, Zelenski a spus că până acum au fost eliberați aproximativ 8.000 de km pătrați, apartent toți în regiunea de nord-est Harkov.

„Măsurile de stabilizare” au fost finalizate în aproximativ jumătate din acel teritoriu, a spus Zelenski, „și într-o zonă eliberată de aproximativ aceeași dimensiune, măsurile de stabilizare sunt încă în desfășurare”.

El a mai spus că s-au făcut progrese în primirea sprijinului internațional pentru securitatea viitoare a Ucrainei.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul chinez Xi Jinping se întâlnesc joi în marja summitului Organizației de Cooperare Shanghai care are loc în Kazahstan. Kremlinul a confirmat întâlnirea și a precizat că cei doi vor prezenta „o alternativă” la Occident, relatează BBC.

Cei doi vor discuta despre războiul din Ucraina și despre alte „teme internaționale și regionale”, a transmis Kremlinul.

Mai multe informații: Războiul din Ucraina, pe agenda discuțiilor dintre Vladimir Putin și Xi Jinping. Kremlinul anunță că cei doi vor prezenta „o alternativă” la Occident

Cadavre decapitate ale militarilor ucraineni și adolescenți terorizați, prea speriați să iasă din subsolurile lor, asta au lăsat în urmă forțele ruse când trupele ucrainene au recucerit mari porțiuni din regiunea Harkov, spune Lesia Vasilenko, membră a parlamentului ucrainean, scrie Hotnews, care citează The Guardian.

Cel puțin 150.000 de ucraineni au trăit sub ocupația rusă pe aproape întreaga durată a invaziei. Începând cu 6 septembrie, forțele ucrainene au recucerit peste 300 de așezări din regiunea Harkov, recuperând peste 3.800 de kilometri pătrați din teritoriul ocupat de ruşi.

„Eliberarea dezvăluie multe crime. Este ca și cum am fi în pragul a sute, dacă nu mii de Bucha, doar că la o scară mai mică”, a declarat Vasilenko, referindu-se la gropile comune ale civililor și la dovezile de tortură descoperite în Bucha când forțele ucrainene au recucerit regiunea Kievului.

At least 150K Ukrainians liberated in over 300 towns and villages. Almost 4000 sq km of regained land. Brief smiles, strong embraces and so much uncovered pain. What #Russia leaves behind THREAD 🧵/1

— Lesia Vasylenko (@lesiavasylenko) September 13, 2022

„Dar, indiferent de scară, vor exista tribunale, represalii și justiție”, adaugă Vasilenko. „Case jefuite. Militarii ruşi iau totul, chiar și lenjeria intimă. Dar, în același timp, își abandonează armele”, a mai spus Vasilenko.

Looted homes. #Russia military take everything, even underwear. And at the same time they leave their weapons behind 🤦‍♀️ /3

— Lesia Vasylenko (@lesiavasylenko) September 13, 2022

Pentagonul a anunţat că unele forțe rusești au trecut din regiunea Harkov înapoi în Rusia, notează CNN.

„Am văzut un număr de forțe rusești, în special în nord-est, în regiunea Harkov, trecând granița înapoi în Rusia, pe măsură ce s-au retras în urma contraofensivei ucrainene”, a declarat marți secretarul de presă al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder, în timpul unei ședințe de informare.

Oficialul a adăugat că forțele rusești încă „există în masă în Ucraina”.

SUA nu au fost surprinse că forțele ucrainene „au împins atât de repede cum au făcut-o” în contraofensivă, a spus Ryder. „Probabil că rușii au fost cei care au fost surprinși” de împingere, a mai spus acesta.

Ucraina a anunţat marți că se teme că Rusia își va intensifica atacurile asupra sistemului său energetic, după o serie de lovituri care au provocat pene de curent, și a cerut puterilor occidentale tehnologie de apărare aeriană pentru a evita acest lucru, informează Reuters.

„Ne așteptăm ca numărul unor astfel de atacuri să crească și suntem pregătiți pentru diverse scenarii”, a declarat pentru Reuters consilierul prezidențial principal Mihailo Podoliak.

Podoliak a adăugat că ucrainenii ar trebui să fie pregătiți pentru probleme cu energia electrică și căldura în această iarnă. Țara est-europeană înregistrează adesea temperaturi de până la -15 grade Celsius în lunile reci.

Podoliak a declarat că Ucraina a cerut aliaților săi străini sisteme de apărare aeriană pentru a proteja infrastructura vitală încă de la începutul invaziei Moscovei, dar și-a exprimat frustrarea față de lipsa de aprovizionare. „Mingea este în terenul partenerilor noștri”, a spus el.

O serie de lovituri devastatoare au lovit infrastructura de energie electrică și termică a Ucrainei în ultimele două zile, provocând pene de curent masive în mai multe regiuni din estul țării.

Orice nouă încercare de anexare din partea Rusiei în Ucraina „nu va fi recunoscută sub nicio formă”, i-a transmis marți cancelarul german Olaf Scholz președintelui rus Vladimir Putin într-o convorbire telefonică de 90 de minute, potrivit unui comunicat al guvernului german, notează CNN.

Scholz l-a îndemnat pe președintele rus să „găsească o soluție diplomatică cât mai curând posibil, bazată pe o încetare a focului, pe o retragere completă a trupelor rusești și pe respectarea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei”.

În ceea ce privește siguranța centralei nucleare din Zaporojie, Scholz a cerut „evitarea oricăror pași de escaladare” și a insistat pentru „punerea imediată în aplicare a măsurilor recomandate în raportul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică”.

De asemenea, Scholz a făcut apel la Putin să pună în aplicare pe deplin acordul privind cerealele negociat de ONU, cerându-i președintelui rus „să nu discrediteze acordul”.

Scholz i-a mai cerut lui Putin „să trateze combatanții capturați în conformitate cu cerințele dreptului umanitar internațional, în special cu Convențiile de la Geneva, și să asigure accesul neîngrădit al Comitetului Internațional al Crucii Roșii”.

Urmărește-ne pe Google News