Război în Ucraina, ziua 206 | Explozii puternice în Hersonul ocupat. „O operațiune antiteroristă”, scrie presa rusă

Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat Reuters, că Ucraina ar putea recurge la mijloace diplomatice pentru a prelua din nou controlul asupra Peninsulei Crimeea, scrie Ukrainska Pravda.

„Nu există o altă opțiune, o altă soluție: trebuie să eliberăm teritoriul [Crimeei]. S-ar putea întâmpla ca [Ucraina] să recurgă la mijloace diplomatice pentru a recupera Crimeea. Este de netăgăduit faptul că oamenii din Ucraina sunt mai degrabă în favoarea căii diplomatice de rezolvare a acestei probleme. Cine va fi implicat în aceste discuții și când, nu pot spune acum. Dar, cu toate acestea, asta este ceea ce cred eu”, a răspuns Zelenski, întrebat dacă Ucraina poate recupera peninsula anexată de Rusia în 2014.

Liderul de la Kiev a subliniat că „Ucraina își va găsi pacea doar atunci când își va lua înapoi tot teritoriul”.

Forțele armate ucrainene au capturat câteva sute de soldați ruși în timpul contraofensivei din regiunea Harkov, îmbunătățind astfel semnificativ “fondul” Ucrainei de schimb de prizonieri de război, afirmă președintele Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat agenției Reuters, potrivit Ukrainska Pravda.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

„În orice caz, pot să vă spun cu sinceritate că Rusia a luat prizonieri mai mulți soldați de-ai noștri decât deținem noi soldați ruși sau mercenari – teroriștii – care lucrează pentru Federația Rusă. Așa că obiectivul nostru este de a reîntregi acest fond [fondul de schimb de prizonieri – n.r.]”, a afirmat liderul de la Kiev.

“Mă adresez soldaților ruși: va fi bine pentru ei dacă se vor predea. Îi tratăm ca prizonieri de război în conformitate cu Convențiile de la Geneva. Scopul nostru este să avem mai mulți dintre ei, astfel încât să ne putem aduce înapoi soldații deținuți în Rusia. Deci avem obiectivul de a alimenta fondul”, a precizat Zelenski.

“Și, ca să fiu sincer, această operațiune [contraofensiva din regiunea Harkov – n.r.] ne-a permis să aducem o contribuție semnificativă la fondul de schimb de prizonieri”, a mai spus președintele ucrainean.

Întrebat câți soldați ruși au fost luați prizonieri în timpul contraofensivei, Zelenski a spus că este vorba de „sute” dintre ei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu crede că Rusia va folosi arme nucleare în războiul din Ucraina, dar a lansat, într-un interviu acordat Reuters, un apel către liderii mondiali să oprească amenințările Rusiei, scrie Ukrainska Pravda.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

„Este vorba de distrugerea planetei, de începutul acestui proces. Nu pot să înțeleg cum serviciile speciale, agențiile de informații ale lumii, mințile puternice ale lumii pot permite Rusiei să aibă măcar o șansă să se gândească la asta. Sincer să fiu, mi se pare că acest lucru nu se va întâmpla (utilizarea armelor nucleare de către Rusia, n.r.). Cu toate acestea, nu putem prezice nimic definitiv în legătură cu acest stat”, a afirmat liderul de la Kiev.

“Dar, îmi pare rău că spun asta, să vă fie frică de ceva ce poate face acest stat și, prin urmare, să ajungeți la un acord cu el într-un fel sau altul, este cel mai rău rezultat posibil. Tocmai atunci acesta va fi începutul celui de-al treilea război mondial”, a precizat președintele ucrainean.

Zelenski a subliniat că „nu poate exista un dialog cu oameni care amenință cu armele nucleare”.

„Trebuie să ne gândim cum să continuăm să trăim în lume fără astfel de oameni”, a spus el.

Potrivit președintelui ucrainean, atunci când cunoscuți politicieni ruși spun în ce cazuri Rusia ar putea folosi arme nucleare, „tot ceea ce urmează după cuvintele «în caz de», «în anumite condiții», nici măcar nu ar trebui ascultat”.

„Este necesar să înțelegem cine a spus-o și să facem tot posibilul pentru ca această persoană să nu mai spună nimic și să nu mai amenințe pe nimeni”, a subliniat Zelenski.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Forțele ruse au fost implicate sâmbătă seară într-o operațiune „antiterorist” în orașul ocupat Herson, din Ucraina, relatează publicația EuroWeekly News, care citează presa rusă.

Potrivit sursei citate, „militanții” care se instalaseră într-o clădire nerezidențială din oraș au fost eliminați.

Imagini video încărcate pe rețelele de socializare arată trupe ruse în vehicule blindate trăgând asupra unor ținte încă necunoscute.

🚨 A „counter-terrorist operation” is underway near the railway station in #Kherson. Heavy military equipment is involved. Russian security forces „destroy militants” who have settled in a non-residential building. – Russian media pic.twitter.com/8uThS5dvOi

— Breaking News 24/7 (@Worldsource24) September 17, 2022

Potrivit jurnalistului independent independent Sotiri Dimpinoudis, mai multe surse locale au confirmat activitatea militară în oraș și în jurul acestuia. Focuri de armă și explozii au avut loc în diferite părți ale orașului.

Confruntările de sâmbătă seară vin în contextul în care forțele ucrainene se apropie tot mai mult de orașul care în prezent este apărat de trupele ruse.

#Breaking: Update – Confirmed by multiple locals in the city of #Kherson in #Ukraine, they say #Russia{n occupied troops started shooting heavy at multiple targets around and in the city, would there be an armed civilian insurrection, or is the UKR Army closing in their positions pic.twitter.com/e1NOfRdOFv

— Sotiri Dimpinoudis (@sotiridi) September 17, 2022

În acest moment, nu este clar dacă armata ucraineană a intrat în oraș sau dacă este vorba de o insurecție a locuitorilor Hersonului împotriva ocupanților.

Armata rusă a torturat civili într-o pivniță a „miliției populare” din orașul Kozacha Lopan, în perioada în care acesta s-a aflat sub ocupație, a anunțat procuratura din regiunea Harkov, potrivit Ukrainska Pravda.

„Forțele de ordine au descoperit că, în perioada în care așezarea (Kozacha Lopan, n.r.) s-a a aflat sub ocupație, reprezentanții Rusiei au creat o pseudo-agenție de aplicare a legii. În pivnița clădirii în care se afla agenția a fost organizată o cameră de tortură în care civilii erau supuși la torturi inumane”, a transmis Biroul procurorului regional din Harkov, într-un comunicat publicat pe Facebook.

Mai multe detalii: O nouă cameră de tortură, descoperită în Harkov, în beciul unei clădiri a poliției separatiștilor. Civilii, curentați cu un aparat special

Patru explozii puternice au fost auzite, sâmbătă seară, în orașul Hersonul, aflat sub ocupația trupelor ruse, scrie Ukrainska Pravda, citând publicația locală Most.

Conform sursei citate, locuitorii din Herson afirmă că au văzut fum negru înâlțându-se de pe teritoriul fabricii Petrovskyi, acolo unde era baza trupelor de ocupație.

Se știe că acolo se aflau personal și echipamente militare rusești. Un nou lot de echipamente a ajuns recent pe teritoriul fabricii, precum și o unitate de “kadîroviți” (termen care desemnează unitățile Forțelor Armate Ruse aflate în subordinea lui Ramzan Kadîrov, liderul autoritar al Ceceniei), notează Most.

Mai multe sate din regiunea sudică Mikolaiv au fost lovite de bombardamentele rușilor, a anunțat guvernatorul acestei regiuni, Vitaliy Kim, pe canalul său de Telegram, potrivit Al Jazeera.

Orașele de coastă Oceacov și Baștanka, inclusiv zonele din jur, au fost bombardate vineri și sâmbătă, inclusiv în timpul nopții, a precizat oficialul, adăugând că o persoană a murit.

Oceacov a rămas acum fără apă și electricitate.

Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, a anunțat sâmbătă că trupele ruse au bombardat orașul Kramatorsk cu rachete S-300, cinci civili fiind răniți în urma atacului, informează Ukrainska Pravda.

Poliția din regiunea Donețk a anunțat că o fată de 16 ani se numără printre persoanele rănite în urma bombardamentelor din Kramatorsk.

Cel mai în vârstă civil rănit are 72 de ani. Rușii au avariat 32 de clădiri rezidențiale și au distrus complet două case, a pecizat guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, pe contul său de Telegram.

Anterior în cursul zilei de sâmbătă, rușii au bombardat Kosteantînivka, un alt oraș din regiunea Donețk. În acest atac, au fost rănite cinci persoane, inclusiv un copil.

Rușii pregătesc o serie de rute de retragere în regiunea Herson, mai ales în apropiere de Centrala Hidroelectrică de la Kahovka (HPP), acolo unde au scufundat nouă vagoane pentru construirea unei treceri, a anunțat sâmbătă Statul Major General al forțelor armate ucrainene, în actualizarea zilnică a operațiunilor de pe front, potrivit Ukrainska Pravda.

„În urma acțiunilor de succes ale Forțelor Armate ale Ucrainei de a dezactiva toate punctele de trecere peste Nipru, pe frontul din Herson, ocupanții își pregătesc rutele de retragere. Astfel, ei au scufundat 9 vagoane în apropiere de Centrala Hidroelectrică de la Kahovka, pentru construcția unei noi treceri”, a transmis conducerea armatei ucrainene.

Statul Major General a confirmat, de asemenea, că forțele ucrainene au ucis peste 180 de ocupanți în Herson pe data de 10 septembrie. Trupele ucrainene au lovit clădirea „Alkoservis” LLC, unde se aflau personalul și echipamentele militare ale forțelor de ocupație rusești.

„Timp de cinci zile, unități ale Gărzii Naționale Ruse și ale Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB, n.r.) au îndepărtat dărâmăturile și au recuperat cadavrele celor morți, încercând să ascundă pierderile”, scrie în raportul publicat de conducerea armatei ucrainene.

În plus, potrivit Statului Major General, autoritățile de ocupație continuă în regiunea Herson să forțeze antreprenorii locali să utilizeze conturi deschise în ruble rusești. De asemenea, acestea efectuează inspecții săptămânale și amenință că vor „naționaliza” afacerea în cazul în care antreprenorii refuză să coopereze cu ocupanții.

Guvernul federal german a aprobat vânzarea către Ucraina a 18 obuziere autopropulsate RCH-155, pe care Kievul le-a solicitat în urmă cu două luni, scrie Ukrainska Pravda.

Potrivit ziarului german Welt am Sonntag, contractul încheiat cu cu Krauss-Maffei Wegmann pentru furnizarea celor 18 obuziere are o valoare de 216 milioane de euro. Contractul a fost negociat încă de la jumătatea lunii iulie de către miniștrii de apărare din Ucraina și Germania, Alexei Reznikov și Christine Lambrecht.

Încă de vineri, ambasadorul ucrainean în Germania, Andriy Melnyk, a confirmat că guvernul german a dat undă verde vânzării obuzierelor RCH-155.

„Aceasta (contractul, n.r.) va fi o contribuție semnificativă la creșterea eficienței armatei ucrainene. Sper că guvernul federal va continua să urmeze în mod consecvent această cale”, a declarat diplomatul, adăugând că speră în aprobarea altor contracte similare.

RCH-155 este un suport de artilerie autopropulsat pe roți. Acesta este echipat cu un tun L52 de 155 mm care are cu o rază de acțiune de până la 54 de kilometri și trage cu proiectile de precizie V-LAP, cu o rată de nouă gloanțe pe minut.

Autoritățile ucrainene au exhumat sâmbătă alte cadavre din locul de înmormântare în masă descoperit lângă cimitirul din orașul Izium, unde oficialii spun că sute de persoane au fost îngropate acolo după ce au fost torturate și ucise, scrie The Guardian citând Reuters.

Aproximativ 30 de ofițeri ai serviciilor de urgență au dezgropat cu grijă, cu ajutorul unor lopeți, cadavrele din groapa comună de la Izium.

Experții poliției și anchetatorii au înregistrat procesul de deshumare pe cameră și au inspectat cadavrele.

Unele cadavre deshumate până acum sunt ale unor soldați ucraineni, în timp ce altele sunt ale unor civili.

Orașul Balaklia și satul Verbivka din regiunea Harkov din apropiere au fost sub ocupație rusă timp de aproape șase luni, perioadă în care localnicii și-au riscat adesea viața pentru a face rost de hrană. Ei au povestit jurnaliștilor ucraineni cum au trăit și supraviețuit în această perioadă, relatează publicația rusă independentă Meduza, care citează site-ul ucrainean Hromadske.

„Viața a fost foarte grea”, a spus o femeie de 62 de ani, pe nume Olha. „Toți cei care au fost aici au lucrat în grădini în mijlocul focurilor de armă. Ne-au spus chiar că avem «femei kamikaze», femei care vor continua să grădinărească chiar și după ce se trage în ele, pentru a avea niște cartofi și a nu muri de foame”.

Mai multe detalii: „Ne-au spus că avem «femei kamikaze»”. Curajul locuitorilor din Balaklia, eliberat după șase luni de ocupație rusă

Compania americană de tehnologie Maxar Technologies a publicat sâmbătă imagini din satelit cu cimitirul Pishanske de lângă orașul Izium, din regiunea Harkov, recent eliberat de trupele ucrainene, și unde a fost decoperită o groapă comună cu 440 de cadavre, scrie Ukrainska Pravda.

When Russian forces recently withdrew from Ukraines Kharkiv region, the Ukrainian government and media reported the discovery of a mass grave site near the city of #Izyum. #satelliteimagery of the #Pishanske cemetery or “Forest cemetery” entrance from March 2022 and August 2022. pic.twitter.com/vcb3aAMqoS

— Maxar Technologies (@Maxar) September 16, 2022

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Mai multe detalii: Imagini din satelit cu groapa comună din orașul Izium, unde au fost descoperite peste 400 de cadavre care prezentau urme de violență

Una dintre cele patru linii electrice principale ale centralei nucleare din Zaporojie, aflată sub controlul rușilor, a fost reparată și alimentează din nou centrala cu electricitate de la rețeaua ucraineană, la două săptămâni după ce a căzut, a anunțat sâmbătă organismul de supraveghere nucleară al ONU, potrivit Reuters.

„Odată cu reconectarea liniei principale ieri după-amiază, cele trei linii electrice de sprijin sunt din nou ținute în rezervă”, a transmis sâmbătă Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), într-un comunicat de presă.

„Celelalte trei linii electrice principale externe de 750 kV (kilovolți), care au fost pierdute mai devreme în timpul conflictului, sunt în continuare indisponibile”, a adăugat AIEA.

Mai multe detalii: Principala linie electrică a fost reparată și alimentează din nou centrala nucleară de la Zaporojie, anunță AIEA

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că ofițerii Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) i-au torturat pe locuitorii din Kupiansk, oraș din regiunea Harkov, recent eliberat, informează The Kyiv Independent.

Aflați în Kupiansk, pe vremea când orașul se afla sub ocupația trupelor ruse, agenții FSB au torturat rezidenți de aici, amenințându-i că îi vor trimite pe un câmp minat și că le vor ucide familiile, a transmis sâmbătă Serviciul de Securitate al Ucrainei.

Una dintre victime a declarat, potrivit SBU: „Timp de 40 de minute, au folosit un pistol cu electroșocuri asupra mea, apoi au tras în mine ori cu o armă cu aer comprimat, ori cu un pistol cu gaz, nu știu – eram într-un sac”.

Pe măsură ce trupele ucrainene recuceresc așezările din regiunea Harkov, forțele de ordine au început să descopere infracțiunile și atrocități pe care soldații ruși le-ar fi comis în timpul ocupației.

Guvernatorul regiunii Donețk a anunțat sâmbătă că bombardamentele rusești au rănit cinci persoane în această regiune, informează The Kyiv Independent.

Forțele ruse au vizat orașul Kosteantînivka, avariind clădiri rezidențiale și rănind cinci civili, inclusiv un copil, a precizat guvernatorul regional Pavlo Kyrylenko.

Guvernatorul Harkovului, Oleg Sinegubov, a anunțat sâmbătă că o fetiță de 11 ani a fost ucisă în urma unui atac cu rachete rusești în orașul Ciuhuiiv, din regiunea Harkov din estul Ucrainei, informează The Guardian.

Sinegubov a adăugat că rachetele au provocat, de asemenea, daune „infrastructurii critice, sectorului privat, unei întreprinderi și unei benzinării”.

“Un copil nevinovat a murit din cauza terorii rusești. Din nefericire, fetița de 11 ani, care a fost spitalizată la Ciuhuiiv, a murit din cauza rănilor suferite. O altă femeie a fost rănită în urma atacurilor de la Ciuhuiiv, starea victimei este medie”, a scris guvernatorul regional, pe Telegram.

Republica Cehă, țară care asigură în prezent preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, a cerut sâmbătă crearea unui tribunal internaţional pentru crime de război, după descoperirea a sute de corpuri înhumate sumar în nord-estul Ucrainei, scrie Agerpres citând AFP.

„În secolul al XXI-lea, astfel de atacuri împotriva populaţiei civile sunt de neconceput şi odioase”, a scris ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, pe Twitter. „Nu trebuie să trecem peste asta. Suntem pentru pedepsirea tuturor criminalilor de război”, a adăugat el.

„Cer crearea rapidă a unui tribunal internaţional special care să urmărească crima de agresiune”, a insistat Lipavsky.

Russia left behind mass graves of hundreds of shot and tortured people in the Izyum area. In the 21st century, such attacks against the civilian population are unthinkable and abhorrent. We must not overlook it. We stand for the punishment of all war criminals. #StandwithUkraine

— Jan Lipavský (@JanLipavsky) September 17, 2022

Apelul intervine după descoperirea a circa 450 de morminte la periferia Iziumului, oraş în nord-estul Ucrainei recucerit de la ruşi săptămâna trecută, unele dintre corpurile exhumate prezentând urme de tortură. Potrivit anchetatorilor, unele corpuri exhumate aveau mâinile legate la spate. Cadavre de copii au fost de asemenea găsite în pădurea de lângă Izium.

Ucraina continuă, discret, în culise, negocierile cu SUA pentru a primi arme americane de înaltă performanță, scrie Politico.

În timp ce Ucraina a încetat să mai ceară în mod public livrarea de sisteme de apărare antiaeriană și de avioane de luptă care ar putea schimba cursul războiului, Kievul și Washingtonul negociează în culise trimiterea a trei elemente cheie – sistemele de apărare antiaeriană Patriot, avioanele de luptă F-16 și dronele Gray Eagle – sub forma unor acorduri de finanțare pe termen lung, precizează Politico, citând surse ucrainene și americane.

Scott Berrier, șeful serviciilor de informaţii ale Pentagonului, susține că eşecurile şi resursele limitate ale Rusiei în Ucraina arată că forţele Moscovei sunt incapabile să atingă obiectivele iniţiale ale preşedintelui Vladimir Putin privind invadarea ţării vecine, după cum stau lucrurile în prezent, scrie Agerpres.

„Ajungem într-un punct când cred că Putin va trebui să-şi revizuiască obiectivele pentru această operaţiune”, a declarat vineri generalul locotenent Scott Berrier, şeful Agenţiei de Informaţii pentru Apărare (Defense Intelligence Agency – DIA). „Este destul de clar în acest moment că nu va putea face ceea ce intenţiona iniţial”, a afirmat el, potrivit ABC News, care preia The Associated Press.

„Rusia plănuise o ocupaţie, nu neapărat o invazie, şi asta a aruncat-o înapoi”, a declarat Berrier, evocând reticenţa lui Putin de a declara mobilizarea generală pentru a creşte numărul trupelor în Ucraina.

Mai multe detalii: Putin nu mai poate să cucerească Donbasul, obiectivul inițial al invaziei din Ucraina, susține șeful seviciului secret al Pentagonului

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat sâmbătă că Spania a trimis 5 avioane cargo cu muniție de artilerie în Ucraina, informează The Kyiv Independent

În total, Spania a livrat Ucrainei 75 de paleți de muniție pentru sisteme de artilerie de calibru mare în „ultimele câteva zile”, potrivit Statului Major General al Ucrainei.

De asemenea, Madridul livrează în prezent echipament militar pentru vreme rece Ucrainei.

„(Aceasta) este un exemplu al sprijinului decisiv și constant al Spaniei pentru poporul ucrainean”, a declarat ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles.

Forțele ucrainene continuă să traverseze râul cheie Oskil, din regiunea Harkov, în timp ce încearcă să forțeze contraofensiva care vizează eliberarea teritoriilor ocupate de trupele ruse, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un tink thank cu sediul la Washington, scrie The Guardian.

ISW a precizat în raportul de sâmbătă că imaginile din satelit pe care le-a examinat sugerează că forțele ucrainene au trecut pe malul estic al râului Oskil, în orașul Kupiansk, plasându-și artileria acolo.

Râul, care curge spre sud, dinspre Rusia spre Ucraina, a reprezentat o ruptură naturală în liniile de front nou apărute de când Ucraina și-a lansat ofensiva în urmă cu aproximativ o săptămână, relatează The Associated Press.

“Forțele ruse sunt probabil prea slabe pentru a împiedica noi avansuri ucrainene de-a lungul întregului râu Oskil, dacă forțele ucrainene aleg să reia operațiunile ofensive”, a precizat ISW.

Eastern #Ukraine Update:

Ukrainian forces captured all of #Kupyansk City on September 16, continuing offensive operations east of the #Oskil River. /1https://t.co/6Txay9PZV3 pic.twitter.com/2TwVvuSQ5G

— ISW (@TheStudyofWar) September 17, 2022

Ministerul ucrainean al Apărării a oferit sâmbătă cea mai recentă actualizare a pierderilor totale de luptă înregistrate de Rusia de la începutul războiului, în luna februarie a acestui an, scrie The Guardian.

Cifrele arată că forțele militare ale lui Vladimir Putin au pierdut 54.250 de soldați, 2.202 tancuri și 4.701 vehicule blindate de luptă.

De asemenea, forțele ucrainene au doborât 251 de avioane militare, 216 elicoptere și 911 drone ale rușilor.

Publicația britanică notează că cifrele oferite de Kiev nu au putut fi verificate în mod independent.

„Sometimes it seems that russia is destined only to show the whole world how not to live and what not to do.”
Petr Chaadaev

Total combat losses of the enemy from Feb 24 to Sep 17: pic.twitter.com/wykj2QHtYD

— Defense of Ukraine (@DefenceU) September 17, 2022

O nava încărcată cu 30.000 de tone de cereale pentru Etiopia a părăsit sâmbătă postul Odesa, informează The Kyiv Independent.

Navă cargo se îndreaptă spre portul Djibouti, după care cerealele pe care le transportă vor fi trimise în Etiopia, potrivit Administrației militare regionale din Odesa.

Sâmbătă, Ministerul turc al Apărării a anunțat că cinci nave cargo au părăsit regiunea Odesa prin „coridorul de cereale”.

Ucraina a exportat cel puțin 3,33 milioane de tone de cereale de când a fost semnat de către Moscova și Kiev acordul intermediat de ONU și Turcia, pe 1 august, care permite reluarea exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră.

O persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite în apropiere de orașul rus Belgorod, nu departe de granița cu Ucraina, a anunțat sâmbătă agenția de presă TASS, care a citat autoritățile locale, potrivit Reuters.

Între timp, Alexey Kulemzin, primarul orașului Donețk din estul Ucrainei, care este controlat de separatiștii proruși, a anunțat că patru persoane au fost ucise de bombardamente într-o zonă centrală a orașului, relatează Sky News.

La fața locului au fost găsite fragmente de obuze Caesar de fabricație franceză, a afirmat el.

Ministerul pentru Reintegrarea Teritoriilor Ocupate Temporar a anunțat, sâmbătă, că peste 80.000 de ucraineni au fost evacuați din regiunile devastate de război începând cu luna august, relatează The Kyiv Independent.

Ministerul ucrainean a precizat că peste 30.000 de persoane din regiunea Zaporojie au fost evacuate, precum și peste 24.000 de persoane din regiunea Herson, 17.000 de oameni (inclusiv 3.000 de copii) au fost scoși din regiunea Donețk, iar alți 5.000 din regiunea Harkov.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene susține că Rusia desfășoară o ofensivă în regiunea Donețk care nu a avut până acum niciun rezultat, informează The Kyiv Independent.

Conducerea armatei ucrainene a anunțat, în actualizarea situației operaționale de pe front, că forțele sale au respins sâmbătă ofensiva rusă în direcția orașelor Bahmut, Avdiivka, Zaitseve, Mikolaivka Druha și Novomykhailivka din regiunea Donețk.

Marina ucraineană a anunțat sâmbătă că patru nave de război rusești echipate cu până la 32 de rachete Kalibr sunt pregătite de luptă în Marea Neagră, informează The Kyiv Independent.

Forțele navale ucrainene au precizat că Rusia are până la șase nave de război în Marea Azov și alte cinci portavioane cu rachete de croazieră în Marea Mediterană.

Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă că forțele sale au lansat lovituri asupra mai multor părți din Ucraina, relatează Reuters. De asemenea, Moscova a acuzat Kievul că a efectuat bombardamente în apropierea centralei nucleare din Zaporojie.

Forțele ruse au efectuat atacurile în regiunile Herson, Mikolaiv, Harkov și Donețk, potrivit ministerului.

Instituția a precizat că trupele ucrainene au desfășurat o ofensivă nereușită în apropiere de localitatea Pravdîne, din Herson.

Situația radiațiilor la centrala Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, rămâne normală, potrivit ministerului rus. Acesta a precizat că sâmbătă au fost înregistrate două bombardamente ucrainene în apropierea uzinei.

Un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe a negat că forțele ucrainene ar fi efectuat bombardamente în apropierea sitului nuclear.

Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc în repetate rânduri de bombardarea centralei nucleare de la Zaporojie. Agenția Internațională pentru Energie Atomică din cadrul ONU a adoptat joi o rezoluție prin care cere Rusiei să pună capăt ocupației de la centrală.

Pavlo Kyrylenko, guvernatorul regiunii Donețk din estul Ucrainei, a anunțat că doi civili au fost uciși vineri în urma bombardamentelor rusești asupra orașelor Bkhmut și Sviatohirsk, informează The Guardian.

Într-o actualizare a situației operaționale, Kyrylenklo a adăugat că noaptea în regiune „a decurs relativ calm” și că au existat doar bombardamente „izolate” pe linia frontului.

“Pe 16 septembrie, rușii au ucis 2 civili din regiunea Donețk: în Sviatohirsk și Bahmut. Alte 11 persoane au fost rănite. În prezent, este imposibil de stabilit numărul exact al victimelor din Mariupol și Volnovas”, a adăugat guvernatorul din Donețk, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Premierul ucrainean Denis Şmihal a mulţumit sâmbătă Statelor Unite pentru sprijinul acordat, după ce Ucraina a primit o nouă asistenţă financiară internaţională, de 1,5 miliarde de dolari, relatează Reuters.

“Bugetul de stat al Ucrainei a primit un grant de 1,5 miliarde de dolari. Aceasta este ultima tranşă dintr-un ajutor de 4,5 miliarde de dolari din partea Statelor Unite, prin intermediul WorldBank Trust Fund”, a scris Şmihal, pe Twitter.

Șeful guvernului de la Kiev a precizat că fondurile vor fi folosite pentru a rambursa cheltuielile bugetare pentru plata pensiilor şi a programelor de asistenţă socială.

Trupele ruse au lovit sâmbătă dimineața termocentrala Slavyanskaya din regiunea Donețk, anunță guvernatorul Pavel Kirilenko, citat de Ukrainska Pravda.

„Echipamentul de pe teritoriul stației este deteriorat. Incendiul, care a izbunict în urma bombardamentelor, va fi controlat de salvatori. Din cauza bombardamentelor din orașul Mykolaivka, au început întreruperi în alimentarea cu apă. Ocupanții vizează în mod deliberat infrastructura din regiune, încercând să provoace cât mai multe pagube, în primul rând populației civile”, a precizat oficialul.

Eșecurile recente ale forțelor militare ruse și resursele Ucrainei arată că forțele Moscovei sunt incapabile să atingă obiectivele inițiale privind invazia, stabilite de președintele Vladimir Putin, spune generalul locotenent Scott Berrier, director al Agenției de Informații pentru Apărare, citat de Al Jazeera.

„Ajungem chiar acum la un punct în care cred că Putin va trebui să-și revizuiască obiectivele pentru această operațiune. Este destul de clar acum că el nu va putea face ceea ce a intenționat inițial să facă”, a declarat, vineri, oficialul de la Pentagon.

Forțele ruse au fost nevoite să se retragă din zone întinse din nord-estul Ucrainei, după ce Kievul a lansat o contraofensivă în regiunea Harkov.

„Rușii au plănuit o ocupație, nu neapărat o invazie, iar asta i-a dat înapoi”, a spus Berrier, invocând reticența lui Putin de a mobiliza pe deplin forțele ruse pentru a aduce mai mult personal pe câmpul de luptă.

Președintele american Joe Biden și alți oficiali ai administrației de la Washington au evitat să numească eliberarea teritoriilor ocupate drept o victorie ucraineană sau un punct de cotitură în război, iar analiștii avertizează că este imposibil de evaluat ce ar putea urma în conflict.

Putin ”ajunge într-un punct în care va trebui să ia o decizie. Care va fi acea decizie, nu știm. Dar asta va determina în mare măsură cât va dura acest conflict”, a mai spus Berrier.

Pe de altă parte, directorul adjunct al CIA, David Cohen, a avertizat că „apetitul pentru risc” al lui Putin nu trebuie subestimat.

Prezent vineri la summit-ul Organizației de Cooperare de la Shanghai, din Uzbekistan, Vladimir Putin a promis că va continua atacurile asupra Ucrainei și a avertizat că Moscova ar putea intensifica loviturile asupra infrastructurii țării dacă forțele ucrainene țintesc instalațiile din Rusia.

Putin a spus că „eliberarea” întregii regiuni Donbas, din estul Ucrainei, este principalul obiectiv militar al Rusiei și că nu consideră că e nevoie să-l revizuiască.

Şeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, a declarat sâmbătă că sprijinul alianței pentru Ucraina nu se va schimba odată cu începutul iernii, relatează Ukrainska Pravda.

”Curajul extraordinar al forțelor armate ucrainene și al poporului ucrainean va birui asupra adversarului din nou și din nou. Aliații NATO îi vor sprijini atâta timp cât va fi necesar. Vine iarna, dar sprijinul nostru va rămâne de nezdruncinat”, a declarat Rob Bauer în cadrul unei conferințe.

Oficialul NATO a adăugat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a marcat începutul unei noi ere a securității globale și este „mai mare decât Ucraina însăși”.

„Întreaga ordine internațională bazată pe reguli a fost atacată. Acest lucru, precum și grupurile teroriste care folosesc mijloace de război asimetrice și creează crize globale și locale, precum și China, care sporește masiv eforturile militare și recurge la o retorică periculoasă, toate acestea ne îngrijorează”, a mai spus amiralul.

Conferința Comitetului Militar NATO a început vineri la Tallinn, capitala Estoniei. La eveniment participă comandanții forțelor armate ale aliaților, care discută despre dezvoltarea strategică a Alianței. Pentru prima dată la conferință sunt prezenți reprezentanți ai Finlandei și Suediei.

În ultimele 24 de ore, forțele ruse au lansat patru lovituri cu rachete, 24 de lovituri aeriene și au bombardat Ucraina de 72 de ori, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene, relatează The Kyiv Independent. 58 de așezări au fost atacate.

Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, a anunțat pe 17 septembrie că doi civili au fost uciși în orașele Bakhmut și Sviatohirsk în ultimele 24 de ore, în timp ce alți 11 au fost răniți.

Și guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, a precizat că forțele ruse „au tras peste 90 de obuze în orașe și sate pașnice”, Nikopol, Marhanetska și Myrivska fiind atacate.

Atacurile rusești asupra Nikopolului și a împrejurimilor sale s-au intensificat în ultimele două săptămâni, orașul fiind situat la 10 kilometri vest de centrala nucleară Zaporojie, ocupată de ruși.

În regiunea Zaporojie, guvernatorul Oleksandr Starukh a raportat că forțele ruse au tras patru rachete asupra satului Tavriiska, distrugând un centru cultural local, o sală de sport și un club sportiv.

Orașele Stepnohirsk și Orihiv, situate pe malul est al râului Nipru, au fost, de asemenea, bombardate, un civil fiind rănit.

Consilierul principal al președintelui Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a cerut țărilor occidentale să ofere Ucrainei sisteme de apărare antirachetă „moderne și eficiente” după ce Vladimir Putin a avertizat că Moscova și-ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii vitale din Ucraina dacă forțele Kievului țintesc instalațiile din Rusia, relatează The Guardian.

”Țările occidentale au multe sisteme moderne și eficiente de apărare antirachetă/aeriană. Dar rachetele nu zboară peste Paris, Roma sau Berlin. Ei zboară deasupra orașelor. Poate că este timpul să protejăm civilii și infrastructura critică? Sau vom aștepta un dezastru pe scară largă provocat de om?”, a scris Podoliak pe Twitter.

Western countries have many modern and effective missile/air defense systems. But missiles do not fly over Paris, Rome or Berlin. They fly over 🇺🇦 cities. Maybe it is time to protect civilians and critical infrastructure? Or will we wait for a large-scale man-made disaster?

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) September 17, 2022

„Citiți doctrina, totul este scris acolo”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, atunci când a fost întrebat despre posibilitatea ca Rusia să folosească arme nucleare în Ucraina, relatează Ukrainska Pravda care citează agenția rusă RIA Novosti.

Potrivit doctrinei ruse, armele nucleare pot fi folosite în caz de agresiune împotriva Rusiei sau a aliaților săi cu utilizarea armelor de distrugere în masă sau când existența statului însuși este amenințată, precizează agenția rusă.

Președintele american Joe Biden l-a avertizat pe omologul său rus, Vladimir Putin, să nu folosească armele nucleare pentru că acest lucru ”ar schimba fața războiului cum nu s-a mai întâmplat de la Al Doilea Război Mondial”.

Ministerul britanic al apărării precizează într-un nou raport despre evoluția războiului că în timp ce Ucraina continuă ofensiva din nord-estul țării, forțele ruse au stabilit o linie defensivă între râul Oskil și orașul Svatove, relatează The Guardian.

Menținerea controlului în această zonă este considerată importantă de Moscova pentru că este tranzitată de una dintre puținele rute principale de aprovizionare pe care Rusia încă le controlează din regiunea Belgorod, de pe teritoriul țării lor.

Totodată, ”această linie se află de-a lungul graniței regiunii Luhansk, parte a Donbasului, pe care Rusia își propune să-l «elibereze» ca unul dintre scopurile sale imediate de război”, iar ”orice pierdere substanțială de teritoriu în Luhansk va submina fără ambiguitate strategia Rusiei”, precizează instituția britanică, citând date ale serviciilor de informații de la Londra.

”Probabil că Rusia va încerca să conducă o apărare fermă a acestei zone, dar nu este clar dacă forțele ruse din prima linie au suficiente rezerve sau un moral adecvat pentru a rezista unui alt atac ucrainean concertat”, mai scrie în raportul citat.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 17 September 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/6uJ9hVTrLq

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/e6OKSzJF08

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) September 17, 2022

Președintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador a anunțat că săptămâna viitoare va prezenta, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, un plan de pace pentru Ucraina, criticând ONU pentru că este „inactivă” în fața conflictului, relatează AFP, citată de The Guardian.

Propunerea este ca Papa Francisc, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și premierul indian, Narendra Modi, să formeze un comitet de dialog și pace.

”Este o problemă de a căuta urgent un acord pentru a opri războiul din Ucraina. Misiunea de menținere a păcii ar trebui să urmărească imediat încetarea ostilităților în Ucraina și începerea discuțiilor directe cu președintele ucrainean Zelenski și președintele rus Putin”, a spus Lopez Obrador într-un discurs care a marcat Ziua Independenței țării sale.

Președintele mexican a precizat că ministrul său de externe, Marcelo Ebrard, va prezenta propunerea Adunării Generale a ONU de la New York.

Mexic este membru nepermanent al consiliului de securitate al ONU.

O bază militară rusă a ars în noaptea de vineri spre sâmbătă, 17 septembrie în regiunea ucraineană Zaporojie, anunță primarul din orașul Melitopol, citat de publicația Ukrainska Pravda.

”Astăzi (17 septembrie – n.r.) la ora 4.00 o bază militară inamică mai puțin în rezervația Radivonovsky de lângă estuarul Molochny. Ei fumează atât de puternic încât încă iese fum”, a spus primarul Ivan Fedorov.

Vineri, pe aerodromul din Melitopol ocupat de forțele ruse a avut loc o explozie puternică, adaugă sursa citată.

Forțele ruse pot desfășura atacuri cu steag fals împotriva populației civile din teritoriile ucrainene ocupate, în perioada 17 și 20 septembrie, precizează Institutul pentru Studiul Războiului în cel mai recent raport despre evoluția conflictului, citând Centrul de rezistență ucrainean, relatează The Kyiv Independent.

Autoritățile ucrainene le-au recomandat astfel civililor din aceste zone ca în perioada menționată să evite locurile publice.

Centrul de Rezistență a sugerat că astfel de atacuri sub steag fals ar putea fi încercări de „a distrage atenția comunității internaționale de la înfrângerea de la Harkov și de la descoperirea crimelor de război rusești” în zonele eliberate.

Rusia a refuzat intrarea pe teritoriul ei a 41 de personalități din Australia, ca răspuns la sancțiunile impuse de această țară la adresa Moscovei în contextul războiului din Ucraina, relatează AFP, citată de Agerpres.

Printre cei 41 de numără jurnaliști, inclusiv Sarah Ferguson, o celebră prezentatoare de la televiziunea ABC, precum și angajați ai unor companii de armament, a precizat Ministerul rus al Externelor.

Măsura luată acum vine după ce în această vară, Rusia a refuzat accesul pe teritoriul său altor 159 de australieni, tot ca represalii la sancțiunile anunțate de Canberra.

Cancelarul german Olaf Scholz spune că, privind retrospectiv, crede că ar fi fost nevoie de o reacție mai dură atunci când Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea, în 2014, relatează publicația Welt, citată de The Kyiv Independent.

„Vreau să spun foarte clar că probabil ar fi fost corect, cel puțin retrospectiv, să reacționăm mai dur la anexarea Crimeei”, a declarat cancelarul vineri în timpul ueni conferințe la Berlin.

Atunci ideea de a încerca din nou un astfel de atac asupra Ucrainei s-ar putea să nu fi rămas atât de ferm în mintea președintelui rus Vladimir Putin, a adăugat Scholz.

Comunitatea internațională a impus sancțiuni la adresa Rusiei după anexarea peninsulei ucrainene de la Marea Neagră. Cu toate acestea, Germania nu a rupt relațiile economice și diplomatice cu Rusia.

Rusia încă nu a răspuns ofertei SUA privind organizarea unui schimb de prizonieri, însă discuțiile continuă, a precizat John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă, relatează agenția ucraineană Ukrinform.

”Nu au răspuns la oferta noastră. Am făcut o ofertă serioasă pentru a-i aduce acasă pe Brittney Griner și Paul Whelan. Rușii nu au răspuns la această ofertă. Dar asta nu înseamnă că nu suntem încă în negocieri și nu încercăm”, a declarat oficialul american într-o conferință de presă.

Președintele american Joe Biden s-a întâlnit vineri cu membrii familiei jucătoarei de baschet Brittney Griner și cu rudele lui Paul Whelan, un alt american deținut în Rusia.

Într-o declarație de după întâlnirile care au avut loc separat, secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a spus că președintele a subliniat „angajamentul său continuu de a lucra prin toate căile disponibile pentru a-i aduce acasă în siguranță pe Brittney și Paul”, relatează The Guardian.

Președintele francez Emmanuel Macron condamnă atrocitățile descoperite în orașul ucrainean Izium după eliberarea de sub ocupația rusă, precizând, într-un mesaj pe Twitter, că cei care au comis aceste fapte trebuie să fie trași la răspundere.

”Condamn cu cea mai mare fermitate atrocitățile comise la Izium, în Ucraina, sub ocupația rusă. Autorii vor trebui să răspundă pentru faptele lor. Nu există pace fără dreptate”, a transmis liderul francez.

Je condamne avec la plus grande fermeté les atrocités commises à Izioum, en Ukraine, sous occupation russe. Leurs auteurs devront répondre de leurs actes. Il ny a pas de paix sans justice.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) September 16, 2022

Autoritățile ucrainene au găsit un loc de înmormântare în masă cu peste 440 de cadavre în orașul Izium, din estul țării, care a fost recucerit recent de forțele Kievului. Potrivit armatei ucrainene, trupurile prezentau urme de tortură.

Președintele american Joe Biden a declarat într-un interviu în cadrul emisiunii ”60 minutes”, difuzată de postul american CBS News, că dacă Rusia ar utiliza armele chimice sau armele nucleare tactice în conflictul din Ucraina, acest lucru ”ar schimba fața războiului, cum nu s-a mai întâmplat de la cel de-Al Doilea Război Mondial”, relatează BBC.

Întrebat de jurnalistul Scott Pelley ce i-ar spune omologului său rus, Vladmir Putin, dacă acesta s-ar gândi să recurgă la astfel de arme, Joe Biden a răspuns: ”Nu. Nu. Nu. Va schimba fața războiului cum nu s-a mai întâmplat de la Al Doilea Război Mondial”.

De asemenea, chestionat în legătură cu posibilele consecințe ale unei mișcări de acest fel, liderul de la Casa Albă a spus: ”Crezi că ți-aș spune dacă aș ști exact ce va fi? Desigur, nu o să-ți spun. Vor fi consecințe. Vor deveni mai mult un paria în lume decât au fost vreodată. Și amploarea a ceea ce fac va determina răspunsul”.

Mai multe informații: Biden îl avertizează pe Putin să nu folosească armele nucleare: ”Ar schimba fața războiului cum nu s-a mai întâmplat de la Al Doilea Război Mondial”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este de părere că înainte de declanșarea războiului din Ucraina ”ar fi trebuit să ascultăm mai mult țările din Europa Centrală și de Est”.

”Ar fi trebuit să ascultăm mai mult Ucraina. De asemenea, ar fi trebuit să ascultăm mai mult – sau să luăm mai în serios – ceea ce spunea Putin pentru că și-a expus punctele de vedere cu câteva luni înainte de a începe acest război”, a declarat șefa executivului comunitar într-un interviu pentru publicația The Kyiv Independent.

Ursula von der Leyen a dat asigurări că, în ciuda crizei energetice și a creșterii inflației, UE va continua să sprijine Ucraina și s-a declarat convinsă că țara condusă de Volodimir Zelenski va câștiga războiul.

„Sunt profund convins că veți câștiga acest război. Desigur, vor fi mulți, mulți ani de reconstrucție. Dar și asta ar trebui să facem împreună”, spune Ursula von der Leyen, subliniind că depinde doar de Ucraina să decidă în ce condiții se încheie războiul.

Mai multe informații: Ursula von der Leyen: Ar fi trebuit să îl luăm mai în serios pe Vladimir Putin. Ucraina va câștiga acest război

”Rusia a repetat la Izium ceea ce a făcut la Bucha”, spune președintele ucrainean Volodimir Zelenski, precizând că există dovezi că soldații Moscovei au ”împuşcat oameni doar pentru amuzament” în orașul unde recent au fost găsite 440 de morminte, relatează agenția News.ro și publicația Obozrevatel.

„Până acum, au fost găsite peste 440 de morminte. Este prea devreme să stabilim numărul de persoane îngropate acolo, investigaţiile sunt în desfăşurare”, a spus liderul de la Kiev în mesajul său de vineri seară.

„Există deja dovezi clare de tortură, tratament umilitor al oamenilor… Mai mult, există dovezi că soldaţii ruşi, ale căror poziţii nu erau departe de acest loc, au împuşcat oameni doar pentru amuzament”, a adăugat Zelenski.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski, despre groapa comună de la Izium: „Există dovezi că soldaţii ruşi au împuşcat oameni doar pentru amuzament”

Peste 400 de oameni au fost ținuți în celule concepute pentru doar 140 de persoane în orașul Kupiansk, în perioada în care acesta s-a aflat sub ocupație rusă, susține Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, potrivit Sky News.

SBU afirmă că forțele ruse i-au încarcerat și torturat pe locuitorii acestui oraș care au refuzat să coopereze cu ele.

Așa-zisa închisoare a fost amenajată într-o secție de poliție și a devenit supraaglomerată, pentru că foarte mulți oameni au refuzat să-i ajute pe ocupanți, a precizat SBU.

Anchetatorii din regiune caută dovezi ale atrocităților și crimelor de război comise de trupele ruse, după ce zone întinse din regiunea Harkov au fost recucerite de forțele ucrainene în ultimele zile.

Grecia va furniza Ucrainei 40 de vehicule de luptă pentru infanterie BMP-1, informează The Kyiv Independent.

Conform unui acord finalizat cu Germania, Grecia va primi același număr de vehicule blindate de luptă Marder din Germania în schimbul vehiculelor BMP-1 furnizate Ucrainei, a anunțat Ministerul grec al Apărării.

Germania și Grecia au avut nevoie de patru luni pentru a ajunge la un acord asupra acestui schimb.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat vineri Rusia de comiterea de crime de război în nord-estul Ucrainei și a declarat, într-un interviu acordat agenției Reuters, că este prea devreme pentru a spune că soarta războiului s-a schimbat, în ciuda câștigurilor teritoriale rapide realizate de forțele sale în această lună, informează Reuters.

Liderul ucrainean a mai afirmat în interviu că rezultatul războiului cu Rusia, intrat deja în a șaptea lună, depinde de livrarea rapidă de armament străin către țara sa.

Zelenski a comparat situația din zonele recent eliberate din nord-estul țării „cu telenovela sângeroasă de după Bucha”, un oraș din apropierea Kievului, acolo unde forțele ruse au fost acuzate de comiterea a numeroase crime de război în prima fază a războiului. Moscova a negat în mod repetat acuzațiile.

„Până în prezent, există 450 de morți, îngropați (în regiunea nord-estică Harkov, n.r.). Dar mai sunt și altele, multe persoane au fost îngropate separat. Oameni torturați. Familii întregi în anumite teritorii”, a afirmat liderul ucrainean.

Mai multe detalii: Zelenski acuză Rusia de crime de război și spune că nu se așteaptă la o încetare rapidă a conflictului militar

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou, vineri după-amiază, ca Rusia să fie desemnată drept stat sponsor al terorismului, relatează Sky News.

Comentariile sale au fost făcute pe fondul protestelor internaționale față de descoperirea unui sit de înmormântare în masă în orașul Izium, recent eliberat.

„Astăzi, lumea trebuie să vadă ce a lăsat în urmă armata rusă…”, a scris, pe Telegram, Zelenski.

„Rusia a devenit deja cea mai mare sursă de terorism din lume și nicio altă putere teroristă nu lasă în urmă atât de mulți morți”, a continuat liderul de la Kiev. „Acest lucru trebuie să fie recunoscut din punct de vedere legal. Lumea trebuie să acționeze. Rusia trebuie să fie recunoscută ca stat sponsor al terorismului”, a insistat Zelenski.

Ulterior în cursul zilei, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a declarat că președintele Joe Biden a fost clar că există alternative mai bune pentru a trage Rusia la răspundere decât desemnarea acesteia ca stat sponsor al terorismului. Kirby a reiterat sprijinul SUA pentru Ucraina, afirmând că Washingtonul va continua să îi ofere ajutor în domeniul apărării.

Casa Albă a afirmat vineri că relatările privind existența unui sit de înmormântare în masă în orașul Izium, din estul Ucrainei, sunt „îngrozitoare” și „respingătoare”, relatează CNN.

John Kirby, consilierul pe probleme de comunicare strategică din cadrul Consiliului Național de Securitate, a declarat că descoperirea celor 440 de morminte în acest loc este „în concordanță cu tipul de depravare și cu brutalitatea cu care forțele ruse au dus acest război împotriva Ucrainei și a poporului ucrainean”.

Kirby a precizat că Statele Unite vor continua să „sprijine în mod activ eforturile de documentare a crimelor de război și a atrocităților pe care forțele ruse le comit în Ucraina și să sprijine eforturile naționale și internaționale de identificare și tragere la răspundere a rușilor”.

Centrul ucrainean pentru comunicare strategică a anunșat joi că unele dintre mormintele descoperite la Izium erau „proaspete” și că trupurile îngropate acolo erau „în mare parte ale civililor”.

SUA apreciază că ucrainenii „își consolidează câștigurile” obținute în urma recuceririlor teritoriale din zona Harkov, a transmis vineri Departamentul american al Apărării, potrivit CNN.

„În nord, ceea ce evaluăm este că ucrainenii își consolidează câștigurile după ce au recucerit un teritoriu semnificativ, iar rușii încearcă să își consolideze liniile defensive după ce au fost împinși înapoi”, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder, în cadrul unui briefing de presă.

Ryder a mai spus că forțele ucrainene avansează în zona Herson cu mișcări „deliberate și calculate” în cadrul contraofensivei lor.

„Ca întotdeauna, obiectivul nostru continuă să rămână acela de a le oferi sprijinul de care au nevoie în lupta lor”, a precizat Ryder.

UE este „profund şocată” de descoperirea sutelor de cadavre îngropate sumar lângă Izium, în Ucraina, şi „condamnă aceste atrocităţi în termenii cei mai puternici”, a declarat vineri şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a lăsat o urmă de sânge şi distrugere (…). Rusia, liderii săi politici şi toţi cei implicaţi în încălcările continue ale dreptului internaţional şi ale dreptului umanitar internaţional în Ucraina trebuie traşi la răspundere”, a afirmat Borrell, într-un comunicat de presă. „UE sprijină toate eforturile în acest sens”, a subliniat șeful diplomației europene.

„Mii de civili au fost deja asasinaţi, mulţi alţii au fost torturaţi, hărţuiţi, agresaţi sexual, răpiţi sau strămutaţi forţat. Acest comportament inuman al forţelor ruse (…) trebuie să înceteze imediat”, a mai spus Borrell.

Anchetatorii ucraineni au început vineri exhumarea a celor aproximativ 440 de cadavre găsite în Izium, după eliberarea orașului de sub ocupația rusă, relatează Reuters și The New York Times. Unele cadavre aveau mâinile legate, frânghii în jurul gâtului și urme de violență, imagini care amintesc de atrocitățile din Bucha.

Într-o pădure de pini, aflată în apropiere de un cimitir, au fost găsite zeci de cruci de lemn. Pe unele era scris doar un număr. Pe o alta scria „Șaptesprezece soldați ai armatei ucrainene”. Unele morminte individuale aveau pe ele numele unor persoane, precum și data nașterii și a morții. Lângă mormintele unora dintre persoanele a căror identitate a fost stabilită au fost depuse flori.

Mai multe detalii: „Aici sunt vecinii și prietenii mei”. Cadavre cu mânile legate la spate, descoperite în groapa comună cu 440 de cadavre de la Izium

Urmărește-ne pe Google News