LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 212 | Referendumuri pentru alipirea la Rusia în Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie

Vineri, exhumarea cadavrelor descoperite în groapa comună dintr-o pădure din orașul eliberat Izium a fost finalizată, au anunțat autoritățile ucrainene; în total, au fost exhumate 447 de cadavre, inclusiv ale unor copii, relatează Ukrainska Pravda.

„Exhumarea cadavrelor de la locul de înmormântare în masă din Izium a fost finalizată. Lucrările s-au desfășurat pe tot parcursul săptămânii, fără pauze. În total, au fost exhumate 447 de cadavre din morminte. Printre acestea se numără 215 femei, 194 de bărbați, 5 copii și 22 de militari. În plus, au fost exhumate rămășițele altor 11 persoane, dar sexul acestora nu a putut fi stabilit”, a anunțat Ihor Klimenko, șeful Poliției Naționale a Ucrainei, pe Facebook.

Oleg Sinegubov, guvernatorul regiunii Harkov, în care se află orașul Izium, a declarat că majoritatea cadavrelor exhumate prezintă semne de moarte violentă, iar 30 au urme de tortură. Au fost găsite cadavre cu frânghii în jurul gâtului, cu mâinile legate, cu membrele rupte și cu răni provocate prin împușcare. Mai mulți bărbați au fost găsiți cu organele genitale amputate, a susținut guvernatorul regional.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Sinegubov a precizat că vor fi clarificate și circumstanțele morții fiecărei persoane, astfel încât „rudele și prietenii lor să afle adevărul, iar criminalii să fie pedepsiți”.

Forțele armate ale Ucrainei au respins, în cursul zilei de vineri, atacurile rușilor efectuate în apropierea orașului Kupiansk și a satelor Zaitseve și Novomykhailivka, a anunțat Statul General Major, potrivit Ukrainska Pravda.

Forțele ruse continuă să își concentreze eforturile pentru a încerca să stabilească controlul asupra întregii regiuni Donețk și pentru a menține controlul asupra teritoriilor ocupate anterior, precizează conducerea armatei ucrainene, în actualizarea zilnică a operațiunilor de pe front.

De asemenea, rușii se concentrează pe zădărnicirea activității forțelor de apărare ale Ucrainei pe unele dintre fronturi, menționează Statul Major General.

Nu au existat schimbări semnificative pe fronturile Volyn și Polissia.

Pe celelalte fronturi, rușii au continuat să lanseze atacuri asupra țintelor militare și civile folosind tancuri, mortiere și diferite tipuri de artilerie.

În cursul zilei de vineri, avioanele ucrainene au lovit 10 zone în care erau concentrate trupe și echipamente militare rusești și două sisteme de apărare antiaeriană.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

În plus, unitățile ucrainene de apărare antiaeriană au distrus două drone ale rușilor.

Unitățile ucrainene de rachete și artilerie au lovit patru posturi de comandă rusești, două zone în care erau concentrate trupe, arme și echipamente ale inamicului, trei sisteme antiaeriene, un sistem de artilerie și trei locații de depozitare a munițiilor, mai susține Statul Major General.

Rusia intenționează să înroleze în armată 1,2 milioane de persoane, în cadrul mobilizării decretate de președintele Vladimir Putin, scrie site-ul independent rus de investigații Meduza, care citează o sursă apropiată de unul dintre ministerele federale rusești, potrivit Ukrainska Pravda.

Sursa a precizat că s-a recomandat ca recrutarea din centrele regionale să fie „la minimum”, adăugând: „Se duc în zonele rurale, unde nu există mass-media, nu există opoziție și există mai mult sprijin [pentru război – n.r.]”.

De asemenea, sursa Meduza, apropiată conducerii de la Kremlin, a afirmat că există planuri de a mobiliza până la 16.000 de oameni din Moscova.

La Sankt Petersburg, aproximativ 3.200 de persoane urmează să fie chemate în armată.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru agenția de presă TASS, controlată de stat, că afirmația potrivit căreia 1,2 milioane de ruși vor fi înrolați în cadrul mobilizării parțiale este o “minciună”.

Miercuri, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, anunțase că armata intenționează să mobilizeze 300.000 de recruți, majoritatea rezerviști, pentru războiul împotriva Ucrainei.

Ucraina a criticat vineri Iranul pentru livrările de arme către Rusia, în ziua atacului rus cu drone iraniane asupra oraşului Odesa, din sudul țării, în care a fost ucisă o persoană, informează AFP.

„Acestea sunt măsuri ale Iranului împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a statului nostru, precum şi împotriva vieţii şi sănătăţii cetăţenilor ucraineni”, a scris pe Facebook Serghii Nikiforov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, conform Agerpres.

Potrivit unei evaluări făcute de analişti britanici în domeniul informaţiilor, Moscova a desfăşurat drone iraniene în războiul său declanşat asupra Ucrainei, în condiţiile în care propriile stocuri de arme se reduc, notează Reuters.

Ivan Fedorov, primarul ucrainean al orașului Melitopol din regiunea Zaporojie, a declarat vineri pentru The Associated Press că mai mulți ruși și rezidenți din Crimeea au fost aduși în orașul său pentru a-i îndemna pe oameni să voteze la referendumul privind “alipirea” la Rusia.

„Rușii văd reticența și teama copleșitoare (a locuitorilor, n.r.) de a participa la referendum și sunt forțați să aducă oameni… pentru a crea o imagine și o iluzie a votului”, a declarat Fedorov, potrivit Sky News.

„Grupuri de colaboraționiști și ruși, împreună cu soldați înarmați, organizează votul din ușă în ușă, dar puțini oameni le deschid ușile”, a adăugat edilul.

Liderii occidentali și autoritățile ucrainene au descris scrutinul drept o “farsă” și un pas spre anexarea acestor teritoriilor.

Liderii Grupului celor șapte mari democrații industriale (G7) au condamnat vineri referendumurile „de fațadă” organizate de Rusia în părțile ocupate din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, afirmând că este vorba de o încercare a Moscovei de a crea un „fals” pretext pentru a schimba statutul teritoriului suveran al Ucrainei, relatează Al Jazeera.

„Nu vom recunoaște niciodată aceste referendumuri care par a fi un pas spre anexarea de către Rusia și nu vom recunoaște niciodată această anexare dacă ea va avea loc”, au scris liderii G7, într-o declarație comună transmisă de purtătorul de cuvânt al guvernului german.

Preşedintele Consiliului European Charles Michel a declarat vineri că Rusia ar trebui suspendată din Consiliul de Securitate al ONU, relatează agenția germană de știri DPA, citată de Agerpres.

„Când un membru permanent al Consiliului de Securitate lansează un război neprovocat şi nejustificabil, un război care este condamnat de Adunarea Generală, suspendarea acelui membru din Consiliul de Securitate, în opinia mea, ar trebui să fie automată”, a spus Michel, referindu-se la războiul Rusiei în Ucraina.

„Utilizarea dreptului la veto ar trebui să fie o excepţie dar a devenit, am văzut, regula. O reformă este necesară şi urgentă”, a precizat Michel, într-un discurs susţinut în faţa Adunării Generale a ONU la New York.

Cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate – China, SUA, Franţa, Marea Britanie şi Rusia – au drept de a-şi folosi dreptul de veto pentru a bloca adoptarea de decizii. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat în mod repetat ca Rusia să-şi piardă dreptul de veto în Consiliul de Securitate în timp ce este angrenată în acest război.

Peste 6.400 de ruși au intrat joi în Finlanda pe cale terestră – un număr comparabil cu traficul din weekend, a scris vineri, într-un mesaj publicat pe Twitter, Matti Pitkäniitty, șeful Unității de Afaceri Internaționale din cadrul Poliției finlandeze de Frontieră, potrivit CNN. Aproximativ 3.227 de ruși au ieșit din Finlanda, a adăugat el.

Comparând aceste date cu cifrele din august și septembrie, Pitkäniitty a precizat că în Finlanda intrau, în zilele de sâmbătă din aceste două luni, în jur de 6.000 de ruși.

Anterior în cursul zilei de vineri, poliția finlandeză de frontieră a anunțat pe Twitter că la Vaalimaa și Nuijamaa – două puncte de trecere a frontierei din sud-estul Finlandei – cozile de mașini au fost vineri mai lungi decât cele înregistrate cu o zi înainte.

Coada la punctul de trecere a frontierei de la Vaalimaa avea o lungime de aproximativ 500 de metri în jurul orei locale 9.00.

Moscova știe că vor exista „consecințe grave” dacă vor fi folosite arme nucleare în Ucraina, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru CNN, avertizând că Rusia va folosi referendumurile “de fațadă” din zonele ocupate pentru a pretinde, ulterior, că propriul său teritoriu este atacat.

„Ei (rușii, n.r.) știu că vor exista consecințe grave. Nu voi detalia exact cum vom reacționa, asta depinde de ce fel de arme de distrugere în masă ar putea folosi”, a afirmat șeful NATO.

Declarațiile acestuia vin după ce președintele rus Vladimir Putin a evocat miercuri, într-un discurs, posibilitatea utilizării armelor nucleare în conflictul din Ucraina.

„Transmitem aceste mesaje și o facem într-o manieră clară pentru a preveni ca acest lucru să se întâmple”, a mai spus Stoltenberg.

Mai multe detalii: Rusia știe că vor exista „consecințe grave” dacă va folosi arme nucleare în Ucraina, afirmă Stoltenberg

Oficialii ucraineni spun că locuitorii din zonele ocupate de Rusia ignoră referendumurile organizate de autoritățile locale susținute de Kremlin, dar au recunoscut că, în unele cazuri, rezidenții sunt forțați să voteze, relatează CNN.

Referendumurile, convocate marți în patru părți ale Ucrainei aflate sub controlul trupelor ruse, au fost denunțate pe scară largă de către guvernele occidentale ca fiind un simulacru și se desfășoară cu puțini sau fără observatori internaționali, în afară de delegații din Rusia.

„Nu există un referendum ca atare. Este o imitație. Locuitorii îl ignoră. Unii oameni sunt pur și simplu forțați să voteze. Au fost autobuze cu oameni aduși din Crimeea pentru a vota”, a declarat Andriy Iusov, un oficial din cadrul Serviciului de Informații al Apărării ucrainene, pentru CNN.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că a descoperit documente care arată că autoproclamata Republică Populară Donețk, controlată de separatiștii susținuți de Moscova, plănuiește să extindă electoratul, permițându-le adolescenților cu vârste mai mici de 18 ani să participe la vot.

Pentru a spori controlul asupra „prezenței la vot”, oficialii din Donețk au decis ca minorii să fie însoțiți la secțiile de votare de către părinți, tutori sau reprezentanți ai așa-numitelor orfelinate, a adăugat SBU.

Oficialii proruși din zonele ocupate au promovat cu entuziasm referendumurile, descriindu-le drept o schimbare istorică.

„Astăzi este o zi care se întâmplă în istorie o dată la câteva secole. Eu, personal, am știut dintotdeauna că se va întâmpla. Întotdeauna am simțit că fac parte dintr-o mare familie numită Rusia. Visele au devenit realitate”, a afirmat Vladimir Saldo, șeful administrației regiunii Herson, susținută de Rusia, pe canalul său de Telegram.

Liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk, Denis Pușilin, a votat și el, declarând: „Simt un sentiment de uimire și încredere că lucrurile pentru care am luptat atât de mult timp devin în sfârșit realitate. Aceasta este întoarcerea acasă. Întoarcerea la marea Rusie. Astăzi se face istorie”.

Votul în zonele ocupate din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson continuă până marți.

Oficialii occidentali sunt de părere că Rusia „se va confrunta cu provocări majore” pentru a mobiliza încă 300.000 de oameni în cadrul forțelor sale armate și că armata țării va avea dificultăți în instruirea și echiparea noilor recruți, cu excepția cazului în care Kremlinul va aștepta câteva luni înainte de a-i desfășura pe linia frontului din Ucraina, relatează The Guardian.

Experții din serviciile secrete au recunoscut că adevărata țintă de recrutare ar putea fi mai mare, dar, deși unele informații sugerează că obiectivul real al Kremlinului este de a mobiliza 1 milion de persoane, oficialii occidentali au reiterat vineri, în cadrul unui briefing de presă, că sunt de părere că va fi foarte greu pentru Rusia să ajungă la 300.000, darămite la o cifră mai mare.

Un oficial care a vorbit sub protecția anonimatului a declarat că 300.000 de persoane reprezintă „un număr imens de oameni” care măcar să dea “aparența că ar putea lupta în Ucraina”. Oficialul a adăugat: „Autoritățile se vor confrunta cu provocări majore chiar și pentru a aduna acest număr de personal”.

Rusia s-a confruntat până acum cu probleme de pregătire și de echipamente pe tot parcursul conflictului, iar oficialii au spus că acest lucru se va extinde aproape sigur și la recruții nou-încorporați. „Credem că vor avea mari probleme în ceea ce privește antrenarea, ca să nu mai vorbim de echiparea rapidă a unei forțe atât de mari”, a declarat oficialul. Recruții vor primi probabil „lucruri vechi și echipamente nesigure”, au precizat oficialii occidentali.

În ultimele luni, SUA au comunicat în privat Rusiei că vor exista consecințe dacă Moscova va alege să folosească armament nuclear în războiul din Ucraina, potrivit unor oficiali americani citați de CNN.

Nu a fost clar imediat cum și când au fost trimise avertismentele. Departamentul de Stat a fost implicat în discuții, potrivit unui oficial. De asemenea, administrația Biden s-a sprijinit foarte mult pe canalele serviciilor de informații pentru a transmite mesaje sensibile Moscovei pe tot parcursul războiului Rusiei în Ucraina, inclusiv recent, în negocierile privind eliberarea cetățenilor americani reținuți pe nedrept.

Avertismentele vin în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a amenințat miercuri, într-un discurs, că va recurge la armele nucleare, pe fondul seriei de eșecuri jenante pe câmpul de luptă din Ucraina.

Oficialii americani au subliniat că nu este prima dată când Putin amenință, de la începutul invaziei din Ucraina, în februarie, că va recurge la armele nucleare, deși unii analiști consideră această amenințare ca fiind mai periculoasă decât retorica anterioară a președintelui rus.

Deocamdată, oficiali de top ai CIA au declarat public că nu au văzut vreun semn că Rusia se pregătește să folosească arme nucleare. Dar unii analiști militari sunt îngrijorați de faptul că Rusia ar putea încerca să folosească o așa-numită armă nucleară tactică drept răspuns la rezultatele slabe din Ucraina ale armatei sale – o tactică numită uneori „escaladare pentru detensionare”. Oficialii serviciilor americane de informații consideră că Putin ar recurge probabil la această opțiune doar dacă ar simți că Rusia sau regimul său sunt în pericol existențial. Nu este clar dacă sentimentul că ar putea pierde războiul din Ucraina se încadrează în această descriere.

Ucraina a cucerit încă o așezare în regiunea Donețk, anunță armata ucraineană, care continuă consolidarea ofensivei în zona „celor trei frontiere”, unde se întâlnesc regiunile Donețk, Harkov și Luhansk, relatează CNN.

Ca urmare a acțiunilor de asalt, satul Yatskivka din regiunea Donețk se află acum în mâinile ucrainenilor, a precizat Oleksii Hromov, adjunctul șefului Direcției Operațiuni a Statului Major General al forțelor armate ucrainene.

Yatskivka se află la est de râul Oskil. Zone mari la vest de râu, inclusiv orașul Izium, au fost eliberate de ucraineni, în carul unei ofensive fulgerătoare începute la începutul acestei luni.

Situația mai la sud, în jurul orașului Bahmut, este „dificilă, dar controlată”, a mai spus Hromov, într-un briefing de presă susținut vineri la Kiev, adăugând că Rusia „a continuat acțiunile ofensive pentru a expulza unitățile noastre” de pe pozițiile lor din jurul Bahmutului și din alte părți situate de-a lungul liniilor frontului din Donețk.

Trupele ucrainene și-au îmbunătățit pozițiile în jurul orașului Bahmut, care se află sub asediu de mai multe luni, a precizat Hromov.

„Datorită regrupării în timp util a unităților uneia dintre brigăzile mecanizate și a organizării de înaltă calitate a bătăliei, am reușit să restabilim poziția pierdută anterior și să asigurăm controlul asupra pozițiilor din sudul Bahmutului”, a afirmat Hromov.

În altă parte în regiunea Donețk, în apropiere de localitățile Avdiivka și Novopavlivka, forțele ruse desfășoară acțiuni ofensive cu scopul de a cuceri așezările Nevirske și Novomykhailivka, a adăugat Hromov.

Armata ucraineană a anunțat vineri că drone de atac de fabricație iraniană au fost folosite pentru a lovi portul Odesa, principala piață de desfacere pentru exportul de cereale ucrainene în cadrul acordului încheiat în iulie cu Rusia și negociat de Turcia și ONU, informează CNN și The Kyiv Independent.

Comandamentul Operațional de Sud al armatei ucrainene a scris pe Telegram că „Odesa a fost atacată de drone kamikaze de pe mare”.

Oficialii americani au declarat anterior că Rusia a cumpărat drone de fabricație iraniană.

Armata a precizat că „două drone au distrus clădirea administrativă din zona portuară, iar serviciile de salvare sting un incendiu”. În urma atacului, un civil a fost ucis.

Footage of the Iranian drone impact in Odesa pic.twitter.com/1KYotM4FVL

— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) September 23, 2022

Mai multe detalii: Portul Odesa a fost atacat de ruși cu drone kamikaze iraniene. Imagini cu momentul în care unul dintre aparate a fost doborât

Oficialii ucraineni din zonele ocupate ale țării au acuzat vineri forțele proruse că folosesc tactici coercitive în cadrul referendumurilor privind secesiunea, pe care Kievul și liderii occidentali le-au calificat drept o „farsă”, informează CNN.

Petro Andriușcenko, un consilier al primarului ucrainean din Mariupol, a scris pe Telegram că „principalul mijloc de constrângere îl reprezintă campania de culegere de voturi desfășurată din ușă în ușă”.

„Comisia este formată din două persoane cu o urnă și buletine de vot și doi oameni înarmați”, a precizat el.

„Ei bat la ușile apartamentelor/caselor, forțează vecinii să îi determine pe oameni să vină la comisie. Constrângere, constrângere și iar constrângere. De fapt, ei oferă locuitorilor posibilitatea să spună «da» sau «nu» direct în țeava unui pistol”, a mai susținut consilierul.

Acesta mai afirmă și oamenii sunt, pur și simplu, opriți pe stradă și obligați să voteze.

Mai multe detalii: Oficialii ucraineni, despre cum se desfășoară “referendumurile” din cele 4 regiuni: “Un circ, dacă nu ar fi participarea activă a mitralierelor”

Procuratura Generală a Ucrainei a anunțat vineri că războiul declanșat de Rusia a ucis 391 de copii și a rănit alți 771, începând din februarie, scrie The Kyiv Independent.

Cel mai mare număr de victime a fost documentat în regiunea Donețk, unde 400 de copii au fost, în total, uciși sau răniți, a precizat Parchetul General.

Cifrele nu sunt finale – ele nu includ victimele din teritoriile ocupate de trupele ruse și nici din zonele în care ostilitățile sunt încă în desfășurare, a mai transmis procuratura ucraineană, într-un comunicat de presă.

Ministrul adjunct de externe rus, Serghei Ryabkov, a declarat vineri că Moscova nu amenință pe nimeni cu armele nucleare, relatează presa de stat rusă, potrivit The Guardian.

Ryabkov a mai spus că o confruntare deschisă cu SUA și alianța NATO nu este în interesul Rusiei.

Mai multe detalii: Viceministrul rus de externe asigură că „Rusia nu amenință pe nimeni” cu armele nucleare

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, a anunțat vineri că 436 de cadavre au fost exhumate din situl de înmormântare în masă descoperit în orașul Izium din estul țării, relatează The Guardian.

Aproximativ 30 de cadavre exhumate prezentau semne vizibile de tortură, a declarat reporterilor Sinegubov, aflat alături de șeful poliției din regiune, Volodimir Timoșko.

Alte trei morminte au fost localizate în zonele recucerite de forțele ucrainene, a adăugat guvernatorul regional.

Regiunea Harkov a fost ocupată, în mare parte, de forțele ruse, înainte de contraofensiva fulgerătoare ucraineană din această lună.

Ucraina a calificat vineri referendumurile organizate de Moscova în teritoriile ocupate din estul şi sudul ţării drept un “spectacol de propagandă” din partea Kremlinului, transmite agenția germană de știri DPA, preluată de Agerpres.

“Astăzi, nu există nicio acţiune legală numită «referendum» în teritoriile ocupate”, a scris pe Twitter consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak.

El a mai afirmat că teritoriile ocupate au nevoie de “o eliberare imediată”.

Kievul a ameninţat organizatorii aşa-numitelor referendumuri din regiunile Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie că vor fi puşi sub acuzare pentru înaltă trădare. În plus, acceptarea paşapoartelor ruseşti, în special de către angajaţii administraţiei de stat, este pasibilă de pedeapsă. Există mulţi colaboraționiști în teritoriile ocupate, susţine guvernul ucrainean.

Două maşini cu ”sabotori ucraineni” a pătruns în regiune, a anunţat vineri administraţia de ocupaţie instalată de Rusia în regiunea ucraineană Zaporojia, aflată sub controlul trupelor ruse, a anunțat agenția rusă de stat TASS, preluată de AFP.

Acest grup a fost descoperit în apropiere de oraşul Polohî şi este pe cale să fie ”tratat”, a declarat agenţiei ruse de presă RIA Novosti un reprezentant al administrației de ocupaţie, Evgheni Baliţki.

Ocupaţia a consolidat patrulele la frontieră şi restricţiile de intrare, în cadrul măsurilor de securitate pe timpul referendumului organizat de Moscova în vederea anexării acestei regiuni la Rusia, notează news.ro.

Forțele armate ucrainene au stabilit controlul asupra satului Yatskivka din regiunea Donețk și au recâștigat pozițiile pierdute anterior în direcția Bahmut, a anunțat vineri Statul Major General al Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

Trupele ruse continuă să desfășoare acțiuni ofensive pentru a alunga unitățile ucrainene de pe pozițiile ocupate în jurul orașului Bahmut, dar armata ucraineană își menține apărarea, a precizat adjunctul șefului Statului Major General al Ucrainei, Oleksii Hromov.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat vineri că teritoriile controlate în prezent de forțele ruse și care organizează așa-numitele referendumuri privind aderarea la Rusia pot deveni parte a Federației Ruse „destul de curând”, relatează CNN. De asemenea, el a confirmat că, dacă aceste zone vor fi integrate, atunci orice atac ulterior al forțelor ucrainene va fi considerat un atac împotriva țării sale.

Peskov a explicat, în cadrul unui briefing de presă ținut vineri, ce măsuri va lua Moscova în cazul în care regiunile vor anunța majorități în favoarea aderării la Rusia. „Desigur, vor fi necesare anumite decizii ale parlamentului și președintelui nostru, precum și semnarea documentelor necesare, adică o serie întreagă de proceduri”, a declarat reprezentantul Kremlinului.

Odată încheiată procedura de aderare oficială a acestor teritorii la Rusia, acolo se va aplica legislația rusă, a precizat purtătorul de cuvânt al președintelui Putin.

Întrebat dacă acest lucru va însemna că orice încercare a Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile va fi considerată un atac asupra teritoriului rus, Peskov a răspuns: „Bineînțeles”.

Mai multe detalii: Kremlinul își dezvăluie strategia: ce se va întâmpla în cazul unui atac al ucrainenilor, dacă cele 4 regiuni ucrainene vor ajunge parte a Rusiei

Ministrul ucrainean al externelor, Dmitro Kuleba, spune că omologul său chinez, Wang Yi, i-a transmis că „suveranitatea și integritatea teritorială” a țării sale trebuie respectate, relatează The Guardian.

”M-am întâlnit cu consilierul de stat și ministrul de externe Wang Yi pentru a discuta relațiile dintre Ucraina și China. Omologul meu a reafirmat respectul Chinei pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și respingerea acesteia față de utilizarea forței ca mijloc de soluționare a diferendelor”, a scris șeful diplomației ucrainene pe Twitter.

I met with State Councilor and Foreign Minister Wang Yi to discuss relations between Ukraine and China. My counterpart reaffirmed Chinas respect for Ukraines sovereignty and territorial integrity, as well as its rejection of the use of force as a means of resolving differences. pic.twitter.com/4Q6kJxfNJB

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) September 23, 2022

Vorbind în marja Adunării Generale a ONU, Wang a fost citat de presa de stat chineză afirmând că toate eforturile care conduc la soluționarea pașnică a crizei din Ucraina trebuie sprijinite.

Rușii care protestează față de mobilizarea „parțială” decretată de președintele Vladimir Putin au blocat traficul pe o autostradă din Daghestan, republica autonomă, parte a Federației Ruse, din Caucazul de Nord.

O înregistrare video publicată pe Telegram de activistul daghestanez Ruslan Akhalchi a surprins o mulțime care stătea pe o șosea cu patru benzi, în timp ce mai multe camioane erau staționate, potrivit The Moscow Times.

Videoclipul arată bărbați care se ceartă pe tema invaziei Rusiei în Ucraina, unul dintre ei spunând „nu vreau să merg”, iar altul respingând războiul ca fiind „o treabă politică”.

Proteste au avut loc și în Caucazul de Nord, Kabardino-Balkaria și Cecenia.

Mai multe informații: Furie împotriva mobilizării în Rusia: protestatarii au blocat o autostradă în Daghestan, demonstrații și în Cecenia

ONU anunță vineri, 23 septembrie, că o comisie de anchetatori a găsit dovezi că forțele ruse au comis crime de război în Ucraina, menționând acte de tortură, violențe sexuale sau bombardamente în zonele civile, relatează Deutsche Welle.

„Pe baza dovezilor strânse de comisie, aceasta a concluzionat că au fost comise crime de război în Ucraina”, a transmis șeful comisiei de anchetă către Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU.

Anchetatorii ONU au vorbit cu peste 150 de victime și martori și au vizitat 27 de orașe și așezări unde au cercetat morminte, precum și centre de detenție și tortură. Ei au prezentat mărturii ale unor foști deținuți din centrele de detenție rusești despre bătăi, folosirea de șocuri electrice sau nuditate forțată.

În același timp, echipa ONU a investigat două cazuri de maltratare a unor ruși de către soldați ucraineni.

Mai multe informații: ONU anunță că investigatorii săi au găsit dovezi că Rusia a comis crime de război în Ucraina

Michele Taylor, ambasadorul SUA la Consiliul pentru drepturile omului al Națiunilor Unite, a cerut unei comisii ONU să examineze „dovezile tot mai mari ale operațiunilor de filtrare, deportărilor în Rusia și disparițiilor”, relatează The Guardian.

”Numeroase surse indică faptul că autoritățile ruse au interogat, reținut și deportat între 900.000 și 1,6 milioane de cetățeni ucraineni”, a declarat Taylor.

Kievul și aliații săi au acuzat trupele ruse că au transportat cetățeni ucraineni în „lagăre de filtrare” înainte de a-i muta forțat în Rusia. Kremlinul a respins aceste acuzații, catalogându-le drept „fantezie”.

Întrebat dacă președinția rusă știe unde se află în acest moment Viktor Medvedchuk, care a făcut parte din cel mai recent schimb de prizonieri dintre Rusia și Ucraina, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns scurt ”nu”, relatează Ukrainska Pravda.

De asemenea, Peskov a spus că nu știe dacă Vladimir Putin a comunicat cu Viktor Medvedchuk, cel mai apropiat aliat al său în Ucraina.

„Nu am astfel de informații”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, răspunzând la întrebare.

Totodată, întrebat dacă poate confirma informația conform căreia schimbul de prizonieri în care a fost implicat Medvedchuk a avut loc, reprezentantul președinției ruse a precizat: ”Nu comentez. Nu dau informații pe tema schimbului”.

În cadrul unui schimb de prizonieri, în care Ucraina a predat 56 de persoane, iar Rusia 215 oameni, oligarhul Viktor Medvedchuk a fost eliberat din detenție pe 21 septembrie, după cum a relatat agenția rusă Interfax.

Mai multe birouri militare de înrolare din Rusia au devenit ținta unor atacuri după ce președintele Vladimir Putin a anunțat pe 21 septembrie mobilizarea parțială, relatează publicația Meduza.

În orașul Habarovsk, un „cocktail Molotov” a fost aruncat vineri, 23 septembrie, prin fereastra comisariatului militar al districtului industrial. Două birouri au luat foc, fără a fi înregistrate victime.

În Svobodnîi, oraș din regiunea Amur, s-a încercat incendierea unui birou de înregistrare și înrolare militară, tot cu ajutorul unui ”cocktail Molotov”, potrivit canalului de Telegram Baza. În urma incidentului a fost deteriorată fațada clădirii.

În același timp, autoritățile orașului Kamîșin, din regiunea Volgograd, au anunțat că persoane neidentificate au aruncat un „obiect incendiar” în clădirea administrației, care ”a suferit daune minore”.

Cu o zi înainte, au fost raportate cel puțin patru tentative de incendiere ale birourilor de înrolare militare, în Sankt Petersburg, Nijni Novgorod, regiunea Orenburg și teritoriul Trans-Baikal. În Togliatti, un cocktail Molotov a fost aruncat în clădirea administrației.

Ministerul rus al Apărării a anunțat vineri, 23 septembrie, că angajații cu roluri-cheie în sectoarele tehnologiei informației, financiar și al comunicațiilor vor fi scutiți de mobilizarea parțială decretată în urmă cu două zile de președintele Vladimir Putin, relatează The Guardian.

”Pentru a asigura funcționarea anumitor industrii de înaltă tehnologie, precum și a sistemului financiar al Federației Ruse, s-a decis să nu se recruteze cetățeni cu studii superioare în specialități și domenii relevante, care lucrează în organizații acreditate din domeniul tehnologia informației și implicate în dezvoltarea, implementarea, întreținerea și operarea soluțiilor din domeniul IT și asigurarea funcționării infrastructurii informaționale”, se precizează în comunicat.

Exceptați de la recrutare sunt și angajații din domeniul comunicațiilor, precum fondatorul sau membrii redacției unei instituții de presă, difuzorii canalelor de televiziune sau radio, precum și cei implicați în producția și distribuția de produse mass-media.

De asemenea, ministerul rus a anunțat că nu vor fi recrutați nici cei care lucrează în organizații care asigură stabilitatea sistemului național de plăți și a infrastructurii pieței financiare, managementul lichidității bancare și circulația numerarului.

Explozia a avut loc joi seară, potrivit primarului din Melitopol, Ivan Fedorov, relatează Ukrainska Pravda.

„Din păcate, teroarea se intensifică. În Melitopol s-au auzit explozii încă de dimineață. A avut loc o explozie într-o clădire cu nouă etaje în această seară. Din păcate, există victime: o persoană a murit, una a fost rănită”, a spus primarul ucrainean din regiunea Zaporojie.

În același timp, Fedorov vorbește despre o ”rezistență totală” a populației din Melitopol la referendumurile pentru alipirea la Rusia care au început astăzi în Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie.

Potrivit acestuia, joi seară au fost aduși în oraș cu autobuzele „figuranți din Crimeea” pentru a filma videoclipuri de propagandă despre presupusa susținere a „referendumului” de către populația din Melitopol.

Totodată, primarul a cerut tuturor bărbaților să părăsească teritoriul ocupat al regiunii Zaporojie.

„Ieri dimineață, bărbaților cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani nu li sa permis să plece prin Vasilievka din Zaporojie. Acesta este un fapt confirmat. Dar există și confirmarea că ieri seară oamenii ar putea merge în continuare în Crimeea noastră ocupată temporar. Prin urmare, astăzi îi îndemnăm pe toți bărbații să meargă în Crimeea, apoi în UE sau Georgia și apoi să se întoarcă în Ucraina. Pentru că este absolut sigur că toată lumea va fi luată de pe stradă, mobilizată, așa cum se întâmplă în Donbasul ocupat”, a mai spus Ivan Fedorov.

Serghei Haidai, guvernatorul regiunii ucrainene Luhansk, a precizat într-un mesaj publicat pe Telegram că cei care vor participa la desfășurarea referendumurilor pentru alipirea la Rusia vor fi pedepsiți, relatează The Guardian.

El a descris ceea ce se întâmplă astăzi în regiunile ocupate de forțele ruse drept ”alegeri fără alegeri”. Referindu-se la informațiile potrivit cărora oficialii ruși merg din casă în casă pentru a le permite oamenilor să voteze, Haidai a spus că localnicii „completează niște bucăți de hârtie în bucătării, în apartamente și în curte. Pare extrem de ciudat. Nu miroase a intimitate”.

De asemenea, el a sugerat că această acțiune este menită să ducă la identificarea celor care sunt disponibili pentru recrutare.

”Aceasta are doar scopul de a verifica apartamentele pentru a identifica bărbații. Ocupanții caută doar «carne de tun»”, mai afirmă guvernatorul din Luhansk.

De la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, și până acum, 56.060 de militari ruși au murit, potrivit estimărilor publicate vineri, 23 septembrie, de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit aceleiași surse, în cele șapte luni de război, Rusia a pierdut și:

• 2.254 de tancuri
• 4.796 de vehicule de luptă blindate
• 3.659 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 1.355 de sisteme de lansare multiplă de rachete
• 170 de sisteme de apărare aeriană
• 254 de avioane
• 219 elicoptere
• 950 de drone
• 15 bărci

Guvernatorul regiunii ucrainene Harkov, Oleh Sinegubov, anunță vineri dimineață că în timpul nopții trupele ruse au bombardat din nou zona, atacul fiind soldat cu mai multe victime, printre care și copii, relatează The Guardian.

„Inamicul a continuat să terorizeze populația civilă din regiunea Harkov, bombardând așezările adiacente liniei de contact și graniței cu Federația Rusă. Sunt victime, inclusiv copii”, a precizat oficialul.

Trei persoane au fost rănite în Kupiansk, inclusiv „doi copii – un băiat și o fată, de șapte ani”, a căror stare a fost evaluată drept moderată, iar un bărbat în vârstă de 51 de ani a fost ucis, mai spune guvernatorul.

Alte două persoane au fost rănite în urma exploziei unor mine.

„Amintiți-vă de pericolul ridicat reprezentat de mine și fiți foarte atenți. Nu atingeți obiecte suspecte și nu vă deplasați în locuri care ar putea fi minate”, le-a transmis oficialul localnicilor.

Informațiile privind victimele nu au putut fi verificate în mod independent.

În regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie au început referendumurile pentru alipirea la Rusia, anunță presa de la Moscova. Întrebările de pe buletinele de vot variază ușor în funcție de fiecare regiune, potrivit CNN.

În autointitulatele Republica Populară Donețk și Republica Populară Luhansk întrebarea, prezentată doar în limba rusă, va fi: „Sunteți în favoarea aderării RPD/RPL la Federația Rusă cu drepturile unui subiect al Federației Ruse?”.

În regiunea Herson, din sudul Ucrainei, întrebarea de pe buletinele de vot este: „Sunteți în favoarea secesiunii regiunii Herson de statul Ucraina, formării unui stat independent de către regiunea Herson și aderării acestuia la Federația Rusă ca subiect al Federației Ruse?”.

Iar în părțile ocupate din regiunea Zaporojie, întrebarea, adresată atât în limba rusă, cât și în ucraineană, este următoarea: ”Votați PENTRU secesiunea regiunii Zaporojie de Ucraina, formarea regiunii Zaporojie ca stat independent și aderarea acestuia la Federația Rusă ca o subentitate a Federației Ruse?”.

Se estimează că Rusia va recolta în acest an 100 de milioane de tone de grâu, o cantitate record pe care trebuie să o păstreze în silozuri din cauza problemelor cu exporturile, conform datelor firmei de consultanță SovEcon, citată de Bloomberg, relatează Agerpres.

Taxele pentru export impuse de Rusia, precum și problemele de logistică apărute în contextul războiului din Ucriana fac ca depozitele de cereale să se umple mai mult decât de obicei.

Deși exporturile de alimente rusești nu sunt vizate de sancțiunile internaționale, sunt instituții care evită să facă afaceri cu Rusia.

”De mai multe luni, depozitarea a fost o problemă pentru unii fermieri. Nu am mai văzut ceva similar după 2017-2018”, a declarat directorul operaţional de la SovEcon, Andrey Sizov.

Potrivit Serviciului de Securitate din Ucraina (SBU), separatiștii proruși din autointitulata Republică Populară Donețk se pregătesc „să implice și minorii în acest fals”, referindu-se la referendumurile pentru alipirea la Rusia, care încep astăzi în Donețk și în alte trei teritorii ucrainene ocupate de forțele ruse, relatează ziarul Fakty.

Rușii se pregătesc „să extindă baza electorală” de sprijin pentru proiectul Kremlinului de a alătura o parte din estul Ucrainei „prin intermediul copiilor cu vârste între 13 și 17 ani”, pentru „a crește artificial lipsa catastrofală de voturi”, cu scopul de a legitima „falsul plebiscit”, precizează reprezentanții SBU.

De asemenea, pentru a „umfla” rezultatele, „organizatorii plănuiesc să implice familii din regiunea Donețk, care au adrese locale, dar sunt plecate în Federația Rusă”, mai acuză Ucraina.

Mai multe informații: Ucraina acuză Rusia că e gata să „umfle” rezultatul referendumurilor din teritoriile ocupate: „Vor aduce la vot și copiii de 13 ani”

Colonelul rus în retragere Mihail Hodarionok spune că rușii mobilizați în urma decretului lui Vladimir Putin primesc echipamente militare din alt secol.

„Vorbim mult despre specializare militară, despre mobilizare, dar ceea ce nu este mai puțin important este cât de bine sunt înarmați și echipați acești oameni. (…) Ar trebui să fie echipamente și arme care vin direct din fabricile noastre. Mobilizarea este chipul națiunii. Nu e deloc frumos când soldații noștri mobilizați primesc căști din 1941 și o raniță din aceeași epocă. E o imagine nepotrivită”, a declarat fostul colonel într-o emisiune de la postul de stat Russia 1.

Mai multe informații: Fost colonel rus, la televiziunea de stat de la Moscova: Soldații mobilizați primesc căști și ranițe din 1941

Un oficial din cadrul Departamentului de Stat al SUA remarcă faptul că de la reprezentantul Chinei, până la cel al Statelor Unite, participanții la Consiliul de Securitate al ONU nu l-au pus pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-o poziție confortabilă, relatează CNN.

„Rusia a simțit într-adevăr suflarea fierbinte a opiniei mondiale” la reuniunea de joi a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, a spus oficialul citat.

„Nu cred că a fost cineva în acea încăpere de la Consiliul de Securitate, de la (ministrul chinez de externe) Wang Yi, până la (secretarul de stat american) Tony Blinken, care să-i ofere lui Vladimir Putin sau (ministrului rus de externe Serghei) Lavrov o fărâmă de confort. Toată lumea a spus că acest război trebuie să se termine”, a continuat oficialul.

El a mai precizat că Serghei Lavrov a intrat în sală cu două minute înainte să-și înceapă discursul și a plecat imediat după aceea, în timp ce ministrul adjunct de externe Serghei Vershinin și echipa sa, care s-au aflat în încăpere, ”au fost aproape de piatră pe tot parcursul” reuniunii.

Traficul la granița Finlandei cu Rusia continuă să fie aglomerat, a declarat vineri un reprezentant al poliției de frontieră finlandeze pentru Reuters, adăugând că numărul cetățenilor ruși care au intrat în țară s-a dublat joi față de săptămâna precedentă.

Aglomerația de la frontiera ruso-finlandeză a început să se producă de miercuri seară, după ce președintele rus Vladimir Putin a anunțat mobilizarea parțială.

Citește și: Libertatea a ajuns la granița ruso-finlandeză: „Grănicerii noștri sunt de treabă, nu ne pun piedici să trecem”, spun rușii care fug de încorporare

Specialiștii americani de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) precizează, într-un nou raport despre conflictul din Ucraina, că Moscova a încercat probabil să minimizeze impactul schimbului de prizonieri, care este foarte nepopular în rândul naționaliștilor ruși, organizându-l în aceeași zi în care Vladimir Putin a anunțat mobilizarea parțială.

Kremlinul a schimbat pe 21 septembrie, 215 prizonieri de război ucraineni, inclusiv cetățeni străini capturați și lideri ai batalionului Azov, cu cel puțin 55 de prizonieri de război ruși și prizonieri politici, printre care prietenul lui Vladimir Putin, miliardarul ucrainean Viktor Medvechuk.

Ministerul rus al Apărării a afirmat pe 22 septembrie că prizonierii de război ruși și Donețk și Luhansk se aflau în „pericol de moarte” în custodia ucraineană.

Unii bloggeri ruși de extremă-dreapta au criticat schimbul și au întrebat dacă Moscova a renunțat la „de-nazificarea” Ucrainei, unul dintre obiectivele declarate ale invaziei ruse.

De asemenea, think thank-ul american precizează că acele cote impuse de Kremlin privind mobilizarea parțială ”vor forța probabil oficialii locali să mobilizeze bărbați, indiferent de statutul lor militar”.

”Oficialii de la Kremlin susțin că Rusia va mobiliza doar 300.000 de bărbați, iar sursele opoziției ruse sugerează că numărul ar putea ajunge la un milion”, mai precizează ISW.

Atacul a avut loc în seara zilei de joi, iar, potrivit președintelui Administrației regionale din Zaporojie, Oleksandr Starukh, au fost lovite obiective de infrastructură, relatează publicația Ukrainska Pravda.

”Potrivit informațiilor preliminare, ocupantul a tras aproximativ 10 obuze spre Zaporojie”, a scris poficialul local pe Telegram.

Atacul are loc după ce în dimineața zilei de 22 septembrie, mai multe rachete au căzut asupra oraşului Zaporojie. Șase oameni au fost scoși de sub dărâmături.

Referendumurile sunt programate să înceaptă astăzi, 23 septembrie, și să se desfășoare până marți, 27 septembrie, în provinciile Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie, care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, relatează The Guardian.

Ucraina spune că Rusia intenționează să încadreze rezultatele referendumurilor ca un semn de sprijin popular și apoi să le folosească drept pretext pentru anexare, similar cu preluarea Crimeei în 2014, pe care comunitatea internațională nu a recunoscut-o.

Referendumurile au fost denunțate de mai mulți lideri mondiali, printre care președintele SUA Joe Biden, secretarul general al ONU António Guterres, precum și de NATO, Uniunea Europeană și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Pe de altă parte, Rusia afirmă că referendumurile sunt o ocazie prin care cetățenii din aceste regiuni își pot exprima punctul de vedere.

Mai multe informații: În teritoriile ucrainene ocupate de forțele Moscovei încep astăzi referendumurile pentru anexarea la Rusia

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a amintit sâmbătă cetățenilor ruși care sunt pierderile armatei ruse în peste șase luni de război și le-a cerut să protesteze, să se opună sau să predea ca să nu sufere aceeași soartă, după ce Vladimir Putin a decretat mobilizare parțială.

„55.000 de soldați ruși au murit în șase luni de război. Sute de mii au fost rănite sau mutilate. Vreți mai mulți? Atunci protestați, opuneți-vă, fugiți sau predați-vă în captivitate ucraineană. Aceste sunt opțiunile pentru a supraviețui”, a transmis Volodimir Zelenski într-un mesaj adresat pe Telegram direct poporului rus.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, mesaj direct către ruși după mobilizare: „55.000 de soldați ruși au murit, sute de mii au fost răniți. Vreți mai mulți?”

Mulți dintre ucrainenii eliberați în cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul invaziei Rusiei prezintă semne de tortură violentă, a declarat joi șeful serviciilor de informații militare din Ucraina, informează AFP și The Guardian.

„Mulţi dintre ei au fost torturaţi cu brutalitate”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Kirilo Budanov, şeful departamentului de informaţii din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, fără a oferi detalii despre natura presupuselor acte de tortură.

Potrivit oficialului ucrainean, există şi „persoane a căror condiţie fizică este mai mult sau mai puţin normală în afară de subnutriţia cronică din cauza condiţiilor proaste de detenţie”. Aceşti prizonieri au fost deţinuţi în mai multe unităţi din teritorii ucrainene ocupate de trupele ruse, precum şi în Rusia, a adăugat Budanov, care a participat la organizarea acestui schimb

Potrivit ministrului de Interne Denis Monastirski, „absolut toţi” ucrainenii predaţi „au nevoie de reabilitare psihologică”.

Serviciul de presă al Administrației Militare Regionale Harkov (OVA) a anunțat, joi, că trupele ruse au bombardat orașul Kupyansk, recent eliberat, din regiunea Harkov, în urma căruia o femeie în vârstă și doi copii au fost răniți.

„În Kupiansk , doi copii de șapte ani au fost răniți, starea lor este moderată. Au fost răniți de schije, îân urma unei explozii. Este internată și o femeie de 72 de ani, în stare gravă”, a transmis OVA.

Recruții care vor fi chemați pentru efectuarea serviciului militar în această toamnă nu vor fi trimiși în zona de operațiuni militare speciale din Ucraina, a precizat Vladimir Tsimliansky, reprezentant al Direcției Principale de Organizare și Mobilizare a Statului Major al Forțelor Armate din Federația Rusă.

„Cetăţenii chemaţi în serviciul militar nu vor fi implicaţi în operaţiune militară specială din Ucraina, iar toţi militarii înrolaţi al căror termen a expirat vor fi liberați şi trimişi cu promptitudine la locurile lor de reşedinţă”, a transmis Vladimir Tsimliansky.

„Evenimentele viitoarei recrutări nu sunt în niciun fel legate de desfășurarea operațiunii militare speciale. Ca și până acum, aceasta se va desfășura la data stabilită de legislația Federației Ruse și într-o manieră planificată”, a spus Vladimir Tsimliansky.

„În toamna acestui an, 120.000 de oameni vor fi chemați pentru serviciul militar”, a spus Vladimir Tsimliansky, care a adăugat că nu vor fi recrutați studenții la zi.

Urmărește-ne pe Google News