Război în Ucraina, ziua 218 | Forțele ucrainene au recucerit orașul Kupiansk, nod feroviar strategic de pe linia frontului

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Rusia ar putea evita cele mai grave consecințe ale războiului său împotriva Kievului, dar pentru a face acest lucru președintele Vladimir Putin trebuie să fie oprit, relatează Reuters și Sky News.

În obișnuitul său discurs video, Zelenski a mai spus că anexarea celor patru regiuni ucrainene în care s-au desfășurat așa-zise referendumuri, pe care o plănuiește Kremlinul, nu va produce rezultatele așteptate. În schimb, Rusia ar deveni inextricabil legată de „catastrofa” ticăloasă despre care Zelenski a spus că s-a desfășurat în zonele pe care forțele proruse le-au cucerit în 2014.

„Au murit deja 58.500 de soldați ruși în Ucraina. Au venit să ne ucidă și au murit. Nu vi se spune acest număr. Sunteți mințiți cu privire la un presupus număr de aproximativ șase mii de morți. 58.500!”, a afirmat liderul de la Kiev.

„Acesta este adevărul. Au murit toți pentru că o singură persoană a vrut acest război. Doar una singură, pe care mulți oameni o servesc”, a adăugat președintele ucrainean.

Recomandări

De vorbă cu ChatGPT despre candidații la președinție. Eu cu cine votez?, ediția digitală

Mai multe detalii: Zelenski susține că aproape 60.000 de soldați ruși au fost uciși până acum în Ucraina. “Au murit toți pentru că o singură persoană a vrut acest război”

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și-a reiterat joi „profunda îngrijorare” cu privire la apariția repetată a exploziilor de mine în apropierea centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, informează CNN.

Declarația acestuia vine după ce zona sitului nuclear a fost supusă unor bombardamente frecvente în ultimele luni.

Experții AIEA prezenți la centrală au fost informați joi „cu privire la alte două explozii de mine în afara gardului care delimitează perimetrul centralei, ceea ce duce totalul (de explozii, n.r.) la cinci în această săptămână”, a precizat AIEA, într-un comunicat.

Una dintre explozii s-a produs miercuri după-amiază „în zona unui canal care transporta apă la centrală pentru sistemul de răcire, esențial pentru securitatea nucleară. Nu a provocat nicio pagubă”, a precizat AIEA.

A doua explozie „a avut loc astăzi la ora 13:00, la aproximativ 500 de metri de reactorul nr. 1. Nu s-au înregistrat pagube majore, dar vor fi efectuate investigații suplimentare”.

Recomandări

Sile Cămătaru, la un pas de a ieși din pușcărie. Motivul pentru care instanța a respins inițial cererea de liberare: s-ar reîntoarce la „activitatea infracțională”

„Ca și precedentele trei explozii de mine terestre raportate de AIEA în această săptămână, se crede că acestea au fost provocate de animale”, menționează comunicatul.

Separat, Grossi a precizat că AIEA organizează în această săptămână cel de-al treilea transport de echipamente de asistență către Ucraina, „ca parte a eforturilor de a contribui la menținerea siguranței și securității nucleare în timpul conflictului actual”.

Secretarul american de stat Antony Blinken a calificat, într-o declarație emisă joi, așa-numitele referendumuri organizate de Rusia în părțile ocupate ale Ucrainei drept „un efort inutil de a masca ceea ce reprezintă o nouă încercare de acaparare a teritoriului” ucrainean, relatează CNN.

El a reiterat că „Statele Unite nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată legitimitatea sau rezultatul acestor referendumuri false sau anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia”.

„Acest spectacol desfășurat de interpușii Rusiei este ilegitim și încalcă dreptul internațional”, a declarat Blinken, în comunicatul transmis. „Este un afront la adresa principiilor păcii și securității internaționale”, a punctat șeful diplomației americane.

Recomandări

Fotbalistul Vinícius, pictură murală uriașă în centrul Bucureștiului. „Blocul acesta începe să devină faimos”. Lucrarea este realizată de un artist brazilian celebru

„Statele Unite și aliații și partenerii noștri vor continua să ajute Ucraina în lupta sa pentru a-și apăra teritoriul împotriva agresiunii rusești”, a adăugat Blinken.

„Susținem din toată inima unitatea, suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, a spus el.

Marți, Blinken a precizat că Ucraina va putea să folosească armele furnizate de Statele Unite pentru a-și recâștiga teritoriul, inclusiv regiunile care se așteaptă să fie anexate vineri de Rusia.

Forțele ruse au bombardat luni orașul Mikolaiv cu muniție cu dispersie, a anunțat Hanna Zamazeyeva, șefa legislativului regiunii Mikolaiv, potrivit The Kyiv Independent.

În urma atacului, trei persoane și-au pierdut viața, iar alte 12 au fost rănite.

Un proiectil cu dispersie a explodat în apropierea unei stații de transport public, într-un loc aglomerat, a precizat Zamazeyeva, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Președintele Vladimir Putin a declarat joi că trebuie corectate „toate greșelile” făcute în cadrul convocărilor pentru consolidarea operațiunii militare a Rusiei în Ucraina, aceasta fiind prima sa recunoaștere publică a faptului că „mobilizarea parțială” pe care a anunțat-o săptămâna trecută nu a decurs fără probleme, scrie Reuters.

Au existat numeroase manifestări publice de nemulțumire din partea oficialilor și a cetățenilor cu privire la modul în care a fost gestionată mobilizarea, inclusiv plângeri cu privire la faptul că ofițerii de înrolare au trimis documente de recrutare unor oameni care, în mod clar, nu erau eligibili.

„În cursul acestei mobilizări, apar multe întrebări, iar toate greșelile trebuie corectate și împiedicate să se repete în viitor”, a declarat joi Vladimir Putin.

„De exemplu, mă gândesc la tații cu mulți copii, la persoanele care suferă de boli cronice sau la cei care au depășit deja vârsta de recrutare”, a precizat liderul de la Kremlin.

Mai multe detalii: Putin admite public că s-au făcut greșeli în cadrul campaniei de mobilizare. “Mă gândesc la tații cu mulți copii, la cei care au depășit deja vârsta”

Întrebat direct dacă dă vina pe Rusia pentru scurgerile de gaze de săptămâna aceasta din gazoductul Nord Stream, președintele american Joe Biden a refuzat, joi, să comenteze, relatează CNN.

Biden a vorbit la sediul FEMA din Washington, DC, despre răspunsul federal la furtuna tropicală Ian. „Haideți să rămânem la asta, bine?”, a spus Biden când a fost întrebat de un reporter dacă consideră că Rusia este responsabilă pentru pagubele de la gazoductul Nord Stream 1.

Întrebat insistent de reporteri pe această temă, Biden a continuat: „Există o mulțime de probleme internaționale importante, dar suntem aici pentru a vorbi despre America. Vă mulțumesc”.

Oficialii americani spun, la câteva zile după ce exploziile au provocat trei scurgeri separate și simultane în cele două conducte, că nu au încă o explicație amănunțită pentru ceea ce s-a întâmplat.

Scurgerile de gaze au fost descrise de șeful NATO și de mai mulți lideri europeni ca fiind „acte de sabotaj”. Kremlinul a precizat că orice afirmație potrivit căreia Rusia ar fi vizat conductele este „absurdă”, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat joi că „natura fără precedent” a scurgerilor de gaze sugerează că acestea ar fi putut fi rezultatul unui posibil „atac terorist”.

Anexarea celor patru regiuni ucrainene de către Rusia, care ar urma să fie finalizată vineri, “nu-şi are locul în lumea modernă”, a declarat joi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, potrivit Agerpres, care citează AFP.

“Orice decizie de a proceda la anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie nu va avea nicio valoare legală şi merită să fie condamnată”, a spus el, în faţa presei.

“Această situaţie este în contrast cu tot ceea comunitatea internaţională se presupune că reprezintă. Aceasta încalcă scopurile şi principiile Naţiunilor Unite. Este o escaladare periculoasă. Nu-şi are locul în lumea modernă. Acest lucru nu trebuie acceptat”, a afirmat secretarul general al Naţiunilor Unite.

“Orice decizie rusă de a continua în acest sens va pune şi mai mult în pericol perspectivele păcii. Aceasta va prelungi impactul dramatic asupra economiei mondiale, în special asupra ţărilor în curs de dezvoltare, şi va afecta capacitatea noastră de a furniza ajutor de urgenţă Ucrainei şi nu numai”, a adăugat șeful ONU.

“A venit timpul să ne îndepărtăm de prăpastie”, a precizat Guterres.

Forțele ucrainene au securizat întregul Kupiansk și au alungat trupele ruse de pe pozițiile pe care le mai aveau pe malul estic al râului Oskil, care împarte în două orașul din nord-estul Ucrainei, relatează AFP, potrivit The Guardian.

Cea mai mare parte a orașului Kupiansk, un nod feroviar strategic, a fost recucerită la începutul acestei luni, în cadrul contraofensivei fulgerătoare a trupelor ucrainene desfășurată în nord-estul țării.

O mică parte a trupelor ruse, însă, a reușit să reziste până acum pe malul estic al râului Oskil, peste un pod rutier distrus.

Civilii au fugit în teritoriul controlat de guvernul ucrainean, în timp ce bombardamentele grele, efectuate atât ziua, cât și noaptea, au continuat.

Peste 200.000 de persoane au plecat din Rusia în Georgia, Kazahstan și în țările Uniunii Europene după ce președintele Vladimir Putin a anunțat, pe 21 septembrie, „mobilizarea parțială” imediată a cetățenilor ruși, arată datele strânse în mai multe țări, potrivit CNN.

Iată o defalcare a cifrelor:

• Aproximativ 100.000 de ruși au trecut în Kazahstan în ultima săptămână, a declarat miercuri Marat Kozheyev, ministrul adjunct kazah al Afacerilor Interne, potrivit Kazinform, o agenție de presă deținută de stat.
• Cel puțin 53.136 de persoane au trecut granița dintre Georgia și Rusia în perioada 21-26 septembrie, arată datele publicate marți de Ministerul georgian de Interne.
• Aproape 66.000 de cetățeni ruși au intrat în Uniunea Europeană în ultima săptămână (19-25 septembrie) – o creștere de peste 30% față de săptămâna trecută, a anunțat marți agenția europeană de frontieră a blocului comunitar, Frontex.

Mai multe detalii: Cel puțin 200.000 de ruși au fugit din țară, după ce Putin a decretat mobilizarea parțială. Unde au plecat cei mai mulți

Mai mult de jumătate dintre ruși s-au simțit speriați sau neliniștiți după anunțul privind mobilizarea militară parțială făcut săptămâna trecută de președintele Vladimir Putin, potrivit unui sondaj recent, relatează The Guardian.

Sondajul, realizat de Centrul independent Levada, în perioada 22-28 septembrie, arată că 47% dintre respondenți au declarat că au simțit anxietate, teamă sau o frică puternică după ce au auzit că sute de mii de soldați vor fi recrutați pentru a lupta în Ucraina.

Alți 13% au spus că au simțit furie, în timp ce 23% au declarat că au simțit mândrie față de Rusia.

Sondajul mai arată că ponderea celor care aprobă performanțele președintelui rus Vladimir Putin a scăzut de la 83%, în august, la 77%, în septembrie, potrivit The Kyiv Independent.

De asemenea, procentul rușilor care cred că țara lor merge în direcția corectă a scăzut de la 67% la 60%.

Pe 25 septembrie, ziarul rus independent Novaia Gazeta a scris că peste 260.000 de bărbați ruși au fugit din țară după ce Putin a decretat, pe 21 septembrie, mobilizarea rezerviștilor pentru războiul împotriva Ucrainei.

Forțele ucrainene continuă să se apropie tot mai mult de orașul ocupat Lîman din regiunea estică Donețk, potrivit unui lider separatist susținut de Moscova, scrie CNN.

Nodul feroviar a căzut în mâinile forțelor ruse și ale milițiilor aliate acestora la sfârșitul lunii mai, dar situația a devenit „dificilă” pentru trupele care încearcă să dețină teritoriul, a declarat Alexander Petrikin, șeful prorus al administrației orașului.

„Astăzi, 29 septembrie. Situația din oraș este dificilă. Militanții ucraineni continuă să bombardeze Krasny Liman [Lîman, în ucraineană, n.r.] și districtul Krasny Liman”, a afirmat Petrikin, într-o scurtă înregistrare video publicată pe rețeaua de socializare vk.com.

Forțele ucrainene au obținut victorii la sud, vest și nord de Lyman – doar un singur drum spre est fiind încă sub controlul milițiilor proruse.

Seismologii de la o agenție geologică daneză ar fi înregistrat o a treia explozie legată de scurgerile din gazoductul Nord Stream 1 în această săptămână, informează CNN.

Este posibil ca deflagrația să se fi produs în același timp cu cea de-a doua explozie înregistrată luni, a precizat joi, într-un comunicat, Institutul Geologic al Danemarcei și Groenlandei (GEUS).

GEUS avertizează că seismologii săi au „rezerve” cu privire la această analiză, „deoarece semnalele de la o potențială a treia explozie pot fi, de asemenea, reflexii ale celei de-a doua explozii care a avut loc pe 26 septembrie, la ora 19.03”.

Agenția a precizat că un investigație suplimentară ar putea oferi mai multe informații pe această temă.

Anterior în cursul acestei săptămâni, GEUS a anunțat că a înregistrat luni, de două ori, „vibrații” în Marea Baltică. Experții au precizat că semnalele înregistrate „nu seamănă cu semnalele de la cutremure”, dar „seamănă cu semnalele înregistrate de obicei de la explozii”.

Agenția seismică națională suedeză a anunțat, de asemenea, că a detectat, în acest interval de timp, două explozii în apropierea zonei în care se află gazoductul Nord Stream 1.

Statul Major General al Ucrainei susține că statul rus a înrolat 100.000 de persoane începând din 21 septembrie și până în prezent, scrie The Kyiv Independent.

Cifra a fost furnizată de Oleksiy Hromov, șeful adjunct al departamentului principal de operațiuni al Statului Major General al forțelor armate ucrainene.

Rusia a anunțat, prin vocea ministrului Apărării, Serghei Șoigu, că intenționează să mobilizeze 300.000 de recruți pentru războiul din Ucraina, majoritatea rezerviști.

„Înțelegem că cifra anunțată de 300.000 nu este finală. Numărul de recruți mobilizați va fi, cel mai probabil, mult mai mare”, a mai susținut Hromov.

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat joi Occidentul că este gata să provoace „revoluții colorate” și o „baie de sânge” în orice țară, relatează The Guardian.

Liderul de la Kremlin, care nu a nominalizat o țară anume și nici nu a furnizat vreo dovadă în sprijinul afirmațiilor sale, a făcut această declarație în cadrul unei videoconferințe cu șefii serviciilor de informații din ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente, care reuneşte fostele republici sovietice.

Putin este așteptat vineri să semneze un decret prin care să proclame încorporarea de către Federația Rusă a celor patru regiuni ucrainene în care s-au organizat referendumurile de “aderare”, după care va ține un discurs important pe această temă.

Mai multe detalii: Putin acuză Occidentul că este gata să provoace o „baie de sânge” și spune că războiul din Ucraina este consecința prăbușirii URSS

Riscuri privind utilizarea armei nucleare de către Rusia există în mod constant, însă starea în care se află în prezent arsenalul nuclear rusesc stârneşte întrebări, a declarat joi ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-un interviu acordat în exclusivitate agenţiei de presă Interfax-Ukraina, în care s-a eschivat să estimeze cât de mare este riscul ca Moscova să recurgă la arma nucleară la ora actuală, scrie Agerpres.

“Există întotdeauna riscuri. Când ai un vecin cu arsenal nuclear în dotare, există întotdeauna riscul ca el să o ia razna. Cât înseamnă asta în procente? Nu m-aş încumeta să spun. Dacă le-a mai rămas vectori de transport pentru armele nucleare? Da, mai au. Acestea pot fi transportate cu rachete Iskander şi Kalibr şi avioane strategice. Ce calitate au şi care este starea lor, asta stârneşte semne de întrebare”, a declarat Reznikov.

Evocând o discuţie cu fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima, sub care a fost finalizat transferul de la Kiev către Rusia a armelor nucleare rămase moştenire din perioada sovietică (conform Memorandumului de la Budapesta din 1994), ministrul ucrainean a afirmat că şi dacă Ucraina nu ar fi dat Moscovei acele arme nucleare, valabilitatea lor oricum expira în 1997. “Acestea ar fi trebuit scoase din uz şi distruse. Noi le-am dat pe toate Rusiei. Prin urmare, întrebarea este: în ce stare se află aceste vechituri în Rusia?”, a spus Oleksii Reznikov.

Potrivit lui Reznikov, rachetele Satana (fabricate la uzine din Ucraina în perioada URSS) se află în continuare în serviciul armatei ruse. “Noi le fabricam încă acum 40 de ani. Şi apare întrebarea: cine le deserveşte, conform căror instrucţiuni şi câţi ani au inginerii care se ocupă de ele? Prin urmare, s-ar putea apăsa pe buton, dar explozia s-ar putea produce chiar acolo, pe loc”, a mai spus ministrul apărării ucrainean.

Rusia nu mai eliberează paşapoarte persoanelor mobilizate în armată, a anunţat joi guvernul de la Moscova, relatează agenția France Presse, citată de news.ro.

”Dacă un cetăţean a fost chemat să efectueze serviciul militar sau dacă a primit o convocare (la mobilizare sau recrutare), nu i se va elibera paşaport internaţional”, a anunţat, pe site-ul său, guvernul condus de Mihail Mișustin.

Anunţarea acestor restricţii în eliberarea paşapoartelor internaţionale intervine în contextul în care mulţi ruşi se tem de închiderea frontierelor ruse, în plină campanie de mobilizare a rezerviştilor, în vederea trimiterii de noi trupe la război, în Ucraina.

Această măsură are un impact direct asupra deplasărilor ruşilor, care au nevoie de un paşaport internaţional pentru a pleca în marea majoritate a ţărilor din lume. Însă ei se pot duce în Armenia, Belarus, Kazahstan şi Kîrgîzstan doar cu paşaportul intern, echivalentul unei cărţi de identitate.

Separatiştii proruşi din Doneţk, în estul Ucrainei, au recunoscut joi că situaţia creată în jurul oraşului Lîman este “dificilă” şi “tensionată”, pe fondul încercărilor forţelor armate ucrainene de a încercui din mai multe direcţii trupele ruse aflate în această zonă, relatează agenția spaniolă de știri EFE, preluată de Agerpres.

“Situaţia din Lîman este încă destul de tensionată şi de dificilă, forţele armate ucrainene încearcă în mod regulat să atace”, a declarat un reprezentant al administraţiei autoproclamatei Republici Populare Doneţk, Aleksei Nikonorov, la televiziunea de stat rusă.

Nu sunt încercări izolate, spune el, anticipând că acestea vor continua şi în zilele următoare. Potrivit acestuia, trupele ruse şi miliţiile proruse “reuşesc deocamdată să respingă toate aceste atacuri”.

Lîmanul se află la nord-est de principalele două bastioane ale armatei ucrainene din Doneţk – Sloviansk şi Kramatorsk – şi la sud-est de Izium, în regiunea Harkov, pe care trupele ucrainene au eliberat-o în recenta lor contraofensivă.

Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW) a remarcat într-o analiză transmisă joi că există o îngrijorare tot mai mare în rândul bloggerilor militari ruşi, care sugerează că forţele ruse ar putea suferi o înfrângere iminentă în această zonă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un nou avertisment către Moscova cu privire la un răspuns „foarte dur” din partea Ucrainei, dacă Rusia va anexa cele patru regiuni în urma „referendumurilor false” organizate sub amenințarea armelor, relatează Al Jazeera.

„Acestea [referendumurile] nu au nicio valoare și nu schimbă realitatea. Integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită. Iar reacția noastră dacă Rusia va recunoaște rezultatele va fi foarte dură”, a declarat Zelenski.

Comunicatul emis de cancelaria lui Zelenski după convorbirea telefonică cu premierul Italiei, Mario Draghi, nu face referire la anunțul Kremlinului, care a transmis că președintele Putin va semna vineri documentele care oficializează anexarea celor patru regiuni.

Agenția rusă de știri RIA Novosti relatează că o dronă a fost lansată de forțele ucrainene asupra centralei nucleare din Zaporojie, dar că nu au fost înregistrate pagube semnificative, scrie The Guardian.

Publicația rusă de stat l-a citat pe Evgheni Balițki, liderul prorus numit de Moscova la conducerea regiunii ocupate Zaporojie.

“Lovitura nu a atins reactorul nuclear, nimic nu amenință reactorul. Este vorba despre infrastructura auxiliară. Pompierii au plecat, acum se termină stingerea incendiului. Am fost informat că problema nu reprezintă un mare pericol în termeni de amenințare nucleară”, a spus Balițki.

Rusia trimite pe frontul din regiunea Herson bărbați recent mobilizați din Peninsula ocupată Crimeea, anunță organizația neguvernamentală ucraineană CrimeaSOS. „Aceștia sunt (deja) transferați din Sevastopol, unde au petrecut doar două zile de când au primit citațiile de încorporare”, a declarat joi Oleksii Tilnenko, șeful consiliului de administrație al ONG-ului, potrivit The Kyiv Independent.

CrimeaSOS susține că, începând din 22 septembrie, cel puțin 5.000 de locuitori din Crimeea au primit citații de încorporare, iar majoritatea dintre ei erau tătari crimeeni.

„(În cazul în care) câteva mii de bărbați tătari din Crimeea sunt uciși sau mutilați în război, acest lucru va afecta mai multe generații viitoare de tătari din Crimeea”, a scris Tamila Tasheva, reprezentantul președintelui Volodimir Zelenski în Crimeea ocupată.

Înrolarea rezidenților din teritoriile ocupate în rândurile armatei de ocupație este considerată o crimă de război, a precizat Tamila Tasheva, invocând prevederile Convenției de la Geneva.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a convocat pentru vineri o reuniune de urgență a înalților oficiali din domeniul securității și apărării, a anunțat joi purtătorul său de cuvânt, Sergii Nykyforov, potrivit Al Jazeera și The Guardian.

Sergii Nykyforov a făcut anunțul pe Facebook după ce Kremlinul a anunțat că președintele rus Putin va semna vineri documentele oficiale prin care proclamă preluarea de către Federația Rusă a celor patru regiuni ucrainene – Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson – în urma referendumurilor organizate în aceste zone de forțele proruse, referendumuri pe care Kievul le-a denunțat că fiind unele „de fațadă”.

„Președintele Volodimir Zelenski a convocat pentru mâine o reuniune urgentă a Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Ordinea de zi și alte detalii vor fi anunțate ulterior”, a transmis Nykyforov.

NATO consideră că scurgerile de gaze din gazoductul Nord Stream par a fi „acte deliberate de sabotaj” și promite un „răspuns unit și hotărât” la orice atac asupra infrastructurii critice din țările membre ale alianței, scrie The Guardian.

“Toate informațiile disponibile în prezent indică faptul că acesta este rezultatul unor acte de sabotaj deliberate, nechibzuite și iresponsabile. Aceste scurgeri cauzează riscuri pentru transportul maritim și daune substanțiale pentru mediu. Susținem investigațiile în curs de desfășurare pentru a afla originea daunelor”, a transmis joi Alianța Nord-Atlantică, într-un comunicat de presă.

Alianța precizează, în comunicat, că s-a „angajat să se pregătească, să descurajeze și să se apere împotriva utilizării coercitive a energiei și a altor tactici hibride”.

“Orice atac deliberat împotriva infrastructurii critice a aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât”, subliniază NATO.

Rusia a cerut ca ancheta internațională privind scurgerile de gaze din gazoductul Nord Stream de sub Marea Baltică să fie „obiectivă”, în contextul în care Moscova și Occidentul se învinovățesc din ce în ce mai mult pentru avarierea inexplicabilă a conductei, relatează Al Jazeera.

Joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Este foarte greu de imaginat că un astfel de act terorist ar putea avea loc fără implicarea unui stat”.

„Aceasta este o situație extrem de periculoasă care necesită o anchetă urgentă”, a precizat Peskov.

Rusia îi trimite pe front pe recruții recent mobilizați după doar câteva zile de antrenament sau chiar deloc, susțin activiștii din cadrul unui grup pentru respectarea drepturilor omului la o săptămână după ce președintele Vladimir Putin a decretat mobilizarea militară „parțială” a țării pentru războiul din Ucraina, relatează The Moscow Times și Newsweek.

„[Noii recruți] nu participă la exerciții, nu sunt examinați de comisia medicală și nu sunt supuși niciunui antrenament”, a scris marți, într-o postare pe Telegram, grupul pentru respectarea drepturilor Perviy Otdel (“Primul Departament”).

Grupul citează o înregistrare video publicată de un recrut, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, care a fost chemat la luptă.

„Bună ziua tuturor, primul regiment de tancuri este aici. Ni s-a spus în mod oficial că nu vom avea parte de niciun antrenament înainte de a fi trimiși în zona de război. Comandanții regimentului au confirmat acest lucru. Pe 29 septembrie, vom fi trimiși în Herson”, spune bărbatul din înregistrarea video.

Mai multe detalii: Rușii recent încorporați sunt trimiși pe frontul din Ucraina după doar câteva zile de antrenament, susțin activiștii pentru drepturile omului

Operatorul gazoductului avariat Nord Stream 1, Nord Stream AG, a anunțat că este posibil ca luni să înceteze scurgerile de gaze din conductă, scrie The Guardian.

Nu este posibil să se facă previziuni privind funcționarea în viitor a gazoductului până când daunele nu vor fi evaluate, a declarat joi pentru Reuters un purtător de cuvânt al Nord Stream AG.

Compania a adăugat că va putea efectua o astfel de evaluare numai după ce va reuși să ajungă în zonă.

“Până când nu există rezultate ale unei evaluări a pagubelor, nu se pot face previziuni. Evaluarea pagubelor poate fi efectuată la fața locului imediat ce reușim să ne apropiem de zonă. În acest moment este o zonă cu acces restricționat”, a precizat purtătorul de cuvânt al operatorului.

Rusia a eliberat joi alți șase prizonieri de război ucraineni – patru militari și doi civili – în cadrul unui nou schimb de prizonieri între cele două părți, a anunțat Andriy Yermak, șeful cancelariei președintelui Volodimir Zelenski, potrivit The Kyiv Independent.

Printre prizonierii de război eliberați se numără ofițerii de marină Oleksii Bulakhov și Mykola Kostenko, precum și apărătorii din Mariupol Liudmyla Herasymenko și Ivan Zemlianoi; cei doi civili sunt Viktoriia Andrusha și Yana Maiboroda.

Yermak nu a menționat câți ruși au fost eliberați în cadrul acestui schimb de prizonieri.

Обміни продовжуються. Наша мета – повернути всіх наших людей.
Над цим працюємо нон-стоп, і ми обовязково це зробимо.

Дякую за ефективну роботу Координаційному штабу з питань поводження із військовополоненими. Лише цього місяця ми повернули 235 наших людей. Не зупиняємось. pic.twitter.com/OZJpr8N3l4

— Andriy Yermak (@AndriyYermak) September 29, 2022

Săptămâna trecută, pe 21 septembrie, Ucraina a reușit să aducă acasă 215 prizonieri de război, inclusiv apărători ai uzinei Azovstal din Mariupol, în schimbul oligarhului Viktor Medvedciuk, cel mai important politician proKremlin din Ucraina și fosta mână dreaptă a președintelui rus Vladimir Putin în această țară.

Papa Francisc a dezvăluit că a fost implicat în organizarea unui schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia, deşi nu este clar ce rol a jucat de Suveranul Pontif, scrie agenția germană de știri DPA, citată de Agerpres.

Suveranul Pontif a precizat că primeşte în mod constant vizite din partea cetăţenilor şi a oficialilor ucraineni care îi vorbesc despre război. Unul dintre aceştia era un ofiţer al armatei ucrainene implicat în schimburile de prizonieri şi care i-a adus papei Francisc o listă cu peste 300 de prizonieri de război.

Papa Francisc a spus că ofiţerul i-a cerut „să facă ceva pentru a face posibil un schimb (de prizonieri)”, iar apoi “l-a sunat imediat pe ambasadorul rus pentru a-l întreba dacă se poate face ceva, dacă s-ar putea grăbi un schimb de prizonieri”.

Mai multe detalii: Papa Francisc, implicat în organizarea unui schimb de prizonieri în Ucraina. Câți oameni se aflau pe lista primită de Suveranul Pontif

Belarusul se pregătește să primească 20.000 de ruși recent mobilizați, care vor suplimenta unitățile deja staționate pe teritoriul său, a anunțat joi Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit The Kyiv Independent. Autoritățile belaruse folosesc diverse spații, clădiri și mașini private pentru cazarea și transportul soldaților ruși.

Acestea au instruit, de asemenea, agențiile locale de aplicare a legii să asiste Rusia în mobilizarea cetățenilor ruși care au intrat recent în Belarus, potrivit unui anunț al serviciului ucrainean de informații militare.

Pe 25 septembrie, publicația rusă independentă de știri Novaia Gazeta a scris că peste 260.000 de bărbați ruși au fugit din țară, în primele patru zile după ce Vladimir Putin a făcut anunțul privind mobilizarea militară parțială.

Pe 23 septembrie, președintele belarus Alexander Lukașenko a declarat că guvernul său nu intenționează să organizeze o mobilizare a bărbaților belaruși.

Atacurile lansate de forțele ruse au rănit 11 persoane în orașul Kramatorsk, din regiunea Donețk, informează The Kyiv Independent.

Trupele ruse au lansat patru lovituri cu rachete asupra orașului Kramatorsk joi dimineață, bombardamentele avariind o clădire rezidențială, un spital și alte infrastructuri civile, potrivit lui Oleksandr Honcharenko, primarul orașului.

Confruntată cu o creştere puternică a numărului de intrări din Rusia, Finlanda îşi va închide frontierele începând de joi, la miezul nopţii (21.00 GMT), pentru cetăţenii ruşi cu vize de turism în spaţiul Schengen, a anunţat joi guvernul finlandez, potrivit agențiilor AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Anunţul mobilizării „parţiale” a Moscovei pentru războiul din Ucraina, care s-a tradus printr-o creştere a numărului de intrări în ţara nordică din Rusia, „a avut un impact semnificativ” asupra deciziei, a explicat ministrul finlandez al afacerilor externe, Pekka Haavisto.

Referendumurile „ilegale” de anexare în estul Ucrainei şi presupusul sabotaj al gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică „au sporit îngrijorările”, a spus ministrul.

Ţara nordică se aliniază astfel de facto deciziei luate la începutul lui septembrie de Polonia şi de cele trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania), celelalte patru state ale UE care au frontieră cu Rusia.

Mai multe detalii: Finlanda închide granițele pentru turiștii ruși, după afluxul de sosiri în urma mobilizării parțiale

Italia nu va recunoaște rezultatele referendumurilor de anexare „ilegale”, a anunțat joi premierul Mario Draghi, potrivit Al Jazeera.

Biroul premierului italian a precizat că Draghi a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-l asigura de „sprijinul continuu” al Romei pentru Kiev.

Draghi și Zelenski au discutat despre „referendumurile «ilegale»” pe care „Italia nu le va recunoaște”, a precizat biroul său.

Oleksiy Reznikov, ministrul ucrainean al apărării a declarat, pentru Interfax-Ucraina, că a fost rezolvată deja problema dronelor iraniene, iar Forțele Aeriene Ucrainene au învățat cum să le neutralizeze.

„Este rezolvată deja (n.r. – problema dronelor iraniene). Da, este neplăcut, dar nici măcar sistemele unice de apărare aeriană nu garantează acoperirea 100% a cerului. Sunt mulțumit de modul în care acționează forțele noastre aeriene. Funcționează bine, au doborât foarte mulți dintre acești „shahedi”. Ai noștri au învățat să-i reducă la tăcere”, a declarat Oleksiy Reznikov.

„Am apelat la partenerii noștri, în special la cei cărora le este teamă să ne dea arme, dar care au o bună expertiză. Le-am spus că vă noi vă dăm piesele (n.r.- ale dronelor iraniene), voi le studiați și ne livrați sistemele de neutralizare. Și o serie de țări care nu au vrut să ne dea arme au devenit interesate de această propunere”, a dezvălui Oleksiy Reznikov.

Din septembrie, utilizarea în masă a dronelor kamikaze iraniene de către armata rusă a început în sudul Ucrainei.

Șeful administrației militare regionale (OVA) Donețk, Pavlo Kirilenko, a anunțat, pe Telegram, că în urma bombardamentului armatei ruse asupra orașului Kramatorsk din regiunea Donețk, 11 persoane au fost rănite.

„Unsprezece civili răniți sunt consecințele bombardamentelor de către ocupanții ruși asupra Kramatorsk”, a transmis Pavlo Kirilenko. 

Potrivit oficialului ucrainean, rușii au bombardat orașul Kramatorsk joi, în jurul orei 9 dimineața.  Au fost lovite clădirea fostului internat, mai multe blocuri, un spital orășenesc și sediul Ukrtelecom.   

Ceremonia de semnare a tratatelor privind intrarea noilor teritorii în Federația Rusă va avea loc vineri, 30 septembrie, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, scriu BBC și Kommersant. În cadrul evenimentului, președintele Vladimir Putin va rosti un amplu discurs.

„O ceremonie de semnare a acordurilor privind intrarea noilor teritorii în Federația Rusă va avea loc la Marele Palat al Kremlinului din Sala Georgievsky la ora 15:00. Va avea loc un discurs amplu al președintelui Putin la acest eveniment”, a spus Dmitri Peskov.

Mai multe detalii: Rusia va anexa oficial cele patru teritorii ocupate din Ucraina. Acordul va fi semnat mâine de Vladimir Putin

Petro Andriușchenko, consilier al primarului Mariupol, a transmis, joi, pe Telegram, că s-au auzit mai multe explozii în orașul Mariupol, capturat temporar de armata rusă.

„Din oraș se raportează o serie de explozii puternice din cartierele Livoberezhny, Primorsky și Kalmius. Nu are loc o deminare. În același timp, în vecinătatea uzinei Azovmaș, o coloană de fum s-a ridicat spre cer după câteva explozii puternice. Aflăm detaliile”, a scris Petro Andriușchenko.

Agresiunea Rusiei a provocat unul dintre cele mai mari dezastre umanitare în Mariupol, orașul fiind aproape complet distrus ca urmare a bombardamentelor.

Șeful adjunct al biroului președintelui, Kirilo Timoșenko a anunțat, joi, pe  Telegram, că în urma acțiunilor trupelor ruse în Ucraina, cel puțin nouă civili și alți 29 au fost răniți, în ultimele 24 de ore.

„Consecințele agresiunii armate a Federației Ruse. Victime în rândul populației civile: 9 persoane au murit, 29 au fost rănite”, a menționat Kirilo Timoșenko.

Potrivit oficialului ucrainean, trei persoane au fost ucise și alte 16 au fost în regiunea Dnipropetrovsk. De asemenea, alte șase persoane au murit și patru au fost rănite în regiunea Donețk, o persoană a fost rănită în regiunea Zaporojie, iar alte opt au fost rănite în regiunea Harkov.

 Deputatul din Consiliul Regional Herson, Serhi Khlan, a anunțat joi, pe Facebook, că în orașul Oleșkî din regiunea Herson a avut loc, miercuri, o explozie puternică în hotelul în care stăteau invadatorii ruși. O explozie a fost semnalată și într-un cămin din Herson, ocupat de trupe cecene, informează Ukrinform.

„O lovitură puternică dată invadatorilor în Oleșkî – în hotelul în care erau găzduite forțe inamice. De asemenea, conform informațiilor locale, a avut loc o „sosire” și în Herson, la căminul colegiului politehnic, ocupat de inamic. În special oameni ai lui Kadîrov (n.r. – ceceni). Cei care au supraviețuit sunt supărați și foarte speriați”, a notat Serhi Khlan.

Cetăţenii Federaţiei Ruse care au servit în armată într-o altă ţară nu sunt scutiţi de mobilizare în Rusia, potrivit canalului de telegramă al portalului „Explain.rf”.

„Cetățenii Federației Ruse sunt supuși mobilizării. Dacă un cetățean al Federației Ruse a servit anterior în armata unei alte țări, se află în rezerva Forțelor Armate ale Federației Ruse și are o specialitate militară, atunci el poate fi mobilizat ”, se spune în mesaj.

Șeful administrației militare regionale Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, a transmis că rușii au lovit infrastructura industrială a raionului Kriivoi Rog din regiunea Dnipropetrovsk cu obuze de ciorchine, în urma cărora cel puțin 13 angajați ai întreprinderii au fost răniți. 

„Rușii au lovit raionul Kryvyi Rih cu obuze interzise. Au lovit infrastructura industrială din comuna Zelenodol”, a transmis Valentin Reznichenko.

Potrivit oficialului ucrainean, clădirea administrativă a fabricii a fost avariată, 15 angajați ai întreprinderii au fost răniți.

Procuratura Generală a Ucrainei a transmis, joi, într-un comunicat pe  Telegram , că de la începutul războiului, cel puțin 396 de copii au fost uciși.

„Până în dimineața zilei de 29 septembrie 2022, peste 1.175 de copii au fost răniți în Ucraina ca urmare a agresiunii armate pe scară largă a Federației Ruse. Potrivit informațiilor oficiale ale procurorilor pentru minori: 396 de copii au murit și alți cel puțin 779 au fost răniți”, se arată în mesaj.

Datele nu sunt definitive, deoarece se lucrează la stabilirea lor în locurile în care se duc lupte, dar și în teritoriile ocupate temporar și eliberate recent.

Cei mai afectați au fost copiii din regiunea Donețk – 402, Harkov – 232, Kiev – 116, Mikolaiv – 72, Cernihiv – 68, Luhansk – 64, Herson – 55, Zaporojie – 47 și Dnipropetrovsk – 28.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la soldații ruși care doresc să trăiască, să se predea, să fugă sau să lupte împotriva regimului dictatorial din țara lor, informează Ukrainska Pravda.

„În ceea ce privește situația de pe front, totul este clar pentru noi. Prin urmare, repet pentru cei care înțeleg doar rusă. Dacă vrei să trăiești, fugi. Dacă vrei să trăiești, predă-te. Dacă vrei să trăiești, luptă pe străzile tale pentru libertatea ta. Totul ti-a fost luat oricum. Sau cineva dintre voi are platforme petroliere? Palate? Podgorii? Poate iahturi? Sau vreo bancă?”, a spus Volodimir Zelenski.

„Pentru ce lupţi? Singurul lucru pe care îl ai sunt împrumuturi, ceva de mâncare seara şi acum e mobilizare. Luptă pentru ceea ce este al tău! Stai departe de pământul nostru, sufletul şi cultura noastră”, a îndemnat Volodimir Zelenski. 

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, mesaj pentru soldații ruși: „Dacă vrei să trăieşti, fugi. Dacă vrei să trăieşti, predă-te”

Valentin Reznichenko, şeful administraţiei regionale Dnipropetrovsk, a anunțat joi că Oorachetă inamică a lovit un cartier rezidențial al orașului Dnipro, provocând moartea a cel puțin trei persoane, printre care și un copil, și rănirea altor cinci civili.

„Rușii au lovit noaptea (n.r. – noapte de miercuri spre joi) orașul Dnipro cu rachete. Au vizat zone rezidențiale. Până acum știm despre trei morți, printre care un copil… Alți cinci sunt răniți, inclusiv o fetiță de 12 ani”, a transmis Valentin Reznichenko.

Potrivit oficialului ucrainean, echipele de salvare au scos copilul care dormea în momentul în care o rachetă i-a lovit casa. 

„Mai multe locuințe particulare au fost complet distruse. Salvatorii continuă să înlăture molozul, în căutarea de supraviețuitor. Există posibilitatea ca sub dărâmături să mai fie copii”, a anunțat Valentin Reznichenko.

Rezultatele referendumurilor de alipire la Rusia din cele patru regiuni ucrainene – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – sunt „complet fabricate” și „inventate la Moscova”, precizează Departamentul de Stat al SUA, citat de CNN.

„Aceasta este voința Moscovei, nu liberul arbitru al Ucrainei sau al poporului său”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, într-o conferință de presă, adăugând că SUA se așteaptă ca Rusia să încerce să anexeze teritoriile ucrainene pe baza „referendumurilor simulate”.

„Dar indiferent de ce încearcă să pretindă președintele Putin (…), aceste zone sunt și vor rămâne parte din Ucraina. Ucraina are tot dreptul să continue să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială”, a adăugat Ned Price.

Oficialul a precizat și că Departamentul de Stat va anunța „măsuri suplimentare” ca răspuns.

„Statele Unite nu vor recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa părți ale Ucrainei”, a subliniat Price.

Ajutorul militar suplimentar, anunțat miercuri, 28 septembrie, de Pentagon, constă în echipamente care vor fi livrate la Kiev în câteva luni, relatează AFP, citată de Agerpres.

Noul pachet de ajutor include 18 sisteme de artilerie de precizie HIMARS, 150 de vehicule blindate „Humvee”, 150 de vehicule tactice de armament, radare şi sisteme de apărare anti-drone, potrivit unui comunicat al Pentagonului.

Cu noua tranșă, ajutorul militar acordat se SUA Ucrainei de la începutul invaziei ruse ajunge la 16,2 miliarde de dolari.

Serviciul federal de securitate al Rusiei (FSB) investighează daunele suferite de gazoductele Nord Stream de sub Marea Baltică drept „terorism internațional”, a anunțat Parchetul general rus, citat de AFP, relatează Hotnews.ro.

”Pe baza informațiilor trimise de Procuratura Generală a Rusiei (…), organul de anchetă al FSB a deschis un dosar penal. A început o investigație preliminară. În apropierea insulei (daneze) Bornholm, au fost comise acțiuni intenționate pentru a deteriora gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, situate pe fundul Mării Baltice. Federația Rusă a suferit prejudicii economice grave ca urmare a acestor acte”, se precizează într-un mesaj publicat pe Telegram de Procuratura rusă.

La cererea Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU se va reuni vineri, 30 septembrie, în contextul scurgerilor de gaze din conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, în Marea Baltică, a anunțat Suedia, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Franţa, în calitate de preşedinte al Consiliului de Securitate, ne-a informat că Rusia a cerut o reuniune asupra scurgerilor din Nord Stream şi că această reuniune este prevăzută pentru vineri”, a precizat Ministerul suedez al externelor.

Suedia şi Danemarca vor prezenta membrilor Consiliului de Securitate informaţii despre scurgerile de gaze, care au loc în zonele lor economice exclusive.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut miercuri, 28 septembrie, o discuție cu premierul britanic Liz Truss „în lumina referendumurilor false ale Rusiei”, a anunțat Downing Street, precizând că șefa guvernului de la Londra „a precizat că Regatul Unit nu va recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa un teritoriu suveran”, relatează BBC.

În acest context, Zelenski a salutat „sprijinul ei puternic”, inclusiv săptămâna trecută, la Adunarea Generală a ONU.

Cei doi lideri au discutat și despre modul în care Marea Britanie și Ucraina ar putea lucra împreună pentru a asigura aprovizionarea cu gaze a Ucrainei pe termen lung.

Serviciul de securitate al Suediei a deschis o investigație pentru acte de „sabotaj grav” cu privire la scurgerile de gaze din conductele Nord Stream, a anunțat agenția miercuri, 28 septembrie, adăugând că nu poate fi exclus „ca o putere străină să fie în spatele” incidentului, relatează CNN.

Serviciul a preluat ancheta preliminară de la Agenția de Poliție Suedeză.

„Serviciul de securitate preia ancheta pentru că poate fi o infracțiune gravă care poate fi îndreptată cel puțin parțial împotriva intereselor suedeze. Nici nu poate fi exclus ca în spatele ei să fie o putere străină”, se precizează într-un comunicat al serviciului.

Autoritățile suedeze au tras un semnal de alarmă marți cu privire la scurgerile de gaze din conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, care trec pe sub Marea Baltică, lângă Suedia și Danemarca, și au reprezentat puncte importante în războiul energetic dintre Europa și Rusia.

Nicio conductă nu era în funcțiune în momentul în care au fost depistate scurgerile, dar ambele conțineau gaz sub presiune.

Armata Norvegiei va fi desfășurată pentru a proteja infrastructura de petrol și gaze împotriva unui posibil sabotaj, a declarat miercuri prim-ministrul Jonas Gahr Stoere, citat de BBC.

Oficialul a precizat că orice posibil atac va fi „gestionat în comun” cu aliații. Acest lucru ar însemna probabil implicarea NATO, pentru că Norvegia este membră a alianței, menționează sursa citată.

Sprijinul militar ar include desfășurarea marinei norvegiene pentru a proteja instalațiile offshore, iar poliția ar putea crește prezența la instalații, a mai declarat premierul norvegian.

Măsura vine în contextul scurgerilor de gaze din conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în Marea Baltică.

Peste jumătate din cantitatea de gaze care se afla în conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 s-a scurs deja, iar volumul rămas este de așteptat să se piardă până duminică, a declarat șeful Agenției Daneze pentru Energie, Kristoffer Bottzauw, citat de Reuters.

Poliția daneză a lansat o anchetă în acest caz și a cooperat cu autoritățile de poliție din Suedia și Germania, a declarat șefa poliției din Copenhaga, Anne Tonnes.

Conductele conțineau un total de 778 de milioane de metri cubi de gaze naturale, echivalentul a 32% din emisiile anuale de CO2 ale Danemarcei, a mai precizat Agenția daneză pentru Energie.

Mai multe informații: Mai mult de jumătate din gazul din conductele Nord Stream s-a scurs deja, anunță Agenția Daneză pentru Energie

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, i-a spus omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că referendumurile de alipire la Rusia care au avut loc în patru regiuni ale Ucrainei vor complica eforturile de a relua „procesul diplomatic”, relatează The Kyiv Independent.

Totodată, liderul de la Ankara a precizat că Turcia „este pregătită să ofere orice fel de sprijin pentru reglementarea războiului prin negocieri pașnice”, se precizează într-un comunicat transmis de biroul lui Erdogan.

Mai multe informații: Erdogan: Referendumurile din teritoriile ocupate vor submina eforturile de reluare a discuțiilor de pace dintre Ucraina și Rusia

Urmărește-ne pe Google News