Război în Ucraina, ziua 219 | UE condamnă atacul „atroce” al Rusiei din Zaporojie: 30 de morți, după bombardarea unui convoi de civili

Congresul SUA a aprobat vineri un ajutor în valoare de 12,3 miliarde de dolari pentru Ucraina, scrie The Guardian citând AFP.

Pachetul, care a fost aprobat la doar câteva ore după ce președintele rus Vladimir Putin a anexat patru regiuni ucrainene ocupate de Rusia, include 3 miliarde de dolari pentru arme, provizii și salarii pentru armata ucraineană și îl autorizează pe președintele Joe Biden să dea instrucțiuni Pentagonului să transfere 3,7 miliarde de dolari în arme și alte echipamente către Ucraina.

Așa-numita „rezoluție de continuare” – adoptată cu 230 de voturi pentru și 201 împotrivă, 10 republicani alăturându-se democraților – prevede, de asemenea, 4,5 miliarde de dolari pentru Kiev, pentru ca finanțele țării să rămână stabile și guvernul să funcționeze.

Această alocare ridică valoarea totală a contribuției americane pentru Ucraina la 65 de miliarde de dolari.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat vineri „rezultatele semnificative” înregistrate de contraofensiva ucraineană în estul ţării, într-un moment în care oraşul strategic Lîman, controlat de ruşi, este parţial înconjurat de trupele militare ale Kievului, informează AFP.

„Avem rezultate semnificative în estul ţării (…) Toată lumea a auzit ce se întâmplă la Lîman, în regiunea Doneţk. Sunt paşi care contează mult pentru noi”, şi-a exprimat liderul ucrainean satisfacţia, în discursul video adresat zilnic națiunii, potrivit Agerpres.

„Trebuie să ne eliberăm toate teritoriile, iar aceasta va fi cea mai bună dovadă că dreptul internaţional şi valorile umane nu pot fi încălcate de niciun stat terorist, oricât de insolent ar fi, precum Rusia”, a adăugat el, cu trăsături obosite, în faţa camerei video.

Mai multe detalii: Zelenski anunță ”rezultate semnificative” ale contraofensivei din estul ţării. „Drumul duşmanului e foarte clar – înfrângere, ruşine şi condamnare”

Un oficial ucrainean de rang înalt a afirmat vineri că orice obstacol în calea aderării Ucrainei la NATO va dispărea „de îndată ce Rusia va pierde” – aceasta fiind o recunoaștere tacită a faptului că este puțin probabil ca membrii alianței militare să fie de acord cu primitea Kievului cât timp acesta se află în război cu Rusia, scrie CNN.

„De îndată ce Rusia va pierde, nu va mai exista după aceea niciun obstacol pentru ca Ucraina să nu poată adera la NATO”, a declarat Mihailo Podoliak, unul dintre cei mai importanți consilieri ai președintelui Volodimir Zelenski, la televiziunea ucraineană. „Acele țări care sunt în prezent în dubiu, după victoria noastră, vor fi primele care vor vota” pentru aderarea Ucrainei, a precizat Podoliak.

Zelenski a anunțat vineri că Ucraina a depus o cerere „în cadrul unei proceduri accelerate” pentru a deveni parte a Alianței Nord-Atlantice, recunoscând în același timp că primirea țării sale va necesita consensul tuturor statelor membre.

Podoliak a mai spus că cererea de aderare marchează „începutul unei noi ere pentru Ucraina”. „Am respins orice acord formal sau informal conform căruia am avea un statut neutru, un statut de țară nealiniată. Președintele (Zelenski) demonstrează clar că există o singură cale pentru Ucraina, pe care partenerii noștri o vor susține”, a afirmat Podoliak.

Și între timp, a precizat el, eforturile Ucrainei pe câmpul de luptă vor continua. „O contraofensivă continuă pe direcția Donețk și în direcția sud. Rusia nu este capabilă să oprească forțele armate ucrainene decât exclusiv prin numărul oamenilor săi, care sunt gata să își aplece capul pe teritoriul ucrainean”, a susținut Podoliak.

SUA au văzut dovezi că dronele iraniene pe care Rusia le folosește în conflictul care se desfășoară în Ucraina au înregistrat „numeroase eșecuri” pe câmpul de luptă, a afirmat vineri subsecretarul adjunct Sasha Baker din cadrul Departamentului american al Apărării, în cadrul unui briefing de presă, potrivit CNN.

„Am văzut deja unele dovezi că dronele asociate cu transferul din Iran au avut deja numeroase eșecuri pe câmpul de luptă din Ucraina”, a declarat Baker.

Oficialul american a precizat că aceste drone nu reprezintă un mare pas tehnologic pentru Rusia în cadrul conflictului.

Mai multe detalii: Pentagonul afirmă că are dovezi că dronele iraniene utilizate de ruși pentru a ataca Ucraina au suferit „numeroase eșecuri”

Estonia, Letonia și Lituania au anunțat vineri că „susțin pe deplin primirea Ucrainei în NATO cât mai curând posibil”, relatează CNN.

Miniștrii de externe din cele trei state baltice – Urmas Reinsalu, Edgars Rinkēvičs și Gabrielius Landsbergis – au transmis mesaje similare pe conturile lor de Twitter.

„Curajul care inspiră al Ucrainei nu poate decât să întărească alianța noastră”, au afirmat cei trei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat vineri că țara sa solicită „în cadrul unei proceduri accelerate” să devină membră a Alianței Nord-Atlantice.

Situația pentru forțele proruse în orașul ucrainean Lîman este „gravă”, a afirmat vineri șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), Deniș Pușilin, potrivit CNN.

„Situația rămâne gravă”, a declarat Denis Pușilin, citat de canalul oficial de Telegram al RPD. „Forțele noastre rezistă atacului, se aduc întăriri”, a precizat liderul separatist.

Pușilin s-a aflat vineri la Moscova pentru a asista la evenimentul de anexare a celor patru regiuni ucrainene parțial ocupate, organizat de Vladimir Putin. Orașul Lîman se află în regiunea Donețk și a devenit un punct-cheie pe harta războiului.

Lîmanul a fost aproape în întregime încercuit de forțele ucrainene.

Forțele ucrainene au revendicat vineri controlul asupra satului Drobysheve, din regiunea estică Donețk, așezare care se învecinează cu orașul Lîman, ocupat de trupele ruse, informează CNN.

„Viitorul lumii nu se mai decide la Kremlin”, a transmis Ministerul ucrainean al Apărării, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Drobysheve se află la aproximativ 5 kilometri (3 mile) la nord de Lîman. Într-o înregistrare video, forțele ucrainene sunt văzute sărbătorind, ținând un steag ucrainean în centrul orașului.

„Astăzi, pe 30 septembrie, Forțele Armate Ucrainene, și anume Brigada 81-a independentă aeromobilă, a eliberat Drobyshevo. Glorie Ucrainei! Glorie eroilor!”, a scris ministerul apărării.

Lîman a fost acum aproape în întregime încercuit de forțele ucrainene. Denis Pușilin, șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk – care astăzi, la Moscova, a pretins că regiunea s-a “alăturat” Federației Ruse – a anunțat vineri că situația din Lîman „rămâne gravă”.

Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat demersul „ilegal” al Rusiei de a anexa cele patru regiuni ucrainene, calificând acest act drept o „încălcare gravă a dreptului internațional și a suveranității ucrainene”, într-un mesaj pe Twitter publicat vineri, potrivit CNN.

„Franța se opune acestui lucru și va continua să fie alături de Ucraina pentru a face față agresiunii rusești și pentru a permite Ucrainei să își recupereze suveranitatea deplină asupra întregului său teritoriu”, a scris el.

Anunțul de anexare făcut de președintele rus Vladimir Putin a stârnit recții dure din partea mai multor lideri occidentali, iar SUA au anunțat anterior în cursul zilei de vineri noi sancțiuni împotriva Moscovei în coordonare cu aliații lor din G7.

Președintele american Joe Biden a reiterat vineri că SUA nu recunosc anexarea de către Rusia a celor patru teritorii ucrainene, adresându-se direct președintelui rus Vladimir Putin și transmițându-i acestuia că SUA vor „apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”, informează CNN.

„America și aliații săi nu se vor lăsa – permiteți-mi să subliniez – nu se vor lăsa intimidați, nu se vor lăsa intimidați de Putin și de cuvintele și amenințările sale nesăbuite”, a declarat Biden, la Casa Albă.

„Statele Unite nu vor recunoaște niciodată acest lucru (referendumurile de anexare, n.r.). Și, sincer să fiu, nici lumea nu îl va recunoaște. El (Putin, n.r.) nu poate să confiște teritoriul vecinului său și să scape pur și simplu nepedepsit”, a precizat liderul american.

SUA vor continua să furnizeze echipamente militare pentru apărarea Ucrainei, la care se adaugă alte 13 miliarde de dolari din partea Congresului, a mai spus Biden.

„America este pe deplin pregătită, împreună cu aliații noștri din NATO, să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO – fiecare centimetru – așa că, domnule Putin, nu înțelegeți greșit ceea ce spun. Fiecare centimetru”, a punctat liderul de la Casa Albă.

Mai multe detalii: Joe Biden, mesaj pentru Vladimir Putin: „Nu poți lua teritoriul vecinului și să scapi”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri că acțiunile recente ale Rusiei marchează cea mai gravă escaladare a conflictului de când Vladimir Putin a ordonat trupelor sale să invadeze Ucraina, relatează The Guardian.

“Putin a mobilizat sute de mii de soldați în plus, s-a angajat în acțiuni iresponsabile de sabotaj nuclear și acum a anexat ilegal mai mult teritoriu ucrainean. Împreună, aceastea reprezintă cea mai gravă escaladare de la începutul războiului”, a afirmat șeful NATO, în cadrul unei conferințe de presă.

Statele membre NATO își reafirmp „sprijinul neclintit” pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, a precizat el.

Alianța Nord-Atlantică nu va fi descurajată de Putin să sprijine Ucraina în efortul acesteia de a se apăra împotriva Rusiei, a adăugat Stoltenberg.

Preşedintele Vladimir Putin nu intenționează, pentru moment, să viziteze cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia le-a anexat, informează AFP, citând un anunț făcut de Kremlin.

“Pentru moment, nu, pentru că (…) este multă treabă de făcut în viitor, însă acest lucru se va întâmpla peste ceva timp”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat de reporteri despre posibilitatea unei asemenea vizite, potrivit agențiilor ruse de presă.

Oficialii ucraineni anunță că cel puțin 30 de persoane au fost ucise, iar alte 88 au fost rănite în atacul forțelor ruse asupra unui convoi civil care părăsea orașul Zaporojie, informează CNN.

„Inamicul a lansat un atac cu rachete asupra unui convoi umanitar civil la ieșirea din Zaporojie”, a afirmat Oleksandr Starukh, șeful administrației militare regionale din Zaporojie, pe canalul său de Telegram.

„Oamenii stăteau la coadă pentru a pleca pe teritoriul ocupat temporar, pentru a-și lua rudele sau pentru a livra ajutoare”, a precizat acesta.

Imaginile și înregistrările video de la fața locului arată vehicule distruse și câteva cadavre pe șosea.

Printre morți se numără o fată de 11 ani și un băiat de 14 ani, potrivit lui Ihor Klymenko, șeful Poliției Naționale din Ucraina.

Ivan Fedorov, primarul orașului ocupat Melitopol, a scris pe Telegram: „Oamenii părăsesc Zaporojie în fiecare zi pentru a-și susține rudele, pentru a livra medicamente vitale populației civile, iar apoi se întorc. Este imposibil deocamdată să facem un bilanț exact al persoanelor ucise și rănite”.

Kyrylo Timoșenko, adjunctul șefului cancelariei prezidențiale, afirmă că un total de 16 rachete au fost lansate de forțele ruse, cu ajutorul sistemelor de rachete S-300, în zona în care a fost lovit convoiul civil. „Acolo era o coloană de vehicule cu civili care se îndreptau spre teritoriul ocupat temporar pentru a-și lua rudele”, a precizat Timoșenko.

Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat vineri că Statele Unite nu au văzut până acum semne care să sugereze că Rusia intenționează într-adevăr să folosească armele nucleare în războiul împotriva Ucrainei, reiterând însă că SUA iau „foarte în serios” amenințările președintelui rus Vladimir Putin privind utilizarea acestora, scrie CNN.

„Ne uităm cu mare atenție pentru a vedea dacă Rusia face ceva care să sugereze că are în vedere utilizarea armelor nucleare. Până în prezent, nu i-am văzut (pe ruși) să întreprindă astfel de acțiuni”, a declarat Blinken, în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul Departamentului de Stat al SUA.

Mai multe detalii: Blinken: SUA iau „foarte în serios” amenințările lui Putin privind utilizarea armelor nucleare, dar nu au văzut acțiuni concrete în acest sens

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a anunțat că s-a întâlnit săptămâna aceasta cu omologul său ucrainean, Oleksii Reznikov, pentru a discuta despre războiul în desfășurare, potrivit unui comunicat de presă emis vineri de Ministerul britanic al Apărării și citat de CNN.

În comunicat se precizează că cei doi miniștri s-au întâlnit pentru a discuta despre „ofensiva în desfășurare a Forțelor Armate ale Ucrainei pentru recucerirea și eliberarea teritoriului cucerit în războiul ilegal al lui Putin”.

Cei doi oficiali „au vorbit despre modul în care echipamentul britanic a fost adus pe câmpul de luptă, împreună cu eficiența soldaților antrenați de Marea Britanie și de alți parteneri (…) și despre ce sprijin suplimentar poate oferi Marea Britanie”, menționează comunicatul.

De asemenea, Regatul Unit „s-a angajat să doneze peste 120 de vehicule logistice” și „a instruit peste 27.000 de membri ai Forțelor Armate ale Ucrainei din 2015, inclusiv mii de noi recruți în Marea Britanie în acest an, cu ajutorul aliaților și partenerilor”, potrivit comunicatului.

„Marea Britanie este unul dintre principalii donatori de ajutor militar pentru Ucraina, angajând 2,3 miliarde de lire sterline în 2022”, se mai arată în comunicat.

Joi, Wallace a scris pe Twitter despre această vizită.

Iar vineri, Reznikov a scris pe Twitter că „fiecare vizită a lui Ben Wallace în [Ucraina] aduce vești bune pe câmpul de luptă”, postând inclusiv o înregistrare video cu un sistem de rachete cu lansare multiplă M270 care trage.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat vineri un decret care facilitează obținerea cetățeniei ruse de către străini dacă se înrolează în armata țării, potrivit unui document publicat vineri de guvernul rus, scrie The Moscow Times citând AFP.

„Cetățenii străini sau apatrizii care semnează un contract pentru a servi în forțele armate ruse (…) timp de cel puțin un an și participă la operațiuni militare timp de cel puțin șase luni” vor fi eligibili pentru procedura simplificată de solicitare a unui pașaport rusesc, se arată în decretul semnat de liderul de la Kremlin.

Mai multe detalii: Putin le facilitează străinilor obținerea cetățeniei ruse, dacă se înrolează în armată

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit vineri cu comandanţi militari pentru a discuta cu privire la un „plan de eliberare” a teritoriului ucrainean ocupat de ruşi, informează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Zelenski a indicat într-un mesaj postat pe Telegram că el şi comandanţi militari au discutat şi despre furnizările de arme pentru forţele armate ale ţării, precum şi despre posibile planuri ale Rusiei în urma invaziei sale în Ucraina.

Preşedintele ucrainean a declarat că nu va negocia cu Rusia atât timp cât Vladimir Putin se află la putere, la scurt timp după ce liderul rus a cerut Ucrainei să depună armele.

Vladimir Putin s-a adresat vineri mulțimii din Piața Roșie, în centrul Moscovei, după ce a semnat „tratatele de aderare” care oficializează anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ocupate din Ucraina, scrie The Guardian.

Astăzi este o „zi istorică”, a afirmat Putin, „o zi a adevărului și a justiției”.

Adresându-se oamenilor adunați în Piața Roșie, Putin a promis să „facă totul” pentru a „ridica nivelul de securitate” în Herson, Zaporojie, Luhansk și Donețk – cele 4 regiuni din Ucraina pe care președintele rus le-a anexat oficial în această după-amiază.

“Dragi prieteni, vom face totul pentru a-i sprijini pe frații și surorile noastre din Zaporojie și Herson, precum și din Donețk și Luhansk. Vom face totul pentru a crește nivelul de securitate în aceste teritorii, pentru acești oameni. Vom face totul pentru a restabili economia și pentru a restabili infrastructura, pentru a construi școli, instituții noi, spitale”, a afirmat Putin.

El și-a încheiat discursul spunând: “Am devenit mai puternici pentru că suntem împreună. Avem adevărul. Iar adevărul înseamnă putere. Înseamnă victorie. Victoria va fi a noastră”.

Mai multe detalii: Vladimir Putin, prezent la concertul din Piața Roșie prin care rușii sărbătoresc anexarea celor patru regiuni ucrainene: „Victoria va fi a noastră”

Statele Unite au impus vineri o nouă rundă de sancțiuni împotriva a sute de persoane și companii care au legătură cu Rusia, după ce Vladimir Putin a semnat tratatele de anexare a teritoriilor ocupate din Ucraina, scrie The Guardian.

Peste 1.000 de persoane și firme care au legătură cu invazia Moscovei în Ucraina sunt incluse în noul pachet de sancțiuni, fiind vizați inclusiv guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei și familiile membrilor Consiliului Național de Securitate.

Sute de membri ai legislativului rus, lideri ai infrastructurii financiare și militare a țării și furnizori au fost incluși de către Departamentul Trezoreriei SUA pe lista sancțiunilor.

“Nu vom sta cu mâinile în sân în timp ce Putin încearcă în mod fraudulos să anexeze părți din Ucraina. Departamentul Trezoreriei și guvernul SUA iau astăzi măsuri radicale pentru a slăbi și mai mult complexul militar industrial al Rusiei, deja degradat, și pentru a-i submina capacitatea de a purta războiul său ilegal”, a transmis Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, într-un comunicat.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat vineri, într-o conferință de presă, că NATO respectă dreptul oricărei diplomații de a cere aderarea la alianța militară, o decizie urmând să se ia cu unanimitate de voturi, dar atenția imediată a alianței se îndreaptă acum pentru a ajuta Ucraina să reziste invaziei rusești.

„Fiecare democrație are dreptul să aplice la statutul de membru NATO. Îl respectăm și NATO rămâne deschisă. Am vorbit despre asta in ultimul an. Aliații NATO s-au întâlnit la Madrid și au spus clar că susținem dreptul Ucrainei de a-și găsi calea. O decizie trebuie luata de toți cei 30 de aliați și luăm decizia prin consens. Pe ce ne concentram acum este ajutorul imediat pentru Ucraina. Să ajutăm Ucraina să se apere de invazia brutală”, a declarat Stoltenberg.

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg, întrebat de solicitarea Ucrainei de aderare la NATO: „O decizie trebuie luată de toți cei 30 de aliați”

Președintele SUA, Joe Biden, a condamnat vehement, într-o declarație făcută vineri, anexarea de către Rusia a celor patru regiuni ucrainene, relatează CNN.

„Statele Unite condamnă încercarea frauduloasă a Rusiei de astăzi de a anexa un teritoriu ucrainean suveran. Rusia încalcă dreptul internațional, călcând în picioare Carta Națiunilor Unite și arătându-și disprețul față de națiunile pașnice de pretutindeni”, a declarat Biden, adăugând că aceste acțiuni nu au „nicio legitimitate” și că va continua să „onoreze întotdeauna granițele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei”.

Vorbind despre noile sancțiuni anunțate vineri, Biden a adăugat că SUA „vor mobiliza comunitatea internațională atât pentru a denunța aceste acțiuni, cât și pentru a trage Rusia la răspundere”.

„Îndemn toți membrii comunității internaționale să respingă încercările ilegale de anexare făcute de Rusia și să fie alături de poporul ucrainean atâta timp cât va fi nevoie”, a adăugat liderul american.

Mai multe detalii: Joe Biden: SUA condamnă tentativa frauduloasă a Rusiei de a anexa părţi din Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis vineri că întregul teritoriu al Ucrainei va fi eliberat de sub controlul Rusiei, calificând drept o „farsă” anexarea ilegală a celor patru regiuni ucrainene pe care a oficializat-o președintele rus Vladimir Putin, informează CNN.

„Întregul teritoriu al țării noastre va fi eliberat de acest dușman – nu doar dușmanul Ucrainei, ci și al vieții însăși, al umanității, al legii și al adevărului”, a declarat Zelenski într-o alocuțiune preînregistrată, difuzată vineri după-amiază.

„Rusia știe deja acest lucru. Simte puterea noastră. Vede că aici, în Ucraina, ne dovedim puterea valorilor noastre. Și de aceea se grăbește, organizează această farsă cu tentativa de anexare, încearcă să fure ceva ce nu-i aparține, vrea să rescrie istoria și să redeseneze granițele cu crime, tortură, șantaj și minciuni”, a continuat liderul de la Kiev.

Mai multe detalii: Zelenski spune că anexarea celor 4 regiuni ucrainene este o „farsă”: „Rusia redesenează granițele cu crime, tortură, șantaj și minciuni”

Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, a anunțat că o a treia persoană a fost găsită moartă sub dărâmături, în urma atacului cu rachete rusești de croazieră Iskander asupra unei companiei de transport din orașul Dnipro, efectuat în dimineața zilei de vineri.

Atacul a provocat și rănirea altor cinci persoane, scrie The Kyiv Independent.

„Cincizeci şi două de autobuze au fost arse, iar alte 98 au fost avariate. Mai multe clădiri înalte, o sală de sport, un magazin şi clădiri administrative au fost avariate”, anunțase anterior Reznichenko.

Ministerul de Externe a transmis vineri, 30 septembrie, că „România condamnă în termenii cei mai fermi semnarea așa-ziselor «acorduri de intrare în componența Federației Ruse» a unor regiuni ucrainene aflate sub ocupația ilegală a trupelor ruse”.

Instituția condusă de Bogdan Aurescu a precizat că aceste acorduri „ilegale și ilegitime” sunt încercări ale lui Vladimir Putin „de a-și justifica ocupația militară ilegală asupra unor teritorii aparținând altui stat” și, totodată, „o escaladare iresponsabilă a actualei situații”.

Mai multe detalii: MAE, după ce Rusia a anexat 4 regiuni din Ucraina: „Nicio achiziție teritorială bazată pe încălcarea dreptului internațional nu poate fi recunoscută”

Guvernul finlandez a făcut vineri acest anunț, tăind astfel ultima rută ușor accesibilă către Europa pentru rușii cu vize turistice Schengen, scrie The Kyiv Independent citând The Associated Press.

„Intrarea în Finlanda a cetățenilor ruși în scop turistic pune în pericol relațiile internaționale ale Finlandei”, a declarat ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, în cadrul unei conferințe de presă.

Finlanda a invocat, de asemenea, războiul pe scară largă al Rusiei, „referendumurile de fațadă” din Ucraina și sabotarea conductelor Nord Stream ca motive pentru decizia sa.

La începutul acestei luni, Lituania, Estonia, Letonia și Polonia au impus restricții de intrare pentru cetățenii ruși.

Regatul Unit ”nu va accepta niciodată” anexarea de către Rusia a regiunilor ucrainene Herson, Zaporojie, Doneţk şi Luhansk, oficializată vineri de preşedintele rus Vladimir Putin, a avertizat premierul britanic Liz Truss, care-l acuză pe liderul de la Kremlin că foloseşte ”forţa brută” cu scopul de a ”modifica frontiere internaţionale”, relatează AFP.

”Regatul Unit nu va ignora niciodată voinţa suverană a acestor popoare şi nu vom accepta niciodată regiunile Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie ca altceva decât teritoriu ucrainean”, a transmis, într-un comunicat de presă, Liz Truss, potrivit news.ro.

”Nu-l putem lăsa pe Putin să modifice frontierele internaţionale prin forţă brută. Vom face în aşa fel încât să piardă acest război ilegal”, a adăugat premierul britanic.

Armata ucraineană a anunțat vineri că trupele sale încearcă să finalizeze încercuirea forțelor ruse din zona orașului Lîman, din regiunea Donețk.

Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al comandamentului estic al forțelor ucrainene, a declarat pentru CNN: „Trupele noastre încearcă să finalizeze încercuirea unui grup de trupe ruse în direcția Lîman. Rușii vor să plece de acolo. Îi lovim cu tot felul de arme”.

Lîman este un oraș situat la est de Sloviansk, care este ocupat de forțele ruse de câteva luni. În ultimele două săptămâni, forțele ucrainene au avansat dinspre nord, sud și vest, preluând treptat controlul asupra zonei.

„În special, aproape toate rutele prin care au furnizat arme, echipamente și personal au intrat în raza noastră de tir”, a precizat Cherevatyi pentru postul american de televiziune.

„Există multe înregistrări video care arată cum este ridicat steagul ucrainean. Numai după măsurile de stabilizare – verificarea prezenței forțelor inamice, a minelor etc. – numai atunci putem confirma oficial” eliberarea lor, a spus oficialul ucrainean.

Cherevatyi a mai spus că unitățile ruse din zonă – care totalizează aproximativ 5.000 de oameni, potrivit diferitelor estimări – includ ceea ce el a numit „militari mai profesioniști și mai motivați”, dar a adăugat că „generalii ucraineni, căliți de opt ani de război, ofițerii de stat major ucraineni, sunt mult mai pricepuți în planificarea unor astfel de operațiuni”.

Rusia va trebui să ceară Ucrainei să permită retragerea soldaților ruși din acest oraș, a declarat vineri un oficial ucrainean de rang înalt.

„FR [Forțele ruse] vor trebui să ceară o ieșire din Lîman”, a scris, pe Twitter, Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. „Doar dacă, desigur, cei de la Kremlin sunt îngrijorați de soldații lor”, a precizat consilierul prezidențial.

Șeful diplomației europene a condamnat bombardamentul rusesc de vineri dimineață asupra convoiului civil din Zaporojie, calificând-ul drept un „atac atroce”, relatează CNN.

„Un alt atac atroce al Rusiei asupra civililor: de data aceasta un convoi umanitar care aducea ajutor vital oamenilor care trăiesc în zonele din Zaporojie controlate (de ruși)”, a scris vineri Josep Borrell, pe Twitter.

UE „condamnă acest atac îngrozitor în termenii cei mai fermi posibil. Cei responsabili vor fi trași la răspundere”, a adăugat Borrell.

Atacul cu rachete din acest oraș situat în sud-estul Ucrainei a ucis cel puțin 25 de persoane și a provocat rănirea altor 50, inclusiv copii, potrivit autorităților ucrainene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în Consiliul de Securitate al Ucrainei, care s-a reunit vineri, că va depune solicitarea formală pentru ca Ucraina să se alăture alianței NATO, transmite The Kyiv Independent.

„Suntem deja aliați de facto”, a spus el. „De facto, am dovedit deja compatibilitatea cu standardele Alianței. Ucraina solicită să o confirme de jure”, a spus Zelenski.

El a subliniat că această solicitare a fost depusă „printr-o procedură accelerată”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, are programată o declarație de presă la ora 19.00 (ora României), în care ar putea aborda subiectul cererii depuse de Ucraina.

Mai multe detalii: Ucraina depune oficial cererea de aderare la NATO, „în procedură accelerată”, drept răspuns la anexarea ilegală

Liderii celor 27 de state membre ale UE au ”respins” şi „condamnat” vineri „anexarea ilegală” de către Rusia a celor patru regiuni ucrainene – Doneţk și Luhansk, din est, și Herson şi Zaporojie, din sud – într-o declaraţie, în care acuză Moscova că pune „în pericol securitatea mondială”, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

„Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciodată «referendumurile» ilegale pe care Rusia le-a organizat ca pretext pentru această nouă încălcare a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi nici rezultatele falsificate şi ilegale. Nu vom recunoaşte niciodată această anexare ilegală”, se afirmă în declaraţia liderilor celor 27 de state membre ale blocului comunitar.

„Aceste decizii sunt nule şi neavenite. Crimeea, Herson, Zaporojie, Doneţk şi Luhansk sunt ale Ucrainei”, adaugă liderii europeni.

Mai multe detalii: Prima reacție a UE după ce Rusia a anexat cele patru regiuni ucrainene: „Aceste decizii sunt nule şi neavenite”

Kremlinul a reiterat vineri că orice atac asupra teritoriului ucrainean anexat de Moscova va fi considerat ca fiind un act de agresiune împotriva Rusiei, relatează CNN.

Întrebat dacă, după semnarea documentelor de anexare, Rusia va percepe atacurile forțelor ucrainene pe teritoriile anexate ca pe un act de agresiune împotriva Moscovei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Nu va fi nimic altceva”.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat documentele de anexare oficială a patru zone din Ucraina – care reprezintă 18% din teritoriul ucrainean – în cadrul unei ceremonii care a avut loc vineri la Kremlin.

Belarus nu va lupta în Ucraina, a dat vineri asigurări preşedintele Aleksandr Lukaşenko, pe fondul unor informaţii despre posibila trimitere a zeci de mii de soldaţi în zonele de luptă din țara vecină, scrie Agerpres preluând agenția spaniolă de știri EFE.

„Avem o alianţă mai strânsă cu Rusia, nu cu NATO. Ce vreţi de la noi? Dar cu toate acestea insistăm că nu vom lupta în Ucraina”, a spus Lukaşenko la primirea scrisorilor de acreditare din partea a 11 ambasadori străini la Minsk, între care şefii misiunilor diplomatice din Argentina şi Cuba.

Mai multe detalii: Belarus nu va intra în războiul din Ucraina, anunță Lukaşenko. „Sunt unii care au nevoie de sânge pentru a fi vărsat”

Forţele ruse din Ucraina duc lipsă de pansamente şi alte produse medicale pe câmpul de luptă, arată raportul zilnic cu informaţii despre conflict prezentat vineri de Ministerul Apărării britanic, potrivit Agerpres.

Conform documentului preluat de agenția germană de știri DPA, rezerviştilor mobilizaţi recent li s-a spus să se prezinte cu propriile truse de prim-ajutor, „cu recomandarea că produsele pentru igiena feminină sunt o soluţie cu costuri reduse”.

Lipsa de încredere a militarilor ruşi în aprovizionarea medicală suficientă „contribuie aproape cu siguranţă la starea tot mai proastă a moralului şi la lipsa de voinţă pentru angajarea în operaţiuni ofensive a multor unităţi din Ucraina”, arată ministerul britanic.

Trupele ucrainene au anunțat vineri că au cucerit satul Yampil din regiunea estică Donețk, un obiectiv important în eforturile lor de a încercui forțele ruse și milițiile separatiste din orașul Lîman, informează CNN.

„Yampil este al nostru”, a afirmat un soldat într-o scurtă înregistrare video postată de trupele ucrainene. El se afla în fața unei clădiri cu un semn pe care scria: „Complexul școlar Yampil”.

Canalele proruse de Telegram descriu o situație sumbră pentru cei aproximativ 2.000 de soldați ruși rămași în zonă. Unul dintre cele mai importante canale, Rybar, cu peste 800.000 de abonați, a comentat vineri că forțele armate ruse „s-au retras de la Yampil la Lîman”.

„Forțele Armate ale Ucrainei au reușit să străpungă ordinele de apărare ale Forțelor Armate ale FR (Federația Rusă, n.r) și să forțeze trupele ruse să se retragă în oraș (Lîman)”, a scris canalul Rybar.

„Linia defensivă a Lîmanului s-a redus la limitele administrative ale orașului însuși. Dacă în viitorul apropiat nu se vor lua măsuri de urgență pentru a elibera Lîmanul și a transfera o parte semnificativă a rezervelor, atunci orașul, împreună cu apărătorii săi, va cădea și nimic nu va opri formațiunile ucrainene să dezvolte o ofensivă în adâncimea teritoriilor rusești”, a adăugat Rybar.

Șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk, Denis Pușilin, a recunoscut ulterior că Yampil și satul Drobysheve din apropiere „nu se află în totalitate sub controlul nostru”.

Denis Pușilin a calificat veștile de la Lîman drept „îngrijorătoare”, într-o postare pe Telegram. „Băieții noștri luptă, ne retragem rezervele, trebuie să rezistăm, dar inamicul a desfășurat și el forțe serioase”, a adăugat Pușilin.

Președintele Volodimir Zelenski i-a asigurat pe ucraineni că „totul va fi Ucraina”, într-o declarație postată înainte ca președintele rus Vladimir Putin să înceapă să vorbească la Moscova, în cadrul ceremoniei în care a anunțat intenția Kremlinului de a anexa aproape o cincime din Ucraina, încălcând în mod flagrant dreptul internațional, relatează CNN.

„Avem situația sub control”, a scris Zelenski pe Facebook, la finalul unei reuniuni cu cei mai importanți oficiali militari și din domeniul securității din Ucraina. „Totul va fi Ucraina”, a punctat liderul de la Kiev.

Zelenski a precizat că oficialii militari au ascultat rapoarte de pe linia frontului, „au luat în considerare planul de continuare a eliberării teritoriilor noastre”, au analizat „posibilele acțiuni ale inamicului în viitorul apropiat” și au discutat despre logistica aprovizionării trupelor cu arme și muniții.

În timp ce Putin vorbea, Andriy Yermak, șeful cancelariei președintelui Zelenski, a postat un scurt comentariu pe Telegram, afirmând: „Continuăm să depunem eforturi și să eliberăm teritoriile ucrainene. Nu acordăm atenție celor care ar trebui să ia pastile. Armata lucrează, Ucraina este unită. Doar înainte”.

Mesajul lui Yermak a fost transmis în contextul în care forțele ucrainene se apropie de pozițiile rusești din jurul orașului Lîman, din regiunea estică Donețk, una dintre zonele pe care Putin a declarat că Rusia le va anexa.

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri Occidentul că locuitorii din cele patru regiuni ucrainene ocupate de trupele Moscovei sunt „cetățenii noștri pentru totdeauna”, chiar înainte de a le anexa în mod oficial în cadrul ceremoniei la Kremlin, relatează The Moscow Times.

„Vreau să le spun următorul lucru regimului de la Kiev și stăpânilor săi din Occident: Oamenii care locuiesc în (regiunile) Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie devin cetățenii noștri pentru totdeauna”, a declarat Putin, adăugând că aceștia au făcut o „alegere fără echivoc” de a se alătura Rusiei.

El a cerut Kievului să oprească orice acțiune militară din Ucraina.

„Cerem regimului de la Kiev să înceteze imediat luptele și să oprească toate ostilitățile… și să se întoarcă la masa negocierilor”, a spus liderul rus.

Rusia îşi continuă “operaţiunea militară specială” în Ucraina, ale cărei obiective rămân neschimbate, deoarece Kievul nu vrea negocieri, a anunțat Kremlinul vineri, în ziua anexării oficiale a celor patru regiuni ucrainene, relatează agenția rusă de stat TASS, citată de news.ro.

“În condiţiile în care partea ucraineană a anunţat în mod repetat că nu vrea nicio negociere, operaţiunea militară specială continuă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Kievul a abandonat negocierile cu Moscova, însă cerinţele Rusiei şi obiectivele “operaţiunii speciale” rămân neschimbate, a precizat Peskov.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit vineri cu șefii militari pentru a discuta despre următorul „plan de eliberare” a teritoriului ucrainean ocupat de ruși.

„Am ascultat rapoartele comandanților trupelor direcțiilor operaționale. Ne-am gândit la următorul plan de eliberare a teritoriilor noastre. Am analizat posibilele acțiuni ale inamicului în viitorul apropiat. Am rezolvat problema furnizării de arme și muniție armatei noastre în zonele cele mai fierbinți”, a transmis Volodimir Zelenski pe Telegram.

Moscova nu dorește să dezvolte subiectul unei posibile escaladări nucleare în Ucraina și face apel la toată lumea să aibă o abordare responsabilă în această problemă, a declarat vineri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului,

„Oamenii care se comportă iresponsabil vorbesc despre escaladarea nucleară. Nu vrem să dezvoltăm acest subiect. Îndemnăm pe toată lumea să se comporte responsabil”, a spus Dmitri Peskov.

Răspunzând la o întrebare despre „liniile roșii” pentru escaladarea conflictului din Ucraina, Peskov a spus: „În ceea ce privește toată această discuție nucleară, încă o dată îi putem invita pe toți să se familiarizeze cu doctrina Federației Ruse. Totul este scris acolo”.

Parhetul General al Ucrainei a anunțat, într-un comunicat de presă, că în urma bombardamentului asupra convoiului de civili din Zaporojie, 25 de persoane și-au pierdut, iar alte aproximativ 50 au fost rănite.

„În momentul de față, știm că sunt 25 de morți și aproximativ 50 de răniți, iar printre victime se numără și copii… Au fost demarate procedurile privind încălcarea legilor și obiceiurilor războiului”, se arată în comunicat.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat în termeni duri atacul cu rachete de lângă Zaporojie asupra unei coloane de civili, în care cel puțin 25 de persoane și-au pierdut viața și alte 50 au fost rănite.

„Statul terorist trage cu rachete asupra populației civile din Zaporojie, Mikolaiv și Dnipropetrovsk. Lovește regiunile ucrainene cu lansatoare de rachete și drone. Ocupanții au tras 16 rachete în această dimineață numai în raionul Zaporojie. Numai teroriştii adevărați fac asta, teroriști care nu ar trebui să aibă loc în lumea civilizată„, a scris Volodimir Zelenski pe Telegram.

„Dușmanul se înfurie și caută răzbunare pentru statornicia noastră și eșecurile lui. Distruge cinic ucrainenii pașnici, pentru că a pierdut tot ce este uman cu mult timp în urmă. Gunoaie însetate de sânge. Cu siguranță vor răspunde pentru fiecare viață ucraineană pierdută”, a notat Volodimir Zelenski.

Primul adjunct al șefului administrației militaro-civile (CAA) din regiunea Herson pentru securitate, Aleksei Katerinichev, a murit în urma unei lovituri precise cu sistemul HIMARS a Forțelor Armate ale Ucrainei.

„Katerinichev a murit ca urmare a unei lovituri precise din partea HIMARS MLRS. Două rachete au lovit casa în care se afla”, a spus șeful adjunct al CAA, Kirill Stremousov.

„Primul adjunct al șefului administrației de securitate din regiunea Herson, Aleksei Katerinichev, a fost ucis în urma unui atac cu rachete al trupelor ucrainene în centrul orașului Herson”, a anunțat presa rusă.

Potrivit unui membru al Camerei Publice a Federației Ruse, Katerinichev a lucrat ca prim-adjunct al șefului timp de o lună și jumătate. 

Înainte de numire, a petrecut 25 de ani în serviciul militar în trupele de frontieră și în unitățile FSB al Rusiei. Din 2021, a lucrat ca prim-adjunct al șefului administrației militaro-civile (CAA) din regiunea Herson.

Parchetul General a raportat vineri, într-un comunicat pe  Telegram, că aproape 400 copii din Ucraina și-au pierdut viața după invazia armatei ruse din 24 februarie.

„Până în dimineața zilei de 30 septembrie 2022, cel puțin 1.177 de copii au fost răniți în Ucraina ca urmare a agresiunii armate pe scară largă a Federației Ruse. Potrivit informațiilor oficiale ale procurorilor pentru minori, 397 de copii au murit și cel puțin 780 au fost răniți”, se arată în mesaj.

Datele nu sunt definitive, deoarece se lucrează la stabilirea lor în locurile în care se duc lupte, precum și teritoriile ocupate temporar și eliberate.

Cei mai afectați copii au fost în regiunea Donețk – 402, regiunea Harkov – 232, regiunea Kiev – 116, regiunea Mikolaiv – 73, regiunea Cernihiv – 68, regiunea Luhansk – 64, regiunea Herson – 55, regiunea Zaporojie – 47 și regiunea Dnipropetrovsk – 29 .

Guvernatorul ucrainean din Zaporojie, Oleksandr Starukh , a declarat vineri, 1 octombrie, zi de doliu în regiune, după atacul cu rachete asupra unui convoi cu civili, în urma căruia cel puțin 23 de persoane au murit și alte 28 au fost rănite.

„Ocupanții au lovit ucrainenii fără apărare. Acesta este un alt atac terorist al unei țări teroriste. În legătură cu tragedia și pentru a onora memoria celor decedați, 1 octombrie 2022 este declarată zi de doliu în regiunea Zaporojie”, a transmis Oleksandr Starukh.

În urma loviturilor rachetelor rusești asupra orașului Dnipro, o persoană a murit și cel puțin cinci au fost rănite, iar un incendiu de amploare a izbucnit la o companie de transport în comun, a transmis, vineri, Valentin Reznichenko, șeful Administrației Regionale Dnipropetrovsk.

„Rușii au atacat din nou Dnipro cu rachete. O persoană a fost ucisă, cel puțin cinci au fost rănite. Au lovit și compania de transport. Acolo este un incendiu puternic – clădirea administrativă și 50 de autobuze sunt în flăcări”, a anunțat Valentin Reznichenko.

Trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra unui convoi umanitar care se deplasa spre teritoriile ocupate temporar, a transmis, pe Telegram, Oleksandr Starukh, șeful administratție regionale Zaporojie.

„Inamicul a lansat un atac cu rachetă asupra unui convoi umanitar civil pe drumul de ieșire din centrul regional. Oamenii stăteau la coadă pentru a pleca spre teritoriul ocupat temporar pentru a-și recupera rudele și a lua ajutoare”, a scris Oleksandr Starukh.

„În prezent, știm despre 23 de morți și 28 de răniți. Toți civilii, compatrioții noștri. Salvatorii, medicii și toate serviciile relevante lucrează în prezent la fața locului”, a precizat Oleksandr Starukh.

De asemenea, potrivit oficialului ucrainean, trupele ruse au lovit cu rachete periferia orașului Zaporojie, mai multe persoane fiind rănite. 

„Inamicul a lansat un atac cu rachetă la periferia centrului regional. Potrivit informațiilor preliminare, există victime. Serviciile de urgență lucrează la locul incidentului”, a transmis Oleksandr Starukh.

Șeful Administrației Militare Regionale Mikolaiv, Vitali Kim, a anunțat, vineri, că în Mikolaiv o rachetă a lovit o clădire cu nouă etaje, mai mulți oameni îngropați sub dărâmături.

„Mikolaiv – explozii puternice! O rachetă a lovit etajul 9, pagube grave, oameni sub dărâmături. La fața locului a izbucnit și un incendiu puternic”, a scris Vitali Kim.

Ulterior, oficialul ucrainean a anunțat că până în prezent au fost scoase opt persoane de sub dărâmături, toate cu răni care nu le pun în pericol viața

„Serviciile de urgență au deblocat o femeie. Este în viață. Opt răniți. Comparăm listele de rezidenți”, a transmis Vitali Kim.

Potrivit oficialilor ucraineni, în Mikolaiv s-au auzit șapte explozii, dintre care cel puțin două în afara orașului.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut independenţa regiunilor ucrainene Herson şi Zaporojie, potrivit unor decrete prezidenţiale publicate joi seară, cu o zi înainte ca Rusia să finalizeze anexarea lor, notează AFP și Interfax.ru.

„În conformitate cu principiile și normele general recunoscute ale dreptului internațional, recunoașterea și confirmarea principiului egalității în drepturi și al autodeterminării popoarelor, consacrat în Carta Națiunilor Unite, ținând cont de voința poporului din regiunea Herson; la referendumul din 27 septembrie 2022, decid: Recunoașterea suveranității de stat și a independenței regiunii Herson”, rezultă din decretul privind recunoașterea regiunii Herson.

Rusia va anexa oficial vineri cele patru teritorii ocupate din Ucraina, acordul urmând a fi semnat de Vladimir Putin în cadrul unei festivități în care va susține un amplu discurs.

Mai multe informații: Vladimir Putin a semnat decretele de recunoaștere a independendenței regiunilor Zaporojie și Herson

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Rusia ar putea evita cele mai grave consecințe ale războiului său împotriva Kievului, dar pentru a face acest lucru președintele Vladimir Putin trebuie să fie oprit, relatează Reuters și Sky News.

În obișnuitul său discurs video, Zelenski a mai spus că anexarea celor patru regiuni ucrainene în care s-au desfășurat așa-zise referendumuri, pe care o plănuiește Kremlinul, nu va produce rezultatele așteptate. În schimb, Rusia ar deveni inextricabil legată de „catastrofa” ticăloasă despre care Zelenski a spus că s-a desfășurat în zonele pe care forțele proruse le-au cucerit în 2014.

„Au murit deja 58.500 de soldați ruși în Ucraina. Au venit să ne ucidă și au murit. Nu vi se spune acest număr. Sunteți mințiți cu privire la un presupus număr de aproximativ șase mii de morți. 58.500!”, a afirmat liderul de la Kiev.

„Acesta este adevărul. Au murit toți pentru că o singură persoană a vrut acest război. Doar una singură, pe care mulți oameni o servesc”, a adăugat președintele ucrainean.

Mai multe detalii: Zelenski susține că aproape 60.000 de soldați ruși au fost uciși până acum în Ucraina. “Au murit toți pentru că o singură persoană a vrut acest război”

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și-a reiterat joi „profunda îngrijorare” cu privire la apariția repetată a exploziilor de mine în apropierea centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, informează CNN.

Declarația acestuia vine după ce zona sitului nuclear a fost supusă unor bombardamente frecvente în ultimele luni.

Experții AIEA prezenți la centrală au fost informați joi „cu privire la alte două explozii de mine în afara gardului care delimitează perimetrul centralei, ceea ce duce totalul (de explozii, n.r.) la cinci în această săptămână”, a precizat AIEA, într-un comunicat.

Una dintre explozii s-a produs miercuri după-amiază „în zona unui canal care transporta apă la centrală pentru sistemul de răcire, esențial pentru securitatea nucleară. Nu a provocat nicio pagubă”, a precizat AIEA.

A doua explozie „a avut loc astăzi la ora 13:00, la aproximativ 500 de metri de reactorul nr. 1. Nu s-au înregistrat pagube majore, dar vor fi efectuate investigații suplimentare”.

„Ca și precedentele trei explozii de mine terestre raportate de AIEA în această săptămână, se crede că acestea au fost provocate de animale”, menționează comunicatul.

Separat, Grossi a precizat că AIEA organizează în această săptămână cel de-al treilea transport de echipamente de asistență către Ucraina, „ca parte a eforturilor de a contribui la menținerea siguranței și securității nucleare în timpul conflictului actual”.

Secretarul american de stat Antony Blinken a calificat, într-o declarație emisă joi, așa-numitele referendumuri organizate de Rusia în părțile ocupate ale Ucrainei drept „un efort inutil de a masca ceea ce reprezintă o nouă încercare de acaparare a teritoriului” ucrainean, relatează CNN.

El a reiterat că „Statele Unite nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată legitimitatea sau rezultatul acestor referendumuri false sau anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia”.

„Acest spectacol desfășurat de interpușii Rusiei este ilegitim și încalcă dreptul internațional”, a declarat Blinken, în comunicatul transmis. „Este un afront la adresa principiilor păcii și securității internaționale”, a punctat șeful diplomației americane.

„Statele Unite și aliații și partenerii noștri vor continua să ajute Ucraina în lupta sa pentru a-și apăra teritoriul împotriva agresiunii rusești”, a adăugat Blinken.

„Susținem din toată inima unitatea, suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, a spus el.

Marți, Blinken a precizat că Ucraina va putea să folosească armele furnizate de Statele Unite pentru a-și recâștiga teritoriul, inclusiv regiunile care se așteaptă să fie anexate vineri de Rusia.

Forțele ruse au bombardat luni orașul Mikolaiv cu muniție cu dispersie, a anunțat Hanna Zamazeyeva, șefa legislativului regiunii Mikolaiv, potrivit The Kyiv Independent.

În urma atacului, trei persoane și-au pierdut viața, iar alte 12 au fost rănite.

Un proiectil cu dispersie a explodat în apropierea unei stații de transport public, într-un loc aglomerat, a precizat Zamazeyeva, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Președintele Vladimir Putin a declarat joi că trebuie corectate „toate greșelile” făcute în cadrul convocărilor pentru consolidarea operațiunii militare a Rusiei în Ucraina, aceasta fiind prima sa recunoaștere publică a faptului că „mobilizarea parțială” pe care a anunțat-o săptămâna trecută nu a decurs fără probleme, scrie Reuters.

Au existat numeroase manifestări publice de nemulțumire din partea oficialilor și a cetățenilor cu privire la modul în care a fost gestionată mobilizarea, inclusiv plângeri cu privire la faptul că ofițerii de înrolare au trimis documente de recrutare unor oameni care, în mod clar, nu erau eligibili.

„În cursul acestei mobilizări, apar multe întrebări, iar toate greșelile trebuie corectate și împiedicate să se repete în viitor”, a declarat joi Vladimir Putin.

„De exemplu, mă gândesc la tații cu mulți copii, la persoanele care suferă de boli cronice sau la cei care au depășit deja vârsta de recrutare”, a precizat liderul de la Kremlin.

Mai multe detalii: Putin admite public că s-au făcut greșeli în cadrul campaniei de mobilizare. “Mă gândesc la tații cu mulți copii, la cei care au depășit deja vârsta”

Întrebat direct dacă dă vina pe Rusia pentru scurgerile de gaze de săptămâna aceasta din gazoductul Nord Stream, președintele american Joe Biden a refuzat, joi, să comenteze, relatează CNN.

Biden a vorbit la sediul FEMA din Washington, DC, despre răspunsul federal la furtuna tropicală Ian. „Haideți să rămânem la asta, bine?”, a spus Biden când a fost întrebat de un reporter dacă consideră că Rusia este responsabilă pentru pagubele de la gazoductul Nord Stream 1.

Întrebat insistent de reporteri pe această temă, Biden a continuat: „Există o mulțime de probleme internaționale importante, dar suntem aici pentru a vorbi despre America. Vă mulțumesc”.

Oficialii americani spun, la câteva zile după ce exploziile au provocat trei scurgeri separate și simultane în cele două conducte, că nu au încă o explicație amănunțită pentru ceea ce s-a întâmplat.

Scurgerile de gaze au fost descrise de șeful NATO și de mai mulți lideri europeni ca fiind „acte de sabotaj”. Kremlinul a precizat că orice afirmație potrivit căreia Rusia ar fi vizat conductele este „absurdă”, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat joi că „natura fără precedent” a scurgerilor de gaze sugerează că acestea ar fi putut fi rezultatul unui posibil „atac terorist”.

Anexarea celor patru regiuni ucrainene de către Rusia, care ar urma să fie finalizată vineri, “nu-şi are locul în lumea modernă”, a declarat joi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, potrivit Agerpres, care citează AFP.

“Orice decizie de a proceda la anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie nu va avea nicio valoare legală şi merită să fie condamnată”, a spus el, în faţa presei.

“Această situaţie este în contrast cu tot ceea comunitatea internaţională se presupune că reprezintă. Aceasta încalcă scopurile şi principiile Naţiunilor Unite. Este o escaladare periculoasă. Nu-şi are locul în lumea modernă. Acest lucru nu trebuie acceptat”, a afirmat secretarul general al Naţiunilor Unite.

“Orice decizie rusă de a continua în acest sens va pune şi mai mult în pericol perspectivele păcii. Aceasta va prelungi impactul dramatic asupra economiei mondiale, în special asupra ţărilor în curs de dezvoltare, şi va afecta capacitatea noastră de a furniza ajutor de urgenţă Ucrainei şi nu numai”, a adăugat șeful ONU.

“A venit timpul să ne îndepărtăm de prăpastie”, a precizat Guterres.

Forțele ucrainene au securizat întregul Kupiansk și au alungat trupele ruse de pe pozițiile pe care le mai aveau pe malul estic al râului Oskil, care împarte în două orașul din nord-estul Ucrainei, relatează AFP, potrivit The Guardian.

Cea mai mare parte a orașului Kupiansk, un nod feroviar strategic, a fost recucerită la începutul acestei luni, în cadrul contraofensivei fulgerătoare a trupelor ucrainene desfășurată în nord-estul țării.

O mică parte a trupelor ruse, însă, a reușit să reziste până acum pe malul estic al râului Oskil, peste un pod rutier distrus.

Civilii au fugit în teritoriul controlat de guvernul ucrainean, în timp ce bombardamentele grele, efectuate atât ziua, cât și noaptea, au continuat.