LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 22 | Bombardamente în Harkov: una dintre cele mai mari piețe din Europa, în flăcări. 21 de oameni, uciși la Merefa. 130 de persoane salvate din teatrul de la Mariupol

Opt din cele nouă coridoare de evacuare convenite au funcționat conform acordului joi, 17 martie, inclusiv unul din Mariupol, anunță guvernul ucrainean, citat de CNN.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat că aproape 800 de mașini private au părăsit Mariupol joi, cu peste 2.000 de oameni care au trecut prin teritoriul ocupat de Rusia până în orașul Zaporojie în timpul serii.

În același timp, 36 de tone de alimente și medicamente au fost livrate orașelor Hostomel și Bucha, la nord-vest de Kiev, precum și în trei sate din nord-estul capitalei, zone în care s-au înregistrat unele dintre cele mai grave tiruri de artilerie și rachete rusești.

Un coridor planificat, între Harkov și Vovchansk, aproape de granița cu Rusia, nu a funcționat din cauza bombardamentelor forțelor ruse, a mai precizat Vereșciuk.

Potrivit Serviciului de Stat al Grănicerilor din Ucraina, peste 320.000 de cetățeni ucraineni s-au întors acasă pentru a ajuta țara să lupte de când Rusia a început invazia, relatează CNN. Cei mai mulți dintre ei sunt bărbați.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

„Băieții noștri nu renunță, așa că trebuie să ajutăm, trebuie să luptăm pentru țara noastră. Ucraina trebuie să fie liberă, ca toți oamenii”, a transmis Serviciul de Stat al Grănicerilor, joi, într-un mesaj pe Twitter.

Viktor Tereșcenko, primarul localității Velykoburlutska din regiunea Harkov, din nord-estul Ucrainei, a fost capturat de forțele ruse, potrivit unui mesaj video transmis joi de Oleh Syniehubov, șeful Administrației Regionale de Stat Harkov, relatează CNN.

„Astăzi avem știri că (rușii – n.r.) l-au capturat pe șeful comunității Velykoburlutska, Viktor Nikolaevici Tereșcenko. Astfel de oameni trebuie să beneficieze de securitate. Victor Nikolaevici a fost răpit pur și simplu de la locul său de muncă și dus la secția de poliție locală. Îl țin acolo și nu-l vor elibera”, a spus Syniehubov.

Deși forțele ruse nu au cucerit Harkovul, ele „continuă teroarea împotriva populației civile, în special împotriva șefilor comunităților teritoriale din regiune”, a mai spus Syniehubov.

Anunțul oficialului local vine la o zi după ce primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, care fusese capturat de forțele ruse, a fost eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Vorbind despre situația în care se află Rusia în acest moment al războiului din Ucraina, un înalt oficial din cadrul Departamentului de Apărare al SUA spune că „în mod clar, nu erau pregătiți să fie în poziția în care se află trei săptămâni – practic înghețați în țară pe mai multe linii, luptându-se să se alimenteze, să-și hrănească trupele și să le aprovizioneze cu arme și muniție și întâlnind o rezistență ucraineană foarte hotărâtă”, relatează BBC.

Cel mai recent succes înregistrat de forțele ruse a fost capturarea orașului Izium din estul Ucrainei.

Dar Pentagonul crede că moralul trupelor Moscovei este scăzut în unele unități, din cauza conducerii slabe și a lipsei de informații.

Jurnalista care a protestat în direct la televiziunea națională Pervîi Canal (Canal 1) din Rusia, afișând un banner cu mesajul ”Nu războiului”, a anunțat că va părăsi postul tv, relatează France 24, potrivit Agerpres.

”Astăzi m-am dus la Ostankino (sediul canalului – n.r.), am predat toate documentele pentru demisia mea din proprie dorinţă”, a declarat Marina Ovsianikova într-un interviu pentru France 24.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Ea a precizat că și alți jurnaliști care se opun războiului din Ucraina demisionează, în timp ce alții nu au putut face acest lucru din cauza situației economice.

Ovsianikova, mamă a doi copii, a dezvălut și că fiul ei a crezut că le-a „distrus” viața de familie cu protestul ei.

„Dar i-am explicat că în viață trebuie să reacționezi și să iei decizii care sunt adesea complicate”, a adăugat ea.

„Mai presus de toate, trebuie să punem capăt acestui război fratricid. Trebuie să oprim această nebunie înainte de a ajunge la ceva asemănător războiului nuclear. Așa că cred că, atunci când fiul meu va fi puțin mai mare, va putea înțelege gestul meu”, a conchis Marina Ovsianikova.

Prim-ministrul Petr Fiala spune că Cehia nu mai poate accepta refugiați ucraineni, în condițiile în care se luptă să facă față unui aflux foarte mare de civili care fug din calea războiului din țara lor, relatează Associated Press, potrivit BBC.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, aproximativ 270.000 de refugiați ucraineni au ajuns în Republica Cehă, iar guvernul de la Praga a rămas deja fără resurse, potrivit declarațiilor lui Fiala.

”Trebuie să recunoaștem că suntem chiar la limita la care putem accepta (acești refugiați – n.r.) fără probleme”, a spus prim-ministrul ceh.

Mai multe detalii: Cehia anunță că nu mai poate primi refugiați din Ucraina

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a declarat că Bejingul are „responsabilitatea” de a-și folosi influența asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a opri războiul din Ucraina. În același timp, însă, secretarul de stat american a precizat că SUA sunt îngrijorate că Rusia ar putea fi ajutată în mod direct de China cu echipamente militare, relatează CNN.

„Continuăm să cerem tuturor națiunilor, în special celor cu influență directă asupra Rusiei, să folosească orice pârghie pe care o au pentru a obliga Moscova să pună capăt acestui război. Credem că în special China are responsabilitatea de a-și folosi influența asupra președintelui Putin și de a apăra regulile și principiile internaționale pe care pretinde că le susține”, a declarat Blinken.

Totodată, secretarul de stat al SUA a afirmat că, în schimb, ”se pare că China se îndreaptă în direcția opusă, refuzând să condamne această agresiune în timp ce încearcă să se prezinte drept un arbitru neutru”.

”Suntem îngrijorați că se gândesc să ajute direct Rusia cu echipamente militare pe care să le folosească în Ucraina”, a adăugat Antony Blinken în ajunul convorbirii dintre Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping.

Vineri, 18 martie, liderul de la Casa Albă ”va clarifica faptul că China va fi responsabilă pentru orice acțiuni pe care le va face pentru a sprijini agresiunea Rusiei”, a mai precizat Blinken, adăugând că ”nu vom ezita să impunem costuri”.

Un înalt oficial american din domeniul apărării a declarat sub protecția anonimatului că SUA au indicii privind scăderea moralului trupelor rusești în unele unități din Ucraina, relatează Reuters.

”Cu siguranță am cules indicii anecdotice că moralul nu este ridicat în unele unități”, a spus oficialul fără a cita dovezi în acest sens.

El a vorbit despre o conducere slabă, o lipsă de informații despre misiune și obiective și despre o deziluzie a soldaților ruși legată de faptul că ucrainenii au rezistat în fața lor până acum.

Reuters notează că informațiile nu au putut fi confirmate independent.

SUA au mai observat că armata rusă mută unele forțe „din spate pentru a se alătura elementelor lor în avans”. Pe baza acestor informații, oficialul a precizat că se pare că forțele ruse „continuă să își dorească să conducă un asediu asupra Kievului”.

Putin este un „dictator criminal, un veritabil ucigaș, care poartă un război imoral împotriva poporului Ucrainei”, a declarat președintele american Joe Biden despre omologul său rus, în timpul conferinței anuale de Ziua Sfântului Patrick, potrivit CNN.

În urmă cu o zi, liderul de la Casa Albă l-a numit pentru prima dată pe Vladimir Putin ”criminal de război”, în contextul în care forțele ruse intensifică atacurile asupra Ucrainei.

Într-o declarație de joi, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că este de acord cu remarcile președintelui Joe Biden conform cărora președintele rus Vladimir Putin este un „criminal de război”, deoarece forțele ruse continuă să atace zonele civile din Ucraina.

Mai multe detalii: Joe Biden l-a numit pe Putin „un dictator criminal” și „un veritabil ucigaș”: Poartă un război imoral împotriva poporului Ucrainei

”Ei și-au intensificat bombardamentele cu scopul de a încălca voința poporului. Ieri, președintele Biden a spus că, în opinia sa, crime de război au fost comise în Ucraina. Personal, sunt de acord. A viza în mod intenționat civilii este o crimă de război. După toate distrugerile din ultimele trei săptămâni, îmi este greu să trag concluzia că rușii fac altceva. Consecințele războiului de la Moscova sunt resimțite în întreaga lume”, a declarat șeful diplomației americane.

Blinken a adăugat că experții americani sunt în proces de documentare și evaluare a potențialelor crime de război din Ucraina.

De altfel, Rusia a fost acuzată de Regatul Unit, SUA, Franța, Albania, Irlanda și Norvegia de crime de război în Ucraina. Parisul a susținut că Vladimir Putin doar pretindea că este interesat de negocierea unui acord de pace, potrivit The Guardian.

Mai multe detalii: Rusia, acuzată de șase state că a comis crime de război în Ucraina: ”Vladimir Putin este în spatele lor”

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american a confirmat joi decesul unui cetățean din SUA, fără a da detalii despre circumstanțele morții acestuia, relatează The Guardian.

Potrivit informațiilor locale, un american a fost ucis în timpul unui atac rusesc în orașul Cernihiv, din nordul Ucrainei.

Poliția regională din Cernihiv a declarat că autoritățile „documentează consecințele bombardamentelor inamice asupra civililor din centrul Cernihivului”.

„Astăzi, invadatorii au lansat din nou un atac de artilerie grea asupra civililor neînarmați. Sunt morți și răniți. Printre morți există un cetățean american”, a transmis poliția.

Peste 50 de persoane au murit în atacul de la Cernihiv, potrivit parchetului general ucrainean.

Anterior, guvernatorul Cernihivului, Viacheslav Chaus, a declarat că orașul a suferit „pierderi și distrugeri colosale”.

Mai multe detalii: „Artileria inamică a tras asupra oamenilor neînarmați care așteptau să ia apă”. Poliția din Cernihiv transmite că a murit și un american

53 de femei și copii care fugeau de războiul din Ucraina se aflau în autobuzul care s-a răsturnat în apropierea orașului Pasvalys din Lituania, potrivit unor informații citat de BBC.

Autocarul plecase de la granița dintre Polonia și Ucraina și se îndrepta către Finlanda, când s-a produs accidentul, în jurul orei locale 6:00, potrivit canalului național de televiziune lituanian LRT.

Cel puțin 10 persoane, inclusiv copii, ar fi fost rănite și transportate la spitale din apropiere.

„În momentul în care am adormit și autobuzul s-a răsturnat, fiica mea a început să țipe și am început să o căutăm pe nepoata mea. A căzut de pe scaun și a ajuns lângă șofer. Slavă Domnului că nu a fost rănită”, a declarat unul dintre pasageri pentru postul citat.

Un copil de doi ani a murit și patru persoane au fost rănite după ce trupele ruse au bombardat satul ucrainean Novi Petrivtsi, la nord de Kiev, a anunțat poliția regională, citată de The Guardian.

Potrivit poliției, forțele ruse au tras cu artilerie grea în casele rezidențiale din districtul Vîșhorod, distrugînd un bloc de apartamente și avariind clădirile rezidențiale învecinate.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

⚡️Two-year-old killed, 4 people injured in Russian artillery attack in Novi Petrivtsi village, Kyiv Oblast.

The March 17 strike destroyed a multistoried building and damaged multiple houses, Kyiv Oblast Police reported.

Photo: Kyiv Oblast Police/Facebook pic.twitter.com/VpA6kRIkDc

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 17, 2022

Serhiy Taruță, fostul șef al Administrației Regionale de Stat Donețk, a declarat că estimează că 1.300 de persoane se aflau în teatrul din Mariupol atunci când clădirea a fost bombardată și că 130 au fost salvate până acum, relatează The Guardian.

Eforturile pentru găsirea supraviețuitorilor au fost îngreunate de distrugerea completă a serviciilor sociale din oraș, a explicat Taruță.

”Oamenii fac totul singuri. Prietenii mei au mers să ajute, dar din cauza bombardamentelor constante nimic nu e sigur. Oamenii curăță ei înșiși dărâmăturile. Nu există nicio operațiune de salvare, pentru că toate serviciile care ar trebui să salveze oameni, să-i trateze, să-i îngroape nu mai există”, a declarat fostul guvernator.

Aproximativ 30.000 de civili au reușit să plece din orașul Mariupol, au declarat autoritățile locale, potrivit AFP, relatează The Guardian.

Într-un anunț publicat pe contul de Telegram, Primăria din orașul sudic precizează că „aproximativ 30.000 de persoane au plecat folosind mijloace proprii de transport”, adăugând că ”80% dintre locuințe au fost distruse”.

Anterior, autoritățile locale anunțaseră că până la 90% dintre clădirile din oraș au fost devastate de bombardamente.

Oficialii „clarifică încă informațiile despre victimele” bombardamentului rusesc asupra teatrului din Mariupol, se mai precizează în comunicatul primăriei.

Ucraina a acuzat Rusia că a bombardat teatrul unde se refugiau sute de oameni, în ciuda unui mesaj cu textul „copii” gravat în pământ de ambele părți ale clădirii.

Aproximativ 350.000 de locuitori se ascund în adăposturi și subsoluri din Mariupol, au spus oficialii, calificând situația ca fiind „critică”.

Un depozit din districtul Svyatoshinsky din Kiev a luat foc în urma bombardamentelor de joi ale trupelor ruse, relatează publicația locală Ukrainskaia Pravda.

Două mașini din apropiere au fost cuprinse de flăcări.

„Pe 17 martie, în jurul orei 16.30, Serviciul de Salvare 101 a primit simultan mai multe mesaje despre incendiile din cartierul Svyatoshinsky al capitalei. În urma loviturilor de obuze, două mașini au luat foc. La ora 17:04 incendiul a fost stins”, anunță autoritățile ucrainene.

Un alt incendiu a avut loc în apropiere pe o suprafață de 5 mii de metri pătrați.

Două persoane au murit, potrivit sursei citate.

In one of the districts of #Kyiv, a strong fire. pic.twitter.com/ueNYLh1BWM

— NEXTA (@nexta_tv) March 17, 2022

Noi bombardamente au loc asupra orașului Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina. Martorii oculari, citați de publicația Obozrevatel, relatază că una dintre piețele orașului este în flăcări în urma atacului de joi, 17 martie.

Cerul de deasupra Harkovului este acoperit de un fum negru, potrivit imagnilor publicate pe Twitter de canalul Nexta, care notează că piața Barabashovo este una dintre cele mai mari din estul Europei.

În unele zone ale orașului din estul Ucrainei este aproape imposibil să respiri din cauza fumului cu miros înțepător, spun martori, citați de Obozrevatel.

Un angajat al Serviciului de Stat de Urgență a murit în timp ce încerca să stingă incendiul din piață prm-adjunctul ministrului Afacerilor Interne, Evgeni Enin.

#Kharkiv in black smoke from a burning market pic.twitter.com/GXIaJ0PzoK

— NEXTA (@nexta_tv) March 17, 2022

Organizația nonguvernamentală precizează că a intervievat șase martori și a verificat zeci de filmări de pe rețelele sociale și astfel a reieșit că zonele rezidențiale din Mykolaiv au fost lovite pe 7, 11 și 13 martie, relatează CNN.

Potrivit Human Rights Watch (HRW), în imaginile analizate apar cadavre și rămășițe ale armelor folosite, inclusiv rachete cu muniții cu dispersie Uragan și Smerch – stocate atât de Rusia, cât și de Ucraina – precum și rămășițe și submuniții de fragmentare 9N210 neexplodate. Atacurile „ar putea echivala cu crime de război”, precizează reprezentanții organizației.

Din cauza pagubelor majore pe care le provoacă, munițiile cu dispersie sunt interzise conform dreptului internațional.

„Munițiile cu dispersie reprezintă o amenințare imediată pentru civili în timpul conflictului, împrăștiind aleatoriu submuniții sau bombe pe o zonă largă. Ele continuă să reprezinte o amenințare după conflict, lăsând rămășițe, inclusiv submuniții care nu reușesc să explodeze la impact, devenind de facto mine terestre”, potrivit la HRW.

Organizația precizează că a geolocalizat o imagine distribuită de un martor care a plasat un atac în cartierul Inhulski pe 11 martie la aproximativ 1,7 kilometri de o fabrică unde se produc turbine cu gaz pentru tehnologie de apărare și nave.

„Este posibil ca fabrica să fi fost identificată ca o potențială țintă militară, dar distanța semnificativă dintre fabrică și obiectele civile avariate sugerează, de asemenea, că atacurile au fost fără discriminare”, raportează Human Rights Watch.

Oficialii din orașul din sudul Ucrainei spun că până la 90% dintre clădirile din Mariupol au fost distruse de bombardamentele forțelor ruse, care au loc zilnic, potrivit BBC.

Estimările vin în contextul în care echipele de salvare din oraș încearcă să găsească supraviețuitori în ruinele teatrului din Mariupol care a fost atacat în timp ce aproximativ 1.000 de persoane – în principal femei și copii – se ascunseau într-un adăpost anti-bombă.

Operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare pe fondul bombardamentelor puternice din partea forțelor ruse care au loc la periferia orașului.

Cel puțin 21 de persoane au fost ucise și alte 25 au fost rănite în urma bombardamentelor forțelor ruse asupra orașului Merefa, aflat la aproximativ 25 de kilometri sud-vest de Harkov, potrivit parchetului regional, relatează CNN.

Atacul a avut loc la ora locală 3:30 (aceeași oră la București – n.r.) și a distrus o școală și un club de arte, a transmis procuratura, adăugând că zece dintre răniți sunt în stare gravă.

Mai multe ținte civile din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, au fost vizate de bombardamente de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.

Ministrul turc de Externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a declarat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și liderul rus, Vladimir Putin, s-ar putea întâlni în Turcia dacă există condiții pentru rezolvarea conflictului, relatează BBC.

Vorbind alături de Çavuşoğlu la o conferinţă de presă comună în oraşul vestic Lviv, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a declarat că au convenit să-şi concentreze eforturile pe organizarea unei întâlniri între cei doi șefi de stat.

”Există posibilitatea ca cei doi lideri să se întâlnească dacă există un temei pentru un acord cu privire la problemele în care observăm o apropiere. Am spus ieri că ne-ar face plăcere să găzduim (întâlnirea – n.r.). (…) Este necesar să pregătim cât mai curând bazele pentru o întâlnire la nivel de lideri”, a declarat ministrul de Externe al Turciei.

Kuleba i-a spus lui Çavuşoğlu că speră că Turcia va fi „printre țările” care ar putea servi drept garant al oricărui acord de pace între Ucraina și Rusia.

Misiunea ruso-ucraineană pe Marte a fost suspendată din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia, a anunțat astăzi Agenția Spațială Europeană (ESA), citată de CNN.

Consiliul de conducere ESA a recunoscut „imposibilitatea actuală de a desfășura cooperarea în curs cu Roscosmos, agenția spațială rusă, în misiunea rover ExoMars, cu lansare în septembrie 2022” și „a mandatat directorul general ESA să ia măsurile corespunzătoare pentru suspendarea activităților de cooperare”, au transmis reprezentanții ESA.

Mai multe detalii: Agenția Spațială Europeană a suspendat misiunea ruso-europeană de pe Marte

După ce președintele american Joe Biden l-a catalogat pe omologul său rus drept un ”criminal de război”, ministrul Apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov, le-a cerut liderilor europeni să facă același lucru, relatează BBC.

„Fac un apel către toți membrii Parlamentului European să recunoască faptul că Putin este un criminal de război, așa cum s-a făcut în Statele Unite”, a declarat oficialul ucrainean într-o intervenție video în cadrul ședinței unei comisii de la Bruxelles.

„Nu este pur și simplu un război. Este teroare de stat”, a adăugat Reznikov.

Apelul său vine după ce și șefa diplomației britanice, Liz Truss, a spus că există „dovezi foarte, foarte puternice” că Putin este un „criminal de război”.

Unii experți au avertizat, însă, că un astfel de limbaj ar putea duce la o escaladare și mai mare a tensiunilor diplomatice.

Totodată, ministrul ucrainean a reiterat solicitarea președintelui Volodimir Zelenski cu privire la crearea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

”Cu cât ezitați mai mult, cu atât mai mult acest lucru va fi perceput de copiii și nepoții noștri drept o complicitate a voastră la această crimă. Deci, vă rog, luați această decizie pentru că electoratul vostru va reflecta asupra acțiunilor voastre”, a mai spus Oleksii Reznikov.

„Încetarea focului și retragerea imediată a trupelor ruse din teritoriile Ucrainei sunt aspectele-cheie ale acordului de pace. Nu există altă cale!”, a declarat Mihailo Podoliak, consilierul președintelui Volodimir Zelenski și negociator-șef în discuțiile cu delegația rusă, într-un interviu pentru Wiadomości, principalul program de știri al canalulului public polonez TVP1.

„Acordul asupra punctelor de discuție poate veni în câteva zile sau într-o săptămână și jumătate. În acest timp, ar trebui să ne apropiem de elaborarea unui acord de pace”, a adăugat oficialul ucrainean.

Mai multe detalii: Negociatorul-șef al Ucrainei, despre stadiul discuțiilor cu Rusia: „Mai durează cel puțin o săptămână și jumătate”

Generalul Roman Gavrilov, șef al unei unități care a suferit pierderi puternice în Ucraina, ar fi fost reținut de FSB, potrivit directorului executiv al al site-ului de investigații Bellingcat, Christo Grozev. Informația a fost confirmată și de agenția rusească de știri Ura.ru.

„Trei surse independente raportează că adjunctul șefului Rosgvardia a Rusiei (o unitate a armatei interioare a RU care a suferit pierderi uriașe în Ucraina), generalul Roman Gavrilov a fost reținut de FSB. Gavrilov mai lucrase anterior în FSO, serviciul de securitate al lui Putin”, a scris Grozev pe Twitter, citat de publicația ucraineană Zn.ua.

”Motivul reținerii este neclar: după o sursă, el a fost reținut de departamentul de contrainformații al FSB din cauza „scurgeri de informații militare care au dus la pierderi de vieți”, în timp ce alte două surse spun că a fost „risipă de combustibil”, mai precizează Grozev.

Mai multe informații: Un important general rus ar fi fost concediat și reținut de serviciile secrete rusești. ”El i-a dat o slujbă, el l-a dat afară”

Într-un vot care a avut loc joi, Parlamentul Lituaniei (cunoscut drept Seimas – n.r.) a decis în unanimitate să solicite ONU instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, relatează agenția DPA, citată de Agerpres.

Declarația emisă de Legislativul ucrainean conține și un apel la alte parlamente să ia măsuri pentru crearea unor coridoare umanitare în Ucraina, în perspectiva stabilirii posibilei zone de excludere aeriană.

Membră a NATO și UE, Lituania este considerată drept unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei la nivel internațional.

Palatul Regal belgian a confirmat pentru BBC că două case deținute de Belgias Royal Trust vor fi puse la dispoziție pentru trei familii ucrainene.

Una dintre case este situată în Bruxelles, iar cealaltă este în regiunea de sud a Valoniei. O altă clădire din afara Bruxelles-ului va fi, de asemenea, pusă la dispoziție pentru a servi drept locuință colectivă dacă va fi nevoie de mai mult spațiu.

Regele Filip a fost mișcat de mărturiile pe care le-a auzit când s-a întâlnit cu ucraineni, în mare parte femei și copii, în timp ce a vizitat miercuri un centru de înregistrare din Bruxelles, a declarat pentru sursa citată un purtător de cuvânt al Palatului Regal din Belgia.

Peste 10.000 de refugiați ucraineni s-au înregistrat până acum în Belgia și au primit protecție internațională temporară și un statut care le permite să trăiască și să lucreze aici timp de un an. Potivit estmărilor autorităților de la Bruxelles, 200.000 de ucraineni ar putea ajunge în Belgia în perioada următoare.

Primarul orașului Merefa, din estul Ucrainei, a acuzat trupele ruse că au bombardat o zonă rezidențială din oraș unde au distrus o școală, un centru cultural și mai multe proprietăți private.

Veniamin Sitov a declarat presei locale că atacul a avut loc în jurul orei locale 03:30. Nu au fost victime civile, spun autoritățile dar au fost uciși mai mulți soldați.

„Centrul cultural a fost lovit, nu a mai rămas nimic din el”, a spus Sitov. „Au fost oameni în el. Slavă Domnului că nu sunt victime printre civili, există printre militari. Civilii au reușit să scape de distrugere, militarii au fost trimiși la spital. Incendiul de la școală continuă să fie stins”, a adăugat primaul.

Merefa se află chiar lângă cel de-al doilea oraș al Ucrainei, Harkov, care se confruntă aproape zilnic de la începutul conflictului cu bombardamentul forțelor ruse.

Salvatorii care caută printre ruinele teatrutrului distrus de un atac aerian rusesc în orașul ucrainean Mariupol afirmă că sunt supraviețuitori.

Autoritățile ucrainene se străduiesc să determine soarta a sute de civili care s-au adăpostit în teatru, după ce imaginile au arătat că o întreagă secțiune a clădirii cu trei etaje s-a prăbușit după atacul aerian.

Petro Andrușcenko, un consilier al primarului orașului, a spus pentru Reuters că unii oameni au supraviețuit exploziei.

„Adăpostul anti-bombă a rezistat. Acum dărâmăturile sunt curățate. Sunt supraviețuitori. Nu știm încă despre (numărul) victimelor”.

Lucrările de salvare sunt în plină desfășurare pentru a ajunge la supraviețuitori și a stabili numărul victimelor, a adăugat Andrușcenko.

Președintele american Joe Biden va vorbi vineri cu omologul său chinez Xi Jinping despre războiul delcanșat de Rusia împotriva Ucrainei, dar și alte teme de interes comun, a anunțat, joi, secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, într-o declarație citată de CNN.

Convorbirea dintre cei doi șefi de stat vine după ce un oficial occidental și un diplomat american au declarat pentru CNN la începutul acestei săptămâni că SUA au informații care sugerează că China și-a exprimat o oarecare deschidere de a oferi Rusiei asistența militară și financiară, ca parte a războiului său împotriva Ucrainei. Aceste informații au fost respinse atât de China, cât și de Rusia.

Fan Xianzhong, ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în Ucraina, a afirmat, miercuri, în timpul unei întâlniri cu șeful administrației militare a regiunii Liov, Maksym Kozytsky, că țara sa nu va ataca niciodată Ucraina, dar o va ajuta, mai ales în economie.

NATO nu va risca o escaladare a războiului din Ucraina prin intervenția cu forța militară, a declarat joi cancelarul german Olaf Scholz la o conferință de presă comună la Berlin cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Datoria principală a alianței este să asigure siguranța tuturor membrilor”, a spus el.

Germania trimite ajutoare financiare și umanitare, precum și bunuri militare, în Ucraina, dar Berlinul a declarat în repetate rânduri că nu va trimite avioane de luptă pentru a ajuta forțele ucrainene în apărarea lor împotriva invaziei ruse.

„Soarta oamenilor din Ucraina ne atinge profund”, a spus Scholz în urma unui discurs susținutde președintele ucrainean Volodimir Zelenski în fața parlamentul german. „Putin aduce suferințe oribile și moarte pentru oamenii din Ucraina. Suntem alături de Ucraina”.

Scholz a adăugat că Putin poartă singura responsabilitate pentru moartea tinerilor ruși din armată. „Suntem, de asemenea, mișcați că mulți tineri ruși sunt conduși de propria lor conducere într-un război fără sens”, a spus el

Cel puțin 107 copii au fost uciși și peste 120 au fost răniți de când Rusia a invadat Ucraina, a declarat Procuratura Generală ucraineană.

Cele mai multe decese au fost raportate în regiunile Kiev, Harkov, Donețk, Cernihiv, Sumi, Herson, Mikolaiv și Jîtomir.

Peste 410 de instituții de învățământ au fost avariate de bombardamente, iar 63 dintre ele au fost complet distruse, potrivit bilanțului.

Cel puțin 11 spitale au fost bombardate.

Autoritățile ucrainene se străduie să determine soarta a sute de civili care se adăpostiseră într-un teatru distrus de un atac aerian rusesc în orașul asediat Mariupol, relatează Associated Press.

O fotografie publicată de consiliul orașului Mariupol arată că o întreagă secțiune a teatrului, cu trei etaje, s-a prăbușit după lovitura de miercuri seara. Câteva sute de oameni se refugiaseră în subsolul clădirii, căutând siguranță în mijlocul asediului de 3 săptămâni al Rusiei asupra orașului-port la Marea Azov.

Rusia a lovit deși pe pavajul din fața și din spatele teatrului era scris cu litere albe uriașe „copii” în limba rusă, potrivit imaginilor publicate de compania de tehnologie spațială Maxar.

Dărâmăturile au îngropat intrarea în adăpost în interiorul teatrului, iar numărul victimelor nu este clar, a declarat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației regionale Donețk, pe Telegram. Deputatul ucrainean Sergiy Taruta, fost guvernator al regiunii Donețk unde se află Mariupol, a declarat ulterior pe Facebook că unele persoane au reușit să scape cu viață din clădirea distrusă. El nu a oferit alte detalii.

Kyrylenko a spus că atacurile aeriene rusești au lovit și un complex municipal de piscine din Mariupol, unde se adăpostiseră civili, inclusiv femei și copii.

„Sunt femei însărcinate și femei cu copii sub dărâmături acolo”, a scris el, deși numărul victimelor nu este cunoscut.

Nouă rute de evacuare pentru civilii din diferite orașe ucrainene, inclusiv din orașul asediat Mariupol, au fost convenite pentru joi, a declarat guvernul ucrainean.

Coridoarele sunt concepute pentru a permite transportul în siguranță al ajutorului umanitar în orașe și trecerea în siguranță a civilor care doresc să plece.

În ultimele zile, un număr tot mai mare de vehicule private au ieșit din Mariupol, deși nu a fost creat un coridor oficial. Un convoi umanitar destinat orașului a rămas blocat zile întregi în Berdiansk, la aproximativ 80 de kilometri spre vest.

Iryna Vereshchuk, vicepremierul ucrainean și responsabilul de coridoarele umanitare, a declarat că au fost convenite alte coridoare în regiunea Kiev, inclusiv de la Borodianka la Jîtomir și de la satul Shevchenkove la Brovari.

În plus, Vereșciuk a spus că guvernul intenționează să livreze ajutor umanitar orașelor Hostomel și Bucha, precum și satelor Semypolky, Markivtsi și Opanasiv.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a transmis, joi, într-o conferință de presă că ţările care trimit arme Ucrainei, printre care a menţionat Slovacia, îşi creează singure probleme în mod direct.

„Dacă se adoptă această decizie, şi acest lucru este valabil nu doar pentru Slovacia, ci şi pentru alte ţări, îşi creează singure probleme. Îşi creează probleme cu mâna lor”, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, pentru canalul de Youtube Soloviov.Live, comentând în acest fel informaţiile din mass-media potrivit cărora Slovacia ar fi autorizat trimiterea în Ucraina a unor sisteme antiaeriene de fabricație rusească.

Mai multe informații: Rusia a avertizat din nou că țările care trimit arme Ucrainei „își creează singure probleme”

Peste 1.000 de femei și copii se aflau în adăpostul de bombe din teatrul Mariupol, a declarat un deputat de la Mariupol. Teatrul a fost bombardat de ruși, miercuri, iar numărul victimelor este necunoscut.

„Cu câteva minute în urmă am primit o informație că adăpostul anti-bombă a supraviețuit și oamenii de acolo au supraviețuit”, a declarat, pentru BBC, parlamentarul Dmitro Gurin, ai cărui părinți sunt blocați în Mariupol

„Nu știm încă dacă avem oameni răniți sau uciși. Dar se pare că cei mai mulți dintre ei au supraviețuit și sunt bine”, a completat oficialul ucrainean.

Potrivit unui postări pe Facebook a fostului lider al regiunii Donețk, Serghei Taruta, oamenii care se adăposteau în teatru au început să iasă la suprafață.

„După o noapte îngrozitoare lipsită de informații, în sfârșit avem vești bune de la Mariupol. Adăpostul anti-bombă a rezistat. Dărâmăturile încep să fie curățate. Oamenii ies vii”, a scris Serghei Taruta.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut referire explicită la Holocaust, joi, într-o alocuție adresată parlamentarilor germani.

„În fiecare an, politicienii spun niciodată din nou (nr. „never again” – frază asociată cu Holocaustul și alte genocide). Acum văd că aceste cuvinte sunt fără valoare. În Europa. un popor este distrus”, a spus el în timp ce vorbea parlamentarilor germani prin teleconferință.

El a mulțumit Germaniei pentru asistență, dar le-a spus parlamentarilor că sprijinul lor „a venit prea târziu pentru a opri războiul”. „De ce niciodată din nou nu se aplică?”, a întrebat el. „Care este astăzi responsabilitatea istorică a Germaniei față de Ucraina?”.

Zelenski a criticat, de asemenea, liderii germani pentru interesele de afaceri ale țării în Rusia. „Am putut vedea dorința dumneavoastră de a continua să faceți afaceri cu Rusia și acum suntem în mijlocul războiului rece”, a spus Zelesnki.

„Și din nou, acesta este ceva ce nu ați reușit să vedeți. Încă vă protejați în spatele unui zid care nu vă face posibil să vedeți prin ce trecem”, a mai spus președintele ucrainean.

El a încheiat cerând Germaniei să abordeze agresiunea rusă și să impună sancțiuni mai dure Moscovei. „Pacea este mai importantă decât veniturile”, le-a spus el parlamentarilor germani.

Site-urile guvernului rus se confruntă cu atacuri cibernetice fără precedent și se fac eforturi tehnice pentru a filtra traficul web străin, a declarat joi ministerul pentru digitalizare de la Moscova, citat de agenția de știri rusă TASS.

Entitățile guvernamentale ruse și companiile de stat au fost vizate după invazia asupra Ucrainei. Site-urile web ale Kremlinului, transportatorul rusesc Aeroflot și principalul creditor Sberbank au fost printre cele care au înregistrat întreruperi sau probleme temporare de acces în ultimele săptămâni.

Ministerul lucrează pentru a se adapta la noile condiții, a spus acesta, pe măsură ce atacurile cibernetice cresc.

Citește și: „Armata IT a Ucrainei”. 300.000 de hackeri au răspuns apelului Ucrainei și luptă acum împotriva Rusiei

53 de persoane au fost ucise de forțele ruse numai miercuri, a declarat guvernatorul regional. „Suferim pierderi grele – 53 de cetățeni au fost uciși ieri”, a spus guvernatorul Viacheslav Chaus.

Informațiile nu au putut fi verificate imediat, iar Rusia neagă că a vizat civili.

Forțele armate ale Rusiei au declarat că au lovit miercuri un depozit militar din regiunea Rivne din vestul Ucrainei.

Rachetele de înaltă precizie au lovit un depozit din Sarny, regiunea Rivne, distrugând spațiile de depozitare pentru rachete și muniții, au transmis autoritățile ruse.

Forțele ruse au dat, miercuri, cu gaze lacrimogene în mulțimea de oameni care protesta față de invazia și ocupația rusă, în orașul Skadovsk, aflat în regiunea Herson. Oamenii au ieșit din nou în stradă pentru a protesta față de reținerea primarului, a viceprimarului și a unui consilier, relatează CNN.

Edilul a fost eliberat ulterior. În schimb, viceprimarul și consilierul nu, iar soarta lor nu este cunoscută.

Este pentru prima oară când trupele ruse folosesc gaze lacrimogene în timpul unui protest al localnicilor față de invazie. Până acum, forțele ruse au încercat să oprească manifestațiile cu focuri de avertisment.

Pe 5 martie, în Novopskov, un protestatar a fost împușcat în picior în timpul unui protest.

Ministerul Apărării al Japoniei a transmis că patru nave de război ruseşti au trecut, marţi şi miercuri, prin strâmtoarea Tsugaru din nord-estul Japoniei, fiind posibil să transporte noi trupe și vehicule de luptă în Ucraina, relatează CNN și Reuters.

Autoritățile nipone au publicat fotografii cu navele, aceste tipuri de ambarcațiuni fiind folosite de obicei pentru operațiuni amfibii, precum debarcări de trupe. La bordul navelor se pot vedea vehicule militare.

Mai multe imagini și informații: Japonia anunță că Rusia e posibil să adună noi trupe în Ucraina. Patru nave rusești cu echipament militar se îndreaptă spre Europa

Cel puțin o persoană a murit și alte 3 au fost rănite, în urma unui atac asupra unui bloc din capitala Kiev. Operațiunile de salvare sunt încă în desfășurare, anunță serviciile de urgență ucrainene. Mai mulți oameni ar putea să fie prinși sub dărâmături.

Numărul victimelor în urma bombardamentului asupra teatrului din Mariupol rămâne încă necunoscut. Echipele de salvare nu au reușit să ajungă la oamenii care se adăpoosteau în clădirea din orașul asediat. Peste 1.000 de oameni se aflau în clădirea treatrului, potrivit viceprimarului Sergei Orlov, citat de BBC.

O nouă imagine cu urmările bombardamentului arată amploarea dezastrului:

Cum arăta clădirea înainte de bombardament:

Another horrendous war crime in Mariupol. Massive Russian attack on the Drama Theater where hundreds of innocent civilians were hiding. The building is now fully ruined. Russians could not have not known this was a civilian shelter. Save Mariupol! Stop Russian war criminals! pic.twitter.com/bIQLxe7mli

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) March 16, 2022

Într-un mesaj video transmis în noaptea de miercuri spre joi, președintele ucrainean a cerut din nou alte sancțiuni împotriva Rusiei, care a devenit „un stat terorist”.

„Războiul nu s-a oprit. Crimele de război ale Rusiei continuă. Economia Rusiei încă poate să susțină mașinăria militară. De asta avem nevoie de noi sancțiuni împotriva Rusiei. Lumea trebuie să recunoască oficial că Rusia a devenit un stat terorist”.

Zelenski s-a adresat și poporului rus, dar și soldaților ruși, cărora le-a cerut încă o dată să predea armele pentru o șansă la supraviețuire.

„Cetățeni ai Rusiei, cum este asediul din Mariupol diferit față de cel asupra Leningradului din al Doilea Război Mondial?”, a spus președintele ucrainean

Orașul Mariupol este asediat de două săptămâni, fără curent și fără apă. Evacuarea civililor a fost adesea întreruptă de bombardamente, în timp ce mulți oameni trăiesc acum în adăposturi.

Citește și: În Mariupolul asediat, zeci de mii de oameni trăiesc în adăposturi, în frig și fără mâncare. „E nevoie de un coridor umanitar, altfel e o moarte lentă de foame și sete”

Alexandr Dolgopolov, fost număr 13 în clasamentul ATP, s-a întors în Kiev pentru a lupta împotriva ruşilor. Într-un mesaj distribuit pe Instagram, Dolgopolov a declarat că s-a antrenat la tir și a urmat cursuri de pregătire în domeniul armelor cu un fost soldat, arată BBC.

„Nu sunt Rambo într-o săptămână, dar mă simt destul de confortabil cu armele”, a scris el. „Aceasta este casa mea și o vom apăra! Cu toți oamenii care au rămas!”, a mai afirmat tenismenul.

Dolgopolov, în vârstă de 33 de ani, care a câștigat trei titluri ATP înainte de a se retrage anul trecut, a postat o fotografie cu o armă și un echipament militar pe Twitter.

Used to be rackets and strings, now this🙄🙏🏻🇺🇦 pic.twitter.com/hdYjMDlMuo

— Alex Dolgopolov (@TheDolgo) March 16, 2022

O imagine din satelit, realizată de Maxar în urmă cu două zile, arată cum teatrul din Mariupol, bombardat azi, era semnalizat cu cuvântul „copii” scris cu litere mari și albe în limba rusă atât în fața, cât şi în spatele clădirii, arată BBC.

Oficialii locali au declarat că teatrul era folosit de sute de civili pentru adăpost înainte de a fi bombardat astăzi de forțele ruse.

Aceștia au spus că a fost vizat în mod deliberat de un avion de război rus. Ministerul rus al Apărării a negat că a atacat teatrul.

Mai multe informații: O imagine din satelit arată că, în urmă cu două zile, cuvântul „copii” era scris mare, în limba rusă, lângă teatrul din Mariupol, bombardat de ruși

Forțele ruse sunt „în general blocate” în apropierea Kievului și nu au „făcut niciun avans semnificativ” spre oraș dinspre nord, nord-vest sau estul orașului, a declarat miercuri un înalt oficial american din domeniul apărării, citat de CNN.

Trupele ruse la est de Kiev se află încă la aproximativ 30 de kilometri de centrul orașului, a precizat oficialul.

„Concluzia este că nu au făcut niciun progres apreciabil venind spre est”, a spus oficialul.

Ucrainenii controlează în continuare Brovary. Potrivit acestuia, ucrainenii „încearcă să dezvolte linii de comunicare spre sud și cu un oarecare succes”. Mariupol rămâne izolat de forțele ruse, a adăugat oficialul.

Într-un interviu pentru BBC, premierul britanic Boris Johnson susţine că „într-un sens important, Putin a eșuat deja”. Premierul Boris Johnson spune că președintele rus „nu a înțeles ce va întâlni atunci când și-a trimis trupele în Ucraina” și „puterea rezistenței lor”.

El l-a acuzat pe Putin de „comiterea unei serii de crime de război” la un nivel care nu a mai fost în Europa „de la cel de-al Treilea Reich, nu de la cel de-al Doilea Război Mondial”.

„Putin trebuie să înțeleagă că nu poate reuși acum”, spune el. „El nu va putea să zdrobească și să cucerească Ucraina, pentru că ei au demonstrat în mod fundamental că au un spirit care nu poate fi stăpânit. Așa că… trebuie să se retragă. Trebuie să închidă această chestiune. Trebuie să își ia înapoi tancurile și blindatele. Și trebuie să existe o soluție care să respecte voința poporului ucrainean. Și asta este ceea ce Marea Britanie va susține”, a mai spus acesta.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacţionat după ce preşedintele american Joe Biden l-a numit pe Putin criminal de război. Potrivit acestuia, comentariile lui Biden sunt „o retorică inacceptabilă și de neiertat”, transmite Reuters, care preia agenţia TASS.

Anterior, Biden l-a numit pe Putin „criminal de război”, folosind pentru prima dată acest termen cu referire la liderul Rusiei.

🚨This marks the first time the administration has referred to the Russian President as a war criminal – until now, officials have shied away from that language.

POTUS tells me “I think he is a war criminal”

(Thanks to @kwelkernbc for the camera work 🎥) pic.twitter.com/u4fLdkxMbt

— Jacqui Heinrich (@JacquiHeinrich) March 16, 2022

Mai multe informații: Președintele Joe Biden l-a numit pe Putin, pentru prima oară, „criminal de război”. Reacția dură a Moscovei

„Cred că este un criminal de război”, a declarat Joe Biden, într-o declarație de presă de miercuri de la Casa Albă, notează CNN. Este pentru prima dată când preşedintele american îl numeşte astfel pe Vladimir Putin.

Biden a spus inițial „nu” când a fost întrebat dacă Putin este un criminal de război, dar s-a întors imediat la un grup de reporteri pentru a clarifica ce fusese întrebat. Când a fost întrebat din nou dacă Putin este un criminal de război, el a răspuns afirmativ.

Oficialii, inclusiv Biden, se abțineau anterior să spună că în Ucraina se comit crime de război, citând investigațiile în curs de desfășurare pentru a stabili dacă acest termen poate fi folosit.

Dar oficialii au fost clari în legătură cu faptul că ei cred că sunt în desfășurare atrocități și că țintirea intenționată a civililor ar constitui crime de război.

„Remarcile președintelui vorbesc de la sine”, a declarat ulterior secretarul de presă Jen Psaki. Ea a spus că Biden a „vorbit din inimă”.

Ministerul rus al Apărării a negat miercuri că ar fi efectuat un atac aerian împotriva teatrului din Mariupol, potrivit agenţiei de presă RIA, preluată de Reuters, informează Agerpres.

Iar agenția TASS atribuie explozia ”detașamentului Azov al ucrainenilor”. Reacția rapidă a rușilor este aproape fără precedent în acest conflict. Confirmarea exploziei de ambele părți ridică și întrebarea: câți oameni erau în interior?

Consiliul din oraşul-port asediat a declarat anterior că forţele ruseşti au bombardat un teatru în care se adăposteau civili. În schimb, ministerul rus a acuzat Ucraina că pregăteşte un atac cu arme chimice sub pavilion fals împotriva civililor, relatează DPA.

„Avem cunoştinţe credibile că SBU (serviciul de informaţii interne ucrainean) pregăteşte o provocare cu utilizarea de substanţe toxice cu sprijinul statelor occidentale”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konaşenkov, potrivit agenţiei de presă de stat TASS.

„Scopul provocării este de a acuza Rusia că a folosit arme chimice împotriva populaţiei ucrainene”, a continuat Konaşenkov, fără a furniza dovezi. De partea rusă nu vor fi folosite arme chimice, deoarece toate au fost distruse, a susţinut el.

Pe de altă parte, statele occidentale au observat recent un risc tot mai mare de utilizare de către Rusia a armelor biologice sau chimice în războiul din Ucraina. Există temerea că Moscova s-ar putea folosi de relatările despre presupusa producţie de arme de distrugere în masă de către Ucraina ca pretext pentru a le folosi ea însăşi.

În ultimele săptămâni, Rusia a afirmat în repetate rânduri că a descoperit laboratoare ucrainene în care se efectuau experimente biologice şi militare cu finanţare americană.

Slovacia a fost de acord în principiu să furnizeze Ucrainei un sistem de apărare aeriană din epoca sovietică pentru a ajuta la apărarea împotriva atacurilor aeriene rusești, potrivit a trei surse familiare cu acest subiect, dar SUA și NATO se gândesc la modul în care să suplinească capacitățile defensive ale acestei țări, iar transferul încă nu este asigurat, transmite CNN.

Potrivit a două dintre surse, Slovacia, unul dintre cei trei aliați NATO care dețin sistemele de apărare în cauză, vrea asigurări că sistemele vor fi înlocuite imediat.

În cazul în care o țară și-a furnizat sistemele S-300, este probabil ca țara furnizoare să primească sistemul de rachete de apărare antiaeriană Patriot, fabricat în SUA, pentru a suplini capacitatea la care ar renunța, potrivit altor două surse citate de CNN.

Germania și Țările de Jos au anunțat deja public că vor trimite sisteme Patriot în Slovacia. Pe de altă parte, integrarea unui sistem de apărare antiaeriană nou și complex în arhitectura militară existentă a unei țări, precum și antrenarea forțelor sale pentru a-l utiliza, poate dura mult timp, a avertizat o sursă.

Demersul de a trimite mai multe sisteme S-300 în mâinile ucrainenilor vine în contextul în care Congresul american a făcut presiuni asupra administrației Biden pentru a ajuta Ucraina să obțină sistemul de apărare aeriană.

Potrivit CNN, Departamentul de Stat lucrează pentru a identifica țări ce au în prezent sisteme S-300 și pentru a vedea cum ar putea fi transferate Ucrainei.

Secretarul apărării, Lloyd Austin, urmează să se deplaseze în Slovacia la sfârșitul acestei săptămâni, după ce va participa la reuniunea ministerială NATO privind apărarea de la Bruxelles.

„La cererea președintelui Zelensky, am identificat și ajutăm Ucraina să achiziționeze sisteme antiaeriene suplimentare cu rază de acțiune mai mare și munițiile pentru aceste sisteme”, a declarat miercuri președintele american Joe Biden.

Unitățile sanitare devin o țintă de război, a avertizat Organizația Mondială a Sănătății, care precizează că sistemul de sănătate din Ucraina „se clatină pe marginea prăpastiei”, notează BBC. Potrivit OMS, au fost 43 de atacuri asupra spitalelor și unităților medicale din Ucraina, care sunt ilegale în conformitate cu legislația internațională. De asemenea, OMS anunţă alte 46 de atacuri asupra unităţilor sanitare în alte zone ale lumii aflate în conflict.

Doctorul Mike Ryan, directorul executiv al programului de urgențe sanitare al OMS, afirmă că atacurile „inacceptabile” asupra asistenței medicale „devin parte din strategia și tacticile de război”.

„Sistemul de sănătate din Ucraina se clatină pe marginea prăpastiei, se descurcă excepțional de bine, dar trebuie sprijinit, trebuie consolidat, trebuie să i se ofere instrumentele de bază pentru a salva vieți”, adaugă acesta.

Potrivit acestuia, atacurile reprezintă mai mult decât de distrugerea clădirilor – „este vorba de distrugerea speranței”.

Pe lângă spitalele ucrainene, OMS a raportat atacuri în Afganistan, Burkina Faso, Republica Democratică Congo, Libia, Nigeria, Palestina, Sudan și Siria.

Potrivit forțelor armate ucrainene, un convoi de civili care fugeau din Mariupol a fost lovit de rachetele armatei ruse, transmite BBC.

Într-o postare pe Facebook, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a precizat că civilii fugeau spre orașul Zaporojie, la peste 200 km la nord-est de Mariupol.

În jurul orei 13:30 GMT, aceștia au fost atacați de un sistem de rachete cu lansare multiplă BM-21 Grad, iar rapoartele inițiale sugerează că unii civili au fost uciși, a precizat armata ucraineană. Autorităţile locale din Zaporojie anunţă că cel puțin cinci persoane au fost rănite, inclusiv un copil care se află în stare gravă.

Trupele ruse au bombardat teatrul din Mariupol, unde se adăposteau sute de persoane, au anunţat reprezentanţi locali, transmite The Guardian. Administraţia locală a postat o imagine a teatrului din oraș care arată că a suferit pagube importante în urma atacului.

Forțele rusești au „distrus în mod intenționat și cinic Teatrul din inima orașului Mariupol”, au transmis autorităţile locale.

Numărul victimelor nu se cunoaşte la acest moment. Serghei Orlov, viceprimarul din Mariupol, a declarat pentru BBC că între 1.000 și 1.200 de persoane se aflau acolo.

Soarta a sute de persoane adăpostite în teatrul bombardat din Mariupol este „necunoscută”, afirmă Pavlo Kyrylenko, șeful administrației regionale din Donețk, care include Mariupol, conform CNN.

„Potrivit datelor preliminare, câteva sute de locuitori din Mariupol se ascundeau în Teatrul Dramatic. Soarta lor este necunoscută, deoarece intrarea în adăpostul antiaerian este blocată de dărâmături”, a declarat el.

Russians dropped a bomb on the drama theater in Mariupol,which was designated as a gathering place for people who lost their homes and livelihoods. Among those who were in the theater, there were many children and patients in need of special attention
Source Maripol City Council pic.twitter.com/azL0Xs3fnT

— Oleksandra Matviichuk (@avalaina) March 16, 2022

„Rușii mint deja, (n.r. spunând) că acolo se afla sediul regimentului Azov. Dar ei înșiși știu foarte bine că acolo erau doar civili”, a continuat el pe Facebook.

Horrifying reports that Mariupols drama theater was bombed today in a Russian airstrike. Hundreds of civilians were reportedly sheltering inside, according to Mariupols city council.

The building is located in a park in the city center. Impossible that this was an accident.

— Nolan Peterson (@nolanwpeterson) March 16, 2022

„Acum sunt femei însărcinate și femei cu copii sub dărâmături. Acesta este terorism pur!”, a scris el. În prezent, este imposibil de stabilit numărul victimelor acestor bombardamente și, de asemenea, amploarea distrugerilor.

Multiple reports that Russian forces dropped a bomb on Mariupol drama theatre where (at least until yesterday) hundreds of people were taking refuge. If confirmed refugees were still inside, this would be potentially the worst civilian harm incident and an undisputable war crime. pic.twitter.com/sDfhHULLCM

— Christo Grozev (@christogrozev) March 16, 2022

Președintele american Joe Biden a anunţat ajutoare suplimentare în valoare de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina, ceea ce ridică totalul ajutoarelor din ultima săptămână la un miliard de dolari.

„Vom oferi Ucrainei armele necesare pentru a lupta și a se apăra în toate zilele dificile care vor urma. Vom continua să mobilizăm ajutoare umanitare pentru a sprijini oamenii din Ucraina și pe cei care au fost forțați să fugă din Ucraina”, a spus Biden, conform CNN.

De asemenea, el s-a angajat să mențină sancțiunile împotriva Rusiei.

„Vom sprijini economia Ucrainei cu asistență financiară directă. Împreună cu aliații și partenerii noștri, vom continua să menținem presiunea pe economia prăbușită a lui Putin, izolându-l pe scena globală. Acesta este obiectivul nostru. Să-l facem pe Putin să plătească prețul şi să-i slăbim poziția, în timp ce întărim forţa ucrainenilor pe câmpul de luptă și la masa negocierilor”, a punctat Biden.

Potrivit liderului de la Casa Albă vor fi trimise 800 de sisteme antiaerien, cât şi 9.000 de sisteme antitanc

Urmărește-ne pe Google News