Război în Ucraina, ziua 220 | Orașul strategic Lîman a reintrat sub controlul ucrainenilor. Rusia și-a retras trupele

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit sâmbătă că luptele continuă în orașul strategic Lîman din regiunea Donețk, în ciuda anunțului făcut de Moscova privind retragerea trupelor ruse din acest oraș, relatează Al Jazeera și The Guardian.

„Steagul ucrainean se află deja la Lîman, în regiunea Donețk. Luptele continuă acolo”, a declarat Zelenski, în mesajul său video de sâmbătă seară, adresat națiunii.

„Ucraina va recuceri ceea ce îi aparține”, a spus liderul de la Kiev. „Nu există nicio urmă de pseudo-referendum acolo”, a afirmat Zelenski, adăugând că rușii vor vedea în curând o realitate „din ce în ce mai” diferită față de ceea ce spun oficialii de la Moscova, potrivit The Kyiv Independent.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a anunțat sâmbătă că a recuperat cadavrul unei femei de sub dărâmăturile unei clădiri rezidențiale cu cinci etaje din orașul Mikolaiv, distrusă de o rachetă rusească, informează Ukrainska Pravda.

Este vorba despre o femeie de 29 de ani, potrivit Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei din regiunea Mikolaiv.

Oficialii ucraineni anunțaseră anterior că 5 persoane au fost rănite în urma atacului cu rachete de tip S-300 efectuat sâmbătă de ruși asupra orașului.

Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a efectuat sâmbătă o vizită surpriză în Ucraina, prima sa vizită în această țară de când a început invazia rusă, în luna februarie, informează Al Jazeera.

Lambrecht a vizitat orașul portuar Odesa din sudul țării, a precizat Ministerul german al Apărării într-un comunicat de presă, fără a preciza cât a durat vizita. Ministerul a precizat, într-o postare pe Twitter, că Lambrecht s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Oleksii Reznikov.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a inspectat facilitățile de cazare pentru recruți la o unitate militară din afara Moscovei, a anunțat ministerul, potrivit Al Jazeera.

Ministerul Apărării a distribuit o înregistrare video care îi arată pe Shoigu și pe primarul Moscovei, Serghei Sobîanin, vizitând condiţiile de la centrele Patriot şi Avangard din Kubinka, precum și pe recruți la un exercițiu de instruire.

Întrebat de un jurnalist dacă femeile vor fi chemate în armată, în cadrul mobilizării parțiale ordonate luna trecută de președintele Putin, Șoigu a răspuns: „Nu. Nu, acest lucru nu era în planuri și nu este în planurile de viitor. Nu intenționăm și nu vom convoca femei”.

Mai multe detalii: Cum a răspuns ministrul rus al apărării la întrebarea dacă vor fi recrutate și femei în cadrul mobilizării parțiale

Serviciile de informații din Ucraina susțin că țara vecină, Belarus, se pregătește să primească soldați ruși și echipamente militare, scrie The Kyiv Independent, citând site-ul de știri nv.ua.

Direcția de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a confirmat că Belarus se pregătește să primească până la 20.000 de soldați ruși.

De altfel, pe data de 20 septembrie, 130 de mercenari ai grupării Wagner, care ar putea fi implicați în organizarea de provocări la granița dintre Belarus și Ucraina, au sosit la Minsk din Federația Rusă, mai susține direcția ucraineană de informații.

În prezent, în Belarus se află aproximativ 1.000 de soldați ruși, un sistem de rachete Iskander și trei sisteme de rachete S-300.

O detonare parțială a muniției s-a produs în timpul incidentului de pe aerodromul Belbek din orașul Sevastopol, acolo unde, anterior în cursul zilei de sâmbătă, un avion a ieșit de pe pistă și a luat foc, relatează agenția rusă de stat TASS, citându-l pe guvernatorul local, în încercarea de a explica cauza exploziilor uriașe din Peninsula Crimeea.

Potrivit guvernatorului din Sevastopol, Mihail Razvozhaev, pilotul a reușit să se ejecteze.

„Referitor la situația de pe Belbek. Avionul a ieșit de pe pistă în timpul aterizării, a avut loc o explozie parțială de muniție. Pilotul a reușit să evacueze”, a scris guvernatorul Razvozhaev, pe canalul său de Telegram.

Incendiul a fost stins rapid, a susținut Razvozhaev, precizând că aerodromul nu a fost avariat.

Anterior, guvernatorul anunțase că avionul a ieșit de pe pista aerodromului Belbek și a luat foc. Imaginile filmate în zona aerodromului și distribuite pe rețelele de socializare arată atât exploziile produse, cât și nori negri de fum. Guvernatorul Razvozhaev îndemnase populația la calm.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit pe Twitter omologului său american, Joe Biden, pentru că a semnat vineri un nou pachet important de sprijin pentru Ucraina, scrie BBC citând AFP.

“Cu o zi înainte, legea a fost susținută de ambele camere ale Congresului SUA. Apreciem acest act puternic de solidaritate a poporului american cu cel ucrainean”, a scris Zelenski.

Sprijinul în valoare de 12,35 miliarde de dolari (11,08 miliarde de lire sterline) include atât ajutor economic, cât și militar. El ridică la 65 de miliarde de dolari suma pe care guvernul american a acordat-o Ucrainei până acum în acest an.

Vineri, președintele Biden a declarat că „va continua să furnizeze Ucrainei echipamentul de care are nevoie pentru a se apăra”, după ce Rusia a anunțat că anexează cele patru regiuni ocupate ucrainene ocupate de forțele sale.

Liderul autoritar al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, a afirmat sâmbătă că Moscova ar trebui să ia în considerare utilizarea unei arme nucleare de mică putere în Ucraina – o armă nucleară tactică – după noua înfrângere majoră suferită de trupele ruse pe câmpul de luptă, la Lîman, un oraș strategic din regiunea Donețk, prospăt anexată de Rusia, relatează Reuters.

În timp ce Rusia a confirmat pierderea bastionului său Lîman din estul Ucrainei, Kadîrov i-a criticat pe comandanții de vârf pentru eșecurile lor și a scris pe canalul său de Telegram: „După părerea mea, ar trebui luate măsuri mai drastice, până la declararea legii marțiale în zonele de frontieră și utilizarea armelor nucleare cu randament scăzut”.

Mai multe detalii: Ramzan Kadîrov cere Moscovei, după noua înfrângere din Ucraina, de la Lîman, să folosească armele nucleare tactice

În Peninsula Crimeea au fost raportate mai multe explozii uriașe, care ar fi fost provocate de un avion ce a luat foc în timpul aterizării pe aerodromul Belbek, informează euroweeklynews.com.

Sâmbătă, 1 octombrie, mai multe relatări au inundat rețelele de socializare, anunțând explozii și un incendiu pe aerodromul Belbek din Crimeea.

„Explozii majore la principala bază aeriană militară rusă din Belbek, în Crimeea ocupată de Rusia”, a scris o persoană, în timp ce o alta a publicat o înregistrate video în dreptul căreia a precizat: „Un avion a luat foc în timpul aterizării pe aerodromul Belbek din Crimeea. S-au raportat explozii”.

Incidentul a fost confirmat și de guvernatorul rus din Sevastopol. „Situație extraordinară la aerodromul Belbek. Potrivit salvatorilor, avionul a derapat de pe pistă în timpul aterizării și a luat foc. Pompierii se află în prezent la fața locului. Vă rugăm să vă păstrați calmul”, a transmis acesta.

Mai multe detalii: Explozii uriașe la principala bază militară a rușilor din Crimeea. Guvernatorul din Sevastopol spune că un avion a luat foc în timpul aterizării

În comunicatul său privind retragerea trupelor ruse din Lîman, Ministerul Apărării de la Moscova a afirmat că forțele sale au ucis peste 200 de soldați ucraineni în 24 de ore și au distrus 14 vehicule blindate, scrie BBC.

„În ciuda pierderilor suferite, având o superioritate semnificativă în forțe și mijloace, inamicul a adus rezerve și a continuat ofensiva”, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

Lîman este primul oraș din Donețk care a fost recucerit de armata ucraineană de când regiunea a fost declarată ieri ca parte a Federației Ruse.

Anexarea de către Rusia a patru teritorii ucrainene ocupate face “aproape” imposibil sfârşitul războiului din Ucraina, a apreciat sâmbătă şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, scrie Agerpres citând AFP.

Anexarea regiunilor Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson – proclamată vineri de preşedintele rus Vladimir Putin – face “mult mai dificil, imposibil aproape, sfârşitul războiului”, a declarat Borrell, la postul spaniol RTVE.

“Rusia este pe cale să piardă” războiul, “ea l-a pierdut în termeni morali şi politici”, dar “Ucraina încă nu l-a câştigat”, a firmat el puţin mai târziu, cu ocazia unui forum desfășurat în La Toja, în Galicia (nord-estul Spaniei).

Mai multe detalii: Josep Borrell, după ce Rusia a anexat oficial cele patru teritorii ocupate din Ucraina: Sfârşitul războiului, aproape imposibil

Guvernatorul regional Oleg Sinegubov a anunțat sâmbătă că 24 de persoane – inclusiv 13 copii și o femeie însărcinată – au fost ucise în urma atacului comis de trupele ruse asupra convoiului de civili din regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, informează BBC.

Guvernatorul regiunii Harkov și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) anunțaseră anterior că cel puțin 20 de persoane au murit, fără a preciza data exactă a bombardamentului.

Sinegubov a spus acum, citând poliția locală, că atacul a avut loc pe 25 septembrie, în jurul orei locale 09:00 (06:00 GMT).

Detaliile oferite de guvernatorul din Harkov nu au putut fi verificate în mod independent, notează BBC.

Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă că și-a retras trupele din orașul strategic Lîman din estul Ucrainei, informează BBC.

„Din cauza pericolului de încercuire, trupele aliate au fost retrase din Krasnyi Lyman pe poziții mai bune”, se arată într-un comunicat difuzat de ministerul Apărării de la Moscova și citat de agențiile ruse de presă de stat.

Ministerul condus de Serghei Șoigu a precizat că “trupele aliate” (milițiile separatiștilor proruși) s-au retras pe linii mai avantajoase, conform agenției RIA Novosti.

Forțele ucrainene au intrat sâmbătă în bastionul estic Lîman, după ce au încercuit mii de soldați ruși, a anunțat Kievul, într-o replică pe câmpul de luptă dată Kremlinului, la o zi după ce președintele Vladimir Putin a proclamat că cele patru regiuni ucrainene ocupate fac parte din Rusia, informează Reuters.

„Suntem deja în Lîman, dar se dau lupte”, a declarat Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al forțelor armate din estul Ucrainei.

„Forțele ucrainene de asalt aerian intră în Lîman, regiunea Donețk”, a anunțat și ministerul ucrainean pe Twitter, postând o înregistrare video cu soldați care ridică un steag ucrainean galben și albastru lângă un panou cu numele orașului.

Rusia avea între 5.000 și 5.500 de soldați la Lîman, dar numărul de trupe încercuite ar putea fi mai mic din cauza pierderilor, a precizat Cherevatyi.

„Gruparea rusă din zona Lîman este încercuită”, a mai spus purtătorul de cuvânt, într-o intervenție la televiziunea ucraineană.

Mai multe detalii: Trupele ucrainene au intrat în orașul Lîman. Kievul anunță că forțele ruse de aici sunt înconjurate, Moscova susține că le-a retras

Franța ar putea livra Ucrainei între 6 și 12 obuziere Caesar noi, destinate inițial Danemarcei, potrivit ziarului francez Le Monde, citat de Al Jazeera.

Un purtător de cuvânt al Ministerului francez al Apărării a declarat că, deși Franța sprijină Ucraina, detaliile acestui transfer „nu pot fi comunicate” public, atunci când i s-a cerut să comenteze informațiile publicate de presă.

Atacul efectuat de forțele ruse unui convoi umanitar din oraşul Zaporojie, soldat cu cel puţin 30 de morţi şi aproape 90 de răniţi, a fost efectuat cu rachete S-300 modernizate, care au o rază mult mai mare de acţiune decât modelele mai vechi, a anunțat sâmbătă ministrul de Interne al Ucrainei, Denis Monastirski, potrivit agenției spaniole de știri EFE, preluată de Agerpres.

Monastirski, care a citat experţi în explozibili, a precizat că o rachetă a explodat imediat ce a atins solul, în timp ce versiunile anterioare ale acestei arme explodau abia după ce penetrau mai mulţi metri solul, astfel că formau cratere profunde, dar afectau mai puţini oameni aflați la locul impactului.

Mai multe detalii: Rușii au folosit pentru prima dată rachete S-300 modernizate în atacul asupra civililor din Zaporojie. „Asta se face ca să moară cât mai mulţi oameni”

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat sâmbătă că 20 de civili au fost uciși la sfârșitul lunii septembrie într-un bombardament rusesc efectuat asupra unui convoi civil, în „zona gri” dintre teritoriul controlat de Rusia și cel controlat de Ucraina, în estul țării, relatează Al Jazeera.

Într-un comunicat de presă, SBU – principalul serviciu de informații al Ucrainei – a precizat că șapte vehicule au fost lovite de bombardamentele efectuate în zona dintre orașul ocupat Svatove, aflat în regiunea Luhansk, și orașul Kupiansk, controlat de ucraineni, pe care Kievul l-a recucerit luna trecută în regiunea Harkov.

Oficialii instalați de Moscova la conducerea teritoriilor ocupate din estul Ucrainei au acuzat joi Kievul că a bombardat un convoi de refugiați care erau evacuați din regiunea Harkov și că atacul a ucis aproximativ 30 de civili, potrivit presei ruse de stat.

Nu a fost imediat clar dacă acuzațiile lansate de separatiștii proruși se refereau la același convoi de civili.

Autoritățile ruse au informat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) că Ihor Murashov, șeful centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, ocupată de trupele Moscovei, a fost „reținut temporar” pentru a fi interogat, relatează Reuters.

„AIEA a cerut clarificări de la autoritățile ruse și a fost informată că directorul general al centralei nucleare Zaporojie a fost reținut temporar pentru a răspunde la întrebări”, a declarat un purtător de cuvânt al organismului ONU din domeniul energiei nucleare.

Nu au fost oferite mai multe detalii, așa că nu este clar dacă Ihor Murashov a fost eliberat.

Forțele ruse au lansat sâmbătă un atac cu rachete asupra Mikolaivului, rănind cinci persoane, inclusiv un bebeluș de trei luni, potrivit primarului orașului, Oleksandr Sienkevych, informează The Kyiv Independent.

Guvernatorul regiunii Mikolaiv, Vitaliy Kim, a afirmat că trupele ruse au atacat orașul cu rachete de tip S-300. Una dintre acestea a lovit o clădire de apartamente cu cinci etaje din centrul orașului Mikolaiv; ultimele două etaje au fost distruse.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat sâmbătă că a solicitat informații despre directorul general al centralei nucleare de la Zaporojie, aflată sub ocupația rușilor, după ce Energoatom, operatorul ucrainean de stat din domeniul energiei nucleare, a susținut că acesta a fost reținut de o patrulă rusă, scrie Al Jazeera.

Un purtător de cuvânt al AIEA a declarat pentru Reuters: „Am contactat autoritățile ruse și solicităm clarificări”.

Vineri, în jurul orei 16.00, Ihor Murashov a fost reținut în timp ce se îndrepta de la centrala nucleară către orașul Enerhodar. Petro Kotin, șeful Energoatom, a afirmat că reținerea acestuia „pune în pericol siguranța funcționării Ucrainei și a celei mai mari centrale nucleare din Europa”.

Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse a admis sâmbătă spre analiză solicitarea prezentată de preşedintele Vladimir Putin, după ce liderul de la Kremlin a semnat vineri tratatele de anexare a celor patru regiuni ucrainene ocupate parțial sau în totalitate – Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie, relatează Agerpres citând agenția spaniolă de știri EFE.

Tribunalul a confirmat sâmbătă pe pagina sa de internet că va studia constituţionalitatea celor patru solicitări transmise în cursul dimineţii de președintele rus.

Vladimir Putin urmează exact aceiaşi paşi pe care i-a făcut când Rusia a anexat ilegal în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, unde a avut loc şi acolo un”referendum” şi care a fost integrată în Federaţia Rusă după un proces de anexare realizat pe repede înainte.

Unul dintre cei mai importanți consilieri ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, spune că „negocierile sunt posibile” cu Moscova, dar doar „cu un nou președinte al Rusiei”, scrie The Guardian.

Podoliak a publicat sâmbătă un mesaj pe Twitter în care afirmă, referindu-se la Putin și la alți oficiali ruși, că negocierile cu cei care „calcă pe cadavre” nu au niciun rost.

Mai multe detalii: Consilier al lui Zelenski: Ucraina nu va negocia cu cei care „calcă pe cadavre”. Kievul pune o condiție fundamentală pentru reluarea tratativelor

Preşedintele rus Vladimir Putin a amânat cu o lună efectuarea stagiului militar în această toamnă din cauza saturaţiei centrelor de recrutare ca urmare a mobilizării parţiale pentru campania militară din Ucraina, a explicat sâmbătă Kremlinul, potrivit Agerpres care citează presa internațională.

Potrivit legii, recruţii nu pot fi desfăşuraţi într-o ţară străină decât dacă Kremlinul declară legea marţială.

„Acum centrele de înrolare sunt foarte saturate ca urmare a mobilizării parţiale. Pentru a nu agrava şi mai mult această congestie, s-a luat această decizie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenţia RIA Novosti.

Mai multe detalii: Vladimir Putin amână cu o lună stagiul militar. Motivul invocat de președintele rus

Autoritățile din Mongolia au anunțat că sunt pregătite să elibereze permise de ședere pentru rușii care vor solicita acest lucru, relatează BBC. Precizarea vine în contextul în care mobilizarea parțială decretată de Vladimir Putin i-a determinat pe mulți bărbați să plece din țară încercând astfel să scape de convocarea la război.

Șeful agenției de imigrare din Mongolia, Nerguin Uuganbayar, nu a precizat care va fi durata permiselor. El a spus însă că 6.268 de ruși au intrat prin Altanbulag, un oraș de graniță, în ultima săptămână.

Rușii pot intra în Mongolia fără viză și pot rămâne aici timp de 30 de zile, apoi pot solicita o prelungire a perioadei de ședere.

De la mobilizarea decretată de liderul de la Kremlin pe 21 septembrie, în Kazahstanul vecin au ajuns 98.000 de ruși, în timp ce în Caucaz, la granița cu Georgia s-a format o coadă enormă de mașini rusești. Autoritățile georgiene au anunțat că aproximativ 10.000 de ruși au intrat în fiecare zi în țară, dublu față de numărul mediu anterior.

În schimb, Finlanda și-a închis granița pentru majoritatea vizitatorilor ruși, deși există unele scutiri, de exemplu, pentru reuniuni de familie și muncă.

Aproximativ 20 de persoane au fost ucise când un convoi civil a fost bombardat de trupele ruse în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, a anunțat șeful administrației regionale, Oleg Sinegubov, citând informații preliminare, relatează BBC.

Oficialul precizează că atacul a avut loc în orașul Kupiansk, aproape de granița cu Rusia, fără a menționa când s-a întâmplat.

”Ocupanții au atacat civili care încercau să scape de bombardamente. Aceasta este o cruzime care nu are nicio justificare”, a scris Sinegubov într-o postare pe rețelele sociale.

Informațiile despre atac nu au putut fi verificate în mod independent, precizează BBC.

Vineri, 30 de persoane au murit după ce rachetele rusești au lovit un convoi de civili în regiunea de sudică Zaporojie. Rusia a acuzat Ucraina pentru acest atac.

Mai multe informații: Un nou atac asupra unui convoi fomat din civili în Ucraina. Oficial local: Cel puțin 20 de persoane au murit

Șeful biroului președintelui Volodimir Zelenski, Andri Yermak, a publicat un videoclip în care soldați ucraineni ridică drapelul național albastru-galben la intrarea în orașul Lîman din regiunea estică Donețk, relatează BBC.

În videoclip se aud doi soldați spunând în ucraineană: „Astăzi este 1 octombrie. Desfacem steagul nostru de stat și îl punem pe pământul nostru. Lîman. Totul va fi Ucraina”.

Armata ucraineană nu a confirmat până acum oficial că orașul Lîman a fost recapturat.

Președintele agenției atomice ucrainene Energoatom, Petro Kotin, a declarat sâmbătă, 1 octombrie, pentru BBC, că forțele ruse încearcă sa determine personalul de la centrala nucleară Zaporojie ”să semneze contractele pentru munca la Rosatom”, relatează The Guardian.

Precizările vin după ce Kotin a anunțat sâmbătă dimineață că directorul general al centralei Zaporojie a fost răpit de o patrulă rusă vineri după-amiază.

”Ne așteptăm să încerce să-l facă să accepte această mișcare a rușilor de a transfera centrala nucleară Zaporojie către Rosatam”, a spus Kotin.

Centrala nucleară se află sub controlul forțelor ruse, dar este operată în continuare de personal ucrainean. Potrivit șefului Energoatom, 7.000 de oameni încă lucrează la centrală.

Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, consideră că cererea Ucrainei de aderare la NATO „va accelera declanșarea celui de-al treilea război mondial”, relatează ziarul de stat Izvestia.

„Zelenski vrea să se alăture rapid NATO. O idee grozavă! Rog atunci Alianța Nord-Atlantică să accelereze începutul celui de-al treilea război mondial!”, a afirmat, ironic, Medvedev într-un mesaj pe canalul său de Telegram.

Mai multe informații: Dmitri Medvedev, după cererea de aderare la NATO a Ucrainei: „Rog Alianța să grăbească startul celui de-al treilea război mondial”

Ucraina a încercuit forțele Rusiei în jurul orașului Lîman, un bastion esențial pentru Moscova, într-o operațiune în curs de desfășurare, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

Trupele ruse care controlează Lîman numără 5.000-5.500 de soldați, dar numărul trupelor încercuite poate să fi scăzut din cauza victimelor și a unor soldați care încercau să iasă din încercuire, a declarat Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al forțelor estice ale Ucrainei.

”Lîman este important pentru că este următorul pas către eliberarea Donbasului ucrainean. Este o oportunitate de a merge mai departe la Kreminna și Sevierodonețk și este foarte important din punct de vedere psihologic”, a explicat Cherevatyi.

Estonia, Letonia și Lituania și-au exprimat susținerea pentru aderarea rapidă a Ucrainei la Alianța Nord-Atalntică, printr-un mesaj publicat vineri pe Twitter de miniștii de externe din cele trei țări, relatează DPA, citată de Hotnews.ro.

”Prietenii baltici ai Ucrainei sprijină pe deplin ideea primirii Ucrainei în NATO cât mai repede cu putinţă. Curajul Ucrainei care inspiră nu poate decât să ne întărească alianţa”, se precizează în mesajul transmis de șefii diplomațiilor din cele trei țări baltice.

În timpul nopții de vineri spre sâmbătă, trupele ruse au lansat atacuri în districtele Nikopol și Sinelnikovski din regiunea Dnipropetrovsk. În același timp, în Herson, ostilitățile au continuat, iar o persoană a murit, potrivit informațiilor anunțate de șefii regiunilor, citați de Ukrainska Pravda.

Două rachete au fost lansate în regiunea Odesa, înainte de răsărit. Au lovit o instalație de infrastructură industrială, o stație electrică și mai multe clădiri din jur. Un incendiu a izbucnit la un garaj privat din zonă.

În regiunea Dnipropetrovsk, districtul Nikopol a fost lovit de cinci ori de rachete Grad și de artileria grea. Au fost avariate case particulare, anexe, o cafenea și un hotel, iar 1.000 de familii au rămas fără alimentarea cu energie electrică.

În regiunea Harkov, au avut loc noi bombadamente în zonele civile din apropierea graniței cu Rusia, mai precizează sursa citată.

În timp ce în Herson, luptele continuă, au fost lovite infrastructura civilă și locuințele populației, o persoană fiind ucisă și alta rănită.

Trupele ruse au continuat să se retragă din pozițiile din jurul orașului Lîman din regiunea Donețk în timp ce forțele ucrainene continuă să le încercuiască, potrivit unui nou raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think thank american, relatează The Kyiv Independent.

„Mulți bloggeri militari au susținut că retragerea Rusiei din Lîman seamănă cu retragerea haotică de la Balaklia, regiunea Harkov, prin coordonarea proastă și lipsa sprijinului de artilerie”, precizează specialiștii de la ISW.

Ministerul Apărării al Regatului Unit a transmis pe 23 septembrie că Forțele Armate ale Ucrainei au reușit să securizeze capete de pod pe malul de est al râului Oskil, pe care trupele ruse au încercat să le integreze într-o „linie defensivă consolidată” după retragerea lor Harkov.

Trupele ruse ocupă orașul Lîman din luna mai.

Ministerul turc al externelor a transmis sâmbătă că respinge decizia Rusiei de anexare a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, relatează Reuters.

„Această decizie, care constituie o încălcare gravă a principiilor stabilite de drept internațional, nu poate fi acceptată. Reiterăm sprijinul nostru pentru soluționarea acestui război – care continuă se se agraveze – printr-o pace justă la care să se ajungă prin negocieri”, a transmis ministerul de la Ankara.

Mai multe informații: Turcia respinge anexarea teritoriilor ucrainene de către Rusia. ”O gravă încălcare a dreptului internațional”

Scurgerile de gaze din sistemul de conducte Nord Stream reprezintă, probabil, cea mai mare eliberare de metan înregistrată vreodată, potrivit reprezentanților Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), relatează Reuters.

”Este foarte rău, cel mai probabil, este cel mai mare eveniment privind emisiile înregistrat vreodată. Acest lucru nu ajută deloc într-un moment în care trebuie neapărat să reducem emisiile”, a declarat pentru sursa citată Manfredi Caltagirone, șeful IMEO.

Cercetătorii de la GHGSat, care folosesc sateliți pentru a monitoriza emisiile de metan, estimează că rata de scurgere de la unul dintre cele patru puncte unde conductele au fost sparte a fost de 22.920 de kilograme pe oră.

”Este o rată foarte mare, mai ales având în vedere că sunt patru zile de la spargerea inițială”, explică reprezentanții companiei.

Mai multe informații: Scurgerile din conductele Nord Stream reprezintă, probabil, cea mai mare eliberare de metan înregistrată vreodată – ONU

Ajutorul este susținut de Regatul Unit (500 de milioane de dolari) și Danemarca (30 de milioane de dolari), au anunțat reprezentanții Băncii Mondiale, citați de The Guardian. Cu noul sprijin financiar anunțat de Banca Mondială pentru Ucraina, ajutorul total al instituției ajunge la 13 miliarde de dolari.

Din totalul de 13 miliarde de dolari, 11 miliarde au fost plătiți integral.

Cea mai recentă analiză a Băncii Mondiale a indicat că în următorii trei ani, costul reconstrucției și redresării Ucrainei poate depăși 100 de miliarde de dolari, a declarat Arup Banerji, director regional de țară al Băncii Mondiale pentru Europa de Est.

În timpul nopții, trupele ucrainene au ajuns la intrarea în orașul Lîman din regiunea Donețk, aflat sub controlul forțelor ruse, relatează The Guardian.

„Lîman este parțial înconjurat”, a anunțat Denis Pușilin, liderul pro-Moscova din Donețk, adăugând ulterior într-un mesaj pe rețelele sociale că forțele ruse au rezistat „cu ultimele puteri” asaltului.

Potrivit unor informații citate de publicația britanică, ucrainenii au ajuns și la Kreminna, localitate aflată la 30 km est de Lîman.

Atacul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă în orașul din sudul Ucrainei, în urma bombardamentului fiind distruse două etaje ale clădirii rezidențiale. Nu au fost înregistrate decese, a anunțat primarul Alexander Senkevich, pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda.

„Clădire de locuințe. Rachetă S-300. Au fost distruse apartamentele de la etajele 5 și 4. Au fost avariate și mașinile care erau parcate în curte. Ferestrele caselor din jur au explodat”, a scris primarul pe Telegram.

Oficialul a precizat că unii locuitori din zonă au suferit răni ușoare, dar nicio persoană nu și-a pierdut viața.

Igor Murașov, directorul general al centralei nucleare Zaporojie, a fost răpit vineri, 30 septembrie, de o patrulă rusă, anunță Petr Kotin, președintele Energoatom, agenția de stat ucraineană responsabilă de centrală, citat de publicația Ukrainska Pravda.

”Pe 30 septembrie 2022, în jurul orei 16.00, directorul general al CNE Zaporojie, Igor Murașov, a fost reținut de o patrulă rusă pe drumul de la stație la Energodar. Mașina a fost oprită, el a fost reținut, legat la ochi și dus într-o direcție necunoscută. Până acum, nu există informații despre locul unde se află Igor Murashov și despre soarta lui”, a precizat Petr Kotin.

În calitate de director general, Igor Murașov este principalul responsabil pentru securitatea nucleară a centralei Zaporojie.

Petr Kotin le cere ocupanților ruși ”să oprească actele de terorism nuclear împotriva conducerii și personalului” centralei nucleare, să-l elibereze imediat pe directorul acesteia și să-i permită să-și îndeplinească sarcinile oficiale pentru a menține funcționarea în siguranță centralei.

Totodată, șeful Energoatom a făcut apel la directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, și la cel al Asociației Mondiale a Opratorilor Nucleari (WANO), Tom Mitchell, să ia toate măsurile posibile pentru ca Igor Murașov să fie eliberat.

Mai multe informații: „L-au legat la ochi și l-au dus într-un loc necunoscut”. Ucrainenii anunță că directorul centralei nucleare Zaporojie a fost răpit de ruși

Rusia a respins vineri, prin veto, o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care era condamnată anexarea regiunilor ucrainene Donețk, Luhanks, Herson și Zaporojie, proclamată de Moscova, relatează agenția Reuters, citată de News.ro.

Rezoluția a fost introdusă de SUA și Albania. Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a făcut apel la statele membre să nu recunoască nicio modificare a statutului Ucrainei și a cerut Rusiei să-și retragă trupele din țara vecină.

Rezoluția a fost susținută de zece state, în timp ce China, Gabon, India şi Brazilia s-au abţinut de la vot.

”Nici măcar o singură ţară nu a votat cu Rusia. Niciuna”, a declarat Thomas-Greenfield, precizând că abţinerile, ”în mod clar, nu au fost o formă de apărare a Rusiei”.

Fațada clădirii Consulatului rus la New York a fost stropită vineri, 30 septembrie, cu vopsea roșie, după ce președintele Vladimir Putin a semnat anexarea la Federația Rusă a celor patru regiuni ucrainene – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, relatează Reuters.

Decizia de anexare a fost semnată de liderul de la Kremlin împreună cu liderii separatiști proruși din cele patru regiuni și nu este recunoscută la nivel internațional.

În discursul său de vineri, Putin a lansat din nou acuzații la adresa SUA despre care a afirmat că au creat un precedent prin folosirea armelor nucleare în Al Doilea Război Mondial.

În replică, președintele american Joe Biden a spus că SUA și NATO nu vor fi intimidate de ”amenințările nesăbuite” ale lui Putin.

„America și aliații săi nu vor fi intimidați de Putin și de cuvintele și amenințările sale nesăbuite. (…) Statele Unite nu vor recunoaște niciodată acest lucru. Și, sincer, nici lumea nu o va recunoaște. El nu poate să pună mâna pe teritoriul vecinului său și să scape cu asta, este atât de simplu”, a spus Joe Biden într-o declarație de presă de la Casa Albă.

Congresul SUA a aprobat vineri un ajutor în valoare de 12,3 miliarde de dolari pentru Ucraina, scrie The Guardian citând AFP.

Pachetul, care a fost aprobat la doar câteva ore după ce președintele rus Vladimir Putin a anexat patru regiuni ucrainene ocupate de Rusia, include 3 miliarde de dolari pentru arme, provizii și salarii pentru armata ucraineană și îl autorizează pe președintele Joe Biden să dea instrucțiuni Pentagonului să transfere 3,7 miliarde de dolari în arme și alte echipamente către Ucraina.

Așa-numita „rezoluție de continuare” – adoptată cu 230 de voturi pentru și 201 împotrivă, 10 republicani alăturându-se democraților – prevede, de asemenea, 4,5 miliarde de dolari pentru Kiev, pentru ca finanțele țării să rămână stabile și guvernul să funcționeze.

Această alocare ridică valoarea totală a contribuției americane pentru Ucraina la 65 de miliarde de dolari.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat vineri „rezultatele semnificative” înregistrate de contraofensiva ucraineană în estul ţării, într-un moment în care oraşul strategic Lîman, controlat de ruşi, este parţial înconjurat de trupele militare ale Kievului, informează AFP.

„Avem rezultate semnificative în estul ţării (…) Toată lumea a auzit ce se întâmplă la Lîman, în regiunea Doneţk. Sunt paşi care contează mult pentru noi”, şi-a exprimat liderul ucrainean satisfacţia, în discursul video adresat zilnic națiunii, potrivit Agerpres.

„Trebuie să ne eliberăm toate teritoriile, iar aceasta va fi cea mai bună dovadă că dreptul internaţional şi valorile umane nu pot fi încălcate de niciun stat terorist, oricât de insolent ar fi, precum Rusia”, a adăugat el, cu trăsături obosite, în faţa camerei video.

Mai multe detalii: Zelenski anunță ”rezultate semnificative” ale contraofensivei din estul ţării. „Drumul duşmanului e foarte clar – înfrângere, ruşine şi condamnare”

Un oficial ucrainean de rang înalt a afirmat vineri că orice obstacol în calea aderării Ucrainei la NATO va dispărea „de îndată ce Rusia va pierde” – aceasta fiind o recunoaștere tacită a faptului că este puțin probabil ca membrii alianței militare să fie de acord cu primitea Kievului cât timp acesta se află în război cu Rusia, scrie CNN.

„De îndată ce Rusia va pierde, nu va mai exista după aceea niciun obstacol pentru ca Ucraina să nu poată adera la NATO”, a declarat Mihailo Podoliak, unul dintre cei mai importanți consilieri ai președintelui Volodimir Zelenski, la televiziunea ucraineană. „Acele țări care sunt în prezent în dubiu, după victoria noastră, vor fi primele care vor vota” pentru aderarea Ucrainei, a precizat Podoliak.

Zelenski a anunțat vineri că Ucraina a depus o cerere „în cadrul unei proceduri accelerate” pentru a deveni parte a Alianței Nord-Atlantice, recunoscând în același timp că primirea țării sale va necesita consensul tuturor statelor membre.

Podoliak a mai spus că cererea de aderare marchează „începutul unei noi ere pentru Ucraina”. „Am respins orice acord formal sau informal conform căruia am avea un statut neutru, un statut de țară nealiniată. Președintele (Zelenski) demonstrează clar că există o singură cale pentru Ucraina, pe care partenerii noștri o vor susține”, a afirmat Podoliak.

Și între timp, a precizat el, eforturile Ucrainei pe câmpul de luptă vor continua. „O contraofensivă continuă pe direcția Donețk și în direcția sud. Rusia nu este capabilă să oprească forțele armate ucrainene decât exclusiv prin numărul oamenilor săi, care sunt gata să își aplece capul pe teritoriul ucrainean”, a susținut Podoliak.

SUA au văzut dovezi că dronele iraniene pe care Rusia le folosește în conflictul care se desfășoară în Ucraina au înregistrat „numeroase eșecuri” pe câmpul de luptă, a afirmat vineri subsecretarul adjunct Sasha Baker din cadrul Departamentului american al Apărării, în cadrul unui briefing de presă, potrivit CNN.

„Am văzut deja unele dovezi că dronele asociate cu transferul din Iran au avut deja numeroase eșecuri pe câmpul de luptă din Ucraina”, a declarat Baker.

Oficialul american a precizat că aceste drone nu reprezintă un mare pas tehnologic pentru Rusia în cadrul conflictului.

Mai multe detalii: Pentagonul afirmă că are dovezi că dronele iraniene utilizate de ruși pentru a ataca Ucraina au suferit „numeroase eșecuri”

Estonia, Letonia și Lituania au anunțat vineri că „susțin pe deplin primirea Ucrainei în NATO cât mai curând posibil”, relatează CNN.

Miniștrii de externe din cele trei state baltice – Urmas Reinsalu, Edgars Rinkēvičs și Gabrielius Landsbergis – au transmis mesaje similare pe conturile lor de Twitter.

„Curajul care inspiră al Ucrainei nu poate decât să întărească alianța noastră”, au afirmat cei trei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat vineri că țara sa solicită „în cadrul unei proceduri accelerate” să devină membră a Alianței Nord-Atlantice.

Situația pentru forțele proruse în orașul ucrainean Lîman este „gravă”, a afirmat vineri șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), Deniș Pușilin, potrivit CNN.

„Situația rămâne gravă”, a declarat Denis Pușilin, citat de canalul oficial de Telegram al RPD. „Forțele noastre rezistă atacului, se aduc întăriri”, a precizat liderul separatist.

Pușilin s-a aflat vineri la Moscova pentru a asista la evenimentul de anexare a celor patru regiuni ucrainene parțial ocupate, organizat de Vladimir Putin. Orașul Lîman se află în regiunea Donețk și a devenit un punct-cheie pe harta războiului.

Lîmanul a fost aproape în întregime încercuit de forțele ucrainene.

Forțele ucrainene au revendicat vineri controlul asupra satului Drobysheve, din regiunea estică Donețk, așezare care se învecinează cu orașul Lîman, ocupat de trupele ruse, informează CNN.

„Viitorul lumii nu se mai decide la Kremlin”, a transmis Ministerul ucrainean al Apărării, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Drobysheve se află la aproximativ 5 kilometri (3 mile) la nord de Lîman. Într-o înregistrare video, forțele ucrainene sunt văzute sărbătorind, ținând un steag ucrainean în centrul orașului.

„Astăzi, pe 30 septembrie, Forțele Armate Ucrainene, și anume Brigada 81-a independentă aeromobilă, a eliberat Drobyshevo. Glorie Ucrainei! Glorie eroilor!”, a scris ministerul apărării.

Lîman a fost acum aproape în întregime încercuit de forțele ucrainene. Denis Pușilin, șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk – care astăzi, la Moscova, a pretins că regiunea s-a “alăturat” Federației Ruse – a anunțat vineri că situația din Lîman „rămâne gravă”.

Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat demersul „ilegal” al Rusiei de a anexa cele patru regiuni ucrainene, calificând acest act drept o „încălcare gravă a dreptului internațional și a suveranității ucrainene”, într-un mesaj pe Twitter publicat vineri, potrivit CNN.

„Franța se opune acestui lucru și va continua să fie alături de Ucraina pentru a face față agresiunii rusești și pentru a permite Ucrainei să își recupereze suveranitatea deplină asupra întregului său teritoriu”, a scris el.

Anunțul de anexare făcut de președintele rus Vladimir Putin a stârnit recții dure din partea mai multor lideri occidentali, iar SUA au anunțat anterior în cursul zilei de vineri noi sancțiuni împotriva Moscovei în coordonare cu aliații lor din G7.

Președintele american Joe Biden a reiterat vineri că SUA nu recunosc anexarea de către Rusia a celor patru teritorii ucrainene, adresându-se direct președintelui rus Vladimir Putin și transmițându-i acestuia că SUA vor „apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”, informează CNN.

„America și aliații săi nu se vor lăsa – permiteți-mi să subliniez – nu se vor lăsa intimidați, nu se vor lăsa intimidați de Putin și de cuvintele și amenințările sale nesăbuite”, a declarat Biden, la Casa Albă.

„Statele Unite nu vor recunoaște niciodată acest lucru (referendumurile de anexare, n.r.). Și, sincer să fiu, nici lumea nu îl va recunoaște. El (Putin, n.r.) nu poate să confiște teritoriul vecinului său și să scape pur și simplu nepedepsit”, a precizat liderul american.

SUA vor continua să furnizeze echipamente militare pentru apărarea Ucrainei, la care se adaugă alte 13 miliarde de dolari din partea Congresului, a mai spus Biden.

„America este pe deplin pregătită, împreună cu aliații noștri din NATO, să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO – fiecare centimetru – așa că, domnule Putin, nu înțelegeți greșit ceea ce spun. Fiecare centimetru”, a punctat liderul de la Casa Albă.

Mai multe detalii: Joe Biden, mesaj pentru Vladimir Putin: „Nu poți lua teritoriul vecinului și să scapi”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri că acțiunile recente ale Rusiei marchează cea mai gravă escaladare a conflictului de când Vladimir Putin a ordonat trupelor sale să invadeze Ucraina, relatează The Guardian.

“Putin a mobilizat sute de mii de soldați în plus, s-a angajat în acțiuni iresponsabile de sabotaj nuclear și acum a anexat ilegal mai mult teritoriu ucrainean. Împreună, aceastea reprezintă cea mai gravă escaladare de la începutul războiului”, a afirmat șeful NATO, în cadrul unei conferințe de presă.

Statele membre NATO își reafirmp „sprijinul neclintit” pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, a precizat el.

Alianța Nord-Atlantică nu va fi descurajată de Putin să sprijine Ucraina în efortul acesteia de a se apăra împotriva Rusiei, a adăugat Stoltenberg.

Preşedintele Vladimir Putin nu intenționează, pentru moment, să viziteze cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia le-a anexat, informează AFP, citând un anunț făcut de Kremlin.

“Pentru moment, nu, pentru că (…) este multă treabă de făcut în viitor, însă acest lucru se va întâmpla peste ceva timp”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat de reporteri despre posibilitatea unei asemenea vizite, potrivit agențiilor ruse de presă.

Oficialii ucraineni anunță că cel puțin 30 de persoane au fost ucise, iar alte 88 au fost rănite în atacul forțelor ruse asupra unui convoi civil care părăsea orașul Zaporojie, informează CNN.

„Inamicul a lansat un atac cu rachete asupra unui convoi umanitar civil la ieșirea din Zaporojie”, a afirmat Oleksandr Starukh, șeful administrației militare regionale din Zaporojie, pe canalul său de Telegram.

„Oamenii stăteau la coadă pentru a pleca pe teritoriul ocupat temporar, pentru a-și lua rudele sau pentru a livra ajutoare”, a precizat acesta.

Imaginile și înregistrările video de la fața locului arată vehicule distruse și câteva cadavre pe șosea.

Printre morți se numără o fată de 11 ani și un băiat de 14 ani, potrivit lui Ihor Klymenko, șeful Poliției Naționale din Ucraina.

Ivan Fedorov, primarul orașului ocupat Melitopol, a scris pe Telegram: „Oamenii părăsesc Zaporojie în fiecare zi pentru a-și susține rudele, pentru a livra medicamente vitale populației civile, iar apoi se întorc. Este imposibil deocamdată să facem un bilanț exact al persoanelor ucise și rănite”.

Kyrylo Timoșenko, adjunctul șefului cancelariei prezidențiale, afirmă că un total de 16 rachete au fost lansate de forțele ruse, cu ajutorul sistemelor de rachete S-300, în zona în care a fost lovit convoiul civil. „Acolo era o coloană de vehicule cu civili care se îndreptau spre teritoriul ocupat temporar pentru a-și lua rudele”, a precizat Timoșenko.