LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 226 | 14 civili uciși și 12 răniți, în atacul rusesc cu dronă de la Zaporojie

Peste 20 de „camere de tortură” folosite de ruși au fost descoperite în teritoriile nord-estice recucerite recent de la forțele ruse, a anunțat vineri un înalt oficial al poliției, potrivit CNN.

„În aproape toate orașele și localitățile mari, unde se aflau unități militare ale armatei ruse, au înființat astfel de locuri de detenție a civililor și prizonierilor de război și i-au torturat”, a declarat Serhii Bolvinov, șeful departamentului de investigații al poliției regionale din Harkov, adăugând că una dintre aceste camere de tortură se afla în orașul Pisky-Radkivski.

Cele mai frecvente tehnici de tortură erau șocurile electrice și bătăile puternice cu bâte și alte obiecte, a spus el, adăugând că au existat, de asemenea, cazuri de scoatere a unghiilor și de utilizare a măștilor de gaz pentru blocarea respirației.

Bolvinov a citat mărturia unui bărbat în vârstă de 67 de ani din Izium, pe care rușii l-au acuzat că le-a dat ucrainenilor coordonatele unor ținte.

„Bărbatul a fost dus la secția de poliție locală, iar ulterior i s-a pus o cagulă neagră pe cap. Unul dintre interogatori i-a pus un pistol la tâmplă și i-a cerut să spună cui a dat coordonatele țintelor. Când acesta a negat acest lucru, au folosit o țeavă sau o bâtă pe mâinile sale și i-au rupt brațul. Bărbatul a declarat că, mai târziu, răpitorii săi i-au băgat sub piele spițele de metal de la o roată de bicicletă și l-au bătut. Rănile sale au inclus hemoragii interne și se află acum într-un spital din Harkov”, a afirmat Bolvinov.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Cadavrele a peste 500 de civili au fost descoperite pe teritoriul din nord-estul Ucrainei care a fost recent recucerit de la forțele ruse, a anunțat poliția ucraineană vineri, potrivit CNN.

Majoritatea trupurilor neînsuflețite – 447, potrivit autorităților ucrainene – au fost găsite într-un un loc de înmormântare în masă din orașul Izium, pe care trupele ucrainene l-au eliberat de sub ocupația rusă la începutul lunii septembrie. Trupele ruse folosiseră Iziumul drept rampă de lansare pentru atacurile efectuate spre sud, în regiunea Donețk.

Pe măsură ce forțele ucrainene eliberează mai multe zone din nord-estul țării, sunt descoperite noi locuri de înmormântare.

„Am găsit cadavrele a 534 de civili din teritoriile eliberate”, a declarat Serhii Bolvinov, șeful departamentului de investigații al poliției regionale.

Printre acestea se numără trupurile a 226 de femei și 19 copii, a adăugat Bolvinov.

Armata ucraineană a eliberat aproape 2.500 kilometri pătraţi din teritoriul controlat de forţele ruse în cursul celei mai recente contraofensive, lansate la sfârşitul lui septembrie, a anunțat vineri preşedintele Volodimir Zelenski, citat de AFP.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

„Numai în această săptămână, soldaţii noştri au eliberat 776 de kilometri pătraţi de teritoriu în estul ţării noastre şi 29 de localităţi, dintre care şase în regiunea Lugansk. În total, 2.434 de kilometri pătraţi din teritoriul nostru şi 96 de localităţi au fost deja eliberate de la începerea acestei operaţiuni ofensive”, a afirmat liderul ucrainean, în discursul său adresat zilnic națiunii și publicat pe reţelele de socializare, potrivit Agerpres.

În ultimele zile, trupele Kievului au efectuat un al doilea progres important, în zona Harkov, din nord-estul țării, dar şi în sud, în apropiere de Herson, oraş controlat de ruşi.

La mijlocul lui septembrie, preşedintele ucrainean a indicat că armata sa a eliberat aproape 6.000 de kilometri pătraţi, într-o primă contraofensivă lansată la începutul lui septembrie.

Armata ucraineană a anunţat la începutul lui septembrie o contraofensivă în sud, apoi în regiunea Harkov, la frontiera cu Rusia în nord-estul ţării, forţând soldaţii Moscovei să se retragă spre alte poziţii.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat vineri crearea unui „fond special” pentru ca Ucraina să poată „cumpăra direct de la companiile noastre industriale materialele de care are nevoie mai mult pentru a-şi susţine efortul de război”, relatează AFP.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

„Vom dota acest fond special cu 100 de milioane de euro pentru început”, ceea ce va permite „să se poată lucra şi cu baza industrială de apărare franceză”, a adăugat liderul francez în faţa jurnaliştilor, după încheierea summitului UE de la Praga, potrivit Agerpres.

Întrebat despre afirmaţiile preşedintelui Joe Biden potrivit căruia există un risc de „Armaghedon” după invadarea Ucrainei de către Rusia, Macron a spus că aceste chestiuni trebuie abordate „cu prudenţă”. „Trebuie să vorbim cu prudenţă atunci când comentăm astfel de chestiuni”, le-a spus președintele francez jurnaliştilor.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat vineri că i-a pus sub acuzare, pentru trădare, pe 26 de colaboraționiști implicați în organizarea „referendumurilor de fațadă” din regiunile Donețk și Luhansk, informează The Kyiv Independent.

SBU a precizat că trei împuterniciți de rang înalt ai Rusiei se numără printre cei acuzați că au ajutat la organizarea „referendumurilor” false organizate de Moscova la sfârșitul lunii septembrie.

Identitățile celorlalți 23 de colaboraționiști nu au fost dezvăluite.

Peste 1 milion de ucraineni au intrat în Germania de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, arată datele prezentate vineri de Ministerul german de Interne, conform agenției de presă DPA, citată de Agerpres.

Ministrul de interne, Nancy Faeser, a precizat că, în total, 1.002.763 de cetăţeni ucraineni au fost înregistraţi în Germania.

Mai multe detalii: Germania a primit peste 1 milion de ucraineni, de la începutul războiului. Cei mai mulți refugiați au ajuns în Polonia

Bilanțul victimelor după ce atacurile efectuate de ruși cu rachete și drone iraniene kamikaze au lovit o clădire de apartamente din orașul Zaporojie a crescut la 14 morți, a anunțat vineri Anatolii Kurtiev, secretarul consiliului municipal din Zaporojie, potrivit CNN.

„Continuăm să primim vești descurajatoare după îndepărtarea dărâmăturilor clădirilor afectate de atacul de ieri. Bilanțul morților a ajuns acum la paisprezece”, a afirmat Kurtiev, pe Telegram.

Forțele ruse au lansat o serie de atacuri cu rachete asupra orașului Zaporojie joi dimineață, la doar câteva ore după ce Kremlinul a semnat decretul prin care Rusia preia în mod oficial uriașa centrală nucleară din apropiere.

Orașul Zaporojie nu este departe de prima linie de front. Deși orașul se află sub control ucrainean, aproximativ 75% din regiunea Zaporojie este ocupată de forțele ruse.

Această regiune este unul dintre cele patru teritorii ucrainene pe care Rusia le-a anexat, încălcând dreptul internațional.

SUA nu au indicii că Rusia se pregătește să folosească în mod iminent arme nucleare, a precizat vineri Casa Albă, potrivit The Guardian.

Președintele Joe Biden a avertizat anterior că riscul unui „Armageddon” nuclear este în prezent la cel mai ridicat nivel de la criza rachetelor din Cuba, din 1962, încoace. Președintele rus Vladimir Putin „nu a glumit” atunci când a vorbit despre utilizarea armelor tactice nucleare, biologice sau chimice după ce trupele sale au suferit mai multe eșecuri în Ucraina, a precizat Biden.

Întrebată despre afirmațiile lui Biden, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, le-a spus reporterilor: „El a întărit ceea ce am spus, și anume cât de serios (…) tratăm aceste amenințări”.

Două locuri de înmormântare au fost localizate în orașul Lîman, recent eliberat de către forțele ucrainene după ce a fost ocupat de armata rusă și de milițiile sale aliate timp de mai multe luni, au anunțat vineri autoritățile din regiunea Donețk, potrivit CNN.

Unul dintre situri avea aproximativ 200 de morminte individuale în care fuseseră îngropați civili, a declarat Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk.

În celălalt loc, există o groapă comună, care „poate conține atât militari, cât și civili”, a spus Kirilenko. „Numărul exact nu a fost încă stabilit”, a precizat guvernatorul regional.

Ofițerii de poliție și specialiștii investighează aceste locuri și vor începe în curând procesul de exhumare, a adăugat el.

Kirilenko a mai anunțat că în orașul Sviatohirsk, care s-a aflat sub ocupație rusă timp de aproximativ trei luni, 21 de cadavre au fost reînhumate. Aceștia erau civili care au murit în timpul ocupației, potrivit oficialului ucrainean. Toate cadavrele reînhumate au fost identificate și îngropate corespunzător, a precizat el.

Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk, a anunțat vineri seară că Nikopolul, orașul situat peste râul Nipru de centrala nucleară Zaporojie, a intrat din nou sub bombardamentele rușilor, relatează CNN.

„Seara, rușii au bombardat din nou districtul Nikopol. Au lovit cu rachete «Grad» MLRS și artilerie grea”, a dscris Reznichenko, pe canalul său de Telegram.

În urma bombardamentelor, un bărbat de 37 de ani a fost ucis, în timp ce un altul, de 42 de ani, a fost rănit, a precizat guvernatorul regional.

De asemenea, au fost raportate bombardamente în apropiere de Enerhodar, orașul învecinat cu centrala nucleară.

Primarul din Enerhodar, Dmitro Orlov, a anunțat vineri după-amiază că „există în prezent relatări despre bombardamente puternice care au provocat o întrerupere bruscă a energiei electrice. Alături de electricitate, nu există nici alimentare cu apă. Nu există internet în oraș”.

Nivelul de radiații de la situl industrial al centralei din Zaporojie și din oraș era normal, a precizat edilul.

Reznichenko afirmase anterior în cursul zilei că Nikopolul „a tremurat” în timpul nopții din cauza bombardamentelor rusești, aproximativ 40 de obuze lovind districtul.

Atacurile rușilor din Zaporojie vin după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat la începutul acestei săptămâni un decret prin care Rusia preia centrala nucleară Zaporojie, care se află la aproximativ 120 de kilometri de orașul Enerhodar și este situată de-a lungul râului Nipru, pe teritoriul ocupat de trupele ruse.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) anunță vineri că directorul său general, Rafael Grossi, a confirmat rotația personalului detașat la centrala nucleară din Zaporojie, situată pe teritoriul ocupat de trupele ruse în Ucraina, informează CNN.

Într-o serie de mesaje publicate pe Twitter, organismul de supraveghere nucleară din cadrul ONU a precizat că „prima rotație a Misiunii de Sprijin și Asistență a AIEA la centrala Zaporojie din Ucraina s-a încheiat, iar acum o nouă echipă consolidată, de experți ai AIEA în materie de siguranță, securitate și protecție, se află la centrală”.

Grossi s-a declarat „extrem de recunoscător” față de cei doi experți care au fost la centrală timp de cinci săptămâni, precum și față de cei patru membri ai noii echipe. „Este o muncă crucială pe care o fac în circumstanțe foarte dificile și suntem foarte mândri de ei”, a afirmat el.

AIEA a confirmat, de asemenea, că bombardamentele care au avut loc joi într-o zonă industrială din apropierea centralei au avariat o linie electrică care asigura alimentarea cu energie electrică a unității 6 a reactorului, obligând unitatea să se bazeze temporar pe generatoarele diesel de urgență. AIEA a precizat că cinci generatoare diesel au furnizat energie electrică reactorului timp de aproximativ o oră și jumătate, în timp ce o sursă alternativă de energie de la alte patru reactoare a fost conectată la unitate, „a cărei răcire a miezului a fost menținută în permanență”.

Grossi și-a încheiat joi vizita din Ucraina, reiterând, după întâlnirea cu președintele Volodimir Zelenski, că AIEA va continua să se ghideze după dreptul internațional, nerecunoscând astfel anexarea de către Rusia a zonei în care se află centrala nucleară.

O explozie s-a produs pe teritoriul aerodromului militar Shaykovka, anunță guvernatorul regiunii Kaluga din Rusia, Vladislav Shapsha, într-o postare pe canalul său de Telegram. Potrivit acestuia, explozia a avut loc după ce s-a prăbușit o dronă, care, probabil, venea din Ucraina, relatează ediția europeană a publicației ruse Novaia Gazeta.

„Nu a fost rănită nicio persoană. Infrastructura și echipamentele aerodromului nu au fost avariate. Nu există nicio amenințare la adresa procesului de lucru. O echipă de investigație se află la fața locului pentru a stabili cauzele și circumstanțele incidentului”, a scris Shapsha.

Joi, 6 octombrie, guvernatorul regiunii ruse Kursk, Roman Starovoit, a anunțat că în urma unui bombardament asupra satului Tetkino a fost ucis un bărbat de 72 de ani. Potrivit datelor preliminare, bărbatul a murit din cauza unui atac de cord, în timp ce se adăpostea de obuze. Mai multe clădiri și o conductă de gaz au fost avariate în timpul atacului, a mai susținut guvernatorul din Kursk.

Șefa Centrului pentru Libertăți Civile, Oleksandra Matviiciuk, a cărei organizație a primit vineri Premiul Nobel pentru Pace, a cerut înființarea unui tribunal internațional pentru a-i aduce în fața justiției pe președintele rus Vladimir Putin, pe președintele belarus Alexander Lukașenko și pe „alți criminali de război”, informează CNN.

Într-o postare pe Facebook, Matviichuk a scris vineri că este bucuroasă că centrul a primit premiul, alături de grupul rus pentru drepturile omului Memorial și de avocatul belarus încarcerat Ales Bialiațki.

Ea a cerut ca Rusia să fie eliminată din Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru ceea ce a numit „încălcări sistemice ale Cartei ONU”.

„ONU și țările membre ar trebui să rezolve problema «lacunelor de responsabilitate» și să ofere o șansă la dreptate pentru sute de mii de victime ale crimelor de război. Fără aceasta, o pace stabilă în regiunea noastră este imposibilă”, a scris Matviiciuk.

Ea a precizat că cei 20 de ani de experiență în lupta pentru libertățile civile și pentru drepturile omului „arată, fără îndoială, că oamenii obișnuiți au mult mai multă influență decât cred”. „Mobilizarea în masă a oamenilor obișnuiți din diferite țări ale lumii și vocea lor comună pot schimba istoria lumii mai repede decât intervenția ONU”, a adăugat Matviiciuk.

Ministerul rus al Apărării l-a înlocuit pe comandantul Districtului Militar de Est, generalul Aleksandr Şaiko, la câteva zile după ce l-a schimbat şi pe generalul aflat la comanda Districtului Militar de Vest, au anunţat vineri cotidianul RBC şi postul RTVi, scriu agenţiile EFE şi Reuters.

Noul comandant al Districtului Militar de Est este generalul Rustam Muradov, care în iulie fusese numit comandantul grupării de forţe „Vostok” participante la invazia asupra Ucrainei, potrivit Agerpres.

Viceministrul rus al apărării responsabil cu logistica, generalul Dmitri Bulgakov, a fost eliberat din funcţie la sfârşitul lunii septembrie, iar cotidianul RBC a anunţat luni înlocuirea şi a generalului Aleksandr Juravliov, care conducea Districtul Militar de Vest, decizie survenită după înfrângerile severe suferite de armata rusă în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei în urma unei puternice contraofensive lansate de armata ucraineană.

Poliția din regiunea Zaporojie a anunțat vineri un nou bilanț al atacurilor de joi cu drone iraniene kamikaze efectuate de forțele ruse asupra orașului Zaporojie: 12 persoane și-au pierdut viața în urma acestor atacuri.

Alți 12 civili au fost spitalizați în unitățile medicale din oraș, inclusiv doi copii. Polițiștii, salvatorii și serviciile de urgență continuă să intervină în locurile care au fost atacate.

Forțele ruse au lovit joi capitala regională de nouă ori, inclusiv cu drone iraniene Shahed-136, distrugând două clădiri rezidențiale și avariind alte infrastructuri civile, notează The Kyiv Independent.

Teheranul „nu a trimis și nu va trimite niciodată” arme Rusiei pentru a fi folosite în războiul acesteia împotriva Ucrainei, a declarat ministrul iranian de externe Hossein Amirabdollahian, potrivit agenției de presă Tashim, citată de The Kyiv Independent.

„Credem că soluția acestei crize este politică, iar oferirea oricărui sprijin armat celor două părți întârzie șansa de pace”, a declarat Amirabdollahian.

În ultimele săptămâni, trupele ruse au folosit în mod regulat drone Shahed-136 de fabricație iraniană pentru a ataca orașele ucrainene. Pe 26 septembrie, purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a declarat că Iranul ar fi putut vinde „câteva sute” de drone kamikaze Rusiei, ceea ce ajută Kremlinul să economisească bani, deoarece rachetele de înaltă precizie sunt mai scumpe.

Ucraina i-a retras ambasadorului Iranului acreditarea după ce Rusia a folosit drone iraniene Shahed-136 pentru a ataca Odesa de pe mare, pe data de 23 septembrie, când două persoane au fost ucise, iar alte două au fost rănite.

În ultimele 24 de ore, forțele ruse au ucis doi civili și au rănit alți șapte în regiunea Donețk, fără a include în acest bilanț orașele Mariupol și Volnovakha, a anunțat vineri guvernatorul regiunii, Pavlo Kirilenko, potrivit The Kyiv Independent.

Alte șapte persoane ucise de trupele ruse în timpul ocupației au fost găsite în orașul eliberat Sviatohirsk, a precizat Kirilenko.

De asemenea, forțele ruse au bombardat regiunea Harkov, rănind opt persoane, a anunțat guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov.

Totodată, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat că bilanțul persoanelor ucise în Zaporojie, în urma atacurilor ruse de joi, a crescut la 11 persoane, alți 13 civili fiind răniți. Vineri, guvernatorul regiunii, Oleksandr Starukh, a declarat că rușii au lovit din nou Zaporojie, rănind o persoană și avariind mai multe obiective de infrastructură. De data aceasta, rușii au folosit drone iraniene Shahed-136 în atac.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut vineri liderilor europeni, reuniţi la un summit la Praga, să sporească livrările de arme şi muniţii către Ucraina şi să crească în ţările lor investiţiile în sectorul apărării, în pofida creşterii costului vieţii, transmite agenţia germană de știri DPA, preluată de Agerpres.

„Creşteţi livrările de arme şi muniţii pentru a (ne) apăra în faţa presiunii ruseşti!”, a cerut Zelenski, adresându-se prin videoconferință liderilor statelor UE. „Creşteţi producţia de arme şi muniţii în Europa pentru a fi permanent pregătiţi să ne apărăm spaţiul nostru comun!”, a adăugat liderul ucrainean.

El a recunoscut că războiul pornit de Rusia contra Ucrainei şi creşterea costurilor energetice au condus la o „presiune fără precedent asupra nivelului de trai al majorităţii europenilor”, dar a insistat asupra investiţiilor în sectorul apărării. „Ca orice altceva în Europa, securitatea nu este ceva ce poţi obţine renunţând la altceva sau semnând un tratat. Securitatea este o obligaţie”, a argumentat Zelenski.

Pe de altă parte, el le-a mai cerut liderilor europeni să intensifice presiunea asupra sectorului energetic rusesc, după ce UE a adoptat al optulea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. „Trebuie să continuăm să avansăm în această direcţie, aceea a presiunii asupra sectorului energetic rusesc, asupra acestei principale surse de venituri a statului agresor”, a mai spus liderul de la Kiev.

Premierul rus Mihail Mișustin a trimis o scrisoare guvernului suedez în care solicită implicarea autorităților ruse în ancheta privind exploziile care au deteriorat conductele Nord Stream și au dus la scurgeri de gaze în apele teritoriale suedeze și daneze, a anunțat vineri Ministerul de Externe al Suediei, potrivit Reuters.

O investigație suedeză la locul scurgerii din gazoductele Nord Stream 1 și 2, prin care Rusia alimentează Europa, a găsit dovezi ale detonațiilor, iar procurorii suspectează un sabotaj.

Mai multe detalii: Rusia cere să fie parte a anchetei privind scurgerea de gaze din gazoductele Nord Stream

Armata ucraineană a eliberat, „de la începutul războiului pe scară largă”, 2.400 de kilometri pătrați (peste 926 de mile pătrate) de teritoriu în sudul țării, a declarat vineri un înalt oficial ucrainean, potrivit CNN.

Potrivit lui Kirilo Timoșenko, adjunctul șefului cancelariei prezidențiale, aceste câștiguri au fost înregistrate în regiunea Herson și includ:

• 6 așezări care au fost eliberate în districtul Herson, aflat la nord de orașul cu același nume;
• 61 de așezări care au fost recucerite în districtul Beryslav din regiune.

Între timp, evacuarea civililor continuă, pe fondul distrugerii masive a infrastructurii critice în orașe precum Arkhanhelske, Vysokopillia și Osokorivka, toate acestea fiind marcate de săptămâni de lupte grele și de tiruri indirecte, a precizat Timoșenko, adăugând că autoritățile lucrează la deminarea teritoriilor eliberate.

Forțele ucrainene au înregistrat progrese constante în regiunea Herson de la sfârșitul lunii trecute, când au început o ofensivă. În discursul său de joi seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că trupele Kievului au recucerit peste 500 de kilometri pătrați de teritoriu în regiunea sudică Herson începând din 1 octombrie.

Mai multe surse din SUA, Europa și Rusia citate de Washington Post sugerează că tensiunile de la Moscova sunt tot mai mari, pe fondul problemelor de pe front, dar că președintele rus nu este deocamdată în pericol de a pierde puterea.

Un membru al cercului intim al președintelui rus Vladimir Putin și-a exprimat dezacordul direct față de modul în care acesta a gestionat războiul din Ucraina, arată informațiile obținute de serviciile secrete americane.

Noile informații, coroborate cu comentariile critice ale unor oficiali ruși, subliniază diviziunile din cadrul eșalonului superior de la Moscova. Și asta în condițiile în care oficialii ruși au fost mult timp reticenți în a transmite veștile proaste de pe front lui Putin, un autocrat despre care se spune că ar fi mai izolat decât oricând în cei 22 de ani de guvernare.

Mai multe detalii: Putin, contestat chiar în interiorul celui mai restrâns cerc de la Kremlin, după eșecurile din Ucraina, spun serviciile secrete americane

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a anunțat vineri că Rusia a pierdut, de la începutul războiului, 61.680 de soldați în Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

Conform conducerii armatei ucrainene, forțele ruse au mai pierdut:

• 2.466 de tancuri
• 5.093 de vehicule blindate de luptă
• 3.862 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 1.455 de sisteme de artilerie
• 344 de sisteme de rachete cu lansatoare multiple
• 177 de sisteme de apărare antiaeriană
• 266 de avioane
• 233 de elicoptere
• 1.067 de drone
• 15 ambarcațiuni.

Districtul Nikopol „a tremurat toată noaptea” sub bombardamentele forțelor ruse, a afirmat Valentyn Reznichenko, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

„Aproape 40 de obuze rusești au lovit Nikopolul”, scrie acesta, în postare. „În oraș au fost avariate mai multe clădiri înalte, peste 10 case, o întreprindere de infrastructură de transport, conducte de gaz și rețele electrice”, a precizat guvernatorul regional.

Nu au fost raportate persoane rănite în urma bombardamentelor, a precizat Reznichenko.

Districtul Nikopol se află în regiunea Dnipropetrovsk. Acesta este situat peste râu de centrala nucleară Zaporojie, ocupată de ruși, și a fost frecvent atacat de forțele ruse de pe malul opus al râului Nipru, acolo unde se află situl nuclear.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a referit la impunerea de sancţiuni Rusiei când a sugerat că sunt necesare lovituri preventive împotriva acesteia pentru a împiedica orice utilizare a armelor nucleare, susține purtătorul său de cuvânt, Serhii Nikiforov, subliniind că unele publicații au citat în mod eronat afirmaţiile făcute de liderul de la Kiev, relatează Agerpres citând Reuters şi Ukrinform.

Reacția președinției ucrainene vine după ce ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că afirmaţiile făcute joi de Zelenski, în timpul discursului de la Lowy Institute, un think tank australian, confirmă necesitatea „operaţiunii militare speciale” din Ucraina.

„Colegi, aţi mers puţin prea departe cu isteria nucleară şi acum auziţi atacuri nucleare chiar şi acolo unde nu sunt. Preşedintele a vorbit despre perioada de până la 24 februarie (data la care a început invazia rusă în Ucraina, n.r.). Atunci era nevoie să fie aplicate măsuri preventive pentru a împiedica Rusia să înceapă războiul. Permiteţi-mi să vă reamintesc că singurele măsuri despre care era vorba atunci erau sancţiunile preventive”, a explicat Nikiforov, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, aluzii la utilizarea armelor nucleare „şi-a permis să facă doar statul terorist Rusia”. „Niciodată nu veţi auzi astfel de apeluri din partea Ucrainei”, a insistat Nikiforov.

Întrebată care este calea de rezolvare a războiului declanșat de Vladimir Putin, premierul Finlandei Sanna Marin a spus: „Soluția pentru depășirea conflictului este ca Rusia să plece din Ucraina. Aceasta este calea de încheiere a conflictului”.

Finnish prime minister Sanna Marin was asked about a potential off-ramp for Russia to end the war in Ukraine. Her reply: pic.twitter.com/VblWxkMuFc

— Rikhard Husu (@RikhardHusu) October 7, 2022

Vladimir Putin a încetat să se mai consulte cu miniștrii și nu îi informează cu privire la planurile sale, relatează agenția de presă rusă Meduza, citând surse anonime apropiate Kremlinului și guvernului, informează The Kyiv Independent.

Putin ia el însuși toate deciziile critice după o scurtă discuție cu conducerea serviciilor speciale și a agențiilor de aplicare a legii, relatează Meduza.

„(Putin) îi sperie pe toți de moarte. Dar este o frică fără respect. De câțiva ani încoace nu mai există respect (pentru el)”, a declarat pentru Meduza o sursă anonimă apropiată guvernului rus.

Potrivit serviciilor de informații americane, Putin a fost confruntat direct de un membru al cercului său intim în legătură cu modul în care Rusia a gestionat războiul împotriva Ucrainei, a relatat The Washington Post pe 7 octombrie.
„Această critică marchează cel mai clar indiciu de până acum al tulburărilor din cadrul conducerii Rusiei cu privire la administrarea unui război care a mers dezastruos de prost pentru Moscova”, a scris presa americană.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a discutat la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin despre îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale şi a repetat disponibilitatea Ankarei de a lua parte la rezolvarea paşnică a războiului din Ucraina, a anunţat vineri biroul lui Erdogan, citat de Reuters, informează Agerpres.

Ultimele evoluţii din Ucraina, pe care Rusia a invadat-o la începutul acestui an, au fost de asemenea discutate în timpul apelului, potrivit Direcţiei de Comunicaţii a Turciei.

Turcia, membru al NATO, are relaţii strânse atât cu Ucraina, cât şi cu Rusia şi a căutat să echilibreze legăturile în timpul războiului, respingând sancţiunile occidentale asupra Moscovei, dar criticând invazia rusă şi livrând Kievului drone înarmate.

Alături de Naţiunile Unite, Turcia a intermediat acordul din iulie pentru deblocarea exporturilor de cereale din Ucraina din porturile ei de la Marea Neagră, în ceea ce rămâne singurul progres diplomatic semnificativ în conflictul care durează deja de şapte luni.

Atacurile de joi asupra oraşului Zaporojie s-au soldat cu cel puţin 11 morţi şi peste 15 persoane date dispărute, potrivit ultimului bilanţ al Serviciului de stat de urgenţă al Ucrainei, informează Agerpres, care preia EFE şi Ukrinform.

Echipele de salvare au scos vineri de sub dărâmături cadavrele a opt persoane, pe lângă cele trei care au fost recuperate joi.

Operaţiunile de căutare şi salvare au fost desfăşurate şi în cursul nopţii şi continuă şi în prezent, mai multe persoane fiind recuperate în viaţă.

„Ştim despre 11 morţi pentru moment. Încă cel puţin 15 persoane sunt considerate dispărute. Transmit sincere condoleanţe familiilor şi prietenilor victimelor”, a declarat secretarul Consiliului municipal Andrii Kurtev pe contul său Telegram.

Atacurile cu rachete asupra oraşului Zaporojie de joi au lovit două clădiri dintr-o zonă rezidenţială.

Oraşul Zaporojie a fost ţinta a trei atacuri puternice din partea forţelor ruse în ultimele 24 de ore: vineri dimineaţă a fost vizat de „drone kamikaze” de fabricaţie iraniană, iar joi – în două rânduri – cu rachete sol-aer S-300.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a reacţionat vineri după remarcile preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care a sugerat că NATO ar trebui să lanseze lovituri preventive asupra Rusiei, afirmând că sunt „ridicole” încercările diverşilor secretari ai lui Zelenski de a susţine că preşedintele ucrainean avea altceva în minte, informează agenţia Reuters, preluată de Agerpres.

„Ieri, Zelenski le-a cerut stăpânilor săi occidentali să lanseze o lovitură nucleară preventivă împotriva Rusiei. Astfel, acest responsabil a prezentat, de fapt, lumii întregi încă o dovadă a ameninţărilor care vin de la regimul de la Kiev şi pentru neutralizarea căruia a fost lansată o operaţiune militară specială”, a declarat Lavrov, citat de agenţia oficială de presă rusă TASS.

Lavrov a numit „ridicole” încercările diverşilor secretari ai lui Zelenski de a susţine că preşedintele ucrainean avea altceva în minte. „Ne amintim cu toţii cum el încă din ianuarie a anunţat dorinţa Ucrainei de a deţine arme nucleare. Prin urmare, acest gând a rămas adânc în mintea lui”, a adăugat ministrul rus de externe, vorbind prin legătură video la o reuniune a Comisiei Rusia Unită în cadrul forumului internaţional interpartit „Politica de mediu şi dezvoltare durabilă”.

Mai multe informaţii:  Serghei Lavrov, după ce Zelenski a sugerat ca NATO să atace Rusia: Remarcile confirmă necesitatea „operaţiunii speciale”

Cartierul general al forțelor armate ale autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD) a afirmat că a capturat trei așezări de la forțele ucrainene din Donețk.

Începând cu 7 octombrie, pe teritoriul Republicii Populare Donețk, un grup de trupe ale RPD și ale Republicii Populare Luhansk (RPL) , cu sprijinul de foc al forțelor armate ale Federației Ruse, a eliberat Odradivka, Vesela Dolyna și Zaitseve, a relatat agenția de știri RIA Novosti care citează o sursă oficială.

Cele trei așezări se află în apropiere de Bakhmut. Afirmațiile nu au fost verificate în mod independent.

RPD și RPL sunt recunoscute ca autorități legitime doar de trei state membre ale ONU: Rusia, Siria și Coreea de Nord. Donețk este una dintre regiunile din Ucraina ocupată pe care Rusia a pretins că le anexează, deși nu deține controlul deplin asupra teritoriului.

Începând cu 24 februarie, forțele armate ucrainene au capturat cel puțin 440 de tancuri de luptă principale rusești și 650 de alte vehicule blindate, care reprezintă „mai mult de jumătate din flota de tancuri a Ucrainei aflate în prezent pe teren, a raportat Ministerul britanic al Apărării la 7 octombrie.

Rusia a devenit, fără să vrea, cel mai mare furnizor de arme grele pentru armata ucraineană, chiar dacă acestea nu sunt la fel de avansate și precise precum cele trimise Kievului de aliații occidentali, scrie Wall Street Journal.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 7 October 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/zxsxakKNtO

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/pwIRUanlAg

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) October 7, 2022

Forţele militare ruse au atacat vineri oraşul Zaporojie – centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei – utilizând, pentru prima oară, drone iraniene, conform şefului administraţiei militare regionale Oleksandr Staruh, citat de agenţiile de presă EFE şi Ukrinform, informează Agerpres.

Staruh a spus pe canalul său Telegram că „astăzi, ocupanţii au utilizat pentru prima oară drone” împotriva oraşului Zaporojie, controlat de Kiev, şi că aparate de fabricaţie iraniană de tip Shahed-136, cunoscute şi ca „drone kamikaze”, au fost utilizate anterior în alte părţi ale Ucrainei.

Potrivit acestuia, obiective de infrastructură au fost distruse în două cartiere din Zaporojie, iar potrivit informaţiilor preliminare o persoană a fost rănită în urma atacurilor.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat joi seara, în discursul său zilnic către popor, utilizarea dronelor iraniene în recentele bombardamente ruseşti împotriva infrastructurii civile în Ucraina şi a promis că, indiferent dacă Iranul neagă prezenţa acestor aparate, armata ucraineană va găsi o cale „ca niciunul să nu mai rămână”.

„Din nu ştiu ce motiv, Iranul susţine că nu există drone de fabricaţie iraniană în Ucraina. Oamenii le văd pe cer. Le doborâm. Dar ni se spune că nu ar exista drone iraniene în Ucraina. Ei bine, vom găsi metode de a ne asigura să nu mai rămână niciuna”, a declarat Zelenski.

Forţele ruse au atacat în noaptea de marţi spre miercuri oraşul Belaia Ţerkovi (Bila Ţirkva), la aproximativ 80 de kilometri sud de capitala ucraineană, cu astfel de „drone kamikaze” de fabricaţie iraniană, rănind cel puţin o persoană.

În ultima sa actualizare, Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) afirmă că utilizarea de către Rusia a dronelor de fabricaţie iraniană nu generează efecte, aşa cum se întâmplă în cazul utilizării de către Ucraina a sistemelor HIMARS furnizate de SUA, şi este puţin probabil să influenţeze în mod semnificativ cursul războiului.

Forţele ruse au utilizat până în prezent în total 86 de drone Shahed-136 iraniene împotriva Ucrainei, dintre care 60% au fost distruse de către forţele ucrainene, potrivit şefului adjunct al Departamentului operativ principal de pe lângă Statului Major General al Ucrainei, generalul de brigadă Oleksii Hromov.

Cel puțin cinci persoane au fost ucise și tot atâtea au fost rănite după ce forțele ucrainene au lovit un autobuz în timp ce bombardau un pod de importanță strategică în partea controlată de Rusia din regiunea Herson din sudul Ucrainei, a anunțat agenția de știri rusă Tass, potrivit The Guardian.

Autoritățile instalate de Rusia în regiune au declarat că atacul a avut loc în timp ce autobuzul conducea civili pe podul din apropierea satului Darivka. Afirmațiile privind atacul nu au fost verificate în mod independent.

Reuters relatează că înregistrări video postate de către Zvezda, agenția de știri a forțelor armate ruse, au arătat resturile arse a ceea ce părea a fi șasiul unui autobuz și o dubă grav avariată în spatele acestuia, cu fum care ieșea din compartimentul din față.

„Echipajele de ambulanță au sosit imediat la fața locului și au oferit tratament medical de urgență victimelor”, a precizat un canal Telegram administrat de autoritățile sanitare instalate în Rusia.

Podul Daryivskiy, care se întinde pe aproape 100 de metri, este unul dintre singurele treceri controlate de Rusia peste râul Inhuleț, un afluent al vastului Dnipro.

Podul este important din punct de vedere strategic, deoarece unește două zone ale regiunii ocupate de Rusia și se află la doar 20 km nord-est de orașul Herson.

Statele Unite ale Americii sunt „pregătite” să caute o soluţie diplomatică cu Rusia la conflictul din Ucraina, a declarat joi secretarul de stat american Antony Blinken, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

„Atunci când Rusia va arăta în mod serios că este dispusă să urmeze calea dialogului, noi vom fi pregătiţi. Vom fi acolo”, a afirmat Blinken într-o conferinţă de presă la Lima, capitala Peru, unde efectuează o vizită oficială.

Cu toate acestea, şeful Departamentului de Stat a declarat că, „din păcate, în acest moment totul arată spre direcţia opusă”, menţionând aici mobilizarea rezerviştilor, tentativa de anexare a teritoriilor ucrainene şi ameninţările nucleare ale preşedintelui rus Vladimir Putin.

„Adevărul este că Rusia şi preşedintele Putin nu au arătat absolut niciun interes pentru diplomaţie”, a constatat el.

Pe de altă parte, atât SUA, cât şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au declarat nu o dată că războiul „poate fi rezolvat doar prin diplomaţie”.

Ucraina garantează ”viaţa şi siguranţa” soldaţilor ruşi care se vor preda, a declarat vineri ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, în timp ce forţele de la Kiev avansează în sudul şi estul ţării, relatează AFP, conform News.ro.

”Garantăm viaţa, siguranţa şi dreptatea tuturor celor care vor renunţa imediat la luptă”, a declarat ministrul ucrainean al Apărării Oleksii Reznikov într-un mesaj video către armata rusă.

”Încă puteţi salva Rusia de la tragedie şi armata rusă de la umilire”, a subliniat el.

Președintele american Joe Biden a declarat, joi, la New York, că amenințarea președintelui rus Vladimir Putin de a folosi arme nucleare pun lumea în pericol de Armaghedon pentru prima dată de la criza rachetelor din Cuba, în plină desfăşurare a Războiului Rece, adăugând că Washingtonul „încearcă să înțeleagă” rampa de ieșire a lui Putin, informează Reuters.

„Pentru prima dată de la criza rachetelor din Cuba, avem o amenințare directă cu utilizarea armelor nucleare, dacă, de fapt, lucrurile continuă pe calea pe care au luat-o”, a declarat Biden în fața donatorilor democrați din New York, la casa omului de afaceri James Murdoch.

El a mai spus că „nu ne-am mai confruntat cu perspectiva Armaghedonului de la Kennedy și criza rachetelor cubaneze”. Potrivit lui Biden, Putin „nu glumește când vorbește despre potențiala utilizare a armelor nucleare tactice sau a armelor biologice sau chimice, deoarece armata sa este, s-ar putea spune, semnificativ ineficientă”. „Nu cred că există capacitatea de a (folosi) cu ușurință o armă nucleară tactică și de a nu ajunge la Armaghedon”, a spus Biden.

Mai multe informaţii: Joe Biden, despre ameninţările lui Putin cu arme nucleare: „Nu ne-am mai confruntat cu perspectiva Armaghedonului de la criza rachetelor cubaneze”

Oleh Siniehubov, guvernatorul din Harkov, a anunţat pe Telegram că în ultimele 24 de ore, opt persoane au fost spitalizate în regiune ca urmare a bombardamentelor rusești.

De asemenea, el a spus că o femeie de 47 de ani a fost rănită după ce a călcat pe o mină în regiunea Izium. Acesta a avertizat din nou locuitorii cu privire la riscuri: „câmpurile de mine lăsate de inamic sunt uriașe”.

În regiunea nord-estică Harkov, unde forțele ucrainene au recâștigat o mare parte din teren în septembrie, au fost găsite cadavrele a 534 de civili, inclusiv 19 copii, după plecarea trupelor rusești, a declarat Serhiy Bolvinov de la Poliția Națională din Harkov, în cadrul unui briefing de joi, relatează The Guardian.

Potrivit sursei citate, 447 de cadavre au fost găsite în Izium.

Oficialul a mai spus că anchetatorii au găsit dovezi că 22 de locuri au fost „camere de tortură”.

Șeful agenției de supraveghere nucleară din cadrul ONU a declarat joi că anexarea celor patru regiuni ucrainene de către Rusia nu este acceptată de dreptul internațional – iar acesta este cadrul legal care ghidează organizația pe care o conduce, relatează CNN.

Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe de presă susținute joi la Kiev.

„Suntem o organizație internațională. Ne ghidăm după dreptul internațional. Și, după cum știți cu toții foarte bine, anexările teritoriale nu sunt acceptate de dreptul internațional, de Carta ONU, de alte instrumente. Deci, acest lucru este foarte clar”, a declarat presei Grossi, întrebat dacă va aborda chestiunea centralei nucleare de la Zaporojie în timpul vizitei pe care o va efectua la Moscova, în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care instalația a trecut sub controlul statului rus.

„Dar există consecințe practice, iar eu mă ocup și de asta”, a adăugat el.

În timpul conferinței de presă, șeful AIEA a subliniat, de asemenea, situația dificilă în care se află angajații centralei, despre care a spus că „lucrează în condiții aproape insuportabile”. Grossi a precizat că incertitudinea cu privire la cine deține centrala nu a făcut decât să exacerbeze stresul cu care se confruntă muncitorii.

El a mai spus că AIEA intenționează să crească numărul de membri ai personalului său care se află la centrala din Zaporojie, de la doi la patru, probabil prin rotații de trei-patru săptămâni.

Forțele ucrainene au doborât 24 din cele 46 de drone kamikaze Shahed-136, de producție iraniană, pe care Rusia le-a trimis în Ucraina începând din 29 septembrie și până în prezent, a anunțat joi guvernul ucrainean, potrivit The Kyiv Independent.

Numai joi, 6 octombrie, apărarea antiaeriană a doborât zece drone iraniene, inclusiv pe cele șase trimise asupra regiunii Mikolaiv, a transmis Ministerul ucrainean al Apărării.

La șapte luni de la începerea războiului din Ucraina, într-un moment în care forțele Kievului desfășoară o contraofensivă în sudul și estul țării care își propune eliberarea regiunilor Donețk și Herson, președintele Volodimir Zelenski le-a cerut din nou arme liderilor europeni, pentru a împiedica „tancurile ruse să avanseze spre Varşovia sau Praga”, relatează Agerpres citând AFP.

„Agresorul trebuie să fie pedepsit”, le-a transmis Volodimir Zelenski, prin videoconferință, celor 44 de lideri europeni prezenţi la Praga pentru prima reuniune a Comunităţii Politice Europene (CPE), un proiect puternic susținut de președintele francez Emmanuel Macron.

Mai multe detalii: Apelul lui Zelenski către liderii europeni, pentru ca tancurile rusești să nu ajungă la Varșovia sau Praga: „Războiul trebuie să fie câştigat acum”

Rusia l-a convocat joi pe ambasadorul francez, Pierre Lévy, la Ministerul de Externe de la Moscova pentru a protesta împotriva livrărilor de arme către Ucraina, scrie Agerpres citând AFP.

„Partea rusă a subliniat pericolele pe care le reprezintă livrările de arme şi material către regimul de la Kiev, precum şi intensificarea programelor de antrenament pentru pregătirea militarilor ucraineni”, a indicat diplomaţia rusă, într-un comunicat de presă.

„Aceasta linie contrazice declaraţiile de la Paris ale oficialilor care afirmă că doresc o reglementare paşnică în Ucraina”, a adăugat sursa citată, precizând că ambasadorul Franţei a discutat cu Aleksandr Gruşko, adjunctul ministrului rus de externe.

De la începutul ofensivei ruse în Ucraina, Parisul a livrat către Kiev echipament militar, inclusiv 18 tunuri Caesar cu rază lungă de acţiune, deosebit de performante pentru a lovi liniile de aprovizionare din spatele frontului. Franţa intenţionează să furnizeze Kievului şase până la 12 exemplare suplimentare din acest tun, luate dintr-o comandă destinată Danemarcei. Parisul ia în calcul şi posibilitatea livrării a 20 de vehicule blindate Bastion către Kiev.

Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat că centrala nucleară Zaporizhzhia este o instalație ucraineană, iar eventualele modificări „ar fi o problemă complexă” pe care va trebui să o discute în timpul vizitei sale pe care urmează să o efectueze la Moscova, informează CNN.

Întrebat joi dacă AIEA va boicota procesul prin care personalul centralei de la Zaporojie ar putea deveni angajați ai companiei Rosatom din Rusia, Grossi a răspuns: „Nu pot nici să boicotez, nici să fiu de acord. Trebuie să fac ceea ce trebuie, iar ceea ce trebuie în acest caz este în primul rând să mă uit la securitatea, siguranța și bunăstarea personalului”.

Grossi a adăugat că „în ceea ce privește modificările contractuale care ar putea apărea ca urmare a anunțurilor, acesta este un lucru pe care va trebui să îl discut în Rusia în următoarele câteva zile”.

„Nu există prea multă claritate cu privire la amploarea acestor modificări propuse, așa că va trebui să am mai multă claritate”, a spus Grossi. „Pentru noi, este evident că, din moment ce este o instalație ucraineană, proprietatea centralei aparține Energoatom. Orice schimbare ar fi o chestiune complexă”, a adăugat șeful AIEA.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat miercuri un decret prin care centrala nucleară Zaporojie din Ucraina trece sub controlul statului rus. Dar chiar în momentul în care Putin semna decretul, operatorul ucrainean de stat din domeniul energiei nucleare, Energoatom, a anunțat că președintele său va prelua atribuțiile de director general al centralei.

Polițiștii ucraineni au descoperit cadavrele a doi bărbați care prezentau urme de tortură în orașul eliberat Kupiansk-Vuzlovyi din regiunea Harkov, informează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda, care citează Procuratura Generală a Ucrainei.

Cele două cadavre de sex masculin au fost găsite cu mâinile legate. Potrivit forțelor de ordine, unul dintre cadavre prezintă vânătăi pe gât și pe piept, în timp ce celălalt are o rană de glonț în piept și în zona inghinală.

Miercuri, cadavrele altor doi civili, bărbați cu vârste cuprinse între 30 și 35 de ani, au fost găsite în satul eliberat Novoplatonivka din regiunea Harkov.

Cu o zi înainte, poliția a găsit, de asemenea, o cameră de tortură în satul Pisky-Radkivski, din Harkov, unde trupele ruse torturau localnici, veterani de război și soldați într-un subsol.

Forțele ruse au aruncat în aer un baraj din regiunea Donețk și au inundat orașul Raigorodok, care avea o populație de 3.900 de persoane înainte de război, a anunțat joi Statul Major General al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Armata ucraineană a mai anunțat că trupele ruse au distrus în masă documente și arhive în orașul ocupat Kadiivka, din regiunea Luhansk, în special cele care aveau legătură cu ocupația rusă.

De asemenea, rușii au minat principalele facilități de infrastructură, clădiri și teritorii din Svatove, un alt oraș din Luhansk, potrivit armatei ucrainene.

Preşedintele american Joe Biden a dat joi de înțeles că nu exclude o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin, în cadrul summitului G20, care urmează să aibă loc în luna noiembrie la Bali, în Indonezia, informează AFP, preluată de Agerpres.

„Asta rămâne de văzut”, le-a spus reporterilor liderul de la Casa Albă, întrebat despre posibilitatea de a discuta direct cu preşedintele rus în timpul summitului. Casa Albă anunțase anterior că o astfel de întâlnire nu este imposibilă.

Mai multe detalii: Joe Biden nu exclude o întâlnire cu Vladimir Putin. Unde ar putea avea loc întrevederea celor doi lideri

Urmărește-ne pe Google News