LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 232 | Depozit de muniții din Belgorod, aruncat în aer de armata ucraineană

Directorul general al agenției de supraveghere nucleară a ONU, Rafael Grossi, a transmis joi, pe rețelele de socializare, în urma unei întâlniri cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba la Kiev, că „facem progrese” în direcția stabilirii unei zone de protecție în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, transmite CNN.

Grossi le-a spus apoi reporterilor de la Kiev că „lucrarea continuă și cred că facem progrese bune”.

Totuși, el a adăugat că „situația continuă să fie extrem de fragilă și de precară”.

Autoritățile ruse au declarat joi că peste 400 de luptători ai Regimentului Azov ucrainean au fost duși în diferite centre de detenție preventivă din Rusia, transmite CNN.

„În perioada de la sfârșitul lunii septembrie până în prezent, 402 naționaliști ai batalionului Azov au fost duși pe teritoriul Rusiei și plasați în instituții specializate din teritoriile regiunilor Volgograd, Rostov, Belgorod și Voronezh”, a spus Comisia de anchetă rusă.

Regimentul Azov, care face parte din Garda Națională a Ucrainei, este clasificat drept organizație teroristă în Rusia. Luptătorii săi au avut un rol important în apărarea combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol.

Rostov, o regiune rusă învecinată cu Ucraina, a transmis că se pregătește să primească refugiați din partea controlată de ruși a provinciei Herson a Ucrainei, după ce liderul ei numit de Rusia a cerut joi rezidenților să se evacueze, potrivit Reuters.

Agenția de presă rusă TASS l-a citat pe guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev, spunând că primii civili evacuați din Herson vor ajunge acolo vineri.

”Regiunea Rostov îi va accepta și îi va găzdui pe toți cei care vor să vină la noi din regiunea Herson”, a spus el.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi în faţa parlamentarilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) să fie judecat „fiecare agresor şi măcelar”, reiterându-şi dorinţa instituirii unui tribunal internaţional împotriva Moscovei, şi a cerut Franţei şi Italiei mijloace de apărare antiaeriană, relatează AFP.

„Trebuie ca Rusia să fie recunoscută ca stat agresor şi fiecare asasin şi măcelar trebuie adus în faţa justiţiei pentru crime comise în timpul acestui război”, a transmis Zelenski.

„Trebuie create mecanismele juridice indispensabile pentru a face asta. Aveţi un rol deosebit pentru a crea un tribunal special care să aducă Rusia în faţa justiţiei şi să aplice principiile dreptului internaţional”, a mai spus preşedintele ucrainean.

Comandantul Forțelor Unite ale Forțelor Armate Ucrainene, Serhiy Naev, a declarat, joi, că Ucraina monitorizează constant ceea ce se întâmplă în Belarus și este pregătită pentru o posibilă nouă ofensivă de pe acest teritoriu.

„Acumularea de forțe și mijloace relevante ale Rusiei împreună cu forțele armate ale Republicii Belarus va crea amenințarea unui atac repetat în zona operațională de nord, în special asupra orașului Kiev. Dar nivelul acestor amenințări militare este măsurat în mod constant de către partenerii noștri, iar informațiile ne sunt furnizate în timp util”, a precizat Serhiy Naev.

„Ca soldați profesioniști, reacționăm la creșterea nivelului acestei amenințări militare în același mod, adică luăm măsuri pentru a ne asigura că trupele noastre sunt în număr adecvat, cu armele necesare, echipamentul militar și un potențial ridicat de luptă. În prezent suntem pregătiți pentru un atac dinspre Republica Belarus”, a spus Serhiy Naev.

În seara zilei de 13 octombrie, mai multe explozii s-au auzit în orașul rus Belgorod, guvernatorul regiunii Belgorod, Viacheslav Gladkov, precizând că un depozit din muniții a fost aruncat în aer.

„Într-un sat din regiunea Belgorod, în urma bombardamentului Forțelor Armate ale Ucrainei, un depozit de muniții a fost aruncat în aer. A explodat. Potrivit datelor preliminare, nu există victime sau răniți. Locuitorii vor fi acum evacuați la o distanță sigură”, a precizat Viacheslav Gladkov.

Anterior, oficialii ruși au raportat despre un incendiu pe teritoriul unei fabrici de zahăr din satul Oktyabrske.

Comandamentul Forțelor Aeriene ucrainene a transmis, într-un mesaj pe Facebook, că în cursul zilei de joi au fost distrus cinci rachete de croazieră rusești Kalibr.

„La 13 octombrie, forțele de ocupație ruse au atacat infrastructura critică din regiunea de vest cu rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră. Patru rachete de croazieră au fost distruse de forțele și mijloacele de apărare aeriană ale Comandamentului Aerian Zahid”, se arată în mesaj.

Cea de-a cincea rachetă de croazieră Kalibr a fost distrusă în sudul Ucrainei de unitatea de apărare aeriană a Comandamentului Aerian de Sud.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat joi că Ucraina va primi sisteme antidrone de la NATO pentru a se proteja împotriva atacurilor rusești asupra infrastructurii civile.

Jens Stoltenberg a precizat că Ucraina va primi combustibil, îmbrăcăminte de iarnă și medicamente în cadrul pachetului cuprinzător de ajutor al NATO.

„Ca parte a acestui pachet, NATO va furniza cu promptitudine Ucrainei sisteme anti-drone cu sute de dispozitive de bruiaj de drone care pot ajuta la neutralizarea eficacității dronelor rusești și iraniene și la protejarea populației și infrastructurii ucrainene”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras, joi, atenția că dacă Federația Rusă va folosi arme nucleare în Ucraina, consecințele vor fi severe.

„Vor fi consecințe severe dacă Rusia folosește arme nucleare în Ucraina. Nu voi intra în detalii exacte despre cum vom răspunde, dar un atac nuclear va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost trecută”, a spus Jens Stoltenberg, fără a preciza însă care ar fi răspunsul alianței.

„Descurajarea nucleară a NATO este eficientă. Sarcina noastră este de a preveni utilizarea armelor nucleare, de a preveni războiul, iar acest lucru a fost adus la cunoștiința Moscovei. NATO nu este parte la conflict, dar sprijină Ucraina și o va face atâta timp cât va fi necesar”, a precizat Jens Stoltenberg.

Mai multe detalii: Șeful NATO avertizează că vor fi consecințe severe, dacă Rusia folosește arme nucleare. „Ar schimba complet natura conflictului”

În ultimele două zile, două avioane ucrainene s-au prăbușit pe teritoriul regiunii Poltava, a declarat, joi, șeful administrației militare regionale Poltava, Dmitro Lunin.

„Marți și miercuri au avut loc dezastre, avioanele noastre au căzut în comunitatea Șisatski. Nu pot dezvălui mai multe informații, conducerea militară a Ministerului Apărării comentează astfel de evenimente. Așteptăm informații de la ei”, a precizat Dmitro Lunin.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Yuriy Ignat, a confirmat pierderile, precizând că în ceea ce privește avionul doborât miercuri, un SU-24, un membru al echipajului a murit.

„Avionul a susținut operațiuni ofensive în direcția estică, unde a lovit inamicul. După finalizarea misiunii de luptă, a fost lovit de o rachetă. Echipajul a decis să se întoarcă pe aerodromul de bază, nu a ajuns, a suferit un accident pe teritoriul regiunii Poltava. Doi piloți s-au catapultat, dar unul dintre ei a murit”, a transmis Yuriy Ignat.

Uniunea Europeană dorește să caute o soluție diplomatică la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar va răspunde ferm oricăror încercări ale Rusiei de a escalada în continuare conflictul și va crește ajutorul militar direct acordat forțelor armate ale Ucrainei la peste 3 miliarde de euro, a anunțat joi, Josep Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe

„Voi informa țările membre NATO că intenționăm să aprobăm, sperăm că luni viitoare la Luxemburg, o nouă tranșă din sprijinul nostru militar pentru Forțele Armate ucrainene. Această sumă va ajunge la peste 3 miliarde de euro datorită resurselor Fondului European pentru Pace. De asemenea, îi voi informa despre înființarea unei misiuni de pregătire militară pentru a sprijini armata ucraineană”, a spus Josep Borrell.

Şeful Biroului Preşedinţiei, Andriy Yermak a anunţat, joi, pe Telegram, că a avut loc un nou schimb de prizonieri, în urma căruia au fost repatriați în Ucraina 20 de militari.

„Un alt schimb de prizonieri, un alt moment de bucurie și conștientizarea că astăzi va fi una dintre cele mai bune zile din viață pentru multe familii. Am reușit să eliberăm 20 de persoane din captivitate”, a spus Andriy Yermak.

Potrivit oficialului ucrainean, au fost eliberați 14 soldați ai Forțelor Armate ale Ucrainei, patru reprezentanți ai gărzii naționale și un marinar militar. Toți cei eliberați sunt supuși unui control medical amănunțit.

La rândul său, ministerul rus al apărării a precizat, într-un comunicat, că în urma schimbului de prizonieri, 20 de soldați ruși au fost eliberați din captivitate.

„Ca urmare a procesului de negocieri privind schimbul de prizonieri, astăzi (n.r. – joi) douăzeci de militari ruși au fost repatriați de pe teritoriul Ucrainei controlat de regimul de la Kiev”, a notat ministerul rus al apărării.

„Toți militarii eliberați beneficiază de asistența psihologică și medicală”, se mai arată în comunicat.

Rezoluția a fost adoptată în unanimitate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). 99 de parlamentari prezenți în sală au votat-o, iar unul s-a abținut, informează Ukrinform.

În sesiunea de toamnă a APCE, care se desfășoară la Strasbourg, a fost prezentat joi un document intitulat „Noua escaladare a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei”.

Se precizează că „această agresiune trebuie condamnată fără echivoc ca o crimă în sine, ca o încălcare a dreptului internațional și ca o amenințare majoră la adresa păcii și securității internaționale”.

A fost adus un amendament la rezoluția care propune „declararea Federației Ruse ca regim terorist”. La vot, 79 de deputați au susținut-o, doi au fost împotrivă și unul s-a abținut.

Mai multe detalii: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluție prin care numește „terorist” regimul din Federația Rusă

Guvernatorul interimar rus al regiunii Herson, Vladimir Saldo, a făcut apel la conducerea Federației Ruse cu o solicitare de a ajuta la evacuarea rezidenților din regiune, care se tem pentru viața lor din cauza „răzbunării” Forțelor Armate ale Ucrainei.

„Le-am sugerat tuturor locuitorilor regiunii Herson, dacă există o astfel de dorință, să se protejeze de consecințele atacurilor cu rachete și să plece în alte regiuni. În primul rând, în Crimeea, regiunea Rostov, regiunea, Krasnodar sau regiunea Stavropol – vecinii noștri. Scoate-ți copiii și salvează-te”, a transmis Vladimir Saldo pe Telegram.

Potrivit oficialului rus instalat de Moscova, după anexarea regiunii la Rusia, orașele Herson, Novaia Kakhovka, Naked Pristan și Cernobaevka din regiunea Herson sunt supuse zilnic loviturilor cu rachete. 

„Aceste lovituri cu rachete provoacă pagube grave, în primul rând locuitorilor. Țintele pe care le-au lovit rachetele sunt hoteluri, clădiri rezidențiale, piețe, unde sunt mulți civili”, a precizat Vladimir Saldo.

Din acest motiv, conducerea administrației Herson a decis să solicite posibilitatea ca familiile Herson să călătorească în alte regiuni ale Federației Ruse „pentru recreere și studiu”. „În primul rând – pentru locuitorii de pe malul drept”, a spus Vladimir Saldo.

„În urma apelului şefului regiunii Herson a Federaţiei Ruse, Vladimir Saldo, guvernul a decis să organizeze asistenţă pentru evacuarea locuitorilor din regiune în alte regiuni ale ţării”, a declarat vicepremierul rus Marat Khousnullin. 

Un bărbat în vârstă de 31 de ani și o femeie de 80 de ani au fost găsiți decedați printre ruinele unei clădiri de locuințe din Mikolaiv care a fost bombardată de forțele ruse, a anunțat primarul orașului din sudul Ucrainei, citat de CNN.

„Până acum, salvatorii au scos cadavrele a doi rezidenți”, a anunțat Oleksandr Senkevych pe canalul său de Telegram.

Operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare. Potrivit Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei, încă cinci persoane se află sub dărâmături.

Anterior, joi, oficialii locali au raportat că șapte persoane au fost date dispărute după atac.

Vladimir Putin a sugerat joi, în cadrul discuțiilor cu Recep Tayyip Erdogan că Turcia ar putea fi folosită ca un hub pentru livrările de gaz rusesc în Europa, relatează BBC și The Guardian.

”În cadrul lucrărilor la acest hub, pe care l-am putea crea împreună, ar fi și o platformă nu numai pentru aprovizionare, ci și pentru determinarea prețului, pentru că aceasta este o problemă foarte importantă – problema prețurilor. Astăzi, aceste prețuri au crescut vertiginos; am putea reglementa cu ușurință la un nivel normal de piață, fără nicio conotație politică”, a declarat Vladimir Putin în cadrul întâlnirii din capitala Kazahstanului.

Putin a sugerat pentru prima dată miercuri că Rusia ar putea crea un important hub de gaze în Turcia prin redirecționarea livrărilor destinate conductelor submarine avariate Nord Stream, relatează Reuters.

Autoritățile suedeze și daneze investighează exploziile ca acte de sabotaj, dar nu au spus încă cine cred că este responsabil.

Invazia Ucrainei lansată de președintele Rusiei este „o cruciadă împotriva a ceea ce Putin numește Occidentul colectiv”, a declarat joi cancelarul german Olaf Scholz, citat de CNN.

„Tot timpul, Vladimir Putin și apropiații săi au spus un lucru foarte clar: acest război nu este doar despre Ucraina, ci consideră războiul împotriva Ucrainei ca parte a unei cruciade mai mari”, a spus Scholz într-un discurs virtual la summit-ul Progressive Governance.

Liderul german a precizat, în acest context, că țara sa va sprijini Ucraina financiar, economic și pentru nevoi umanitare și militare ”atât timp cât va fi nevoie”.

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat miercuri că este convins că încercarea lui Vladimir Putin de a destabiliza ordinea economică a Europei va eșua ”în același mod în care va eșua pe câmpul de luptă din Ucraina”.

Estonia a anunțat că va oferi un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care va include echipamente de iarnă, militare și muniție, relatează The Guardian.

”Să ne grăbim cu toții în a oferi ajutor, pentru ca ucrainenii să-și poată elibera teritoriile. Acesta este drumul către pace”, a scris premierul estonian Kaja Kallas pe Twitter, confirmând noul pachet de sprijin.

Estonia, care este vecină cu Rusia, a oferit deja Kievului peste 220 de milioane de euro sub formă de asistență militară și a cerut națiunilor occidentale mai bogate să sporească livrările de arme către țara afectată de război.

Imaginile din satelit arată daunele aduse unei centrale electrice și altor clădiri din Kiev în urmaatacului cu rachete de luni în care au fost ucise cel puțin 19 persoane în toată Ucraina, relatează Sky News.

Compania Maxar Technologies a publicat imagini care arată distrugerile de la două centrale electrice și din apropierea acestora.

În sud-estul Kievului, pot fi observate avarii la stația de transformare de la instalația electrică Tets-5, în timp ce mai multe clădiri, inclusiv Turnul 101, aflat vizavi de centrala Tets-3, au fost avariate.

Atacurile de luni de la Kiev au vizat clădiri rezidențiale, infrastructura critică, instituții de învățământ și medicale.

Discuțiile dintre președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc Recep Tayyip Erdogan au început joi la Astana, capitala Kazahstantului, relatează The Guardian și presa din Turcia.

Este de așteptat ca cei doi lideri să discute despre situația din Ucraina, despre o posibilă propunere de pace din partea Turciei, despre coridorul pentru transportul de cereale, precum și despre evoluțiile din Siria, potrivit CNN Turk.

Autoritățile separatiste din autoproclamatele republici populare Donețk și Luhansk anunță că forțele pro-ruse au cucerit sate din apropierea orașului Bahmut din estul Ucrainei, relatează Sky News.

„Un grup de trupe din Republica Populară Donețk și Republica Populară Luhansk – cu sprijin din partea Forțelor Armate Ruse – a eliberat Opytine și Ivangrad”, se precizează într-un comunicat publicat de autoritățile separatiste.

Satele sunt situate la sud de orașul Bahmut, care avea o populație de 70.000 de locuitori înainte de război și pe care forțele ruse l-au lovit de săptămâni întregi încercând să-l captureze.

Câștigurile teritoriale raportate de separatiști apar după săptămâni în care trupele ucrainene au recuperat zone întinse de teritoriu din sudul și estul Ucrainei controlate de forțele ruse de mai multe luni.

Rusia a anunțat că a convocat diplomați din Germania, Danemarca și Suedia pentru a-și exprima nemulțumirea că reprezentanții Moscovei și ai companiei ruse Gazprom nu au fost invitați să participe la investigația privind scurgerile de gaze din conductele Nord Stream, relatează The Guardian.

„Rusia, evident, nu va recunoaște pseudo-rezultatele unei astfel de investigații decât dacă sunt implicați experți ruși”, a transmis Ministerul de Externe de la Moscova, citat de Reuters.

Mai multe state europene au sugerat că singura cauză posibilă a scurgerilor din gazoductele din Marea Baltică este sabotajul.

Premierul suedez Magdalena Andersson a anunțat la începutul săptămânii că țara sa nu va împărtăși concluziile anchetei privind exploziile de la conductele de gaz Nord Stream cu autoritățile ruse sau cu gigantul Gazprom.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat joi, 13 octombrie, că țara sa are doar aproximativ 10% din ceea ce are nevoie pentru apărarea antiaeriană, relatează Sky News.

Liderul de la Kiev a făcut această declarație în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, principalul organism de supraveghere a drepturilor omului din Europa.

În cadrul discuției, Zelenski spus că diplomația nu este posibilă cu lideri care nu respectă dreptul internațional, subliniind din nou că nu va negocia cu președintele rus Vladimir Putin.

Liderul ucrainean a mai precizat că situația din regiunea eliberată Harkov din estul Ucrainei este „la fel de teribilă” ca în orașele Irpin și Bucha, unde au fost găsite gropi comune după retragerea trupelor ruse.

„Ucraina a primit 1,3 miliarde de dolari din partea Fondului Monetar Internațional pentru finanțare suplimentară de urgență”, a anunțat premierul Denis Șmihal, citat de CNN.

Fondurile suplimentare vor fi folosite ”pentru finanțarea nevoilor prioritare”, spune șeful guvernului de la Kiev, care menționează ”consolidarea capacităților de apărare, plata pensiilor, programele sociale și susținerea economiei”.

„În total, FMI a oferit țării noastre 2,7 miliarde de dolari de la începutul războiului”, a mai precizat Șmihal.

Sezonul de încălzire în Ucraina nu va fi amânat de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a țării, a declarat ministrul Comunităților și Dezvoltării teritoriilor, Oleksii Chernyshov, citat de CNN.

”Sezonul de încălzire va începe la timp, fără amânări sau modificări. Va începe conform planului: de îndată ce temperatura medie zilnică este sub 8 grade Celsius timp de trei zile. Chiar și vremea este de partea noastră”, a spus ministrul.

Totodată, oficialul ucrainean a anunțat că alimentarea cu energie electrică a fost reluată în aproape 4.000 de localități.

”Daunele de la atacul cu rachetă al inamicului au fost reparate cât mai repede posibil, în două zile. Doar opt localități rămân fără electricitate, lucrările acolo urmând să fie finalizate în următoarele zile”, a precizat Chernyshov.

Ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halușcenko, a declarat marți că aproximativ 30% din infrastructura energetică din Ucraina a fost lovită de rachete rusești începând de luni, 10 octombrie.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și-au reiterat sprijinul pentru Ucraina înaintea reuniunii miniștrilor apărării NATO de joi la Bruxelles.

„Suntem în continuare alături de Ucraina atât timp cât este nevoie, ne vom intensifica sprijinul și, în special, vom oferi mai multă asistență de apărare aeriană Ucrainei”, a spus Stoltenberg, relatează CNN.

Șefu NATO a lăudat aprobarea de către Adunarea Generală a ONU a unei rezoluții care cataloghează drept ilegală anexarea a patru regiuni ucrainene de către Rusia, numind votul o „condamnare clară a anexării ilegale a teritoriilor ucrainene și un apel adresat președintelui Rusiei, Vladimir Putin, să anuleze aceste decizii și să respecte integritatea teritorială a Ucrainei”.

„Sunt absolut de acord cu tine și nu aș fi putut să o exprim mai bine”, a spus Austin, reiterând că SUA vor continua să susțină Ucraina „atât timp cât este nevoie”.

Totodată, oficialul american a reafirmat angajamentul Washingtonului față de articolul 5 din tratatul NATO – principiul că un atac asupra unui membru al alianței este un atac asupra tuturor membrilor – și de a „apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a cerut joi oprirea războiului din Ucraina, într-o declarație susținută la summit-ul Conferinței privind interacțiunea și măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA), unde este prezent și omologul său rus, Vladimir Putin, relatează CNN.

„Fiecare dintre noi simte impactul regional și global al crizei din Ucraina. În ciuda acestor dificultăți pe teren, prioritatea noastră este să punem capăt vărsării de sânge cât mai curând posibil”, a declarat Erdogan.

Erdogan și Putin urmează să aibă joi o întrevedere în capitala Kazahstanului, unde vor discuta despre situația din Ucraina.

Mai multe informații: Erdogan face apel la oprirea războiului din Ucraina: ”Prioritatea noastră este să punem capăt vărsării de sânge”

În ultimele 24 de ore, forțele ruse au bombardat peste 40 de orașe din Ucraina, în timp ce armata ucraineană a desfășurat 32 de atacuri asupra a 25 de ținte rusești, potrivit unui bilanț făcut public de Kiev, relatează Reuters.

Bombardamentele rusești au avut loc în timp ce Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care a condamnat anexarea ilegală de către Rusia regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.

Mai multe informații: Peste 40 de orașe din Ucraina, lovite de bombardamentele rusești într-o singură zi

”Kievul este foarte conștient de faptul că un astfel de pas ar însemna o escaladare garantată la al treilea război mondial”, a declarat secretarul adjunct al Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, Aleksandr Venediktov, referindu-se la admiterea Ucrainei în alianța militară.

”Pe asta contează, se pare (ucrainenii) – să creeze zgomot informaţional şi să atragă din nou atenţia asupra lor”, a mai afirmat Venediktov, într-un interviu difuzat joi de agenţia TASS și preluat de Reuters.

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat pe 30 septembrie că Ucraina că va depune o solicitare formală de aderare la NATO. Anunțul a venit la scurt timp după ce Rusia a anexat regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie.

Mai multe informații: Avertismentul unui oficial rus: Primirea Ucrainei în NATO ar putea duce la al treilea război mondial

Rodion Miroshnik, autoproclamatul ambasador în Rusia al autoproclamatei Republici Populare Luhansk (LPR), a criticat adoptarea de către Adunarea Generală a ONU a rezoluției de condamnare a anexării de către Rusia a patru regiuni ucrainene. Oficialul pro-rus spune că națiunile în curs de dezvoltare au fost forțate să voteze rezoluția „sub amenințarea unei arme americane”, relatează The Guardian.

”Votul de ieri la sesiunea specială a Adunării Generale a ONU este o demonstrație a capacității SUA de a pune presiune și de a răsuci brațele țărilor în curs de dezvoltare. «Tabloul de bord» arată cine nu este încă pregătit să reziste șantajului american (…). Nu are nimic de-a face cu adevărata voință a statelor și a popoarelor lor.

Dar chiar și cu un astfel de vot «sub amenințarea unei arme americane», țările care au împreună jumătate din populația lumii fie au votat împotrivă, fie s-au abținut de la votul pentru rezoluția americano-albaneză care condamnă acțiunile Rusiei de recunoaștere a referendumurilor în Republica Populară Luhansk, Republica Populară Donețk, regiunile Herson și Zaporojie”, a scris Rodion Miroshnik pe Telegram.

Cel puțin șapte persoane sunt date dispărute în timp ce salvatorii caută printre ruinele unei clădiri rezidențiale din orașul Mikolaiv, din sudul Ucrainei, după bombardamentele rusești din timpul nopții, a anunțat joi administrația militară regională Mikolaiv pe Telegram, citată de CNN.

Un băiat în vârstă de 11 ani a fost salvat și primește îngrijiri medicale, au precizat autoritățile.

Potrivit administrației regionale, orașul a fost lovit de opt rachete S-300 peste noapte.

Aceasta este a patra zi consecutivă de atacuri rusești care vizează infrastructura civilă din Ucraina.

După ce s-au retras aproximativ 20 de kilometri în nordul Hersonului la începutul lunii octombrie, forțele ruse probabil încearcă să consolideze o nouă linie de front la vest de satul Mîlove, potrivit Ministerului britanic al apărării, care citează serviciile de informații de la Londra, relatează The Guardian.

Între timp, luptele continuă pe această linie.

De asemenea, „în ultimele zile, autoritățile ruse de ocupație au ordonat probabil pregătirea pentru evacuarea unor civili din Herson. Este probabil să anticipeze că lupta se va extinde până în orașul Herson”, se mai precizează în raportul britanic.

Comandamentul Operațional „Sud” al Ucrainei anunță că, pe 12 octombrie, forțele sale au distrus cinci depozite de muniție din sud, au ucis 36 de soldați ruși și au distrus, de asemenea, un tanc, două camioane cu combustibil, două vehicule blindate, trei sisteme de artilerie și patru elicoptere, relatează The Kyiv Independent.

Forțele ucrainene au doborât și patru drone kamikaze rusești deasupra regiunii Vinița și una în regiunea Cerkasî.

Imaginile din satelit surprinse miercuri de compania Maxar Technologies arată mașini traversând podul Kerci din Crimeea la doar câteva zile după explozia care a deteriorat singura legătură rutieră și feroviară dintre Rusia și peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014, relatează CNN.

Explozia de sâmbătă, în urma căreia cel puțin trei persoane au murit, a fost o lovitură majoră pentru Moscova, iar Kremlinul a răspuns cu o serie de atacuri împotriva infrastructurii civile a Ucrainei în ultimele trei zile.

Imaginile arată că traficul auto și feroviar limitat a fost reluat pe pod, în timp ce reparațiile sunt în curs.

Fotografiile arată, de asemenea, șiruri lungi de camioane de marfă care așteaptă să fie transportate în Crimeea din Rusia. Deși traficul auto pe pod a fost reluat, vehicule mai mari, precum camioanele, dubele și autobuzele, traversează acum strâmtoarea Kerci cu feribotul.

Autoritățile ruse au reținut opt persoane în legătură cu atacul asupra podului, a informat miercuri presa de stat.

Mai mulți aliați ai Ucrainei și-au luat angajamentul de a trimite ajutoare militare suplimentare țării după ce reprezentanții a peste 50 de state occidentale s-au întâlnit miercuri la Bruxelles, relatează The Guardian.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksiy Reznikov, a lăudat sosirea primului dintre cele patru sisteme de apărare Iris-T din Germania și livrarea „accelerată” a sistemelor naționale avansate de rachete sol-aer (Nasams) sofisticate din SUA.

Marea Britanie a anunțat că va dona arme de apărare aeriană, capabile să doboare rachete de croazieră.

„Ultimele lovituri fără discriminare ale Rusiei asupra zonelor civile din Ucraina justifică sprijinul suplimentar pentru cei care încearcă să-și apere națiunea. Așa că astăzi am autorizat furnizarea de rachete antiaeriene Amraam către Ucraina. Aceste arme vor ajuta Ucraina să-și apere cerul de atacuri și să-și consolideze apărarea generală împotriva rachetei alături de Nasam-urile americane”, a precizat Ben Wallace, secretarul pentru apărare al Regatului Unit.

La rândul său, Franța a promis sisteme radar și de apărare aeriană în săptămânile următoare, în timp ce Canada a anunțat că va furniza cartușe de artilerie și îmbrăcăminte de iarnă.

Ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, a transmis că guvernul său va dona Ucrainei sisteme de apărare aeriană în valoare de 15 milioane de euro.

Președintele rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească joi cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, în marja unui summit regional din Kazahstan.

Consilierul de la Kremlin, Yuri Ushakov, a precizat miercuri că președintele turc poate propune idei pentru pace, sugerând că „ne așteaptă o discuție foarte interesantă și, sper, utilă”, relatează The Guardian.

”Acum mulți spun că turcii sunt gata să vină cu alte inițiative în contextul gestionării conflictului ucrainean. Există rapoarte în presă că partea turcă prezintă considerații specifice în acest sens, nu exclud ca Erdogan să abordeze acest subiect în timpul întâlnirii de la Astana. Așa că ne așteaptă o discuție foarte interesantă și, sper, utilă”, a precizat consilierul rus.

Atacul din orașul sudic a vizat inclusiv o clădire rezidențială, anunță primarul din Mikolaiv, Oleksandr Senkevich, citat de The Guardian.

„O clădire de locuințe cu cinci etaje a fost lovită, cele două etaje superioare au fost complet distruse, restul – sub moloz. Salvatorii lucrează la fața locului”, a precizat primarul într-o postare pe Telegram chiar înainte de ora locală 4 dimineața, adăugând că orașul a fost „bombardat masiv”.

Forțele ruse au lovit regiunea Kiev cu drone kamikaze, potrivit oficialilor locali citați de The Guardian.

”Avem atacuri asupra uneia dintre comunitățile din regiune. Anterior – un atac de drone kamikaze. Salvatorii intervin deja”, a anunțat, pe Telegram, joi dimineață, guvernatorul regional al Kievului, Oleksiy Kuleba.

Oficialul le-a cerut oamenilor să rămână în adăposturi.

La rândul său, Kyrylo Timoșenko, șeful adjunct al biroului președintelui Zelenski, a raportat că infrastructura critică din regiune a fost ținta loviturilor cu drone.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat cu o largă majoritate o rezoluție prin care condamnă anexarea celor patru regiuni ucrainene – Donețk, Luhanks, Herson și Zaporojie – de către Rusia, relatează BBC.

Rezoluția a fost susținută de 143 de țări, iar 35 de state – inclusiv China și India – s-au abținut. Pe lângă Rusia, patru țări au respins votul – Belarus, Coreea de Nord, Siria și Nicaragua.

Deși este un gest simbolic, acesta a fost cel mai mare număr de voturi împotriva Rusiei de la declanșarea invaziei în Ucraina.

Rezoluția solicită comunității internaționale să nu recunoască niciuna dintre revendicările Rusiei de anexare și cere „anularea imediată a acesteia”. Totodată, prin document este exprimat „sprijinul ferm” pentru eforturile de detensionare a conflictului prin negociere.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este recunoscător țărilor care au susținut rezoluția

„Lumea și-a spus cuvântul – încercările Rusiei de anexare sunt fără valoare și nu vor fi niciodată recunoscute de națiunile libere”, a scris el pe Twitter.

La rândul său, președintele american Joe Biden a declarat că votul a transmis un „mesaj clar” Moscovei.

„Miza acestui conflict este clară pentru toți, iar lumea a transmis un mesaj clar ca răspuns – Rusia nu poate șterge un stat suveran de pe hartă”, a declarat liderul de la Casa Albă.

Pe 30 septembrie, într-o ceremonie de la Kremlin, președintele rus Vladimir Putin a semnat documentele prin care cele patru regiuni sunt alipite la Rusia. Acordurile au fost semnate împreună cu liderii instalați de Moscova la conducerea regiunilor și au venit după referendumuri denunțate drept o „farsă” de Occident.

Franţa va livra Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană, a anunţat miercuri preşedintele francez, Emmanuel Macron, într-un interviu acordat canalului France 2, notează AFP.

„Vom livra radare, sisteme şi rachete (antiaeriene) pentru a proteja (ucrainenii) de atacuri, în special pentru a-i proteja de atacurile cu drone”, a spus el.

Preşedintele francez a repetat, de asemenea, că Franţa are în vedere să livreze suplimentar Ucrainei tunuri Caesar.

Forțele ruse continuă să lanseze operațiuni ofensive pe fondul ritmului mult mai ridicat al atacurilor cu rachete, a transmis armata ucraineană, citată de CNN.

Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a transmis miercuri seară că forțele inamice „încearcă să desfășoare acțiuni ofensive pe direcțiile Bakhmut și Avdiivka”, ambele în regiunea de est Donețk. Acele atacuri și altele din Donețk au fost respinse.

De asemenea, zone din Dnipropetrovsk și Zaporojie au fost atacate, în special orașul Orihiv. Svitlana Mandrych, șef adjunct al Orihiv, a declarat că un total de 324 de obuze au lovit orașul miercuri.

”Nouă locuitori răniți… Infrastructura orașului este distrusă. Populația este eliminată. Mai avem o noapte de supraviețuire înainte. Acum auzim din nou explozii” a spus ea, făcând un apel către orășeni să rămână în adăposturi.

Cursul războiului din Ucraina se va schimba în cazul în care Vladimir Putin decide să folosească armele nucleare în conflict, decizie care va „atrage aproape sigur un răspuns fizic” din partea aliaților Ucrainei și, eventual, din partea NATO, a declarat miercuri un înalt oficial NATO, citat de Reuters.

Orice utilizare a armelor nucleare de către Moscova va avea „consecințe fără precedent” pentru Rusia, a avertizat oficialul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită de Reuters.

Mai multe informații: Oficial NATO: Un atac nuclear rusesc va atrage „aproape sigur un răspuns fizic” din partea NATO

Generalul Mark Milley, președintele Statului Major Comun, a numit atacurile Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile din Ucraina drept „crime de război”, transmite CNN.

„Rusia a lovit în mod deliberat infrastructura civilă cu scopul de a dăuna civililor. Aceștia au vizat bătrânii, femeile și copiii din Ucraina. Atacurile nediscriminatorii și deliberate asupra țintelor civile sunt o crimă de război în regulile internaționale de război”, a spus Milley.