Război în Ucraina, ziua 244 | Explozie lângă sediul unui canal de televiziune pro-Kremlin din Melitopolul ocupat

Noul prim-ministru britanic Rishi Sunak a purtat marți prima sa convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și l-a asigurat că sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina va continua, potrivit unui comunicat de presă transmis de Downing Street, relatează CNN și Al Jazeera.

„Prim-ministrul a spus că sprijinul Regatului Unit pentru Ucraina va fi mai puternic ca niciodată sub conducerea sa, iar președintele Zelenski poate conta pe faptul că guvernul acestuia va fi în continuare solidar” cu Ucraina, a precizat purtătorul de cuvânt al Executivului britanic, după ce cei doi lideri au vorbit la telefon.

„Ambii lideri au convenit asupra necesității de a continua să exercite presiuni asupra regimului barbar al [președintelui rus Vladimir] Putin prin continuarea sancțiunilor economice”, a mai transmis biroul premierului britanic.

Marți, într-un mesaj publicat pe Twitter, Zelenski a descris conversația cu Sunak ca fiind una excelentă și a precizat că a convenit cu acesta să „scrie un nou capitol” în relațiile dintre țările lor.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

In an excellent conversation with @RishiSunak we agreed to write a new chapter in 🇺🇦-🇬🇧 relations but the story is the same – full support in the face of Russian aggression. I appreciate PMs first call to Ukraine. And always grateful for the support of the 🇬🇧 people.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 25, 2022

Președintele german Frank-Walter Steinmeier a vizitat marți Ucraina pentru prima dată de la începutul invaziei ruse, ocazie cu care a condamnat cei mai noi pași făcuți de Rusia în direcția escaladării conflictului și s-a angajat ca țara sa să livreze la timp armele promise Kievului, informează CNN.

Vorbind în fața reporterilor alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Steinmeier a criticat „retorica nucleară iresponsabilă” a liderului rus Vladimir Putin, mobilizarea parțială a trupelor decretată de Moscova și anexarea regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.

Cei doi președinți s-au întâlnit în ziua în care Berlinul a găzduit o conferință privind redresarea Ucrainei. Într-o declarație comună, Zelenski a anunțat că l-a numit pe Steinmeier patronul reconstrucției regiunii Cernihiv.

Cei doi lideri au discutat despre nevoile economice, financiare și de apărare ale Ucrainei, în special despre sisteme de artilerie, vehicule blindate și alte arme, potrivit unui mesaj publicat pe canalul Telegram al lui Zelenski.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Mai multe detalii: În prima vizită în Ucraina de la începutul războiului, Steinmeier s-a angajat ca Germania să livreze la timp armamentul promis

O benzinărie din orașul Dnipro a luat foc după ce a fost lovită de fragmente ale unei rachete rusești. Borys Filatov, primarul orașului Dnipro, a anunțat că cel puțin doi civili au fost uciși, informează Ukrainska Pravda.

„Dnipro. O benzinărie BRSM a luat foc. Teroriștii ruși și-au lansat rachetele asupra orașului, dar fragmentele unei rachete au lovit o benzinărie locală. Incendiul este încă în curs de stingere”, a scris Kyrylo Timoșenko, șeful adjunct al cancelariei prezidențiale ucrainene, pe Telegram.

„În prezent se știe că cel puțin doi civili au murit: unul într-o mașină, iar celălalt la o spălătorie auto de lângă benzinărie. Așteptăm o actualizare din partea administrației militare”, a precizat primarul Borys Filatov.

Sirena de raid aerian din regiunea Dnipropetrovsk a durat de la ora locală 21:00 la 22:00. La ora 22:15, Timoșenko a anunțat că incendiul a fost localizat pe o suprafață de 300 de metri pătrați.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Rusia a notificat SUA cu privire la viitorul exercițiu anual care include forțele sale nucleare strategice, a anunțat marți Pentagonul, potrivit CNN.

Exercițiul GROM implică lansarea de rachete reale și desfășurarea de mijloace strategice. Pentagonul a subliniat că este un exercițiu anual de rutină, iar SUA îl vor urmări cu atenție.

„Rusia își respectă obligațiile de control al armamentului și angajamentele de transparență pentru a transmite aceste notificări”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Pat Ryder, în cadrul unui briefing de presă.

Pentagonul a precizat săptămâna trecută că se așteaptă la acest exercițiu, dar Moscova nu a notificat oficial Washingtonul până la acel moment.

Săptămâna trecută, SUA și NATO au început exercițiul nuclear anual cunoscut sub numele de Steadfast Noon, care se desfășoară în fiecare an de mai bine de un deceniu.

Partea ocupată de Rusia a regiunii ucrainene sud-estice Zaporojie ar putea deveni în curând ținta unei ofensive ucrainene, a declarat marți un înalt oficial numit de Moscova în guvernul regional, potrivit CNN.

„Există mari șanse ca regiunea Zaporojie să devină ținta principală a ofensivei ucrainene. Pe ce se bazează această evaluare? Pe faptul că cantitatea de echipamente și de efective ale inamicului concentrată aici este, ca să spunem așa, semnificativă”, a declarat Vladimir Rogov, pentru televiziunea rusă de stat Canal 1.

Rogov a adăugat că din zonele Orekhov și Huleaipole ar putea fi lansate bombardamente asupra orașelor din Zaporojie: Enerhodar, Vasilyevka, Tokmak, Pology – și mai departe până la Berdiansk.

Potrivit oficialului susținut de Rusia, un astfel de scenariu este „destul de posibil”, deoarece aceste locuri sunt o câmpie fără bariere naturale, cum ar fi râuri sau păduri. „Bineînțeles, va exista rezistență. Băieții noștri așteaptă, băieții noștri se pregătesc. Militarii noștri înțeleg perfect care sunt riscurile potențiale”, a adăugat Rogov.

Statul Major General al Ucrainei a confirmat marți că forțele de apărare ucrainene au ucis 30 de soldați ruși, iar mai mult de o sută de militari au rămas sub dărâmături în urma unui bombardament efectuat în satul Kairy, din regiunea Herson, informează Ukrainska Pravda.

„Potrivit celor mai recente informații, forțele de apărare ale Ucrainei au ucis aproximativ 30 [de invadatori], iar peste o sută de militari inamici au rămas sub dărâmături în urma loviturilor punctuale ale artileriei forțelor de apărare, în satul Kairy, regiunea Herson”, a transmis conducerea armatei ucrainene, în actualizarea zilnică a situației de pe front.

De asemenea, în satul Hornostaivka, după aruncarea în aer a unui depozitul de muniții al rușilor, a fost observată deplasarea unui număr mare de mașini de ambulanță, semn că rușii își ascund cu grijă pierderile, notează Ukrainska Pravda.

Rusia a înaintat Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite acuzația că Ucraina se pregătește să folosească o „bombă murdară” – un dispozitiv exploziv cu material radioactiv -, exprimându-și această îngrijorare în cadrul unei reuniuni cu ușile închise a celor 15 membri ai acestui organism, relatează Al Jazeera.

„Suntem destul de mulțumiți pentru că am reușit să creștem gradul de conștientizare”, a declarat reporterilor Dmitri Polyanskiy, adjunctul ambasadorului rus la ONU. „Nu mă deranjează ca oamenii să spună că Rusia strigă «lupul» dacă acest lucru nu se va întâmpla, pentru că acesta este un dezastru teribil, teribil, care amenință potențial întregul Pământ”, a precizat Polyanskiy.

Rusia acuză Kievul, fără a oferi vreo dovadă, că a cerut din partea a organizații din domeniul energiei să creeze o „bombă murdară”. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a trimis luni o scrisoare către Națiunile Unite în care detaliază acuzațiile.

Când a fost întrebat ce dovezi are Rusia pentru a-și susține afirmațiile, Polyanskiy a declarat reporterilor că este vorba de informații ale serviciilor secrete care au fost împărtășite cu omologii occidentali cu „nivelul necesar de autorizare”.

Președintele american Joe Biden a declarat marți că Rusia ar face o „gravă, gravă greșeală” dacă ar desfășura o armă nucleară tactică în Ucraina, informează CNN.

Afirmația liderului de la Casa Albă a venit în contextul în care oficialii ruși avertizează că Ucraina s-ar pregăti să folosească o așa-numită „bombă murdară” pe câmpul de luptă din Ucraina, o acuzație despre care liderii occidentali au spus imediat că este falsă.

„Permiteți-mi să spun că Rusia ar face o greșeală incredibil de gravă dacă ar folosi o armă nucleară tactică”, a declarat președintele american. „Încă nu garantez că este vorba de o operațiune sub steag fals. Nu știm. Ar fi o gravă, gravă greșeală” din partea Moscovei, a subliniat Joe Biden.

Mai multe detalii: Joe Biden avertizează Rusia că ar face o „greșeală incredibil de gravă” dacă va folosi o armă nucleară tactică în Ucraina

Președintele Volodimir Zelenski consideră că pacea reală, care va pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, este posibilă doar după eliberarea Crimeei, scrie Ukrainska Pravda.

„Totul a început cu ea [cu peninsula Crimeea – n.r.]. Eliberarea ei înseamnă restabilirea adevăratei păci. Potențialul rusesc de agresiune va fi distrus până la rădăcină atunci când steagul ucrainean se va întoarce la locul său de drept în orașele și satele din Crimeea. Crimeea trebuie să fie eliberată de exploatarea Rusiei, ca un cap de pod. Doar atunci lumea va simți că nu vor mai exista pierderi, iar oamenii vor simți că lumea devine mai sigură”, a declarat Zelenski marți, în timpul unui discurs online ținut la primul summit parlamentar al Platformei pentru Crimeea, care a avut loc în Croația.

Liderul ucrainean a subliniat că reintegrarea Crimeei după ani de ocupație nu va fi ușoară, „dar, datorită cooperării noastre, vom putea asigura și acest lucru”.

„Ar trebui să facem din formatul Platformei Crimeea un punct de plecare pentru alte platforme umanitare și diplomatice care vor contribui la eliberarea altor teritorii care au fost cândva ocupate, de la Transnistria și Abhazia până la teritoriile nordice”, a mai spus președintele ucrainean.

Statele Unite iau în considerare posibilitatea de a trimite în Ucraina echipamente de apărare aeriană HAWK mai vechi, aflate în depozite, pentru a o ajuta să se apere împotriva atacurilor rusești cu drone și rachete de croazieră, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani.

Rachetele de interceptare HAWK ar reprezenta un pas înainte față de sistemele de rachete Stinger – sisteme de apărare antiaeriană mai mici și cu rază de acțiune mai scurtă – pe care Statele Unite le-au trimis deja Kievului pentru a contracara invazia Rusiei.

Mai multe detalii: SUA iau în considerare să trimită Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană HAWK, prin intermediul unui transfer rapid

Cancelarul german Olaf Scholz anunță că Germania va continua să sprijine Ucraina în războiul său împotriva Rusiei atât timp cât va fi nevoie, relatează Al Jazeera.

„În lumina ultimelor atacuri [rusești] – acum mai mult ca oricând – reconstrucția unei Ucraine pașnice și prospere reprezintă efortul nostru comun. Sunt convins că suntem mai puternici împreună”, a declarat Scholz la Berlin, la finalul unei conferințe internaționale privind reconstrucția Ucrainei.

La rândul său, prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal a subliniat necesitatea de a găsi modalități prin care infrastructura critică a țării sale să fie mai bine protejată împotriva atacurilor rusești.

„Cred că prioritățile de astăzi sunt firești pentru că, în aceste două săptămâni, Rusia a distrus infrastructura noastră, infrastructura de electricitate, infrastructura de încălzire și infrastructura de alimentare cu apă, creând cea mai mare catastrofă umanitară de pe continentul european”, a declarat Șmihal. „Și pentru a începe acest lucru avem nevoie de eforturi unite și trebuie să creăm ceva pentru a rezista în fața acestor intenții ale țării teroriste Rusia”, a mai spus premierul ucrainean.

Președintele Israelului a declarat că face schimb de informații cu SUA pentru a dovedi că Iranul a furnizat dronele operate de Rusia care au provocat distrugeri masive în Ucraina, îndemnând la un răspuns dur din partea comunității internaționale, informează Al Jazeera.

Președintele Isaac Herzog, care deține un rol în mare parte formal, a purtat discuții cu secretarul american de stat Antony Blinken, cu ocazia unei vizite la Washington, în cadrul căreia urmează să se întâlnească miercuri cu președintele Joe Biden.

„Armele iraniene joacă un rol-cheie în destabilizarea lumii noastre, iar comunitatea internațională trebuie să-și învețe lecțiile, acum și în viitor”, a declarat Herzog. „Lumea trebuie să vorbească cu Iranul pe aceeași limbă – o limbă dură, unită și intransigentă”, a precizat președintele israelian.

În cazul în care centrala hidroelectrică Kahovska va fi aruncată în aer de trupele ruse, Peninsula ocupată Crimeea va rămâne fără alimentare cu apă timp de 10-15 ani, poate chiar pentru totdeauna, susține secretarul Consiliului Național de Securitate al Ucraine, Alexei Danilov, într-un interviu acordat postului TV britanic Sky News, potrivit Ukrainska Pravda.

Atunci când a fost întrebat despre informațiile potrivit cărora Rusia ar putea arunca în aer barajul de la Kahovka pentru a opri înaintarea trupelor ucrainene în direcția Herson, Danilov a spus: „Va trebui să așteptăm și să vedem, dar dacă îl aruncă în aer, atunci ideea alimentării cu apă a Crimeei va dispărea timp de 10 sau 15 ani și poate pentru totdeauna. Atunci apare întrebarea de ce au nevoie de Crimeea dacă o vor lăsa fără apă”.

Potrivit a doi diplomați ai Națiunilor Unite, Consiliul de Securitate al ONU va organiza discuții cu ușile închise cu privire la acuzația Rusiei, lipsită de dovezi, potrivit căreia Ucraina are planuri de a crea o „bombă murdară”, relatează CNN.

Afirmațiile Rusiei potrivit cărora Ucraina conspiră să folosească o „bombă murdară”, un dispozitiv care conține materiale nucleare alături de explozibili tradiționali, au fost văzute de Kiev și de aliații săi occidentali ca fiind o posibilă operațiune sub steag fals pe care o pregătește Moscova.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere nucleară al ONU, a anunțat că va trimite inspectori pentru a vizita două locații nucleare din Ucraina, după ce a primit o solicitare în acest sens din partea autorităților de la Kiev.

Președintele german Frank-Walter Steinmeier a efectuat marți o vizită oficială în Ucraina, inclusiv în orașul Cernihiv, relatează Sky News.

În timpul opririi sale în oraș, s-a declanșat o alertă de raid aerian, ceea ce l-a forțat să se alăture jurnaliștilor și altor oficiali într-un adăpost antiaerian.

German President Frank-Walter Steinmeier is visiting Ukraine today.

While he was talking to the media in Chernihiv, an air raid alert went on and everyone needed to go to the shelter.

A very good illustration why Ukraine needs more air defense systems ASAP.

📷: dpa pic.twitter.com/VRAyrQD7Fl

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) October 25, 2022

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat marți că trupele ruse au lansat 11 atacuri aeriene asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, informează The Kyiv Independent

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a precizat, în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale de pe front, că trupele ruse au lansat, de asemenea, trei lovituri cu rachete asupra Ucrainei și au efectuat peste 25 de atacuri cu sisteme de lansare multiplă (MLRS).

La rândul său, Ucraina a lovit 12 depozite de arme și echipamente militare rusești, două fortărețe și locul în care se afla un sistem antiaerian de rachete.

Conducerea Rusiei spune că doreşte să trimită mai multe unităţi în regiunile de frontieră din apropierea Ucrainei şi să-i echipeze mai bine pe viitor pe noii recruţi, relatează agenția germană de presă DPA, citată de Agerpres.

„În mai multe regiuni, mai ales cele apropiate de graniţă ca Belgorod, sunt necesare măsuri pentru reacţii suplimentare, la care noi lucrăm atât cu regiunile, cât şi cu guvernul”, a declarat marţi primarul Moscovei, Serghei Sobianin, în cadrul unei reuniuni a guvernului.

La opt luni de la începutul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei, Moscova se confruntă cu creşterea bombardamentelor asupra propriului teritoriu. Vladimir Putin l-a numit pe Sobianin coordonator regional în Ucraina la începutul acestei săptămâni.

Al doilea coordonator al lui Putin pentru operaţiunea militară, premierul Mihail Mişustin, a promis mai mulţi bani pentru echipament. În ultimele săptămâni s-au înmulţit plângerile că mulţi dintre soldaţii recent mobilizați au fost nevoiţi să-și obţină singuri propriile echipamente, deoarece stocurile armatei nu le aveau sau erau insuficiente.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că țara sa are nevoie urgentă de 17 miliarde de dolari pentru reconstrucție, relatează The Kyiv Independent.

Ucraina „are literalmente nevoie (de aceste fonduri) pentru a supraviețui”, a declarat marți liderul de la Kiev, în cadrul Conferinței internaționale privind redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei.

„Planul nostru de redresare rapidă prevede 17 miliarde de dolari pentru reconstrucția imediată a infrastructurii critice”, a spus Zelenski. „Este vorba de spitale, școli, transporturi vitale și infrastructură energetică”, a adăugat președintele ucrainean.

Potrivit lui Zelenski, Ucraina nu a primit „niciun cent pentru punerea în aplicare” a planului de reconstrucție.

Primar din Oleșkî, oraș situat în regiunea Herson, a anunțat marți că forțele ruse au tras asupra unei mașini și au ucis doi civili care se aflau înăuntru, informează The Kyiv Independent.

În urma împușcăturilor, un băiat de 14 ani și tatăl său au murit, iar o fetiță de 5 ani a fost rănită, a precizat primarul Evhen Ryshchchuk.

Edilul a adăugat că trupele ruse sunt „foarte nervoase” cu privire la faptul că vor fi alungate din regiunea Herson, motiv pentru care „trag în toți cei care cred că reprezintă o amenințare pentru ei”.

Comisia Europeană a îndemnat țările și companiile din Uniunea Europeană să doneze mai mulți bani și echipamente pentru a sprijini sectorul energetic din Ucraina, din care mai mult de o treime a fost distrus de raidurile rusești cu rachete și drone, informează Reuters.

„Ceea ce este în joc este protecția și bunăstarea a mii și zeci de mii de gospodării, persoane vulnerabile, copii și bătrâni înainte de iarna care vine”, a declarat marți comisarul european pentru energie, Kadri Simson.

Luând cuvântul după o reuniune a miniștrilor energiei care a avut loc la Luxemburg, ea a precizat că multe transformatoare, întrerupătoare și linii electrice ucrainene au fost distruse, ceea ce a dus la întreruperi de curent. „Este urgent”, le-a spus Kadri Simson reporterilor.

Comisarul a mai afirmat că în mod clar este nevoie de mai mult decât donațiile în valoare de 20,5 milioane de euro (20,43 milioane de dolari) care au fost strânse. Ea a încurajat entitățile private, cum ar fi companiile, să facă și ele mai mult.

Moscova este dispusă să discute cu SUA, cu Franța şi cu Papa Francisc pentru a se găsi o soluţie la situaţia creată de campania militară rusă din Ucraina, a anunțat marţi Kremlinul, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, potrivit agenției spaniole de presă EFE, preluată de Agerpres.

„Suntem pregătiţi să discutăm toate acestea (situaţia din Ucraina, n.r.) cu americanii, cu francezii şi cu Suveranul Pontif”, a afirmat Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Mai multe detalii: Kremlinul susține că este deschis să negozieze cu SUA și cu Papa Francisc în privința războiului din Ucraina

Ucraina a invitat experți ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să viziteze două instalații despre care guvernul rus susține – fără dovezi – că sunt implicate într-un plan de creare a unei „bombe murdare”, relatează CNN.

Inspectoratul de Stat pentru Reglementare Nucleară al Ucrainei a confirmat marți, într-un comunicat, că a invitat AIEA să „efectueze verificări” la Institutul de Cercetări Nucleare al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, din Kiev, și la Uzina Minieră și de Procesare din orașul Jovti Vodî, din regiunea Dnipropetrovsk.

Ministerul rus al Apărării a numit, într-un biefing de presă organizat luni, cele două instalații ca fiind implicate în presupusul plan de fabricare a unei „bombe murdare”.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a afirmat marți că se așteaptă ca experții AIEA să sosească „în scurt timp” și că vizita va arăta că guvernul său nu are „nimic de ascuns”.

Președintele rus Vladimir Putin a subliniat marți că este necesară actualizarea procedurilor și a cadrelor de reglementare pentru a asigura succesul „operațiunii militare speciale” din Ucraina, potrivit unui comunicat al Kremlinului, informează CNN, Reuters și Al Jazeera.

„Este necesar să actualizăm procedurile și cadrele de reglementare și economia în ansamblu, precum și industriile specifice”, a declarat Putin, vorbind la prima reuniune a unui Consiliu de Coordonare nou înființat.

Putin a precizat că este necesară o coordonare sporită a instituțiilor guvernamentale și a regiunilor pentru a gestiona activitatea guvernului de a produce mai multe echipamente pentru forțele sale și de a le oferi un sprijin medical și logistic mai bun.

„Am discutat de mai multe ori cu mulți dintre voi despre problemele legate de necesitatea de a actualiza toate lucrările pentru a îmbunătăți procedurile administrative”, a declarat Putin în cadrul Consiliului, format din membri ai guvernului și lideri regionali, în declarații televizate.

„Reforma administrativă este imposibilă fără o coordonare mai largă între toate departamentele: blocul economic, blocul de securitate, regiunile”, a mai spus liderul de la Kremlin.

Comentariile lui Putin vin în contextul în care Rusia înregistrează o serie de pierderi în Ucraina, inclusiv în regiunile pe care le-a anexat, încălcând dreptul internațional. Președintele rus a înființat noul Consiliu săptămâna trecută, în contextul în care a impus legea marțială în cele patru regiuni parțial ocupate din Ucraina.

Mai multe detalii: Putin vrea să stimuleze producția de echipamente militare, admițând tacit că trupele sale se confruntă cu probleme în Ucraina

Ucraina susține că afirmațiile repetate ale Rusiei potrivit cărora Kievul plănuiește să detoneze o „bombă murdară” fac să pară că Moscova însăși plănuiește să desfășoare o operațiune sub steag fals, relatează Reuters.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă, că experții din cadrul organismului de supraveghere nucleară al ONU vor sosi în curând în Ucraina și vor primi acces deplin. El a cerut Moscovei să dea dovadă de aceeași transparență ca și Ucraina.

Kuleba a mai spus că Ucraina nu a avut niciodată planuri de a dezvolta o „bombă murdară”.

Șase persoane, inclusiv un copil, au fost rănite în explozia produsă marți în orașul Melitopol, din sudul Ucrainei, aflat sub controlul trupelor ruse, a anunțat administrația de ocupație, potrivit The Moscow Times.

Andrei Zhidkov, șeful poliției orașului controlat de Rusia, a declarat că o mașină încărcată cu explozibili artizanali a explodat în fața birourilor unui canal de televiziune local, rănind șase civili, inclusiv un copil de 12 ani.

Zhidkov a dat vina pe autoritățile de la Kiev pentru acest atac cu mașină-capcană și a precizat că a fost lansată o anchetă.

„Acțiunile regimului de la Kiev au fost din nou îndreptate împotriva populației civile”, a spus Zhidkov, într-o declarație publicată pe Telegram.

Anterior în cursul zilei de marți, oficialii locali au anunțat că cinci persoane au fost rănite ușor în urma exploziei, iar una a fost spitalizată.

Necesităţile de finanţare externă ale Ucrainei vor fi de aproximativ trei miliarde de dolari pe lună, până la finele lui 2023, în conformitate cu un scenariu optimist, dar este posibil să ajungă la cinci miliarde de dolari pe lună, dacă bombardamentele ruseşti se intensifică, a declarat marți directoarea Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, potrivit Reuters.

În prezent, Fondul Monetar Internaţional lucrează cu autorităţile de la Kiev la elaborarea şi implementarea politicilor macroeconomice ale Ucrainei şi la ceea ce va fi nevoie pentru ca ţara vecină să devină membră a Uniunii Europene, precum şi la elaborarea unor proiecţii financiare credibile, a precizat Kristalina Georgieva la o conferinţă organizată la Berlin, conform Agerpres.

Experţii FMI s-au întâlnit, săptămâna trecută, cu oficialii ucraineni la Viena, pentru a discuta care sunt nevoile financiare ale Ucrainei şi în prezent lucrează la un acord complet de finanţare cu FMI.

În timp ce scenariul optimist prevede că, în 2023, necesităţile de finanţare externă ale Ucrainei vor fi de trei miliarde de dolari pe lună, aceste costuri ar putea creşte uşor la patru miliarde de dolari pe lună, pentru a acoperi importurile suplimentare de gaze şi a reface infrastructura, a spus Georgieva. „Iar în cel mai pesimist scenariu, dacă bombardamentele vor deveni şi mai dramatice…ar putea ajunge la cinci miliarde de dolari pe lună”, a avertizat șefa FMI.

Trupele ruse se pregătesc să apere orașul Herson și nu se retrag complet din nordul regiunii Herson, a precizat marți think tank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), în cea mai recentă evaluare a sa a conflictului din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

Cu toate acestea, forțele armate ucrainene ar putea elibera zonele ocupate de ruși pe malul drept al Niprului, inclusiv Herson, până la sfârșitul anului 2022, deoarece pozițiile Rusiei în această zonă sunt „probabil de nesusținut”, a argumentat think tank-ul.

Potrivit unui blogger militar rus citat de ISW, „predarea de către Rusia chiar și a orașului Herson este tardivă, deoarece încercarea de a menține orașul va duce probabil la înfrângere”.

Oficialii ucraineni i-au îndemnat marți pe cetățenii care au fugit din țară pentru a scăpa de invazia rusă să „rămână în străinătate” până la primăvară, anunță presa locală, potrivit The Moscow Times.

„Trebuie să supraviețuim iernii. (…) Dacă aveți posibilitatea de a rămâne, este mai bine să petreceți iarna în străinătate”, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk.

Mai multe detalii: Autoritățile ucrainene le recomandă refugiaților să rămână în străinătate până la primăvară: „Va fi o iarnă grea. Mai bine să iernați peste hotare”

Rachetele rusești și dronele de fabricație iraniană au distrus mai mult de o treime din sectorul energetic al Ucrainei, a declarat marți președintele Volodimir Zelenski, în timpul unei conferințe internaționale privind reconstrucția Ucrainei, relatează CNN.

Intervenind prin videconferință la reuniunea care s-a desfășurat la Berlin, Zelenski a spus că atacurile masive și repetate ale rușilor asupra infrastucrurii de energie au avut ca scop să ne facă „mai greu să îndurăm această iarnă”.

Zelenski a afirmat că guvernul său „nu a primit încă nici măcar un cent” pentru planul de redresare pe care l-a stabilit pentru a finanța repararea spitalelor, școlilor, transportului, centralelor electrice și a altor infrastructuri afectate în timpul războiului.

Liderul de la Kiev a cerut, de asemenea, asistență financiară pentru a acoperi deficitul bugetului de stat al Ucrainei pe anul viitor, pe care l-a estimat la 38 de miliarde de dolari.

El a reluat apelurile pentru stabilirea unui mecanism juridic care să permită Ucrainei să primească activele rusești înghețate. „Activele rusești – cele care au fost deja înghețate și cele care mai trebuie înghețate – sunt semnificative. Avem nevoie de un mecanism real, rapid și legal de direcționare a activelor rusești pentru a compensa pierderile cauzate de războiul Rusiei”, a precizat președintele ucrainean.

Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au respins atacurile trupelor ucrainene în sudul regiunii Herson și în estul regiunii Luhansk din Ucraina, relatează Reuters.

Oficialii instalați de Rusia în Herson evacuează zeci de mii de civili spre est, peste râul Nipru, în fața contraofensivei ucrainene care a permis deja Kievului să recâștige teritorii cucerite de forțele ruse în primele zile ale războiului.

Reuters notează că nu a putut verifica relatările privind evoluțiile de pe câmpul de luptă.

Polonia ar putea fi nevoită să construiască un gard la graniţa sa cu exclava rusă Kaliningrad pentru a opri valul de migranţi africani şi asiatici care ar putea încerca în următoarele săptămâni să treacă frontiera, a afirmat marţi un înalt oficial polonez, potrivit agenției Reuters, preluată de Agerpres.

Polonia acuză Rusia şi aliatul ei Belarus că folosesc migranţii ca parte a unei campanii de „război hibrid” pentru destabilizarea Europei şi, cu tensiunea ridicată din cauza războiului din Ucraina, Varşovia se teme de repetarea unei crize când mii de migranţi africani şi din Orientul Mijlociu încercau să-i treacă graniţa din Belarus în 2021.

Mai multe detalii: Polonia ia în calcul să construiască un gard la granița cu Kaliningrad, acuzând Rusia și Belarus că folosesc migranții într-un „război hibrid”

Liderul cecen Ramzan Kadîrov critică Rusia pentru ceea ce consideră că este un răspuns ”slab” la atacurile Ucrainei, relatează cotidianul rus Kommersant.

„După părerea mea, răspundem slab. Dacă se lansează un obuz în direcţia noastră, către regiunea noastră, va trebui să ştergem oraşele de pe faţa Pământului (…) astfel încât să înțeleagă și să nu le treacă prin cap să tragă în direcţia noastră. Nu ar trebui să vedem ce se va întâmpla mâine dacă vom lua vreo decizie”, a transmis marți Kadîrov, pe Telegram.

Mai multe informații: Ramzan Kadîrov critică răspunsul „slab” al Rusiei la atacurile ucrainene „pe teritoriul ei”. „Să ștergem orașele de pe faţa Pământului”

Forțele ruse au lansat în ultima zi 15 atacuri care au vizat opt localități din regiunea ucraienană Donețk, au anunțat autoritățile locale, citate de The Guardian. Șapte civili au fost uciși în urma loviturilor.

Atacurile au avut loc în timp ce forțele ucrainene își consolidau ofensiva asupra orașelor Bakhmut și Avdiivka, puncte strategice din Donbas, zona industrială a Ucrainei, relatează Associated Press.

Potrivit Poliției, loviturile au distrus 19 clădiri rezidențiale și o linie electrică.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a catalogat drept ”acte pure de teroare” atacurile ruse asupra infrastructurii ucrainene, în discursul său din cadrul unei conferințe de la Berlin, relatează CNN.

Moscova „conduce în mod deliberat atacuri țintite asupra infrastructurii civile, cu un scop foarte clar: să împiedice bărbații, femeile și copiii să aibă acces la apă, electricitate și încălzire pe măsură ce se apropie iarna”, a declarat von der Leyen la un eveniment privind „recuperarea, reconstrucția și modernizarea” Ucrainei.

„Acestea sunt acte pure de teroare. Rusia încearcă să paralizeze Ucraina, dar nu vom lăsa să se întâmple acest lucru”, a adăugat șefa executivului comunitar.

Ursula von der Leyen a precizat și că Ucraina are nevoie de 3 până la 5 miliarde de euro pe lună „doar pentru a acoperi costurile de funcționare recurente”, cum sunt salariile forțelor armate, profesorilor și medicilor.

„Este corect dacă Uniunea Europeană își asumă partea, iar eu lucrez cu statele noastre membre pentru ca Uniunea să poată sprijini Ucraina cu până la 1,5 miliarde de euro în fiecare lună de război, ceea ce ar însemna aproximativ 18 miliarde de euro în 2023”, a mai spus von der Leyen.

Cel puțin cinci persoane au fost rănite după ce o mașină a explodat în apropierea birorilor canalului de televiziune pro-Kremlin ZaTV din Melitopolul ocupat, relatează The Guardian. Printre victime se numără și angajați ai companiei de televiziune.

Vladimir Rogov, un oficial instalat de Moscova din regiunea Zaporojie, a declarat presei de stat din Rusia că explozia a fost un atac terorist provenit dintr-un „dispozitiv exploziv improvizat”. El a scris pe Telegram că puterea exploziei a fost echivalentul a două kilograme de TNT.

”A fost efectuată o altă operațiune de transfer a trupurilor soldaților căzuți. Ucraina a recuperat încă 25 dintre eroii săi”, a anunțat Ministerul ucrainean al Reintegrării, citat de Ukrainska Pravda.

Operațiunea a avut loc în cooperare cu Oleg Kotenko, comisarul pentru persoane dispărute, și cu o serie de agenții de aplicare a legii din Ucraina.

În luna august, Kotenko a anunțat că 522 cadavre ale unor militari ucrianeni care se aflau pe lista persoanelor dispărute au fost returnate Ucrainei.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a amintit, marți, într-o conferință de la Berlin, despre ”planul Marshall”, programul dezvoltat de SUA care avea ca scop reconstrucția economiilor europene după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru a proteja democrația pe continent. În acest context, Scholz a cerut ”un nou plan Mashall” pentru reconstrucția Ucrainei, relatează CNN.

„Nu știm când se va termina acest război. Dar se va termina”, a spus liderul german, adăugând că a ajuta Ucraina să se recupereze va fi „o provocare pentru generații” și va necesita „forța combinată a întregii comunități internaționale”.

Scholz a promis că Germania va sprijini Ucraina cu arme pentru a se apăra atât timp cât va fi necesar.

”Vom continua cu hotărâre să sprijinim Ucraina politic, financiar, în ceea ce privește asistența umanitară și, de asemenea, cu arme, atât timp cât este nevoie”, a spus cancelarul german.

Folosirea de către Rusia a dronelor pentru a ataca civili și centralele electrice din Ucraina a marcat un „nou punct minim” în război și a sugerat că Moscova este „disperată”, a mai spus Olaf Scholz.

„Ultimele atacuri fără discernământ, inclusiv utilizarea dronelor kamikaze împotriva civililor și a infrastructurii civile din Ucraina, marchează un nou minim în efortul disprețuitor al Rusiei de a șterge Ucraina de pe hartă. Modul odios de a purta acest război demonstrează doar un lucru: Rusia lui Putin este disperată”, a afirmat cancelarul Germaniei.

Primarul orașului Melitopol, din sudul Ucrainei, Ivan Fedorov, a anunțat că în timpul nopții s-au auzit aproximativ șapte explozii în zonă, relatează Ukrainska Pravda.

”Invadatorii sunt din nou neliniştiţi în zona Melitopol. Noaptea trecută a fost fierbinte pentru ei în satul Svetlodolinskoye. Localnicii au numărat aproximativ șapte explozii puternice. Era fum de pe marginea podului de cale ferată”, a precizat primarul.

Iar marți dimineață, o mașina a explodat lângă clădirea unei companii de televiziune din Melitopol, a declarat o sursă pentru agenția rusă RIA Novosti.

Potrivit administrației ruse din Melitopol, cinci persoane au fost rănite în explozia din apropierea clădirii companiei de televiziune Zaporojie. Este vorba despre angajați ai holdingului ZaMedia și alți civili.

A car exploded near the office of a #Zaporizhzhia TV company in occupied #Melitopol. pic.twitter.com/cuSNR1BdNB

— NEXTA (@nexta_tv) October 25, 2022

Banca Mondială a plătit o sumă suplimentară de 500 de milioane de dolari pentru a ajuta Ucraina să facă față nevoilor urgente legate de cheltuielile de război, relatează The Guardian.

Finanțarea de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, principalul braț de creditare al băncii, a fost susținută de garanții de împrumut de 500 de milioane de dolari din Marea Britanie, care au fost anunțate la 30 septembrie.

”Invazia rusă continuă să provoace distrugerea masivă a infrastructurii Ucrainei – inclusiv a rețelelor de apă, canalizare și electricitate – chiar în timp ce iarna se apropie, punând și mai mult în pericol poporul ucrainean. Noua parte a finanțării plătite astăzi va fi utilizată pentru a menține serviciile guvernamentale esențiale. Suntem fermi în sprijinul pentru poporul ucrainean care se confruntă cu această criză fără egal”, a declarat luni, David Malpass, președintele grupului Băncii Mondiale.

Moscova acuză Kievul că se pregătește să folosească o „bombă murdară” în Ucraina și a anunțat va prezenta problema, marți, 25 octombrie, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, relatează The Guardian.

Rusia a trimis luni ONU o scrisoare în acest sens, iar diplomații Moscovei au anunțat că vor ridica problema în cadrul ședinței de astăzi.

„Vom considera folosirea bombei murdare de către regimul de la Kiev ca un act de terorism nuclear”, a scris ambasadorul Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia, secretarului general al ONU Antonio Guterres și Consiliului de Securitate, în scrisoarea care a fost citită de jurnaliștii de la Reuters.

„Îndemnăm țările occidentale să-și exercite influența asupra regimului de la Kiev pentru a abandona planurile sale periculoase care amenință pacea și securitatea internațională. Facem apel la Secretarul General al Națiunilor Unite să facă tot ce îi stă în putere pentru a preveni producerea acestei crime odioase”, a mai precizat diplomatul rus.

Miniștrii de externe din SUA, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație comună prin care au respins acuzațiile Rusiei ca fiind „în mod evident false” și și-au reiterat sprijinul pentru Ucraina.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organism al ONU, va trimite inspectori în următoarele zile în două locuri din Ucraina, la cererea Kievului, relatează The Guardian.

AIEA a precizat că ambele zone au mai fost inspectate, una dintre ele fiind verificată în urmă cu o lună.

”Scopul vizitelor este de a detecta orice posibile activități și materiale nucleare nedeclarate”, a precizat directorul AIEA, Rafael Grossi, fără a menționa locurile care vor fi inspectate.

Agenția rusă de presă RIA Novosti a relatat că inspectorii AIEA vor ajunge la o uzină din regiunea centrală Dnipropetrovsk și la Institutul de Cercetări Nucleare din Kiev.

Luni, 24 octombrie, s-au împlinit opt luni de când Rusia a declanșat invazia în Ucraina. În mesajul său tradițional din fiecare seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis că întreaga țară va fi liberă, afirmând că ”sentimentul de eşec în Rusia devine din ce în ce mai puternic”, relatează News.ro.

”Astăzi sunt exact opt luni de război la scară largă. Ce s-a realizat în acest timp? Am apărat independenţa statului nostru – iar Rusia nu poate schimba asta. Eliberăm pământul ucrainean pas cu pas. Donbas, regiunea Harkov, regiunea Herson sunt acum auzite”, a spus Zelenski, adăugând că și Zaporojie și Crimeea vor fi recucerite și ”toată Ucraina va fi liberă”.

”Ucraina distruge aşa-numita «a doua armată a lumii» – iar de acum încolo Rusia va fi doar o cerşetoare. Ei cerşesc ceva în Iran, încearcă să stoarcă ceva din ţările occidentale, inventând diverse prostii despre Ucraina, intimidând, înşelând… Niciodată Rusia nu va mai putea fi cineva care poate dicta ceva cuiva. Nu mai are potenţialul de a dicta. Lumea vede asta. Potenţialul rusesc este irosit acum cu această nebunie – cu un război împotriva statului nostru şi a întregii lumi libere”, a mai continuat liderul de la Kiev.

Sentimentul de eşec în Rusia devine din ce în ce mai puternic. Dar, realizând toate acestea, nu avem dreptul să ne relaxăm. Mai trebuie să mergem pe drumul spre victoria Ucrainei. Acesta este un drum dificil. Va trebui să trecem iarna aceasta, care va fi cea mai grea din istoria noastră.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei:

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a sosit marţi în Ucraina pentru o vizită surpriză, prima de când Rusia a invadat ţara pe 24 februarie, a anunţat biroul său într-un comunicat, citat de Reuters.

„Mesajul meu către poporul Ucrainei este: vă puteți baza pe Germania!” a transmis liderul german.

Pe lângă sprijinul militar, a adăugat Steinmeier, călătoria sa se va concentra pe a ajuta la repararea infrastructurii distruse, precum rețelele electrice, conductele de apă și sistemele de încălzire, cât mai repede posibil înainte de sosirea iernii.

Frank-Walter Steinmeier a ajuns la Kiev cu trenul marți dimineață și în cursul zilei se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează The Guardian.

Purtătoarea de cuvânt a liderului german, Cerstin Gammelin, a publicat pe Twitter o imagine de la sosirea acestuia în capitala Ucrainei.

„Unsere Solidarität ist ungebrochen, und so wird es bleiben.“
Bundespräsident #Steinmeier ist in der #Ukraine eingetroffen pic.twitter.com/oLYlRZMTKL

— Cerstin Gammelin (@BPrSprecherin) October 25, 2022

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a avut luni o convorbire telefonică cu omologul său israelian, Benny Gantz. Cei doi au discutat despre situația de securitate din Ucraina, despre dezvoltarea cooperării în domeniul securității între cele două țări și despre furnizarea de ajutor umanitar și medical în Ucraina, informează The Kyiv Independent.

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, Ucraina a solicitat în mod repetat Israelului ajutor militar, solicitări care au fost respinse până în prezent. Cu toate acestea, având în vedere că Iranul este văzut din ce în ce mai mult ca fiind de partea Rusiei, alegerea Israelului de a refuza ajutorul militar este din ce în ce mai mult pusă sub semnul întrebării.

Președintele Volodimir Zelenski a cerut luni Israelului, în timpul unui discurs online ținut la o conferință a cotidianului Haaretz, să ofere mai mult ajutor țării sale în războiul împotriva Rusiei.

Kievul susține că Rusia întârzie intenționat sosirea din Turcia a peste 165 de nave de marfă care se îndreaptă spre porturile ucrainene pentru a fi încărcate cu cereale, relatează Al Jazeera.

Inspectorii ruși „au prelungit în mod semnificativ inspecția navelor. (…) Ca urmare, peste 165 de nave au fost blocate într-o coadă în apropierea strâmtorii Bosfor și acest număr continuă să crească zilnic”, a afirmat Ministerul ucrainean de Externe.

„Avem motive să credem că întârzierile în ceea ce privește inspecțiile efectuate de Rusia asupra navelor Inițiativei pentru cereale sunt motivate politic”, a adăugat ministerul.

Navele așteptau să treacă de procesul meticulos de inspecție cerut de acordul susținut de Turcia și de ONU, menit să ducă grânele ucrainene pe piețele externe și să atenueze temerile legate de o criză alimentară globală.

Vor exista consecințe pentru Rusia, indiferent dacă va folosi o așa-numită „bombă murdară” sau o armă nucleară convențională, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, potrivit Reuters.

SUA și alte țări occidentale acuză Rusia că plănuiește să folosească amenințarea unei presupuse utilizări a unui dispozitiv cu material nuclear ca pretext pentru o escaladare a războiului din Ucraina.

Întrebat dacă Washingtonul ar trata utilizarea unei „bombe murdare” la fel ca orice altă bombă nucleară, Price a spus că „ar exista consecințe” pentru Rusia în ambele cazuri.

„Indiferent că folosește o «bombă murdară» sau o bombă nucleară. Am fost foarte clari în această privință”, a declarat Price, în cadrul unui briefing de presă.

Uniunea Europeană sprijină decizia Ucrainei de a invita experți ai organismului de supraveghere nucleară din cadrul Națiunilor Unite să investigheze „acuzațiile false” ale Rusiei, potrivit cărora Kievul intenționează să însceneze Moscovei folosirea de arme nucleare în Ucraina, i-a transmis luni șeful diplomației blocului comunitar, Josep Borrell, ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, potrivit CNN.

„(Noi) salutăm decizia Ucrainei de a solicita trimiterea unei misiuni de experți AIEA. Sprijinul UE pentru Ucraina continuă fără încetare, inclusiv în combaterea dezinformării”, a scris Josep Borrell, într-un mesaj publicat pe Twitter, după convorbirea cu ministrul Kuleba.

Arriving in Uruguay, I held a call with @DmytroKuleba on Russias latest false allegations.

Welcome Ukraines decision to request an @iaeaorg expert mission to be dispatched.

EU support to Ukraine continues unabated, including in countering disinformation.

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) October 24, 2022

Borrell s-a referit la afirmațiile Moscovei ca fiind „cele mai noi acuzații false ale Rusiei”.

Duminică, ministerul rus al Apărării a anunțat că deține informații care arată că Ucraina plănuiește o provocare legată de detonarea unei așa-numite „bombe murdare” sau a unei arme nucleare de mică putere pe teritoriul său. Ministerul de la Moscova nu a furnizat nicio dovadă pentru a-și susține afirmația.

Moscova acuză, începând de duminică, faptul că Ucraina construiește o „bombă murdară” cu scopul de a o lansa pe teritoriul său împotriva trupelor ruse. La modul cel mai simplu, o „bombă murdară” este o bombă convențională care conține materiale radioactive, biologice sau chimice care se împrăștie în urma exploziei unei astfel de arme, explică agenția France Presse, citată de The Moscow Times.

Utilizarea de materiale radioactive ar transforma această bombă într-un tip de dispozitiv de dispersie radiologică (RDD), un termen adesea utilizat ca sinomim pentru cel de „bombă murdară”.

Mai multe detalii: Ce este o „bombă murdară”, arma despre care Moscova și Kievul se acuză reciproc că se pregătesc să o detoneze în Ucraina

Ministrul iranian de externe, Hossein Amirabdollahian, afirmă, pe fondul acuzațiilor că Iranul furnizează armament Moscovei, că Teheranul nu va rămâne indiferent dacă se va dovedi că dronele sale sunt folosite de Rusia în războiul din Ucraina, relatează Al Jazeera.

„Dacă ni se dovedește că dronele iraniene sunt folosite în războiul din Ucraina împotriva oamenilor, nu ar trebui să rămânem indiferenți”, a declarat Amirabdollahian, potrivit presei iraniene de stat.

Între timp, cooperarea în domeniul apărării între Teheran și Moscova va continua, a adăugat Amirabdollahian.

Forțele armate ucrainene i-au alungat pe soldații ruși din localitățile Karmazînivka, Measojarîvka și Nevske din regiunea Luhansk, precum și din Novosadove, localitate situată în regiunea Donețk, a anunțat luni Statul Major General al Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„Forțele aeriene au efectuat 17 lovituri în cursul zilei. S-a confirmat că au fost lovite 13 grupuri de arme și echipamente militare și patru poziții de sisteme de rachete antiaeriene. În plus, unitățile de apărare antiaeriană au doborât două elicoptere pe fronturi diferite.

Forțele ucrainene de rachete și artilerie au lovit patru posturi de comandă, zece grupuri de personal, arme și echipamente, șase puncte de depozitare a munițiilor, un sistem de rachete antiaeriene, o zonă de poziții de tragere a artileriei și alte trei locuri importante folosite de inamic”, a transmis Statul Major General, în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale de pe front.

Pentru a încetini contraofensiva forțelor armate ucrainene, rușii continuă să amplaseze mine pe podurile și trecerile de pe rutele de retragere din regiunile Mikolaiv și Herson, a precizat conducerea armatei ucrainene.

De asemenea, armata rusă continuă să recruteze în mod activ prizonieri atât din Rusia, cât și din teritoriile ocupate temporar, mai susține Statul Major General al forțelor armate ucrainene.

Regiunea Herson oferă acces direct spre Crimeea, control asupra Mării Negre, dar are și o valoare simbolică pentru forțele ruse, relatează Reuters. Ea a căzut sub control rusesc în primele zile ale invaziei, dar acum, la 8 luni distanță, rușii se chinuie să mențină controlul în fața unei ofensive ucrainene tot mai puternice.

Regiunea Herson se învecinează cu Crimeea și oferă Moscovei un pod terestru spre peninsula pe care a anexat-o ilegal în 2014. Reluarea de către Ucraina a zonelor din regiunea Herson ar priva Moscova de acel coridor terestru. De asemenea, ar aduce artileria ucraineană cu rază lungă mai aproape de Crimeea, pe care Moscova o consideră de o importanță vitală pentru interesele sale.

Mai multe detalii: De ce este regiunea Herson, din sudul Ucrainei, atât de importantă pentru Kremlin: „Pierderea ei va fi privită negativ în interiorul Rusiei”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a discutat luni cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și cu omologul britanic al acestuia, Ben Wallace, despre acuzația Rusiei, lipsită de dovezi, potrivit căreia Ucraina intenționează să folosească o „bombă murdară” pe teritoriul său, scrie The Guardian.

Alianța respinge acuzația Moscovei, a afirmat Stoltenberg, avertizând că Rusia „nu trebuie să o folosească drept pretext pentru o escaladare” a războiului din Ucraina.

„Rămânem fermi în sprijinul nostru pentru Ucraina”, a adăugat șeful NATO, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Spoke with 🇺🇸 @SecDef & 🇬🇧 @BWallaceMP about #Russias false claim that #Ukraine is preparing to use a dirty bomb on its own territory. #NATO Allies reject this allegation. Russia must not use it as a pretext for escalation. We remain steadfast in our support for Ukraine.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) October 24, 2022

Urmărește-ne pe Google News