Război în Ucraina, ziua 25 | O școală și un azil de bătrâni, ținta bombardamentelor. Rusia a folosit din nou rachete hipersonice

Primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, anunță că duminică seara au avut loc explozii în districtul Podolski din Kiev, relatează Ukrainskaia Pravda.

”Prieteni! Mai multe explozii în cartierul Podilski al capitalei. Conform informațiilor din acest moment, la unele case și într-unul dintre centrele comerciale. Salvatorii, medicii și poliția sunt deja la fața locului”, a anunțat edilul pe Telegram.

Ministerul rus al Apărării s-a oferit să deschidă luni dimineață coridoare umanitare de la Mariupol, mergând spre est și vest, relatează BBC.

Generalul Mihail Mizintsev a propus deschiderea coridoarelor de la ora 10:00, ora Moscovei (9:00, ora Bucureștiului – n.r.), inițial pentru ca trupele ucrainene și „mercenarii străini” să depună armele și să plece.

Apoi, de la ora 12:00, convoaielor umanitare cu alimente, medicamente și alte provizii vor avea acces în oraș din ambele direcții, după stabilirea traseelor, a mai spus generalul rus.

Recomandări

Un profesor universitar din Sibiu e acuzat de mai multe forme de abuz asupra studenților. Reacția Universității

Mizintsev a mai precizat că este așteptat un răspuns pozitiv din partea Kievului până luni dimineață la ora 5:00, ora Moscovei.

LG Electronics se alătură altor companii de electronice, precum Apple și Microsoft, și anunță suspendarea livrărilor produselor sale către Rusia, relatează New York Times.

Într-un scurt comunicat de presă, în care nu este menționată Ucraina, producătorul de televizoare și electrocasnice din Seul și-a exprimat ”îngrijorarea profundă față de sănătatea și siguranța tuturor oamenilor” și a precizat că va continua „să urmărească cu atenție situația pe măsură ce aceasta evoluează”.

Consulul general al Greciei la Mariupol, Manolis Androulakis, este ultimul diplomat UE care a evacuat orașul-port de la Marea Azov, asediat de forțele ruse. Ajuns duminică la Atena, după patru zile petrecute pe drum, trecând prin Republica Moldova și România, diplomatul speră ca ”nimeni să nu vadă vreodată” ce a văzut el la Mariupol, relatează Reuters.

Androulakis a ajutat zeci de cetățeni și etnici greci să evacueze orașul din sudul Ucrainei. El a plecat marți din Mariupol alături de alți zece cetățeni greci.

Recomandări

Anul 2024, cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice. Ziua în care 24 de stații meteo din România au arătat peste 40 °C

„Ceea ce am văzut, sper că nimeni nu va vedea vreodată”, a declarat Androulakis, când a aterizat duminică pe Aeroportul Internațional din Atena și și-a revăzut familia.

”Mariupol va deveni parte dintr-o listă de orașe care au fost complet distruse de război; nu trebuie să le numesc – sunt Guernica, Coventry, Alep, Groznîi, Leningrad”, a adăugat consulul elen.

Potrivit Ministerului grec de Externe, cel puțin zece etnici greci au fost uciși și mai mulți au fost răniți de când Rusia a început să atace Mariupol, iar peste 150 de cetățeni greci, echipaje ale navelor și etnici greci au fost evacuați din regiune.

Mai multe detalii: ”Sper să nu vadă nimeni vreodată ce am văzut eu”. Mărturia unui diplomat grec care s-a întors din Mariupol

„Încercăm să facem tot ce putem pentru a sprijini Ucraina să lupte în acest război. Putin nu trebuie să câștige acest război”, a declarat duminică prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, pentru CNN, adăugând că este ”sfâșietor” să vezi ce face Rusia în Ucraina.

Kallas crede că strategia NATO ar trebui să se concentreze pe încheierea războiului prin utilizarea „izolării inteligente”, ceea ce înseamnă că NATO ar trebui să treacă de la o „postură de descurajare” la o „postură de apărare” sigură, majorând contribuțiile țărilor NATO pentru consolidarea apărării fiecărei națiuni și a Alianței, ca ansamblu.

Recomandări

Strategia iubitei lui Sorin Oprescu pentru recuperarea vilei din Primăverii cumpărate pe numele ei. Statul a confiscat proprietatea

„Există unele capacități care sunt prea scumpe pentru orice stat, dar dacă le facem împreună aici, în Europa, pentru a ne proteja teritoriile, suntem mai puternici”, a spus ea, adăugând că națiunile ar trebui să izoleze Rusia „la toate nivelurile politice posibile”.

Întrebată în legătură cu propunerea Poloniei de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, Kallas a spus că mai întâi trebuie să se ajungă la pace, iar Rusia nu are vreo intenție în acest sens.

„Putem avea o misiune de menținere a păcii doar dacă avem pace, dar dacă vă uitați la ceea ce se întâmplă în Ucraina, ce vedem acolo nu are legătură cu pacea. Este un război și nu văd că Rusia are vreo intenție să facă ceva pentru a obține pacea. Așa că mai întâi ar trebui să avem pace, apoi să o păstrăm. Uneori, pentru a ajunge la pace, trebuie să avem dorința de a folosi puterea militară”, a mai spus premierul estonian.

Kallas a mai declarat că nu crede că ar putea izbucni un al treilea război mondial și a comparat deportările care au avut loc în Mariupol cu ce a făcut Rusia în anii 1940, când estonienii au fost puși în „mașini pentru vite”, trimise în Siberia.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat duminică la telefon cu premierul britanic Boris Johnson, care s-a angajat să continue sprijinul militar pentru Ucraina, relatează BBC.

„Prim-ministrul a subliniat angajamentul continuu al Regatului Unit de a lucra alături de partenerii internaționali pentru a coordona sprijinul pentru consolidarea autoapărării Ucrainei”, a transmis Downing Street, biroul premierului Johnson, într-un comunicat.

„Ambii lideri au subliniat importanța sancțiunilor în exercitarea presiunii asupra lui Putin și au condamnat atacurile detestabile asupra civililor nevinovați, în urma bombardamentelor îngrozitoare de la Mariupol”, se mai precizează în comunicat.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, Boris Johnson a dat asigurări că ”Regatul Unit va continua să intensifice sprijinul militar, economic și diplomatic pentru a ajuta la încheierea acestui conflict teribil”.

I spoke to President @ZelenskyyUa this afternoon to set out how I will be working to advance Ukraines interests at meetings of NATO and the G7 this week.

The UK will continue to step up military, economic and diplomatic support to help bring an end to this terrible conflict.

— Boris Johnson (@BorisJohnson) March 20, 2022

Trei persoane au fost rănite astăzi în regiunea Jîtomîr din nordul Ucrainei, în urma unui atac al forțelor ruse în care 13 clădiri au fost avariate, anunță Serviciul de Stat de Urgență, citat de Ukrainskaia Pravda.

„Pe 20 martie, în regiunea Jîtomîr, în urma unui atac aerian asupra așezărilor din districtul Korosten, 13 clădiri au fost avariate. Trei persoane au fost rănite anterior”, anunță autoritățile într-un mesaj pe Telegram.

Bombardamentele au dus la izbucnirea mai multor incendii care au fost stinse între timp.

Bombardamentele intense asupra orșului-port de la Marea Azov au loc în continuare, după cum a declarat guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, pentru BBC.

„Ei continuă să atace. Bombardamentul, loviturile aeriene și împușcăturile sunt constante. Acum sunt lupte, împușcături chiar în oraș”, a spus oficialul.

„Astăzi am primit informații că niște oameni – nu le voi da numele – care au fost implicați în obținerea de informații și ajutau la evacuarea oamenilor, s-au trezit sub focuri de arme, sunt victime printre ei, din păcate. Evacuau oameni”, a mai spus guvernatorul, precizând că era vorba despre voluntari, despre care rușii ”știu bine că sunt civili, oameni neînarmați, dar caută orice pretext pentru a trage în oameni pașnici”.

„Există dezinformare cu privire la faptul că China oferă asistență militară Rusiei. Respingem asta”, a declarat duminică Qin Gang, ambasadorul Chinei în Statele Unite ale Americii, întrebat la CBS dacă țara sa ar putea trimite bani sau arme forțelor Moscovei, relatează The Guardian.

Diplomatul chinez nu a exclus însă total posibilitatea ca Beijingul să facă acest lucru în viitor.

În schimb, „ceea ce face China este să trimită mâncare, medicamente, saci de dormit și lapte praf pentru copii, nu arme și muniții oricărei dintre părți”, a spus Qin.

Totodată, diplomatul a afirmat că Beijingul continuă „să promoveze discuțiile de pace și să îndemne la încetarea imediată a focului”, adăugând că tipul de condamnare publică cerută de multe voci din Occident „nu ajută”.

„Avem nevoie de rațiune. Avem nevoie de curaj. Și avem nevoie de o diplomație bună”, a mai spus ambasadorul Qin Gang.

64 de angajați de la centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl au putut să plece acasă, după ce au fost ținuți aproape trei săptămâni ostatici de trupele rusești, relatează BBC.

Aceștia au fost înlocuiți de 46 de angajați care s-au oferit voluntar să se deplaseze la centrală.

Aproximativ 200 de lucrători în schimburi și membri ai Gărzii Naționale Ucrainene au rămas blocați la centrală începând cu 24 februarie, prima zi de război, după ce truele ruse au pus stăpânire pe aceasta.

Partea rusă nu a putut să le garanteze siguranța, în cazul în care ar fi părăsit centrala, astfel că muncitorii au rămas blocați, cu puține alimente și medicamente. Au dormit pe modea, pe mese și pe câteva paturi de tabără.

În condițiile în care partea rusă nu a putut să le garanteze siguranța în cazul în care ar fi încercat să părăsească centrala, muncitorii au rămas blocați, cu lipsă de alimente și de medicamente. Au fost nevoiți să doarmă pe podea, pe mese și pe câteva paturi mici de tabără.

Mai multe detalii: Peste 60 de lucrători de la centrala Cernobîl, capturată de forțele ruse, au reușit să plece

Rusia a confirmat că adjunctul comandantului Flotei ruse a Mării Negre, căpitanul de rangul I Andrei Paly (52 de ani) a murit în luptă la Mariupol, transmite BBC. Cu câteva ore înainte, Ucraina a anunțat că acesta a murit în timpul luptelor.

De la începutul invaziei ruse, Ucraina a anunțat moartea a cinci generali ruși în timpul ostilităților. Rusia a confirmat oficial doar una dintre aceste victime – generalul Andrei Suhovetsky.

Mai multe detalii: Comandantul adjunct al Flotei ruse la Marea Neagră, ucis de forțele ucrainene

Sute de oameni au ieșit duminică în stradă în orașul central ucrainean Enerhodar pentru a protesta față de reținerea viceprimarului Ivan Ignatevich Samoydyuk, relatează CNN.

Enerhodar se află aproape de centrala nucleară Zaporojie, care a fost ocupată de forțele ruse pe 4 martie.

Fiul viceprimarului a declarat pentru CNN că „la aproximativ 30 de minute de la începutul mitingului, a sosit un vehicul militar cu cinci sau șase soldați ruși. Au încercat să rețină două persoane, dar rezidenții au ripostat și nu au lăsat să se întâmple asta”.

„Imediat după aceea, un transportor blindat de trupe însoțit de câteva zeci de soldați ruși înarmați a ajuns la locul protestului pentru a dispersa demonstrația”, a adăugat el.

Potrivit tânărului, tatăl său a discutat sâmbătă cu un subaltern.

”După aceea, legătura cu tatăl meu a dispărut. Nu știm unde se află acum, nici nu au existat cereri de la răpitori. (…) Marea problemă este că tatăl meu este responsabil pentru mijloacele de trai al orașului”, inclusiv pentru furnizarea de hrană pentru personalul operațional de la uzina din Zaporojie, a adăugat fiul viceprimarului.

In #Energodar, unarmed people are ready to do anything to defend their land

They are not even frightened by gunfire. pic.twitter.com/ZOlIoSvg77

— NEXTA (@nexta_tv) March 20, 2022

Bombardamentul a afectat grav un bloc de 10 etaje din districtul Sviatoshyn, aflat în nord-vestul Kievului. Cinci persoane au fost rănite după cum a anunțat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, citat AFP, potrivit The Guardian.

Corespondenții AFP de la fața locului relatează că ferestrele clădirii au fost sparte de suflul exploziei, care a fost urmată de un incendiu.

O femeie în vârstă și un bărbat rănit la față au fost preluați de un echipaj de pompieri. Două mașini arse se aflau în curtea acoperită cu moloz, în care era și un loc de joacă.

O grădiniță din apropiere a fost, de asemenea, avariată. În clădire nu era nimeni în acel moment.

⚡️ Another missile strike on the Sviatoshyn district in Kyiv. Parts of a projectile hit the yard of a ten-storey residential building, causing a fire. According to mayor Klitschko, 5 people were injured. #StopRussia

Photos: @SESU_UA pic.twitter.com/Eo3njtXI7w

— Stratcom Centre UA (@StratcomCentre) March 20, 2022

Președintele Ucrainei s-a adresat duminică parlamentarilor din Israel printr-un mesaj video în care a făcut paralele în experiențele poporului evreu și ale celui ucrainean, relatează New York Times și The Guardian.

„Oamenii noștri rătăcesc acum prin lume, căutând securitate, (…) cum ați făcut și voi cândva”, a afirmat Zelenski, el însuși evreu.

Totodată, liderul de la Kiev a făcut o comparație între ofensiva rusă în Ucraina și „soluția finală” – planul Germaniei naziste de a extermina evreii.

De asemenea, Zelenski a pus sub semnul întrebării reticența Israelului de a vinde sistemul de apărare Iron Dome Ucrainei și le-a spus membrilor Kensset-ului că vor trebui să trăiască cu alegerile pe care le fac în contextul acestui război.

”Toată lumea știe că sistemele voastre de apărare antirachetă sunt cele mai bune și, cu siguranță, puteți ajuta poporul nostru, puteți să salvați viețile ucrainenilor, ale evreilor ucraineni.

Ne putem întreba de ce nu putem primi arme de la voi, de ce Israelul nu a impus sancțiuni puternice la adresa Rusiei sau nu pune presiune asupra afacerilor rusești. Oricum ar fi, alegerea vă aparține, fraților și surorilor, și atunci trebuie să trăiți cu răspunsul vostru, poporul lui Israel”, a declarat Volodirmir Zelenski.

Președintele Ucrainei s-a mai adresat până acum deputaților europeni, pe 1 martie, după care a intervenit cu mesaje video în Parlamentul Canadei, în Congresul SUA și în Bundestag-ul german, iar pe 23 martie, va transmite un mesaj parlamentarilor francezi.

Mai multe detalii: Zelenski compară invazia rusă cu „soluția finală” promovată de naziști, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Campania președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina este „întârziată”, motiv pentru care a recurs la atacuri „dezgustătoare” împotriva civililor de acolo, a declarat secretarul american al apărării, Lloyd Austin, la CBS, potrivit CNN.

”Cred că (Vladimir Putin – n.r.) face acești pași deoarece campania lui s-a blocat. Nu a reușit să-și atingă obiectivele atât de rapid cum și-a dorit și recurge la tipurile de tactici pe care le vedem în fiecare zi. Și din nou, acest lucru este cu adevărat dezgustător”, a declarat Austin, adăugând că ”forțele de manevră de la sol sunt în esență blocate”.

Totuși, oficialul american spune că nu ar exista dovezi că mercenari sau luptători străini au ajuns în Ucraina pentru a ajuta Rusia.

„Nu am văzut mercenari apărând pe câmpul de luptă, din câte știu”, precizat el.

Întrebat despre informațiile anunțate de Moscova, potrivit cărora forțele ruse au lansat rachete hipersonice împotriva Ucrainei, Austin a spus că nu crede că utilizarea unor astfel de rachete ar ”schimba regulile jocului”, deși a avertizat că „nu poate confirma sau contesta” că acestea au fost dislocate.

De asemenea, Austin a declarat că dacă Putin ar folosi arme chimice sau biologice împotriva Ucrainei, „ar vedea o reacție semnificativă nu numai din partea Statelor Unite, ci și a comunității globale”.

Mai multe detalii: Rusia anunță că a folosit, în premieră, rachete hipersonice Kinjal în Ucraina. Ce înseamnă asta

Informațiile conform cărora ucrainenii din orașul-port Mariupol sunt deportați în Rusia sunt „oribile” și „de neconceput”, dacă sunt adevărate, a declarat astăzi ambasadoarea SUA la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield pentru MSNBC, relatează The Guardian.

Thomas-Greenfield a precizat că nu a putut confirma încă aceste date, dar a adăugat: „Mi se pare că povestea este absolut îngrozitoare. Știu că rușii au încercat să deschidă ceea ce au numit un coridor umanitar pentru ca oamenii să intre atât în Belarus, cât și în Rusia, iar ucrainenii s-au opus în mod clar acestui lucru. A forța oamenii din Ucraina să intre în Rusia este absolut inacceptabil, este de neconceput. Este o informație pe care trebuie să o confirmăm, dar nu aș fi surprinsă ca rușii să facă ceva atât de îngrozitor…”

Ambasadoarea a adăugat că dacă aceste informații se dovedesc a fi adevărate, ar reprezenta „o altă escaladare” a conflictului din Ucraina.

Mai multe detalii: Presa din Rusia publică pentru prima oară imagini cu Mariupolul devastat, dar spune că e vina „naționaliștilor ucraineni”

Totodată, Linda Thomas-Greenfield a avertizat că Rusia va suporta consecințele dacă va folosi arme chimice în Ucraina.

”Suntem îngrijorați că ar putea folosi arme chimice în Ucraina. (…) Am spus foarte clar că dacă situația escaladează la acest nivel, vom răspunde agresiv. Ați văzut până acum consecințele acțiunilor noastre împotriva Rusiei și împotriva lui Putin, ei simt aceste consecințe. Și se vor resimți mai mult dacă vor lua această decizie nefericită de a folosi arme chimice”, a declarat Linda Thomas-Greenfield pentru CNN.

Cele mai recente date ale Oficiului Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) arată că de la începutul războiului din Ucraina și până sâmbătă, 19 martie, la miezul nopții, ora Kievului, cel puțin 902 civili au fost uciși și 1.459, răniți, relatează Reuters.

Cele mai multe dintre aceste persoane au fost victimele bombardamentelor și atacurilor cu rachete.

Bilanțul real este considerat a fi mult mai grav, având în vedere că OHCHR nu au primit sau nu au putut încă să verifice rapoartele privind victimele din mai multe orașe grav afectate de atacuri, inclusiv Mariupol, notează sursa citată.

Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a spus că „nu există planuri” ca președintele american Joe Biden să călătorească în Ucraina în această săptămână, potrivit CNN.

„Călătoria se va concentra pe continuarea adunării lumii pentru a susține poporul ucrainean și împotriva invaziei Ucrainei de către președintele Putin, dar nu există planuri de a călători în Ucraina”, a spus ea într-un mesaj postat pe Twitter.

We will have additional details of @potus trip to Europe to announce later today. The trip will be focused on continuing to rally the world in support of the Ukrainian people and against President Putins invasion of Ukraine,
but there are no plans to travel into Ukraine.

— Jen Psaki (@PressSec) March 20, 2022

Precizările vin după ce fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko a declarat că preşedintele american Joe Biden ar trebui să viziteze Ucraina în timp ce se află în Europa, la summit-ul NATO de la Bruxelles, săptămâna viitoare.

Mai multe detalii: Casa Albă anunță că Joe Biden ”nu are niciun plan” să viziteze Ucraina săptămâna viitoare

Manifestații au avut loc, duminică în orașele Herson, Kahovka și Berdiansk, aflate în sud-estul Ucrainei, relatează BBC News. Incidente ar fi avut loc în Berdiansk, unde forțele ruse ar fi încercat să disperseze oamenii. 

În orașul aflat în regiunea Zaporojie, aproximativ 250 de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta față de ocupația rusă. Potrivit presei ucrainene, unii soldați ruși au început să-i rețină pe locuitorii orașului. Unii oameni ar fi fost și bătuți.

Imagini de la protestele din Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că este pregătit să negocieze cu președintele rus Vladimir Putin, dar a avertizat că, dacă orice încercare de negociere va eșua, ar putea însemna că luptele dintre cele două țări vor duce la un „al treilea război mondial”, potrivit CNN.

„Sunt pregătit pentru negocieri cu el. Am fost pregătit în ultimii doi ani. Și cred că, fără negocieri, nu putem pune capăt acestui război”, a declarat Zelenski duminică, într-un interviu pentru sursa citată.

„Dacă există numai o șansă de 1% să putem opri acest război, cred că trebuie să ne asumăm această șansă. Trebuie să facem acest lucru. Pot să vă spun despre rezultatul acestor negocieri – pierdem oameni în fiecare zi, oameni nevinovați pe teren”, a mai spus Zelenski.

Citește și: Interviu cu un expert care a negociat pacea din Columbia: Rusia și Ucraina au avut 70 de întâlniri ca să ajungă la acordul Minsk. Negocierile durează

Zece milioane de oameni din Ucraina şi-au părăsit locuinţele din cauza războiului „devastator” purtat de Rusia, a declarat duminică Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, potrivit agenție France Presse, preluată de Agerpres.

„Războiul din Ucraina este atât de devastator, încât 10 milioane de persoane au fugit, fie strămutate în interiorul ţării, fie refugiate în străinătate”, a scris Grandi, pe Twitter.

Sâmbătă, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a precizat că 3,3 milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara de la începutul războiului, iar alte 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării.

 „Oamenii continuă să fugă întrucât se tem de bombe, de lovituri aeriene şi de distrugeri”, a declarat sâmbătă Filippo Grandi.

 Aproximativ 90% din refugiaţii ucraineni sunt femei şi copii. Bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani pot fi chemaţi să lupte şi au interdicţie de a ieşi din ţară.

Locuitorii orașului Kahovka, din regiunea Herson, au ieșit duminică în stradă, să protesteze împotriva ocupanților ruși, relatează portalul Nexta TV.

Protestul se desfășoară în mod pașnic, precizează sursa citată.

Residents of #Kakhovka today came out for a peaceful rally against the #Russian occupation pic.twitter.com/Xn9q29fH8r

— NEXTA (@nexta_tv) March 20, 2022

Cel puțin 1,5 milioane de copii ucraineni au fost transformați în refugiați în urma invaziei neprovocate a Rusiei, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al UNICEF, Joe English, pentru CNN.

Alte 3,3 milioane de minori sunt în prezent strămutați pe teritoriul Ucrainei, a precizat reprezentantul UNICEF.

„Fiecare dintre aceștia este un copil a cărui viață a fost sfâșiată, a cărui lume a fost dată peste cap”, a adăugat Joe English.

Cel puțin 150 de copii au fost uciși, iar alți 160 au fost răniți de când Rusia a invadat Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, potrivit acestei instituții din cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Papa Francisc și-a folosit binecuvântarea și discursul de duminică de la Vatican pentru a cataloga conflictul din Ucraina drept un „masacru fără sens” și a cerut liderilor să oprească „acest război respingător”, relatează BBC.

„Agresiunea violentă împotriva Ucrainei nu se opreşte din păcate”, a spus Papa Francisc în faţa a mii de persoane adunate în Piaţa Sfântul Petru pentru rugăciunea duminicală.

„Este un masacru fără sens, iar în fiecare zi se repetă măcelul și atrocitățile”, a adăugat Suveranul Pontif, condamnând războiul declanșat în Ucraina, deși a evitat să menționeze în mod explicit Rusia.

„Nu există justificare pentru acest război. Îi implor pe toți actorii comunității internaționale să-și asume cu adevărat oprirea acestui război respingător”, a mai spus Papa Francisc, primind urale și aplauze puternice din mulțime, potrivit Reuters.

„Chiar și săptămâna aceasta, rachetele și bombele au lovit civili, bătrâni, copii și mame însărcinate”, a punctat Suveranul Pontif.

Un tanc al forțelor ruse a deschis focul asupra unui centru de îngrijire din orașul Kreminna, situat în estul Ucrainei, a anunțat șeful administrației regionale din Luhansk, Serhiy Hayday, potrivit BBC.

Serhiy Hayday a scris, pe Telegram, că forțele ruse au deschis focul „în mod cinic și deliberat”, ucigând 56 de locuitori din Kreminna.

Hayday a mai susținut că cei 15 supraviețuitori ai atacului au fost „răpiți de ocupanți”, iar apoi duși într-un „cămin regional de geriatrie” din Svatove.

BBC notează că nu a putut verifica în mod independent contul de Telegram al oficialului ucrainean.

Forțele armate ucrainene au anunțat că au ucis un ofițer superior al marinei ruse, acesta fiind cel mai recent caz al unui lider militar răpus în luptele intense care s-au dat în primele trei săptămâni ale invaziei, informează BBC.

Potrivit unui mesaj publicat pe Facebook de către Statul Major al Ucrainei, căpitanul Andrey Paliy a fost ucis de forțele armate ucrainene în timpul unor lupte intense, deși circumstanțele morții sale sunt neclare, iar Moscova nu a confirmat încă informația. Nici BBC nu a putut verifica în mod independent anunțul armatei ucrainene.

Paliy era comandantul adjunct al flotei ruse din Marea Neagră și se crede că este primul ofițer de marină ucis de la începutul invaziei.

Alți câțiva ofițeri superiori ai armatei ruse, nevoiți să treacă în prima linie a războiului pentru a încerca să revitalizeze înaintarea trupelor ruse, care a fost blocată, au fost uciși de forțele ucrainene.

Sâmbătă, Kievul a anunțat că armata ucraineană l-a ucis pe generalul-locotenent Andrei Mordvichev, cel mai important general rus care a murit în lupte până acum.

Oficialii orașului Mariupol au acuzat sâmbătă Rusia că, în ultima săptămână, a dus mii de localnici peste graniță, împotriva voinței lor, scrie BBC, care precizează că, deși nu a putut încă să verifice aceste informații, apar tot mai multe mărturii în sensul acesta.

Un oficial ucrainean, Pyotr Andryuschenko, a declarat pentru New York Times că între 4.000 și 4.500 de locuitori au fost mutați în Tangarog, un oraș din regiunea Rostov care se învecinează cu partea de sud-est al Ucrainei. El a adăugat că ucrainenii au fost luați fără pașapoarte.

Un alt ucrainean a mai spus ziarului că a intrat în contact cu trei familii care au fost mutate forțat.

„Acum rușii se plimbă prin subsoluri și, dacă au rămas oameni acolo, îi duc cu forța la Taganrog”, a spus Eduard Zarubin, un medic care a părăsit orașul la începutul acestei săptămâni.

Rusia nu a răspuns în mod direct acestor acuzații, dar ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a susținut vineri că mii de ucraineni doresc „să fugă în Rusia”, iar guvernul său îi ajută.

Mariupolul este în prezent scena unor intense lupte de stradă între trupele ruse și ucrainene. Orașul a fost bombardat continuu în ultimele două săptămâni, iar oficialii locali estimează că 2.400 de oameni au murit deja.

Comunicarea cu orașul este dificilă, pentru că liniile telefonice sunt întrerupte. Locuitorii din Mariupol nu au electricitate, gaz sau apă curentă și își raționalizează proviziile de hrană. Ucraina afirmă, de asemenea, că Rusia a oprit convoaiele de ajutor umanitar care se îndreaptau spre oraș.

Ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, afirmă, într-un interviu publicat duminică, că Rusia şi Ucraina se apropie de un acord pe subiecte „critice”, acesta exprimându-şi speranţa într-o încetare a focului dacă cele două părţi nu vor da înapoi de la progresele obţinute până acum, relatează agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi cel ucrainean Dmitro Kuleba s-au întâlnit în această lună la Antalia, în Turcia, pentru o discuţie la care a fost prezent şi Mevlut Cavusoglu, dar care nu a produs rezultate concrete.

Însă Cavusoglu, care s-a deplasat de asemenea în Rusia şi Ucraina săptămâna trecută pentru a se întâlni separat cu Lavrov şi Kuleba, afirmă, într-un interviu pentru cotidianul turc Hurriyet, că a existat „o apropiere a poziţiilor ambelor părţi pe subiecte importante, subiecte critice”.

„Putem spune că avem speranţe pentru o încetare a focului dacă părţile nu fac un pas înapoi de la poziţiile actuale”, a spus ministrul turc, fără a da alte explicaţii.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin, vorbind la televiziunea Al Jazeera, a afirmat că cele două părţi îşi apropie poziţiile în patru probleme cheie: cererea Rusiei ca Ucraina să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO, demilitarizarea Ucrainei, „denazificarea” la care se referă Rusia, şi protejarea limbii ruse în Ucraina.

Kievul şi Moscova au vorbit despre unele progrese la negocierile de săptămâna trecută spre o formulă politică ce ar garanta securitatea Ucrainei, în condiţiile în care ţara ar rămâne în afara NATO, deşi părţile s-au acuzat reciproc de tărăgănarea discuţiilor.

Cotidianul britanic The Telegraph a publicat noi imagini filmate din dronă ale orașului Mariupol, asediat de mai bine două două săptămâni de trupele ruse și devastat de bombardamente constante.

Forțele armate ucrainene și-au actualizat evaluarea în privința pierderilor cauzate Rusiei, relatează publicația The Kyiv Independent, citată de The Guardian.

Astfel, ucrainenii susțin că au ucis 14.700 de soldați ruși de la începutul războiului.

Alte pierderi provocate armatei ruse:

• 96 de avioane și 118 elicoptere doborâte;
• 476 de tancuri distruse;
• 1.487 blindate distruse;
• 230 de sisteme de artilerie distruse;
• 3 nave scufundate;
• 74 de lansatoare de rachete distruse.

These are the indicative estimates of Russias losses as of March 20, according to the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/wuyU0L7Xmb

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 20, 2022

Vicepremierul Ucrainei a acuzat duminică Rusia că a comis acte de „genocid” în timpul invadării țării sale, relatează BBC.

Olha Stefanishyna a declarat, într-un interviu acordat Sky News, că este „absolut” convinsă că regimul rus a comis acte de genocid, precizând că președintele Vladimir Putin și liderii de la Kremlin „sunt criminali de război”.

Stefanishyna a mai spus că numărul „victimelor civile” ucise și rănite în timpul invaziei ruse este „mult mai mare decât forțele armate ale Ucrainei” pierdute în luptă până acum și a susținut că „femeile au fost violate ore în șir și apoi ucise” de soldații ruși.

Aceasta a promis că „Ucraina va rezista atât timp cât va fi nevoie” și a spus că procurorul țării va încerca să pună sub acuzare trupele ruse suspectate de crime de război, menționând că aproximativ 2.000 de dosare au fost deja deschise.

De asemenea, Olha Stefanishyna i-a lăudat pe liderii turci și israelieni pentru rolul lor în încercarea de a negocia un acord de pace, dar a avertizat că Ucraina nu va fi de acord cu niciun fel de soluționare a conflictului care ar permite Rusiei să revendice teritorii ucrainene, arătând că aceasta este „linia roșie” a țării în cadrul negocierilor.

Totuși, ea a spus că ar putea exista o marjă pentru purtarea unor discuții privind „reintegrarea” regiunilor separatiste din estul Ucrainei, care au fost „ocupate” de ruși în ultimii opt ani.

Rusia nu reușește să câștige controlul asupra spațiului aerian al Ucrainei – unul dintre principalele obiective ale Moscovei, consideră Ministerul Apărării din Marea Britanie, potrivit BBC.

Cea mai recentă actualizare a situației militare din Ucraina, realizată de serviciile de informații din cadrul ministerului, arată că Rusia „nu a reușit să câștige controlul asupra cerului și se bazează în mare parte pe arme de distanță” lansate din spațiul aerian rus.

„Obținerea controlului aerian a fost unul dintre principalele obiective ale Rusiei în primele zile ale conflictului, iar eșecul continuu în această privință a redus semnificativ progresul operațional” al trupelor Moscovei, a precizat ministerul Apărării de la Londra.

Oficiali ucraineni din domeniul apărării au anunțat că Regimentul 331 al Gărzii Aeropurtate Kostroma din Rusia a fost distrus de forțele sale, informează BBC.

Într-o actualizare a situației militare postată pe pagina de Facebook a Statului Major ucrainean, oficialii au precizat că regimentul a fost implicat în lupte date în jurul capitalei Kiev și că doar un membru al unității a supraviețuit în urma încleștărilor cu trupele ucrainene.

Statul Major al Ucrainei mai susține că biroul comandantului din orașul rus Belgorod investighează 10 militari ai celei de-a 138-a brigade motorizate de pușcași care s-au revoltat după ce au suferit pierderi grele în timpul unei ofensive în orașul Harkov.

BBC precizează că nu poate verifica în mod independent afirmațiile Statului Major ucrainean.

Australia a adoptat duminică noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, interzicând cu efect imediat exporturile de alumină şi bauxită, şi s-a angajat să suplimenteze ajutorul militar şi umanitar pentru Ucraina, transmite AFP, citată de Agerpres.

Producţia de aluminiu a Rusiei depinde în proporţie de 20% de alumina importată din Australia.

Anunţul intervine la câteva zile după decizia Canberrei de a-l sancţiona pe oligarhul rus Oleg Deripaska, fondatorul gigantului Rusal, care deţine o participaţie la compania australiană Queensland Alumina Limited.

Compania australiană, deţinută de Rusal şi de gigantul minier anglo-australian Rio Tinto, a promis să rupă toate legăturile comerciale cu Rusia.

Prim-ministrul australian Scott Morrison a mai declarat că guvernul său cooperează cu aliaţii săi pentru „a pune presiune maximă asupra regimului lui Putin pentru a se retrage din Ucraina”.

Morrison a precizat că Australia a impus 476 sancţiuni împotriva unor persoane şi instituţii ruse de la declanşarea invaziei în Ucraina.

Șeful guvernului a mai anunţat că Australia va dona 70.000 tone de cărbune Ucrainei, la cererea acesteia. „Înţelegem că ele pot alimenta până la un milion de locuinţe”, a explicat Morrison.

În plus, Canberra va acorda Kievului 30 milioane de dolari australieni (20 milioane de euro) în plus ca ajutor umanitar şi 21 milioane de dolari australieni drept asistenţă militară suplimentară, constând mai ales în muniţii şi veste antiglonţ.

Morrison a precizat că Executivul pe care îl conduce a aprobat în ultimele săptămâni aproape 5.000 de vize umanitare pe 3 ani unor refugiaţi ucraineni, care vor putea lucra, studia şi avea accesul la sistemul de sănătate din Australia.

Pe teritoriul României au intrat, de la declanșarea conflictului militar din Ucraina și până sâmbătă, la ora 24.00, un număr de 491.165 de cetăţeni ucraineni, a anunțat duminică Poliţia de Frontieră, într-un comunicat de presă.

Sâmbătă, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în țara noastră 68.161 de persoane, dintre care 10.699 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 4,3% faţă de ziua precedentă).

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 5.390 de cetăţeni ucraineni (în uşoară scădere, cu 0,6%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 3.588 de cetăţeni ucraineni (scădere cu 13,6%).

Tot duminică, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că, de la începerea conflictului din Ucraina, 4.180 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România, dintre care 57 în ultimele 24 de ore, potrivit Agerpres.

Aceşti cetăţeni beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională.

La acest moment, gradul de ocupare a centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 89,2%.

În ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei, MAI menţionează că în ultimele 24 de ore în țara noastră au intrat 68.161 de persoane, dintre care 10.699 de cetăţeni ucraineni.

Cel puțin cinci persoane, printre care și un copil de 9 ani, au fost ucise în timpul nopții de sâmbătă spre duminică, din cauza bombardamentelor și atacurilor aeriene rusești asupra unui district din Harkov, informează publicația The Kyiv Independent, care citează un oficial din poliție.

Şapte coridoare umanitare pentru evacuarea rezidenţilor din aşezările afectate de război şi pentru trimiterea de ajutoare au fost convenite pentru ziua de duminică, a anunţat viceprim-ministrul Ucrainei, Irina Vereshchuk, ministru al Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar, potrivit news.ro.

”Autobuzele pentru locuitorii din Mariupol vor aştepta în piaţa din faţa complexului sportiv al oraşului Berdyansk, începând cu ora 9:30. Plecarea spre Zaporojie este planificată la ora 11:00”, a spus Irina Vereshchuk.

Potrivit acesteia, în Berdyansk va fi posibilă alimentarea maşinilor private ale locuitorilor din Mariupol care merg pe ruta către Zaporojie.

Alte rute umanitare au fost convenite în regiunea Kiev, oficialul precizând pentru locuitorii din zonă adresele de plecare ale convoaielor.

În regiunea Harkov, mărfurile umanitare vor fi trimise de la Harkov către oraşul Vovchansk şi satele Rohan şi Nova Rohan.

Este planificată livrarea de alimente şi medicamente către aceste localităţi.

Vicepremierul ucrainean şi-a exprimat speranţa în eficacitatea coridoarelor umanitare de duminică.

Ucraina a evacuat un total de 190.000 de persoane din astfel de zone de luptă, de la începutul invaziei ruse, pe data de 24 februarie, a anunțat sâmbătă Vereshchuk, deși Kievul și Moscova se învinuiesc reciproc pentru împiedicarea procesului de evacuare, scrie Reuters.

Rusia a lovit, în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, Ucraina cu rachete de croazieră lansate de pe nave aflate în Marea Neagră şi Marea Caspică, şi a utilizat, pentru a doua zi consecutiv, rachete hipersonice, de data aceasta pentru a distruge un depozit de carburant al armatei ucrainene în sudul ţării, informează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

„O importantă rezervă de carburant a fost distrusă de rachete de croazieră Kalibr trase dinspre Marea Caspică, precum şi de rachete balistice hipersonice trase de sistemul aeronautic Kinjal dinspre spaţiul aerian al Crimeii”, a transmis Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat.

Acesta afirmă că lovitura s-a produs în regiunea Mikolaiv şi că ţinta distrusă era „principala sursă de aprovizionare cu carburant a vehiculelor blindate ucrainene” desfăşurate în sudul ţării.

„Rachete de croazieră Kalibr au fost lansate din apele Mării Negre împotriva uzinei Nijîn care repară vehicule blindate avariate în luptă”, a mai afirmat purtătorul de cuvânt Igor Konaşenkov.

O altă țintă atacată de ruși a fost centrul de pregătire militară de lângă Kiev, unde sunt antrenați luptătorii străini. Ministerul Apărării a precizat că „rachete de mare precizie” au lovit un centru de antrenament al forţelor speciale ucrainene în regiunea Jitomir, situată la 150 km vest de capitala Kiev.

„Mai mult de 100 de membri ai forţelor speciale (ucrainene) şi mercenari străini au fost ucişi”, a mai transmis ministerul rus.

Rusia a anunțat sâmbătă, 19 martie, că a folosit o rachetă hipersonică Kinjal cu care a distrus un depozit subteran de arme din satul ucrainean Deleatîn.

Parlamentul din Ucraina a anunțat că 115 copii ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei ruse, informează The Guardian.

De asemenea, mai mult de 140 de copii au fost răniți, precizează oficialii de la Kiev.

115 children fell victim to the war unleashed by russia and putin. More than 140 young Ukrainians were injured.
These numbers are not figures but the scale of grief and the broken destinies of hundreds of Ukrainian families.#StopPutin #StopRussia #ClosetheSkyoverUkraine pic.twitter.com/kEtZnn2uCb

— Verkhovna Rada of Ukraine (@ua_parliament) March 20, 2022

Mai multe explozii s-au produs la combinatul de fier și oțel din Mariupol, cunoscut sub numele de Azovstal, iar parlamentarii ucraineni susțin că oțelăria a fost „distrusă” de bombardamentele rusești, informează BBC.

#Mariupol #Azovstal One of the biggest metallurgic plants in #Europe destroyed. The economic losses for #Ukraine are huge. The environment is devastated #StopRussiaNOW pic.twitter.com/4GMbkYb0es

— Lesia Vasylenko (@lesiavasylenko) March 19, 2022

Directorul general al oțelăriei Azovstol a anunțat pe Telegram că fabrica a fost lovită, dar nu a precizat amploarea pagubelor.

Potrivit acestuia, angajații combinatului au implementat măsuri de siguranță de la începutul războiului, astfel încât acesta să nu se transforme într-un risc pentru locuitorii orașului.

Oțelăria a fost un activ cheie al orașului Mariupol, situat la Marea Asov, pe care forțele ruse îl asediază de două săptămâni.

Deși este un oraș mic, Mariupolul este un punct strategic pentru Rusia, pentru că astfel poate crea un coridor terestru între regiunile estice Donețk și Lugansk, controlate de separatiștii proruși, și Crimeea, peninsula invadată și anexată de Rusia în 2014.

Consiliul municipal din Mariupol a anunțat că forțele ruse au bombardat sâmbătă o școală în care se adăposteau 400 de oameni, informează BBC, The Guardian și Ukrayinska Pravda.

Clădirea școlii de artă G12 a fost distrusă și oamenii sunt prinși sub dărâmături, au transmis autoritățile locale și Rada Supremă din Ucraina, pe canalele lor oficiale de Telegram. Femei, copii și bătrâni se aflau în școală, au precizat oficialii ucraineni, care îi acuză pe ruși că au comis crime de război.

Momentan, nu există informații despre potențiale victime.

Comunicarea cu orașul Mariupol este incredibil de dificilă, precizează BBC, care afirmă că nu a putut verifica imediat veridicitatea informațiilor privind bombardarea școlii

Armata Rusiei va continua, cel mai probabil, să folosească armament greu în sprijinul atacurilor sale asupra zonelor urbane, „deoarece caută să-și limiteze propriile pierderi, deja considerabile”, a anunțat duminică Ministerul Apărării din Regatul Unit, în cea mai recentă evaluare a situației din Ucraina, transmit CNN și The Guardian. Potrivit instituției britanice, această strategie va provoca alte victime civile.

Săptămâna trecută, Rusia și-a intensificat bombardamentele la întâmplare asupra zonelor urbane, pentru că trupele sale au făcut progrese limitate în capturarea orașelor din estul Ucrainei, menționează Ministerul britanic al Apărării, în evaluare.

„Este probabil ca Rusia să continue să-și folosească armamentul greu pentru a sprijini atacurile asupra zonelor urbane, deoarece încearcă să-și limiteze propriile pierderi, deja considerabile, cu prețul altor victime civile”, a transmis instituția de la Londra.

Bombardarea haotică a zonelor rezidențiale a dus la „distrugeri pe scară largă și la un număr mare de victime civile”, a adăugat ministerul.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 20 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/4JKS04Ob7r

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/TB9B35K1A0

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 20, 2022

Șaptezeci și unu de copii dintr-un orfelinat din orașul Sumi, situat în nord-estul Ucrainei, au fost evacuați în siguranță după ce au petrecut două săptămâni într-un subsol, adăpostindu-se de bombardamentele rusești, au anunțat autoritățile ucrainene, citate de CNN și BBC.

Trupele ruse au încercuit orașul în partea de nord-est, în contextul în care în această săptămână au avut loc bombardamente asupra localității.

Orfanii, mulți dintre ei cu handicap și toți sub vârsta de patru ani, au fost salvați din buncărul din Sumi și scoși din zona de luptă printr-un coridor de evacuare, potrivit guvernatorului regional Dmytro Zhyvytsky.

„De aproape două săptămâni ascundem acești bebeluși în adăposturi antiaeriene”, a scris Zhyvytsky duminică dimineață, într-o postare pe Facebook. „Aceștia sunt copii care nu au părinți (din diverse motive) și cei mai mulți dintre ei necesită îngrijire medicală constantă”, a precizat guvernatorul regional.

Potrivit acestuia, autoritățile locale au găsit rapid oameni din alte țări care să preia copiii. Unii dintre aceștia, totuși, rămân în grija specialiștilor unui spital din Kiev.

Guvernatorul a publicat și câteva fotografii cu orfanii salvați.

BBC realizează un rezumat al celor mai recente evenimente din Ucraina, după 24 de zile de război:

• Oficialii orașului Mariupol au anunțat că mii de locuitori au fost duși cu forța, de către forțele ruse, în orașe de pe teritoriul Rusei în ultima săptămână – BBC precizează că încă nu a putut confirma această informație.
• Mariupolul a fost supus unor bombardamente intense toată săptămâna, iar localnicii sunt blocați în orașul-port asediat, multe zone rămânând fără electricitate, gaz și apă potabilă.
• Forțele ruse au avansat în interiorul orașului Mariupol, primarul declarând pentru BBC că luptele de stradă împiedică eforturile de salvare a supraviețuitorilor prinși sub teatrul care a fost bombardat joi.
• Sâmbătă, o rachetă rusească a lovit o cazarmă militară din orașul Mikolaiv, în care dormeau 200 de soldați – în ceea ce se crede a fi unul dintre cele mai letale atacuri desfășurat cu rachete în Ucraina, de la începutul războiului.
• Președintele ucrainean Zelenski a cerut din nou Rusiei să se angajeze în negocieri de pace „serioase”.
• De asemenea, Ucraina a cerut Chinei să ia atitudine împotriva agresiunii Rusiei. Premierul Marii Britanii a făcut presiuni similare asupra Beijingului.
• În schimb, un înalt oficial al guvernului chinez a declarat că sancțiunile impuse Rusiei de către națiunile occidentale sunt din ce în ce mai „revoltătoare”.
• Peste două milioane de ucraineni au fugit în Polonia, din aproximativ 3,3 milioane de refugiați până acum.
• Biroul ONU pentru drepturile omului a aunțat că cel puțin 847 de civili, inclusiv 64 de copii, au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei, mai ales din cauza bombardamentelor și atacurilor aeriene.

Cel puţin 260 de civili au fost ucişi în luptele din jurul oraşului Harkov de când trupele ruse au invadat Ucraina în urmă cu aproape o lună, potrivit informaţiilor furnizate sâmbătă seara de autorităţi locale, transmite DPA, citată de Agerpres.

Printre morţi se numără 14 copii, au declarat autorităţile judiciare.

Oraşul Harkov din nord-estul Ucrainei, asediat de trupele ruse, avea o populaţie de 1,5 milioane de locuitori înainte de începerea războiului.

Harkov continuă să fie bombardat de artilerie şi mai multe clădiri rezidenţiale au fost lovite şi au luat foc sâmbătă seara, a informat agenţia de presă UNIAN.

Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Moscova a acuzat Kievul sâmbătă seara că plănuieşte să însceneze un atac asupra unor facilităţi ce găzduiesc diplomaţi occidentali în Liov, oraş din vestul Ucrainei, informează agenția germană DPA, preluată de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, a susţinut că liderii ucraineni intenţionează să prezinte atacuri asupra unor facilităţi diplomatice ale Statelor Unite şi ale altor ţări occidentale ca „atac ţintit al forţelor armate ruse”.

Acest lucru ar pune presiune asupra NATO pentru a furniza mai multe livrări de arme şi pentru a conveni asupra unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

Ulterior, Moscova a mai spus că Kievul plănuieşte atacuri chimice asupra civililor din regiunile Sumi şi Mikolaiv.

Nu au fost furnizate dovezi care să susţină aceste afirmaţii.

Ucraina acuză în mod repetat Rusia că răspândeşte dezinformări despre presupuse provocări pentru a-şi justifica, de fapt, propriile atacuri.

Mai multe ţări occidentale şi-au mutat personalul diplomatic din Kiev la Liov, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie. La mai bine de trei săptămâni de la declanşarea războiului, mai multe ţări continuă să păstreze diplomaţi la Liov, inclusiv Franţa.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că asediul Rusiei asupra orașului-port Mariupol a fost „o teroare care va fi ținută minte în secolele următoare”, în timp ce autoritățile locale ale orașului susțin că mii de locuitori de acolo au fost duși cu forța peste graniță, în Rusia, informează Reuters.

„În cursul săptămânii trecute, câteva mii de rezidenți din Mariupol au fost deportați pe teritoriul Rusiei”, a transmis consiliul municipal din Mariupol, pe canalul său oficial de Telegram sâmbătă seara. Informația nu a putut fi verificată în mod independent de Reuters.

Agențiile de presă ruse au relatat că autobuzele au transportat câteva sute de persoane, în contextul în care Moscova a lansat un apel către refugiații din portul strategic situat la Marea Azov, pentru a veni în Rusia.

Sirenele de raid aerian s-au auzit în marile orașe ucrainene duminică dimineață, dar nu au existat relatări imediate despre desfășurarea unor noi atacuri.

Aproximativ 400.000 de oameni sunt blocați în Mariupol de mai bine de două săptămâni, încercând să se adăpostească din calea bombardamentelor puternice care au întrerupt alimentările cu energie electrică, încălzire și apă, potrivit autorităților locale.

Salvatorii încă desfășoară operațiuni de căutare a supraviețuitorilor din teatrul din Mariupol, despre care autoritățile locale spun că a fost distrus în urma atacurilor aeriene de miercuri ale forțelor ruse. Moscova neagă că a lovit teatrul sau că a vizat civili.

Ministerul rus al Apărării a aunțat vineri că forțele sale „strâng lațul” în jurul Mariupolului și că luptele au ajuns în centrul orașului.

Într-un mesaj video transmis în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, Zelenski a spus că asediul asupra orașului Mariupol va „intra în istoria tragerii la răspundere pentru crime de război”.

„A face asta unui oraș pașnic… este o teroare care va fi ținută minte timp de secole”, a declarat liderul ucrainean.

Totuși, a adăugat Zelenski, sunt necesare discuții de pace cu Rusia, deși „nu au fost ușoare și plăcute”.

Coloane lungi de trupe ruse care au atacat capitala Kiev au fost oprite în suburbiile orașului de către forțele ucrainene, amintește Reuters. Serviciile secrete britanice consideră că Rusia a fost surprinsă de rezistența Ucrainei în fața invaziei sale și că acum „urmează o strategie de uzură”, a declarat atașatul militar al Marii Britanii pe lângă Statele Unite.

Zelenski a mai spus, în mesajul său, că linia frontului ucrainean este „pur și simplu plină de cadavrele soldaților ruși”. Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent veridicitatea comentariilor președintelui ucrainean.

Consiliul naţional de securitate şi apărare al Ucrainei a interzis activitatea partidelor politice pro-ruse în perioada în care legea marţială este în vigoare, anunță agenția germană DPA, citată de Agerpres.

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat decizia într-un mesaj video difuzat în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, în timp ce Ucraina a intrat în a 25-a zi de război.

„Activităţile acelor politicieni care vizează diviziunea sau complicitatea nu vor avea succes, dar vor primi un răspuns dur”, a declarat preşedinte Zelenski, citat de ziarul Ukraîinska Pravda.

Printre partidele vizate se numără Platforma Opoziţiei – Pentru viaţă şi Blocul Opoziţiei, care sunt reprezentate în parlament.

Cele 11 partide interzise sunt considerate fie eurosceptice, fie antiliberale, fie pro-ruse.

Preşedintele Zelenski a spus că ministerul Justiţiei din Ucraina a primit ordin să pună în aplicare decizia Consiliului.

Duminică dimineață, în jurul orei 7.00, sirenele care anunță noi raiduri aeriene s-au auzit în Liov, situat în vestul Ucrainei, relatează corespondenții BBC din oraș.

Locuitorii din multe alte orașe și regiuni din Ucraina au fost, de asemenea, treziți duminică de sirenele de alarmă – ceea ce s-a întâmplat în mod constant în ultimele zile. Printre acestea se numără capitala Kiev, Sumi, Mikolaiv, Poltava, Harkov, Cherkasy, Odesa și Zaporojie, potrivit presei locale.

⚡️Air raid alerts go off in almost every region of Ukraine.

Sirens have been activated in the Sumy, Mykolaiv, Ternopil, Poltava, Kirovohrad, Kharkiv, Zaporizhzhia, Kyiv, Lviv, Ivano-Frankivsk, Dnipropetrovsk, Rivne, Volyn, Cherkasy, Zhytomyr, Vinnytsia, Odesa oblasts.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 20, 2022

Câteva mii de locuitori din Mariupol au fost trimiși forțat în Rusia, a anunțat sâmbătă seară primarului orașului-port asediat, potrivit BBC.

Într-un mesaj pe Telegram, edilul Vadym Boychenko a scris că unii rezidenții au fost redirecționați către orașe îndepărtate din Rusia, în timp ce soarta altora rămâne necunoscută.

BBC precizează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile primarului din Mariupol.

„Ceea ce fac ocupanții astăzi este cunoscut celor mai în vârstă, care au fost martorii evenimentelor îngrozitoare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când naziștii ridicau oameni cu forța”, a afirmat Boychenko.

„Este greu de imaginat că în secolul 21 oamenii sunt deportați cu forța în altă țară”, a subliniat primarul.

Aproximativ 300.000 de oameni sunt blocați în oraș, în timp ce alimentele și proviziile medicale se epuizează, iar Rusia blochează intrarea ajutorului umanitar.

Atacurile rusești au lovit un spital, o biserică și nenumărate blocuri de apartamente, oficialii locali estimând că aproximativ 80% din clădirile rezidențiale sunt fie deteriorate, fie distruse, o treime dintre acestea fiind nereparabile.

Mariupolul a fost scena dintre cele mai aprige bătălii de când Rusia a invadat Ucraina, în urmă cu trei săptămâni.

Amplasarea orașului-port, pe coasta Mării Azov, este strategică pentru Rusia, deoarece i-ar permite să creeze un coridor terestru între regiunile estice Donețk și Luhansk, controlate de separatiștii proruși, și Crimeea, peninsula pe care Moscova a invadat-o și anexat-o în 2014.

Trupele ruse au oprit un convoi de autobuze care se îndreptau spre Mariupol pentru a-i evacua pe localnici, anunță publicația The Kyiv Independent, preluată de The Guardian.

Potrivit autorităților locale din Berdiansk, convoiul a fost oprit la câțiva kilometri în afara orașului și i s-a refuzat accesul în interiorul localității, iar șoferilor nu li sa permis să petreacă noaptea acolo.

The Guardian precizează că nu a putut verifica în mod independent informațiile. Orașul Berdiansk se află la aproximativ 85 km distanță de Mariupol, care este asediat de forțele ruse. Autoritățile locale au acuzat forțele Moscovei că au dus, cu forța, mii de locuitori ai Mariupolului în Rusia împotriva voinței lor.

Olena Zelenska, soția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a făcut apel la Consiliului Ecumenic al Bisericilor să participe la organizarea unor „culoare umanitare veritabile” în Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres.

”Cunoscând experienţa Consiliului Ecumenic al Bisericilor în reglementarea crizelor umanitare, vă solicităm să ajutaţi, în special prin intermediul agenţiilor afiliate, pe Ucraina şi pe ucrainenii care în prezent fug de război. Vă cerem să deveniţi mediatori în organizarea de culoare umanitare veritabile”, este apelul Olenei Zelenska prezentat într-o scrisoare publicată de Președinția Ucrainei.

Consiliul Ecumenic al Bisericilor reprezintă 580 de milioane de creştini din toată lumea și reuneşte 352 de biserici din aproximativ 100 de ţări şi teritorii.

Nu mai există legături feroviare între Ucraina și Belarus, potrivit lui Oleksandr Kamișin, președintele rețelei feroviare a Ucrainei, relatează BBC.

Kamișin a făcut anunțul după ce apelul său adresat lucrătorilor feroviari din Belarus să nu transporte trenuri militare rusești către Ucraina nu ar fi avut ecou.

19 copii refugiați din Ucraina au fost vizitați sâmbătă de Suveranul Pontif la Spitalul de Pediatrie Bambino Gesù din capitala Italiei, relatează CNN.

Copiii au plecat din Ucraina în primele zile ale războiului și sunt tratați acum în unitatea medicală din Italia pentru afecțuni oncologice și neurologice, precum și pentru rănile grave pe care le-au suferit în urma exploziilor, a precizat directorul de presă al Vaticanului, Matteo Bruni, într-un comunicat

„Papa s-a oprit în saloane și i-a vizitat pe toți micuții prezenți, înainte de a se întoarce la Vatican”, scrie în comunicat.

De la începutul războiului din Ucraina, 50 de copii refugiați au trecut prin spitalul de la Roma, potrivit Vaticanului.

Mai multe detalii: Papa Francisc, în vizită la copiii ucraineni tratați la un spital din Roma

Autoritățile locale din Mariupol asediat susțin că ocupanții ruși duc cu forța mii de cetățeni ai orașului în Rusia, relatază publicația The Kyiv Independent.

Oamenii ar fi fost duși în tabere, unde li s-au verificat telefoanele și documentele, pentru ca apoi să fie transportați în orașe din Rusia. Anterior, vicepremierul ucrainean a declarat că forțele ruse au împiedicat autobuzele trimise de Kiev să intre în oraș.

⚡️Mariupol council: Russian occupiers forcibly move thousands of Mariupol residents to Russia.

The civilians were allegedly taken to camps where Russians checked their phones and documents and then forcibly moved some of them to remote cities in Russia.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 19, 2022

Evacuări ale oamenilor în Rusia au avut loc încă de la începutul invaziei, însă acum oficialii ucraineni susțin că oamenii au fost duși cu forța.

Vedeți mai jos mai multe imagini realizate de fotojurnaliștii agenției EPA de la evacuarea către orașele din Rusia, în urmă cu câteva zile:

Din 24 februarie, peste 3,3 milioane de oameni au părăsit Ucraina, a anunțat vicepremierul Irina Verșciuk. Alte două milioane de oameni au fost strămutați în zone mai sigure.

Totodată, din zonele aflate în prima linie a războiului, au fost evacuați 190.000 de civili. Coridoarele umanitare au funcționat conform acordului în Kiev și Luhansk, însă cel din Mariupol a fost închis din nou din cauza atacurilor. Trupele ruse nu au permis autobuzelor să intre în oraș, a acuzat vicepremierul ucrainean.

Urmărește-ne pe Google News