LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 253 | Consilierul lui Zelenski: „Nu mai propuneți Ucrainei capitularea sub masca diplomației!”

Forțele ucrainene au anunțat, prin vocea comandantul-şef al armatei, generalul Valeri Zalujni, că au distrus 278 de avioane rusești de luptă de la începutul războiului, relatează Sky News. Acest număr este de peste două ori mai mare decât numărul avioanelor pierdute de Uniunea Sovietică în intervenția sa militară în Afganistan, între anii 1978 și 1989.

„În timpul agresiunii la scară largă, apărătorii [ucraineni] au distrus de două ori mai multe avioane [rusești] decât a pierdut Uniunea Sovietică în timpul războiului de 10 ani din Afganistan – 278 de avioane [rusești] în Ucraina față de 118 avioane sovietice în Afganistan”, a scris, într-un mesaj publicat pe Twitter, generalul Valeri Zalujni.

Mai multe detalii: Ucraina susține că a doborât de două mai multe avioane rusești de război pe teritoriul său decât a pierdut Moscova în 10 ani în Afganistan

Prin distrugerea infrastructurii civile și uciderea populației Ucrainei, Rusia comite o crimă de război, așa că democrațiile occidentale vor continua să sprijine Ucraina, a anunțat înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, la Münster, Germania, unde are loc întâlnirea miniștrilor de externe ai Grupului celor Șapte.

„Astăzi (n.r. – joi) am vorbit despre Ucraina, despre războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei. Rusia lui Putin distruge Ucraina. Ei (n.r. – rușii) nu o pot ocupa, nu pot câștiga pe câmpul de luptă, nu pot câștiga acest război, așa că distrug sistematic țara. Bombardează și distrug infrastructura civilă. Milioane de ucraineni nu au acces la electricitate. Putin vrea să cufunde țara în întuneric în timpul iernii. Aceasta este o crimă de război”, a spus Josep Borrell.

„De aceea ar trebui să sprijinim în continuare Ucraina. Trebuie să-i oferim în continuare arme pentru a se putea apăra. Ar trebui să acordăm asistență economică și financiară Ucrainei și să spunem lumii întregi cauzele și consecințele acestui război”, a subliniat Josep Borrell.

Armata rusă au lansat șase atacuri cu rachete asupra orașului Pokrovsk, regiunea Donețk, a anunțat, joi, Kirilo Timoșenko, adjunctul șefului biroului președintelui ucrainean.

„Teroriștii ruși au lansat șase atacuri cu rachete asupra Pokrovskului. Trei dintre ele au lovit o școală, iar alta a lovit sectorul privat al orașului”, a transmis Kirilo Timoșenko.

Potrivit oficialului ucrainean, consecințele bombardamentului urmează a fi stabilite în cel mai scurt timp.

Organizaţia Naţiunilor Unite este tot mai îngrijorată de iarna grea cu care s-ar putea confrunta ucrainenii după atacurile asupra infrastructurii energetice, dar şi de numărul mare de persoane strămutate din cauza războiului.

„Invazia rusă în Ucraina a condus la cea mai rapidă şi cea mai amplă strămutare de persoane care a avut loc în ultimele decenii. Aproximativ 14 milioane de oameni au fost forţaţi să îşi părăsească casele din 24 februarie”, a declarat miercuri Filippo Grandi, Înaltul Comisar al Naţiunilor Unitr pentru refugiaţi, într-un comunicat.

„Ucrainenii sunt pe cale să se confrunte cu una dintre cele mai grele ierni din lume în circumstanţe extrem de dificile. Organizaţiile umanitare şi-au mărit drastic răspunsul, dar trebuie să se facă mai multe, începând cu încheierea acestui război fără sens”, a notat Filippo Grandi într-un mesaj adresat Consiliului de Securitate al ONU.

Statele Unite nu au nicio îndoială că armata ucraineană are suficientă forță și mijloace pentru a restabili controlul asupra teritoriilor de pe malul drept al râului Nipru, inclusiv în orașul Herson, a transmis, joi, Lloyd Austin, ministrul american al apărării.

„Referitor la întrebarea dacă ucrainenii pot pune recuceri restul teritoriului regiunii Herson de pe malul drept al Niprului: cu siguranță cred că sunt capabili să o facă. Și cel mai important lucru este că ucrainenii cred că sunt capabili să facă asta”, a spus Lloyd Austin.

„Știm că au recurs la eforturi metodice și extrem de eficiente pentru a-și recâștiga teritoriul suveran. Cred că vor continua presiunea în viitor până vor stabili controlul asupra teritoriului de pe malul drept al râului”, a adăugat Lloyd Austin.

Armata rusă a respins atacurile forțelor ucrainene în regiunea Herson din sudul Ucrainei, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konașenkov.

„Trupele ruse au respins cinci atacuri ale companiilor de infanterie motorizate ale Forțelor Armate ale Ucrainei în direcția a patru localități din regiunea Herson”, a declarat Igor Konașenkov.

„Ca urmare a loviturilor și a acțiunilor trupelor ruse, inamicul a fost aruncat înapoi pe pozițiile inițiale. Pierderile totale ale inamicului s-au ridicat la peste 80 de militari uciși și răniți”, a transmis Igor Konașenkov.

Trei dintre aceste localități se află în partea de nord-est a regiunii Herson – la aproximativ 100 de kilometri de capitală. Zona a cunoscut lupte grele în ultima lună. 

Prim-ministrul ucrainean Denis Shmyhal a anunțat, pe  Telegram , că proiectul de lege privind bugetul de stat pentru 2023 adoptat de Rada Supremă vizează victoria Ucrainei în războiul început de Rusia.

„Prioritatea bugetului pe 2023 este asigurarea victoriei. Prin urmare, 43% din toate fondurile vor fi direcționate către armata și securitatea Ucrainei. Este mai mult de 1 trilion de grivne – o sumă uriașă care le va oferi soldaților noștri de pe front tot ceea ce au nevoie”, a scris Denis Shmyhal.

Oficialul ucrainean a menționat că, în ciuda războiului, guvernul nu intenționează să crească taxele. În schimb, va reduce cheltuielile pentru aparatul de stat cu peste 10 miliarde de grivne.

Experții de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) au finalizat controale în trei locații din Ucraina, efectuate la solicitarea autorităților acestei țări, și nu au găsit și nu au găsit indicii de activități și materiale nucleare nedeclarate, a transmis șefului agenției, Rafael Grossi, citat de CNN.

„În ultimele zile, inspectorii au reușit să desfășoare toate activitățile planificate de AIEA, li s-a oferit acces liber la facilități. Pe baza evaluării rezultatelor disponibile până în prezent și a informațiilor furnizate de Ucraina, agenția nu au găsit semne de activitate nucleară nedeclarată în aceste locuri”, a spus Rafael Grossi.

În plus, inspectorii au prelevat probe de mediu pentru analiză la laboratoarele AIEA, măsură menită să furnizeze informații despre activitățile trecute și curente legate de managementul materialelor nucleare. Rezultatele prelevării de probe vor fi făcute publice de îndată ce sunt gata, se arată într-un comunicat AIEA.

Rafael Grossi a subliniat că Agenția Internațională pentru Energie Atomică este pregătită să continue să efectueze controale în Ucraina și în viitor.

Mihailo Podoliak, consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a lansat un apel către comunitatea internaţională să înceteze să mai facă Ucrainei oferte de capitulare sub masca diplomaţiei, într-un mesaj postat pe Twitter miercuri seara, informează Agerpres.

„Când cineva vorbeşte de o ”reglementare diplomatică”, acesta propune de fapt ca Ucraina să dea curs ultimatumului dat de Rusia: să-şi dea teritoriile şi să-şi recunoască înfrângerea. Poporul ucrainean nu va fi niciodată de acord cu aceasta. Astfel încât am o rugăminte: nu mai propuneţi Ucrainei capitularea sub masca diplomaţiei!”, susţine Podoliak în mesajul său.

Mai multe detalii: Consilier al lui Zelenski, mesaj pentru comunitatea internațională: ”Nu mai propuneţi Ucrainei capitularea sub masca diplomaţiei!”

Ministerul rus al Apărării a anunțat că 107 prizonieri de război ruși au fost schimbați joi cu 107 prizonieri ucraineni.

Anterior, Denis Pușilin, șeful impus de Rusia în autoproclamata Republică Populară Donețk (DPR), a declarat că 107 „dintre luptătorii noștri” revin din „temnițele ucrainene”. La schimb, 107 militari ucraineni au fost eliberați, a adăugat Denis Pușilin.

Și ucrainenii au confirmat schimbul de prizonieri de joi. „Astăzi (n.r. – joi) am mai efectuat un schimb de prizonieri. Am reușit să eliberăm 107 soldați – 6 ofițeri, 101 soldați și un sergent”, a transmis Andriy Yermak, șeful biroului președintelui Ucrainei.

„Sunt oameni cu membre amputate și arsuri, care nu simt o parte din față, cu răni infectate. Există și un soldat rănit în urma exploziei din închisoarea Olenivka. Mulți dintre băieții noștri au fost răniți în martie. statul va face tot ce este necesar pentru a-i ajuta pe fiecare dintre ei”.

Șeful Departamentului de sprijin analitic organizațional și răspuns operațional al Poliției Naționale, Oleksiy Sergeev, a anunțat, joi, că trupurile a 868 de civili care au murit în timpul ocupației ruse au fost găsite în localitățile eliberate din regiunile Harkov, Donețk și Herson.

„De la începutul procesului de eliberare, poliția din regiunile Donețk, Harkov și Herson a găsit corpurile neînsuflețite a 868 de civili, dintre care 24 de copii. Numai în ultima zi, cadavrele a 14 persoane au fost descoperite în aceste regiuni, ceea ce este încă o confirmare a faptului că Rusia comite de fapt un genocid asupra poporului ucrainean”, a transmis Oleksiy Sergeev.

Prim-vicepreședintele ucrainean al Consiliului Regional Herson, Yuriy Sobolevskyi, a publicat o fotografie realizată pe 3 noiembrie, care arată că tricolorul rusesc nu se mai află pe clădirea administrației regionale de stat din Herson. 

„Administrația regională de stat Herson. Fotografia a fost făcută astăzi (n.r. – joi). Puteți vedea dispariția misterioasă… Herson a fost, este și va fi doar ucrainean”, a notat Yuriy Sobolevskyi.

„Kherson Plus” a relatat că blocaje rutiere au dispărut din Piața Svobody. „Soldații au fugit și chiar au lăsat combustibil în garaje”, a notat postul TV.

Pe de altă parte, șefa Centrului de presă al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, Natalya Humenyuka, a tratat cu prudență știrea, anunțând că poate fi vorba despre o provocare a rușilor.

„Aceasta poate fi o provocare pentru a crea impresia că localitățile sunt abandonate, că putem să intrăm în ele. Având în vedere faptul că se pregătesc de mult timp pentru lupte de stradă și modul în care am poziționat unitățile lor, suntem conștienți de tacticile de acțiune planificate și nu trebuie să ne grăbim să ne bucurăm”, a spus Natalya Humenyuka.

„Trebuie să înțelegem că un război hibrid presupune și astfel de scurgeri de informații, atacuri care pot fi calculate pentru a slăbi trupele”, a adăugat Natalya Humenyuka.

Decizia Moscovei de a reveni la acordul privind exportul cu cereale nu înseamnă că este pregătită să-l extindă, acest subiect este încă de discutat, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de publicația Kommersant.

„Până la data de 19, înainte de a lua o decizie de a continua, desigur, va fi necesar să se facă o evaluare generală a eficacității acordului, o evaluare a modului în care au fost implementate toate părțile sale și apoi să se ajungă la unele decizii, ” a declarat Dmitri Peskov, adăugând că subiectul prelungirii acordului nu a fost încă discutat oficial.

Acordul privind exportul cerealelor ucrainene expiră pe 19 noiembrie. Anterior, oficialii ruși au spus că acesta ar putea să nu fie prelungit din cauza problemelor legate de exportul de alimente și îngrășăminte rusești pe piețele mondiale. Rusia susține că această parte a acordului nu a fost niciodată îndeplinită.

Pe 29 octombrie, Rusia și-a suspendat participarea la acord din cauza atacului asupra flotei sale din Sevastopol. Pe 2 noiembrie, a anunțat că revine la acord, precizând că a primit ”garanții scrise din partea Ucrainei de a nu folosi coridorul umanitar pentru operațiuni de luptă împotriva Moscovei”.

Șefii diplomațiilor din țările G7 se reunesc joi, 3 noiembrie, în Germania pentru a discuta despre acordarea de sprijin suplimentar pentru Ucraina, în contextul recentelor atacuri ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a țării, relatează CNN.

Alte subiecte de pe agendă sunt legate de criza climatică și securitatea alimentară globală.

Pe lângă miniștrii din G7, la reuniune au fost invitați și reprezentanți ai Ghanei, Kenyei și Uniunii Africane, relatează Reuters.

Luna trecută, o declarație comună a G7 privind Ucraina a condamnat atacurile asupra infrastructurii și vieților civililor.

„Facem apel la toate țările să respingă fără echivoc aceste încălcări ale dreptului internațional și să cerem Rusiei să înceteze toate ostilitățile și să își retragă imediat, complet și necondiționat toate trupele și echipamentele militare din Ucraina”, se precizează în declarație.

Moscova a cerut joi Națiunilor Unite, care a mediat acordul referitor la transporturile de cereale ale Ucrainei pe Marea Neagră, să ajute la îndeplinirea părților de înțelegere menite să uşureze exporturile ruse de alimente și îngrăşăminte, relatează Reuters.

Rusia a reluat miercuri, 2 noiembrie, participarea la acord după o suspendare de patru zile.

Acordul urma să expire pe 19 noiembrie, iar Moscova a precizat că vrea să se facă mai mult pentru a se asigura că își poate exporta producția uriașă de alimente și îngrășăminte, în ciuda sancțiunilor occidentale impuse ca răspuns la invazia în Ucraina.

„Încă nu vedem niciun rezultat în ceea ce privește un al doilea aspect: înlăturarea obstacolelor din calea exportului de îngrășăminte și cereale rusești. Am solicitat încă o dată Secretarului General al Națiunilor Unite să se asigure că își îndeplinește obligațiile pe care le-a acceptat din proprie inițiativă”, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov la o conferință de presă la Amman, Iordania.

Situația trebuie rezolvată „în viitorul foarte apropiat”, a adăugat Lavrov, precizând și că „dacă vorbim de volumele de îngrășăminte și cereale în cauză, atunci aceste volume din partea rusă sunt incomparabil mai mari decât din partea ucraineană”.

Exporturile agricole rusești nu intră în mod explicit sub sancțiunile occidentale, dar Moscova afirmă că sunt puternic împiedicate de restricțiile impuse sectoarelor sale financiare, logistice și de asigurări.

Rusia și-a suspendat participarea la acordul privind exporturile de cereale ucrainene în urma atacului asupra flotei sale din Sevastopol, port din peninsula Crimeea.

În toată Ucraina au loc joi întreruperi de urgență a alimentării cu electricitate pentru limitarea consumului, în contextul atacurilor care vizează infrastructura, a anunțat operatorul național Ukrenergo, citat de CNN.

„În regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie și Kirovohrad, programele de întrerupere de urgență a curentului sunt încă în vigoare. Restricțiile de alimentare cu energie se aplică tuturor categoriilor de consumatori. Pentru consumatorii din regiunile orașului Kiev, Cernihiv, Cherkasî, Jîtomîr, Sumî, Harkov, Kiev și Poltava, sunt utilizate programe de întrerupere pe oră”, a transmis Ukrenergo într-o postare pe Facebook.

Reprezentanții companiei mai precizeză că restricțiile au fost introduse pentru a echilibra sistemul energetic al țării, în urma atacurilor repetate asupra rețelelor energetice.

De la începutul lunii octombrie, Ucraina se confruntă cu atacuri asupra infrastructurii critice și a surselor de energie.

Doar în această săptămână, milioane de oameni au rămas fără alimentarea cu electricitate sau apă din cauza loviturilor asupra infrastructurii energetice.

Consiliul Federal al Elveției a adoptat un plan de acțiune pentru a sprijini Ucraina în timpul iernii care urmează, plan care presupune furnizarea unui ajutor în valoare de aproximativ 106 milioane de dolari pentru a finanța reabilitarea infrastructurii energetice a țării, relatează The Kyiv Independent.

”Aproximativ 18 milioane de oameni din Ucraina – circa 40% din populație – sunt dependenți de ajutoare din cauza războiului. Odată cu debutul iernii, acest număr ar putea crește la 24 de milioane”, a precizat Consiliul Federal.

Elveția ajută deja companiile energetice ucrainene să achiziționeze surse de energie și piese de schimb pentru repararea sistemelor de prindere șinelor și oferă sprijin umanitar „celor afectați cel mai mult de războiul din Ucraina”, a mai precizat Consiliul.

În prezent, Elveția lucrează la aprovizionarea Ucrainei cu generatoare, pompe și instalații de tratare a apei, potrivit sursei citate.

Un bărbat a murit și un altul a fost rănit în urma exploziilor unor mine pe câmpuri din regiunea ucraineană Harkov, a anunțat șeful Administrației Militare Regionale, Oleg Sinegubov, pe Telegram, relatează Ukrainska Pravda.

Una dintre explozii a fost declanșată de o combină de recoltat, în satul Oleksandrivka, districtul Bogodukhiv. Bărbatul care conducea utilajul a fost rănit și a ajuns la spital, iar un tractorist a murit după ce a fost aruncat în aer de o mină, în circumstanțe similare.

”Deminarea continuă în teritoriile deocupate ale regiunii. În cursul zilei, specialiștii Serviciului de Stat de Urgență au dezamorsat 754 de obiecte explozive.

Cu toate acestea, pericolul minelor în regiune rămâne foarte mare. Ieri, lângă satul Oleksandrivka, raionul Bogodukhiv, o combină a lovit o mină într-un câmp. Operatorul combinei, în vârstă de 37 de ani, a fost rănit și spitalizat.

Aproape de sat, un tractor a fost aruncat în aer de mină în Grakove, districtul Chuguyiv. Din păcate, tractoristul în vârstă de 45 de ani a murit. Încă o dată, îi îndemn pe toți să fie cât mai atenți”, a scris oficialul pe Telegram.

Ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, anunță că șapte nave încărcate cu cereale au părăsit joi porturile ucrainene după reluarea acordului privind exportul grânelor, relatează CNN.

„Șapte nave au transportat cereale din porturile Ucrainei de dimineață. Orice ar fi, Ucraina continuă să sprijine lumea în depășirea crizei alimentare”, a scris Kubrakov, pe Twitter.

Navele sunt încărcate cu 290.000 de tone metrice de produse agricole ucrainene și au plecat din porturile Odesa, Chornomorsk și Yuzhny, a transmis Ministerul Infrastructurii.

Una dintre nave se îndreaptă spre Oman, iar alta trebuie să ajungă în China.

Transportul de cereale prin coridorul de pe Marea Neagră au fost în pericol după ce Rusia a anunțat la finalul săptămânii trecute că își suspendă participarea la înțelegere, însă a revenit miercuri, 2 noiembrie, asupra deciziei.

În iulie, după mai multe luni de negocieri, acordul privind transportul de cereale pe Marea Neagră a fost semnat de Ucraina și Rusia cu intermedierea ONU și a Turciei.

Atacurile care au vizat, în noaptea de 3 noiembrie, reegiunea ucraineană Dnipropetrovsk, au vizat, printre altele, infrastructura de energie și apă din Krivoy Rog, o benzinărie din Nikopol și o întreprindere industrială din Pavlograd, relatează Ukrainska Pravda.

”A fost o noapte tensionată de atacuri masive. Rușii au atacat infrastructura energetică și de apă din Krivoy Rog. Sunt distrugeri grave. Toate serviciile funcționează.

La Pavlograd, inamicul a vizat o întreprindere industrială. Lucrările de restaurare sunt în desfășurare.

În regiunea Nikopol, rușii au lovit două comunități – Nikopolska și Marganetska”, a anunțat șeful Administrației Militare Regionale, Valentin Reznicenko, pe Telegram, adăugând că atacurile au vizat și o benzinărie, locuințe, un colegiu, o fabrică de mobilă și o întreprindere industrială.

Peste 1.000 de familii au rămas fără alimentarea cu energie electrică. Nu au existat victime în urma atacurilor, a mai precizat oficialul.

Guvernatorul regiunii Kiev, Oleksiy Kuleba, a anunțat joi dimineață, pe Telegram, că alimentarea cu energie electrică a fost restabilită pentru toți locuitorii regiunii, după întreruperile care au avut loc în urma bombardamentelor rusești de luni care au vizat infrastructura energetică, relatează The Guardian.

Cu toate acestea, guvernatorul avertizează că întreruperi pentru stabilizarea sistemului au început din nou de la ora 5 dimineața, precizând că „acest lucru este necesar pentru a reduce sarcina rețelelor și a evita situațiile de urgență”.

În dimineața zilei de joi, 3 noiembrie, în Melitopolul ocupat, o explozie s-a produs pe teritoriul uzinei Refma, unde forțele ruse și-au instalat sediul, relatează Ukrainska Pravda.

”La 5 dimineața era foarte mult zgomot în partea de sud a orașului. Potrivit datelor preliminare, o parte din uzina Refma capturată de ruși, unde se afla unul dintre sediile principale ale personalului invadatorilor, a fost distrus”, a anunțat primarul din Melitopol Ivan Fedorov, pe Telegram.

Informația a fost confirmată și de Vladimir Rogov, membru al administraţiei militare instalate de Rusia în regiunea Zaporojie, precizând că apărarea aeriană a funcționat în oraș.

Autoritățile instalate de Rusia în Zaporojie au început să transfere centrala nucleară din regiune sub jurisdicția operatorului rus de centrale nucleare Rosenergoatom, anunță oficiali, citați de The Guardian.

Renat Karchaa, consilier al directorului general al Rosenergoatom, a declarat că tranziția va avea loc după ce uzina va epuiza toate rezervele disponibile de combustibil.

Integrarea uzinei și a personalului acesteia în jurisdicția Rosenergoatom a început, a declarat pentru Ukraina.ru șeful orașului Energodar, instalat de Rusia, Alexander Volga.

„După sosirea organizației de exploatare din Federația Rusă, au început lucrările de integrare a fabricii și a personalului în jurisdicția concernului Rosenergoatom. Oamenii care au rămas au decis în privința țării în care vor trăi. Rezidenții au ales Rusia ca loc de reședință, loc în care să muncească. Centrala Zaporojie este deja o parte integrantă a Rusiei”, a spus Alexander Volga.

Viceministrul rus de externe, Andrei Rudenko, a susținut că personalul centralei, care este „critic pentru activitatea sa” a semnat contracte cu Rosenergoatom și că autoritățile ruse intenționează să creeze o zonă de securitate în jurul uzinei, potrivit unui raport recent publicat de Institutul pentru Studiul Războiului, un think thank american.

Compania nucleară ucraineană Energoatom anunță că centrala Zaporojie a fost deconectată de la rețeaua electrică după ce bombardamentele rusești au deteriorat liniile de înaltă tensiune. Centrala funcționează acum cu ajutorul generatoarelor diesel, relatează The Guardian.

”Ieri, 2 noiembrie 2022, în urma bombardamentelor rasiste, ultimele două linii de comunicații de înaltă tensiune ale centralei Zaporojie cu sistemul electric ucrainean au fost avariate. La 23.04, stația a intrat în modul de întrerupere completă. Toate cele 20 de generatoare diesel au fost pornite”, a anunțat primarul Energodar, Dmitro Orlov, într-un mesaj publicat joi dimineață pe Telegram.

”Combustibilul pentru funcționarea generatoarelor diesel în modul de întrerupere completă a centralei Zaporojie mai rămâne pentru 15 zile. Număratoarea inversă a început”, a mai spus Orlov, adăugând și că din cauză că uzina este ocupată de forțele ruse, posibilitatea ca aceasta să funcționeze în siguranță este „semnificativ limitată”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit în mesajul său de miercuri seară despre exporturile de cereale prin culoarul de pe Marea Neagră, precizând că ”șantajul rusesc nu a dus nicăieri”, astfel că inițiativa continuă.

”Încă o dată, toată lumea a văzut că există o singură amenințare la adresa securității alimentare globale în regiunea noastră, și anume Federația Rusă și nimeni altcineva”, a declarat liderul de la Kiev, transmite președinția ucraineană.

”De fiecare dată când șantajul rusesc se intensifică, prețurile alimentelor cresc. Și de fiecare dată când lumea nu cedează șantajului, alimentele devin mai ieftine. Și dacă nu ar exista un atac rusesc asupra Ucrainei, nici măcar nu ar exista o amenințare fantomă a crizei alimentare globale. Pentru că fiecare rachetă rusă care ne lovește porturile, instalațiile de depozitare a cerealelor și centralele electrice care alimentează producția noastră agricolă afectează în cele din urmă viața a zeci de milioane de oameni din multe țări”, a continuat Zelenski.

Referindu-se la garanțiile cerute de Rusia, care a anunțat miercuri că revine în acordul privind exportul de cereale, Volodimir Zelenski a amintit că „în urmă cu 252 de zile, Rusia a cerut garanții de securitate din partea Statelor Unite ale Americii. După opt luni de așa-numita «operațiune specială» a Rusiei, Kremlinul cere Ucrainei garanții de securitate”.

”Aceasta arată atât eșecul agresiunii ruse, precum și cât de puternici suntem tu și cu mine atunci când rămânem uniți”, a mai spus președintele Ucrainei.

Adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Hanna Maliar, anunță că de fiecare dată când armata rusă avansează, trupele Kievului lansează un contraatac, relatează agenția dpa, citată de Agerpres.

Astfel, lupte intense au loc acum în orașele Bahmut şi Soledar din Donbas, zeci de atacuri ruse fiind respinse într-o zi, a precizat Maliar, la televiziunea ucraineană.

Armata Ucrainei precizează că forțele ruse continuă să atace infrastructura din mai multe regiuni ale țării.

Sunt vizate în special centralele electrice, ceea ce provoacă întreruperi în alimentarea cu electricitate și cu apă.

În regiunea Kiev, curentul electric a fost întrerupt pentru mai multe ore ca măsură de precauție.

Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a avertizat că țara sa va avea probleme dacă Occidentul își va abate atenția de la războiul declanșat de ruși și va înceta să ajute Kievul, scrie Al Jazeera.

„Nu vreau să cred că sprijinul (pentru Ucraina) se estompează. Cred că nu se va diminua”, a declarat Zelenska pentru agenția Reuters, într-un interviu acordat în marja celui mai mare eveniment tehnologic din Europa, Web Summit-ul de la Lisabona.

Comentariul soției președintelui ucrainean vine în contextul în care o criză economică din ce în ce mai gravă, declanșată de război, afectează Europa. Observatorii se tem că inflația record, alături de criza energetică, pune la încercare solidaritatea aliaților occidentali.

„Cred că bunul simț, empatia, emoțiile și relațiile umane vor învinge”, a adăugat Olena Zelenska, îndemnându-i pe oameni să se gândească la lumea în care vor să trăiască în viitor. „Dacă acest lucru este greșit, vom avea probleme”, a adăugat ea.

„Dacă cineva crede că agresiunea poate fi justificată… această persoană se află sub influența propagandei”, a mai spus Zelenska.

„Cu cât presiunea financiară și sancțiunile sunt mai mari asupra agresorului, cu atât mai puține oportunități va avea pentru a purta un război împotriva Ucrainei. Sperăm că acest lucru va funcționa”, a precizat soția președintelui Zelenski.

Oficialii ucraineni susțin că forțele Kievului au lovit o țintă importantă în regiunea sudică Herson, în timp ce autoritățile proruse continuă să facă presiuni asupra civililor să plece, relatează CNN.

Serhii Khlan, membru al Consiliului Regional Herson, a declarat că forțele ucrainene au lovit sistemele de apărare antiaeriană rusești aflate în apropierea stadionului din orașul Herson. Aceste sisteme au fost folosite, de asemenea, pentru a bombarda regiunea Mikolaiv, uneori cu efecte devastatoare.

Khlan a postat o fotografie care, potrivit lui, arată „rămășițele echipamentului”.

Khlan a precizat că au avut loc și alte bombardamente ucrainene în zona podului Antonivski, acolo unde forțele ruse și administrația prorusă au fost nevoite să folosească feriboturi și poduri de pontoane pentru a realimenta malul vestic, pe care au rămas mii de soldați ruși.

El a spus că în orașul Kahovka – situat pe malul estic al râului Nipru – cele trei străzi aflate cel mai aproape de râu au fost evacuate cu forța. El a precizat că rușii din „sapă, amenajând tranșee de beton”.

Khlan a precizat că rușii „sapă pe malul estic, pregătindu-se pentru apărare, gândindu-se că acest lucru face imposibilă ofensiva noastră. Dar mișcarea de rezistență și Forțele Armate ale Ucrainei continuă să lupte”.

Khlan a repetat ceea ce au afirmat și alți oficiali ucraineni: că autoritățile susținute de Rusia au părăsit orașul Herson – aflat pe malul vestic al râului – pentru a-și stabili cartierul în orașul Skadovsk, situat mult mai aproape de Crimeea.

„În ceea ce privește «evacuarea» urgentă și obligatorie cerută de ruși, oamenii noștri nu vor pleca nicăieri. Dacă localnicii nu au avut posibilitatea de a merge pe teritoriul eliberat sau au decis să rămână acasă, atunci cu siguranță nu vor să meargă în Rusia”, a mai spus Khlan.

Liderii statelor membre ale Ligii Arabe, reuniţi la un summit la Alger, s-au ferit de orice poziţie partizană asupra războiului declanşat de agresiunea Rusiei contra Ucrainei, relatează agenţia germană de presă DPA, preluată de Agerpres.

La încheierea acestui summit miercuri, primul desfăşurat în ultimii trei ani din cauza pandemiei de COVID-19, liderii participanţi au îndemnat la o soluţionare politică a conflictului din Ucraina ce are de asemenea repercursiuni economice asupra ţărilor arabe.

Ei au pledat pentru „angajamentul faţă de principiile de non-aliniere şi o poziţie arabă comună asupra războiului din Ucraina bazată pe respingerea folosirii forţei”, se arată în declaraţia finală a summitului din capitala Algeriei. În aceeaşi declaraţie se menţionează că o soluţionare politică a acestei crize trebuie să fie conformă Cartei ONU şi să răspundă „preocupărilor de securitate” ale părţilor în conflict.

Mai multe ţări arabe au susţinut că ar putea juca un rol de mediator în războiul ruso-ucrainean, aparent într-un efort de a menţine relaţiile bune cu Moscova. Totuşi, aproape toate ţările arabe au votat luna trecută rezoluţia ONU de condamnare a anexării de către Rusia a celor patru provincii ucrainene.

Poliția națională ucraineană a descoperit 34 de camere de tortură și închisori în regiunile Sumî, Kiev, Cernihiv, Harkov, Donețk și Herson, scrie publicația de știri Hromadske International din Ucraina, potrivit The Guardian.

Toate zonele în care au fost găsite aceste camere de tortură au fost ocupate, la un moment dat, de forțele ruse.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat miercuri că i-a mulțumit omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, pentru „participarea activă a acestuia la menținerea acordului privind cerealele”, după ce Rusia a transmis că se va alătura din nou înțelegerii supervizate de ONU, relatează CNN.

Zelenski a precizat într-o postare pe rețelele de socializare că, în timpul convorbirii telefonice cu Erdogan, i-a mulțumit președintelui turc și pentru „sprijinul său ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

Zelenski a adăugat că au discutat, de asemenea, despre „măsuri suplimentare pentru returnarea prizonierilor noștri de război capturați” și a deținuților politici.

„Sprijinul Turciei este important pentru noi în această chestiune”, a mai scris el.

Spania a transferat Ucrainei un nou pachet de ajutor militar, care include o baterie a complexului de rachete antiaeriene Aspide, sisteme de apărare antiaeriană Hawk, sisteme de rachete antitanc, tunuri și obuze, informează European Pravda.

Anunțul a fost făcut de ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Dmytro Kuleba, în cadrul unui briefing la Kiev cu omologul său spaniol, Jose Manuel Albares.

„Sunt foarte bucuros că există un nou pachet, acesta este deja în drum spre Ucraina, iar în viitorul apropiat, statul nostru își va consolida capacitățile de apărare prin primirea unei baterii de sisteme de rachete antiaeriene Aspide și rachete pentru ea, patru sisteme de apărare aeriană Hawk, sisteme de rachete antitanc, tunuri și obuze, precum și alte echipamente militare”, a declarat Dmytro Kuleba.

Ministrul a menționat că decizia Spaniei, luată acum câteva săptămâni, de a transfera sisteme Hawk a devenit un semnal pentru alte țări să înceapă să caute astfel de sisteme pentru a le trimite Ucrainei. „Este exact ceea ce am cerut Spaniei, este ceva care ne va ajuta să ne protejăm infrastructura civilă”, a mai spus Kuleba.

Sistemele Aspide sunt concepute pentru a proteja obiecte strategice, cum ar fi întreprinderi industriale, aerodromuri sau porturi maritime. Acestea pot funcționa ca parte a unui sistem de apărare antiaeriană eșalonat și pot face schimb de date cu alte tipuri de sisteme de apărare antiaeriană.

Sistemul de apărare antiaeriană Hawk este predecesorul sistemului de apărare antirachetă Patriot, de producție americană. Anterior, în presă au apărut informații că SUA iau în considerare posibilitatea de a trimite Ucrainei și aceste sisteme.

Rusia a anunțat miercuri că doctrina sa nucleară îi va permite, în cazul în care va fi nevoie, utilizarea armelor atomice doar în mod defensiv și că liniile directoare stricte ale acesteia „urmăresc exclusiv obiective defensive”, informează CNN.

O declarație emisă de Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse pecizează că armata rusă „se ghidează în mod strict și consecvent după principiul că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”.

„Abordările doctrinei ruse în această sferă sunt definite cu cea mai mare acuratețe” și nu lasă loc pentru o „interpretare extensivă”, a afirmat ministerul.

Mai multe detalii: Rusia spune că va folosi armele nucleare doar ca răspuns defensiv la un atac care îi amenință existența