LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 266 | Ucraina cere „acces imediat” la locul exploziei din Polonia

Președintele Volodimir Zelenski a declarat miercuri că țările occidentale au trimis „semnale” că președintele rus Vladimir Putin a căutat discuții directe cu Ucraina, informează Kyiv Independent.

„Am primit semnale că Putin dorește negocieri directe”, a spus Zelenski reporterilor la Kiev. În loc de negocieri în spatele ușilor închise, Zelenski a precizat că a propus discuții publice cu Kremlinul, deoarece „Rusia duce un război public”.

Președintele Volodimir Zelenski este convins că Ucraina va câștiga războiul cu Rusia dacă va supraviețui iernii, pentru că agresorul rămâne fără arme.

„Dacă supraviețuim în această iarnă – și îi vom supraviețui – cu siguranță vom câștiga acest război. Credeți-mă, aceasta (n.r. – atacuri asupra infrastructurii energetice) este cea mai puternică armă a Rusiei, dintre cele pe care le-a folosit deja sau urmează să le folosească”, a spus Volodimir Zelenski.

Generalul Mark Milley, șeful statului major general al SUA, a vorbit, miercuri, despre șansele ca Ucraina să își recupereze prin luptă toate teritoriile anexate de Rusia.

„Probabilitatea unei victorii militare ucrainene – definită cu eliminarea rușilor din toată Ucraina incluzând și Crimeea – probabilitatea ca acest lucru să se întâmple în curând nu este mare, din punct de vedere militar”, a declarat Mark Milley.

Pe de altă parte, oficialul militar american de rang înalt a precizat, la conferința de presă de la Washington, că Rusia a eșuat „orice obiectiv” în războiul său împotriva Ucrainei.

„Rușii au eșuat de fiecare dată. Au pierdut strategic, au pierdut operațional și, repet, au pierdut tactic. În tot ceea ce au încercat să facă, au eșuat. Pe întreaga linie a frontului de aproximativ 900 de kilometri, ucrainenii au obținut succes după succes după succes, iar rușii au eșuat de fiecare dată”, a spus Mark Milley.

Procuratura generală a Ucrainei a transmis că, în urma bombardamentului de miercuri efectuat de armata rusă asupra orașului Kupiansk, regiunea Harkov, a fost ucis un civil.

Potrivit anchetei, un proiectil a lovit o casă din Kupiansk, iar proprietarul, un bărbat în vârstă de 76 de ani, a fost ucis.

De asemenea, procurorii și polițiștii care exhumau cadavrul unei femei decedată la Kupiansk în urma bombardamentelor rusești din 15 septembrie, au intrat și ei sub focul inamicului.

Șeful Poliției Naționale ucrainene, Ihor Klymenko, a transmis, miercuri, pe Facebook, că înainte de a fugi, rușii au minat clădirea Cartierului General al poliției din regiunea Herson, astfel că a fost nevoie ca aceasta să fie aruncată în aer.

„Înainte, aceasta a fost una dintre clădirile Departamentului Principal de Poliție din regiunea Herson. Astăzi (n.r. – 16 noiembrie) a devenit un morman de pietre. Ocupanții ruși au minat locația. A fost imposibil de evitat explozia. Datorită ingeniozității și priceperii tehnicienilor noștri în bombe, nimeni nu a fost rănit. Acesta este principalul lucru. Și vom reconstrui zidurile”, a transmis Ihor Klymenko.

Rada Supremă a Ucrainei a prelungit legea marțială și mobilizarea generală cu 90 de zile, până la 19 februarie 2023. Rezoluţiile au fost susţinute de 294, respectiv 297 de deputaţi.

Este pentru a patra oară când parlamentul ucrainean votează pentru extinderea legii marțiale. După 24 februarie, voturi similare au avut loc pe 15 martie, 21 aprilie și 15 august.

Atât Polonia, cât şi SUA vor trebui să fie de acord pentru ca Ucraina să ia parte la ancheta asupra rachetei care a căzut într-un sat din sud-estul Poloniei, a declarat miercuri preşedintele polonez, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

„Investigaţia este efectuată de experţi polonezi şi americani şi pentru ca altcineva să poată participa la aceasta ar fi necesar cel puţin acordul celor două părţi”, a spus Andrzej Duda în cadrul unei conferinţe de presă.

Reacția președintelui polonez vine după ce Ucraina a cerut miercuri acces la locul din estul Poloniei unde două persoane au fost ucise marţi seară de o rachetă despre care oficiali polonezi şi din cadrul NATO afirmă că a fost o rachetă antiaeriană a armatei ucrainene.

După ce iniţial suspiciunile s-au îndreptat către Rusia, care a negat acuzaţiile, atât preşedintele polonez Andrzej Duda, cât şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg au declarat că investigaţiile preliminare relevă faptul că racheta căzută pe teritoriul polonez pare să fi fost o rachetă antiaeriană pe care armata ucraineană a lansat-o în timpul raidului masiv cu rachete de croazieră efectuat marţi de Rusia asupra Ucrainei.

Potrivit preşedintelui Andrzej Duda, racheta căzută în satul Przewodow este o rachetă de producţie rusească S-300, dar aflată în dotarea armatei ucrainene.

Cu toate acestea, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, susţine că Ucraina deţine dovezi despre o ”urmă rusească” în acest incident, fără a explica la ce se referă. ”Suntem pregătiţi să oferim proba urmei ruseşti pe care o avem”, a scris oficialul ucrainean pe social-media.

Într-un mesaj pe Facebook şi Twitter, acesta a mai spus că Ucraina doreşte acces la locul prăbuşirii rachetei, o investigaţie comună cu partenerii săi occidentali şi de asemenea acces la informaţiile pe baza cărora aceştia concluzionează că a fost vorba despre o rachetă lansată de armata ucraineană.

”Ucraina cere un acces imediat la locul căderii (rachetei) pentru reprezentanţii săi ai Apărării şi grănicerilor”, a mai indicat Oleksii Danilov în postarea sa.

De asemenea, Kievul ”aşteaptă de la partenerii noştri informaţiile pe baza cărora ei au tras concluzia că a fost vorba despre o rachetă ucraineană a apărării antiaeriene, a mai spus acesta.

Anchetatorii ucraineni au descoperit o presupusă „cameră de tortură” în orașul Herson, unde zeci de bărbați ar fi fost reținuți, electrocutați, bătuți și unii dintre ei uciși, transmite The Guardian.

Poliția a declarat că soldații ruși au preluat centrul de detenție pentru minori în jurul jumătății lunii martie și l-au transformat într-o închisoare pentru bărbații care refuzau să colaboreze cu ei sau care erau acuzați de activități partizane.

Trei vecini și doi comercianți locali au declarat că au început să audă țipete la aproximativ șase săptămâni după ce au văzut soldații ruși preluând clădirea. Martorii au spus că au început să vadă oameni care erau duși înăuntru cu saci pe cap, iar unele cadavre erau scoase.

Mykola Ivanovici, al cărui balcon are vedere spre curtea din spate a centrului de detenție, a declarat că a văzut două cadavre aruncate în garajele din spatele centrului.

„Ieșeau bătuți […] complet dezorientați”, a declarat Ira, care deține un chioșc în afara centrului de detenție.

Martorii au declarat că nu au văzut niciodată fețele bărbaților responsabili de centru, deoarece aceștia purtau cagule și erau îmbrăcați din cap până în picioare în negru.

Raidul de amploare lansat de Rusia asupra Ucrainei, marți, 15 noiembrie, a costat între 500 și un miliard de dolari, scrie Ukrainska Pravda, care citează Ekonimichna Pravda.

Forțele aeriene ucrainene au precizat că, pe 15 noiembrie, forțele ruse au atacat Ucraina folosind 96 de rachete de croazieră lansate din aer și de pe mare (Kh-101, Kh-555, 3M-54 Kalibr), rachete Kh-59 pentru avioane ghidate, Shahed-136/131, Orion și Orlan-10.

Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât:

• 75 de rachete de croazieră (Kh-101, Kh-555 și 3M-54 Kalibr);
• 2 rachete de avion ghidate Kh-59;
• 10 drone de atac Shahed-136/131;
• 1 UAV Orion;
• 1 UAV Orlan-10.

Potrivit Forbes, costul unei rachete 3M-54 Kalibr este de 6,5 milioane de dolari. Racheta Kh-101 valorează 13 milioane de dolari, iar racheta Kh-555, potrivit unor surse deschise, valorează 7,5 milioane de dolari.

În consecință, Rusia a cheltuit, conform estimărilor, între 495 și 963 de milioane de dolari americani numai pentru aceste arme.

Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, o rachetă ghidată Kh-59 costă 300.000 de dolari.

Dronele de atac Shahed-136/131 de fabricație iraniană, conform informațiilor din surse deschise, costă între 20.000 și 50.000 de dolari pe unitate. În medie, 10 astfel de drone costă 350.000 dolari.

Potrivit Statului Major General al Ucrainei, dronele rusești Orlan-10 costă 100.000 USD pe unitate.

În ceea ce privește prețul UAV-ului Orion, potrivit informațiilor neoficiale ale unor instituții de apărare rusești, crearea unui prototip al UAV-ului de atac a costat aproximativ 30 de milioane de dolari. Cu toate acestea, prețul complexului de serie, care include o stație de control și trei UAV-uri, rămâne necunoscut.

Costul total al atacului cu rachete împotriva Ucrainei de marți, 15 noiembrie, este estimat la 526,05 milioane de dolari americani până la 994,05 milioane de dolari americani.

Rusia deține peste 100 de rachete de croazieră Kalibr în Marea Neagră, Caspică și Mediterană.

Potrivit marinei ucrainene pe 16 noiembrie, Rusia are opt nave cu până la patru rachete Kalibr staționate în Marea Neagră. În Marea Mediterană există 10 nave rusești echipate cu 76 de rachete Kalibr. În Marea Caspică, Rusia are trei nave cu 24 de rachete Kalibr.

Forțele aeriene ucrainene au declarat că vor „face totul” pentru a facilita o anchetă asupra unei lovituri cu rachete în Polonia, marți, care a ucis două persoane în apropierea graniței cu Ucraina.

„Ceea ce s-a întâmplat a fost că Forța de Apărare Aeriană a respins atacul aerian”, a declarat miercuri Yurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al comandamentului forțelor aeriene ucrainene.

„Ce s-a întâmplat în continuare – fie că a fost o rachetă rusească, fie că aceasta a fost epava ambelor rachete care au căzut – aceasta trebuie inspectată la fața locului. Și asta se întâmplă chiar acum.”

Kirilo Timoșenko, adjunctul administrației prezidențiale, a transmis miercuri că autoritățile ucrainene nu iau în considerare să evacueze orașe după atacurile de amploare ale Rusiei, de marți, asupra infrastructurii critice, care au lăsat milioane de persoane fără electricitate.

El a subliniat că prioritatea autorităților este de a stabiliza rețeaua de energie electrică și au făcut progrese în acest sens.

Oleksi Danilov, secretar al consiliului ucrainean pentru securitate și apărare națională, a spus că țara sa vrea să facă parte din ancheta comună a incidentului din Polonia unde două persoane au fost ucise de o rachetă.

El a adăugat că Kievul se aștepta ca aliații săi să furnizeze informațiile care au stat la baza concluziilor lor că incidentul a fost cauzat de apărarea antiaeriană a Ucrainei.

O investigație este în desfășurare, dar analiza preliminară „sugerează că incidentul a fost probabil cauzat de o rachetă de apărare aeriană ucraineană lansată pentru a apăra teritoriul ucrainean împotriva atacurilor rusești cu rachete de croazieră”, a anunțat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, miercuri, după o reuniune a alianței pe tema incidentului de marți din Polonia când o rachetă a ucis două persoane.

Oficialul a subliniat că „nu există indicii” care să arate un atac intenționat a Rusiei asupra Poloniei, dar Moscova poartă responsabilitate pentru incident întrucât a declanșat războiul din Ucraina.

„Vreau să fiu foarte clar, aceasta nu este vina Ucrainei. Rusia poartă responsabilitatea finală pe măsură ce continuă războiul ilegal împotriva Ucrainei”, a declarat Jens Stoltenberg.

Mai multe informații: Jens Stoltenberg spune că incidentul din Polonia a fost probabil cauzat de o rachetă ucraineană, „dar nu este vina Ucrainei”

Centrul Național de Rezistență al armatei ruse acuză Rusia că mută forțat ucrainenii din teritoriile ocupate în sudul Rusiei.

„Rusia îi obligă pe ucrainenii din teritoriile ocupate să se mute în regiunile de sud ale Rusiei: Krasnodar și Stavropol”, a informat Centrul Național de Rezistență al armatei ucrainene.

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat că racheta care a aterizat marți seară în țara sa și a ucis două persoane a fost „probabil un incident nefericit”, potrivit Onet. El a precizat că nu există dovezi care să indice că racheta a fost trasă din Rusia.

„Nu există motive să credem că incidentul cu rachetă a fost un atac intenționat”, a spus Duda, cu ocazia unei ședințe de urgență a liderilor din Polonia. „Cel mai probabil a fost o rachetă de fabricație rusă, produsă în anii 1970. Nu există niciun indiciu că ar fi fost lansată de forțele ruse”, a spus președintele.

„Cel mai probabil a fost un accident nefericit”, a continuat Duda, adăugând că „nu există absolut nicio dovadă circumstanțială care să ne permită să concluzionam că a fost un atac asupra Poloniei”. După cum a menționat el, „există o mare probabilitate ca să fi fost o rachetă de apărare aeriană ucraineană”.

Mai multe informații: Președinte Poloniei anunță că racheta care a ucis două persoane nu este un atac intenționat, ci „un incident nefericit”. „Nu există niciun indiciu că ar fi fost lansată de forțele ruse”

Kirilo Timoșenko, consilier al președintelui Zelenski, a avertizat pe Telegram că alimentarea cu energie electrică ar putea să fie stabilizată miercuri după întreruperile care au afectat mare parte din țară marți, ca urmare a atacurilor efectuate de Rusia asupra infrastructurii critice.

Timoșenko a enumerat regiunile Volin, Jîtomîr, Liov, Sumi, Ternopil, Harkpv și Hmelnîțkîi drept zone în care alimentarea cu electricitate încă nu au fost complet restabilită pentru întreaga populație.

Corespondentul Financial Times în Ucraina, Christopher Miller, a anunțat pe Twitter că sirenele de raid aerian răsună miercuri pe tot teritoriul ucrainean.

Oleksandr Sienkevich, primarul orașului Mikolaiv, a anunțat pe Telegram o alarmă aeriană în vigoare în regiune. În plus, jurnalistul Mark MacKinnon a raportat că sirenele de raid aerian sună în orașul-port Odesa.

Directorul CIA Bill Burns este prezent la Kiev pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și șefii serviciilor de informații, potrivit unui oficial american citat de CNN. Vizita vine la o zi după Polonia, stat membru NATO, a fost lovită de o rachetă care a ucis două persoane.

Burns se află în siguranță în interiorul ambasadei Statelor Unite în timpul serie de atacuri cu rachete declanșate marți de Rusia, care au lovit inclusiv Kiev.

Călătoria lui Burns la Kiev a venit în urma unei întâlniri care a avut luni la Ankara, în Turcia, cu omologul său rus, Serghei Narîskhîn.

Este a doua deplasare pe care o face Burns la Kiev în ultima lună.

Liderii din G20, grupul celor mai dezvoltate 20 de economii ale lumii, au deplâns miercuri agresiunea Rusiei în Ucraina „în cei mai puternici termeni” și au cerut retragerea necondiționată. într-o declarație adoptată la sfârșitul unui summit de două zile care a avut loc în Indonezia.

„Majoritatea membrilor au condamnat ferm războiul din Ucraina”, se menționează în declarație, semnalând că Rusia, care este membră a G20, s-a opus formulării.

Pozițiile luate de China și India, care s-au abținut de la o rezoluție similară a ONU în martie, nu au fost imediat clare.

Cu toate acestea, cel puțin trei diplomați au precizat că declarația, care recunoaște că „au existat alte opinii și evaluări diferite ale situației și sancțiunilor”, a fost adoptată în unanimitate.

„Folosirea sau amenințarea cu folosirea armelor nucleare este inadmisibilă”, se mai spune în declarație.

Ministrul afacerilor interne al Ucrainei, Denis Monastirski, a transmis că, potrivit datelor preliminare, în urma celui mai masiv atac cu rachete al Rusiei asupra Ucrainei, o persoană a murit și cel puțin șase au fost rănite.

„Până acum, am înregistrat un deces la Kiev și șase persoane rănite, dintre care trei în Capitală. Este însă prematur să știm numărul exact al răniților. Cred că vom avea informaţii mai precise mâine dimineaţă”, a spus Denis Monastirski.

„În jur de 30 de obiecte au fost avariate. Acestea sunt atât locuințe private, cât și obiective de infrastructură critică. Poliția lucrează peste tot, se efectuează inspecții la locul exploziilor, se colectează rămășițele de rachete”, a transmis Denis Monastirski.

Rusia „nu îşi va atinge obiectivul” de distrugere a infrastructurilor energetice ucrainene, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski după numeroase lovituri cu rachete ruse asupra Ucrainei, informează AFP

„Ceea ce vrea duşmanul este clar. El nu îşi va atinge obiectivul. 85 de rachete au fost trase marţi de armata rusă, în principal asupra unor infrastructuri energetice”, a declarat Volodimir Zelenski într-o scurtă înregistrare video postată pe reţelele sociale.

Liderul de la Kiev a îndemnat populaţia civilă „să rămână în adăposturi o perioadă de timp” pentru că, potrivit lui, „este posibil să mai fie alte 20 de lovituri” ruse.

Aproximativ șapte milioane de gospodării au rămas fără electricitate în Ucraina, după ce valul de rachete rusești de marți a vizat sursele de energie ale țării, potrivit biroului prezidențial al Ucrainei.

Ucrainenii s-au confruntat cu întreruperi de curent în regiunile Kiev, Vinnița, Volyn, Donețk, Dnipropetrovsk, Jîtomîr, Kirovohrad, Liov, Poltava, Rivne, Sumî, Ternopil, Harkov, Hmelnițki, Cherkasy, Cernăuți și Chernihiv.

Aproximativ 15 instalații energetice au fost avariate în urma atacurilor, a declarat șeful adjunct al biroului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Kirilo Timoșenko.

„Inginerii noștri energetici fac acum totul pentru a reconecta sursa de alimentare cât mai curând posibil”, a spus Kirilo Timoșenko.

Primarul din Krivoi Rog, Oleksandr Vilkul, a declarat că 566 de mineri au rămas blocați în subteran din cauza bombardamentelor rusești, ei fiind ulterior salvați.

„Operațiunea de salvare a minerilor din Kryvbas s-a încheiat. Toți cei 566 de mineri care au rămas în subteran ca urmare a loviturii cu rachete au fost scoși din mine. Operațiunea de salvare a durat aproximativ patru ore”, a transmis Oleksandr Vilkul.

Șeful administrației regionale de stat din Harkov, Oleg Sinegubov, a anunțat că întreaga regiune, inclusiv orașul Harkov, a rămas fără curent electric, în urma bombardamentelor rusești.

 „Nu există lumină nici în orașul Harkov, nici în nicio așezare a regiunii. Analizăm de cât timp vom avea nevoie pentru restabilirea energiei electrice în regiune. Cu siguranță nu va mai fi curent electric până mâine dimineață (n.r. – miercuri dimineață)”, a precizat Oleg Sinegubov.

80% din Liov a rămas fără curent electric, iar alimentarea cu apă caldă a fost suspendată în oraș, a spus primarul Andri Sadovi.

De asemenea, s-a raportat că operatorii de telefonie mobilă au limitat operarea unor servicii în Liov pentru a economisi energie electrică.