LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 267 | Kremlinul spune că nu își poate imagina negocieri publice cu Kievul

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a adoptat în joi seară o a treia rezoluție prin care cere Rusiei să „înceteze imediat toate acțiunile” la instalațiile nucleare ucrainene, informează Sky News și Al Jazeera.

Organismul de supraveghere nucleară din cadrul ONU a precizat că 24 de țări au votat în favoarea rezoluției, două împotrivă, șapte s-au abținut, iar alte două state au fost absente de la vot.

Textul prezentat de Canada și Finlanda pentru votul de joi și consultat de Reuters menționează centrala nucleară Zaporojie, la fel ca și rezoluția anterioară adoptată în septembrie.

Temerile legate de siturile nucleare din Ucraina au crescut consdierabil de când a izbucnit războiul din Ucraina, în februarie.

Obuzele și rachtele au căzut de mai multe ori în apropierea centralei nucleare Zaporojie – cea mai mare din Europa -, Rusia și Ucraina acuzându-se reciproc de efectuarea atacurilor.

Central de la Zaporojie se află sub controlul trupelor ruse de mai multe luni, deși continuă să fie operată de angajați ucraineni.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Nu există „niciun indiciu” că Polonia se confruntă cu o amenințare directă, a declarat joi purtătorul de cuvânt al guvernului de la Varșovia, Piotr Muller, despre incidentul de marți, soldat cu doi morți, când o rachetă a aterizat în satul polonez Przewodow aflat în apropierea graniței cu Ucraina, relatează CNN.

Pe baza materialelor care au fost adunate de echipele de experți, „motivul acestui eveniment au fost acțiunile defensive ale Ucrainei împotriva acțiunilor ofensive ale Rusiei. Nu există niciun indiciu că avem de-a face cu o amenințare directă la adresa țării noastre”, a adăugat el.

„În momentul de față, știm că, pe 15 noiembrie, Rusia, care a efectuat un atac masiv cu rachete pe teritoriul Ucrainei, a dus la o situație în care forțele antiaeriene ucrainene au fost nevoite să ia măsuri defensive”, a precizat reprezentantul guvernului polonez.

Oficialii ucraineni au anunțat joi că anchetatorii lor au obținut acces la locul exploziei.

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat anterior în cursul zilei că anchetatorilor ucraineni li se va permite să observe ancheta, „dar când vine vorba de participarea la proceduri și de accesul la documente și informații, este nevoie de motive specifice din tratat, motive specifice în domeniul dreptului internațional și al acordurilor internaționale”.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Acordul mediat de ONU care permite Ucrainei să exporte, în timpul războiului, cereale prin porturile sale de la Marea Neagră va fi prelungit cu 120 de zile în același format, a anunțat joi Ministerul rus de Externe, într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

„Acordul cvadrilateral dintre Rusia, Turcia, Ucraina și Națiunile Unite, semnat la Istanbul pe 22 iulie, va expira pe 18 noiembrie. Textul documentului prevede prelungirea automată a acestuia cu încă 120 de zile în absența unor obiecții din partea oricăreia dintre părți”, a precizat ministerul condus de Serghei Lavrov.

„Nu au fost primite astfel de obiecții”, a adăugat ministerul rus.

Mai multe detalii: Rusia anunță prelungirea automată cu 120 de zile a acordului privind exporturile de cereale prin porturile ucrainene

Amploarea torturii descoperite în orașul Herson din sudul Ucrainei, eliberat luna aceasta de sub ocupația trupelor ruse, este „îngrozitoare”, a declarat joi un ombudsman ucrainean, potrivit agenției France Presse, citată de Al Jazeera și The Guardian.

Autoritățile ucrainene au găsit „camere de tortură” în orașul recent eliberat din sudul Ucrainei, unde zeci de persoane ar fi fost torturate, a declarat Dmytro Lubineț.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

El a precizat că ucrainenii au fost electrocutați și bătuți cu țevi de metal înainte de a fi uciși.

Lubineț a mai declarat că a vorbit cu un bărbat care a fost ținut într-una din aceste „camere de tortură” timp de 45 de zile și care a fost martor la torturarea a zeci de alte persoane.

„Nu am mai văzut o asemenea amploare până acum. Este pur și simplu îngrozitoare”, a adăugat acesta.

Mai multe detalii: Ombudsmanul ucrainean se declară „șocat” de amploarea „îngrozitoare” a torturii pe care rușii au aplicat-o locuitorilor din Herson

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a anunțat joi că experții ucraineni se află deja în Polonia pentru a investiga locul în care o rachetă a ucis marți două persoane, informează Al Jazeera.

Ucraina și Polonia „vor coopera în mod constructiv și deschis” în ceea ce privește investigația, a precizat Kuleba, într-un mesaj publicat pe Twitter, adăugând că se așteaptă ca anchetatorii să obțină rapid acces la situl din sud-estul Poloniei.

I spoke to @RauZbigniew. Ukraine and Poland will cooperate constructively and openly on the incident caused by Russian missile terror against Ukraine. Our experts are already in Poland. We expect them to swiftly get access to the site in cooperation with Polish law enforcement.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) November 17, 2022

Rusia afirmă că nu-și va extrăda cetățenii care au fost condamnați în contumacie de un tribunal olandez la închisoare pe viață, a anunțat joi agenția rusă de stat TASS, potrivit CNN.

„Decizia instanței nu creează consecințe juridice pentru noi”, a relatat TASS, citându-l pe Andrei Klishas, președintele comitetului Consiliului Federației pentru legislație constituțională. „În general, noi nu extrădăm cetățeni ruși către alte state în nicio circumstanță”, a precizat Klishas.

Anunțul vine după ce un tribunal olandez a condamnat trei bărbați – foștii ofițeri de informații ruși Igor Girkin și Serghei Dubinskiy, precum și Leonid Kharchenko, un lider separatist ucrainean – la închisoare pe viață pentru rolul acestora în doborârea în 2014 a zborului MH17 al Malaysian Airlines, în urma căruia au murit toate cele 298 de persoane aflate la bord.

Toți cei trei bărbați au refuzat să ia parte la proces și au fost judecați în absență, ceea ce înseamnă că este foarte puțin probabil ca ei să execute aceste sentințe.

Forțele ruse au efectuat atacuri cu rachete și artilerie de-a lungul liniilor de front în șapte regiuni diferite – de la Herson și Mikolaiv în sud până la Luhansk și Harkov în nord-est, a anunțat joi armata ucraineană. Armata a adăugat că aceste atacuri sunt distincte de valul de joi de atacuri cu rachete de croazieră rusești împotriva infrastructurii, relatează CNN.

Au fost efectuate 25 de atacuri cu rachete, iar infrastructura civilă a fost lovită în șase regiuni, a precizat Statul Major General al armatei ucrainene în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale de pe front, adăugând că 23 de persoane au fost rănite în urma atacurilor cu rachete în Dnipro și că mai mulți oameni au fost uciși în Zaporojie.

O parte din bombardamentele din partea de nord-est a Harkovului par să fi fost lansate de pe teritoriul Rusiei.

În regiunile Donețk și Luhansk, au avut loc, de asemenea, bombardamente intense în mai multe zone – atât acolo unde forțele ucrainene atacă în jurul orașului Svatove, cât și acolo unde unitățile ruse au încercat să pătrundă în jurul orașului Bahmut. În Luhanskul ocupat, a precizat conducerea armatei ucrainene, circulația civililor a fost restricționată.

Statul Major General nu a indicat că a fost recucerit sau pierdut vreun teritoriu.

Guvernul ucrainean a anunțat joi că au fost restabilite comunicațiile după recenta serie de atacuri cu rachete din partea Rusiei, informează CNN.

Multe orașe ucrainene au rămas din nou fără electricitate și se confruntă cu întreruperi ale comunicațiilor, deoarece stațiile de bază au rămas fără curent, a transmis ministrul ucrainean al transformării digitale, Mykhailo Fedorov, într-o postare pe Telegram.

Dar, a adăugat el, „într-o singură zi, datorită eforturilor inginerilor energeticieni și ale operatorilor de telefonie mobilă, 3.000 de stații de bază și-au reluat activitatea. Astfel, locuitorii din regiunile Harkov și Jîtomir se pot auzi din nou”.

Starea serviciilor de comunicații și de energie electrică în întreaga țară a variat, a spus Fedorov. În regiunea Odesa, doar 38% din rețele funcționau. Dar în alte regiuni, peste două treimi din rețele erau din nou funcționale, cu 77% în regiunea Kiev și 81% în regiunea Liov.

Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat că ancheta privind incidentul de marți cu racheta care a căzut în sud-estul Poloniei este în desfășurare, dar că SUA „nu au văzut nimic până acum care să contrazică” evaluarea preliminară a Poloniei potrivit căreia apărarea antiaeriană ucraineană ar fi de vină pentru explozia de la graniță, relatează Al Jazeera.

Cu toate acestea, Blinken a reiterat: „Oricare ar fi concluzia finală, cunoaștem deja partea responsabilă în ultimă instanță pentru acest incident tragic – Rusia.”

„Ceea ce vedem acum, în fiecare zi, este o ploaie de rachete din partea Rusiei asupra Ucrainei, căutând să îi distrugă infrastructura critică, vizând capacitatea pe care o are Ucraina de a menține lumina aprinsă, de a menține căldura, de a permite țării pur și simplu să trăiască și să meargă înainte”, a mai spus joi șeful diplomației americane.

„Ucraina are dreptul de a se apăra și ne angajăm să sprijinim Ucraina”, a declarat el reporterilor, la summitul Asia-Pacific de la Bangkok.

Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat joi că pacea în Ucraina nu va fi posibilă până când Rusia nu-și va retrage trupele, dar că Moscova nu a dat semne că ar fi pregătită pentru acest lucru, informează Reuters.

„Mă tem că Rusia nu este pregătită să se retragă și, în măsura în care nu se va retrage, pacea nu va fi posibilă”, a declarat Borrell, pentru Reuters, în orașul uzbec Samarkand.

„Rusia este cea care trebuie să facă posibilă pacea, agresorul trebuie să se retragă dacă vrea o pace durabilă”, a adăugat șeful politicii externe a UE.

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat joi că încearcă să îl sprijine pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski în urma a ceea ce el a numit un „incident neintenționat” care s-a soldat cu doi morți marți, când o rachetă a aterizat în satul polonez Przewodow, în apropiere de granița cu Ucraina, relatează CNN.

„Este o situație extrem de dificilă și nu este o surpriză pentru nimeni că există emoții aici. El (Zelenski, n.r.) trece prin tot ceea ce trece și națiunea sa. Națiunea sa este cea care l-a ales pentru această funcție și pentru care se simte responsabil”, le-a spus Duda jurnaliștilor joi, în timpul unei vizite la locul exploziei din Przewodow.

Duda a declarat că toate cele trei părți – Polonia, Ucraina și SUA – colectează informații despre căderea rachetei, reafirmând că ceea ce s-a întâmplat marți a fost un accident „tragic”.

„Nu a vrut nimeni să rănească pe cineva în Polonia”, a declarat Duda, adăugând că „până în prezent, nu am găsit nicio urmă a celei de-a doua rachete pe teritoriul polonez”.

„Este un moment dificil pentru această comunitate mică”, a spus el, iar „familiile cer ca durerea și intimitatea lor să fie respectate”.

Mai multe detalii: Președintele polonez Andrzej Duda, la locul tragediei din Przewodow. Proiectilul a lăsat în urmă un crater de patru metri

Moscova regretă că un tribunal olandez a încălcat principiile justiției imparțiale în favoarea oportunității politice în cazul prăbușirii unui avion al companiei Malaysia Airlines deasupra Ucrainei în 2014, condamnând la închisoare trei bărbați, dintre care doi ruși și un ucrainean prorus, a transmis, într-un comunicat, ministerul rus de externe, citat de agenția TASS.

„Regretăm profund că Tribunalul Districtual de la Haga a neglijat principiile justiției imparțiale de dragul situației politice actuale, cauzând astfel o lovitură serioasă de reputație întregului sistem judiciar din Țările de Jos”, se arată în document.

Ministerul rus de Externe a subliniat că procesul din Țările de Jos are toate șansele să devină unul dintre cele mai scandaloase din istoria procedurilor judiciare „cu lista sa extinsă de ciudățenii, inconsecvențe și argumente dubioase ale acuzării, care au stat totuși la baza verdictului”.

Mai multe detalii: Rusia denunță un verdict scandalos, motivat politic, în cazul avionului Malaysia Airlines doborât deasupra Ucrainei în 2014

Armata rusă a lovit un post de comandă și un centru de comunicații aparținând armatei ucrainene într-o zonă recent eliberată din regiunea Herson, a anunțat joi Ministerul rus al Apărării, potrivit CNN.

Ministerul a precizat că aviația, forțele de rachete și artileria Rusiei au intrat în acțiune și au lovit „postul de comandă al Forțelor Armate ale Ucrainei din zona așezării Naddnipryanske și centrul de comunicații al Forțelor Armate ale Ucrainei din zona așezării Cernobaevka” din regiunea Herson.

Ambele locuri se află în apropiere de orașul Herson, pe malul vestic al râului Nipru, și au fost recucerite de forțele ucrainene săptămâna trecută.

Ministerul Apărării a precizat că 74 de unități de artilerie au fost lovite.

În Zaporojie – tot în sudul Ucrainei – forțele ruse au distrus atelierele complexului de cercetare și producție Iskra, care producea componente electronice pentru repararea stațiilor radar și a sistemelor de rachete cu lansatoare multiple, a adăugat ministerul rus.

Forțele ruse continuă să echipeze „granițele defensive” de pe malul estic al râului Nipru, precum și să-și regrupeze unitățile, a anunțat joi armata ucraineană, potrivit CNN.

Rusia „continuă să ofere sprijin logistic unităților din regiunea Herson, căutând modalități sigure de a furniza echipamente, arme și provizii”, a transmis Comandamentul Operațional Sud al Ucrainei, într-un comunicat.

Forțele ruse s-au retras pe malul estic săptămâna trecută, dar bombardamentele ucrainene asupra zonei au continuat.

După ce au fost vizate pozițiile rușilor din jurul Kahovka, „măsurile de filtrare împotriva populației locale au fost intensificate. Chiar în orașul Kahovka, invadatorii ruși exploatează instalațiile de infrastructură și distrug turnurile de telefonie mobilă”, a mai susținut comandamentul Sud.

Statul Major General al armatei ucrainene a reluat afirmațiile Comandamentului Operațional Sud, afirmând că trupele ruse continuă evacuarea forțată a ucrainenilor din zonele ocupate ale regiunii Herson.

În noaptea de miercuri spre joi, populația din Novokyivka, un sat situat nu departe de Crimeea, a fost nevoită să își părăsească locuințele, iar spitalul din Nova Kahovka a încetat să mai funcționeze deoarece toate echipamentele medicale și ambulanțele au fost furate, potrivit Statului Major General al Ucrainei.

Generalul de brigadă Oleksii Hromov, adjunctul șefului Statului Major General, a declarat că prezența trupelor ucrainene pe malul vestic al râului Nipru „ne permite să controlăm teritoriul din apropierea peninsulei Crimeea, ocupată temporar”. Artileria ucraineană „face tot posibilul pentru a lovi” Rusia „la raza maximă de acțiune a armelor noastre”, a adăugat el.

Bombardamentele rusești au continuat împotriva comunităților aflate mai la nord, dincolo de râu, inclusiv Mîrivka, Marhaneț și Nikopol, în regiunea Dnipropetrovsk, se mai arată în comunicatul transmis de Comandamentul Operațional Sud al Ucrainei.

Comandamentul a precizat și că Rusia „a crescut numărul de portavioane cu rachete de croazieră în cadrul grupării navale din Marea Neagră. În prezent, există 3 dintre ele, dintre care una este subacvatică. Ele sunt pregătite pentru o salvă cu două duzini de rachete Kalibr”.

Specialiștii ucraineni se vor alătura activității comisiei internaționale mixte de anchetă la situl din sud-estul Poloniei, acolo unde o rachetă care a căzut marți seară în satul Przewodów a ucis doi oameni, a anunțat joi președintele Volodimir Zelenski, potrivit CNN.

„Ieri (miercuri – n.r.) am insistat să fim incluși în comisia internațională comună de anchetă și deja seara târziu am primit confirmarea. Dimineață, specialiștii noștri vor merge acolo și se vor alătura acestei comunități de profesioniști”, a declarat Volodimir Zelenski, în cadrul unei apariții la Bloomberg New Economy Forum.

Separat, o sursă din cadrul administrației prezidențiale de la Kiev a confirmat pentru CNN că o echipă ucraineană a primit acces la locul din Polonia unde își desfășoară activitatea anchetatorii polonezi și americani. Aceeași sursă a precizat că anchetatorii ucraineni au și ajuns la situl unde s-a prăbușit racheta.

Mai multe detalii: Zelenski anunță că experții ucraineni se vor alătura investigației privind racheta căzută în Polonia

Serghei Riabkov, viceministrul rus de externe, a negat joi, din nou, orice intenţie a Rusiei de a folosi armele nucleare în urma războiului din Ucraina, precizând şi situaţiile în care Moscova ar putea recurge la folosirea unor astfel de arme, scrie agenţia spaniolă de presă EFE, preluată de Agerpres.

Riabkov a susţinut că statele occidentale încearcă să acuze Rusia de „intenţii inexistente” de a folosi arme nucleare. „Indiferent cât de fermi am fi pe această temă, explicând lucruri evidente, încearcă să ne impute unele intenţii inexistente, ceea ce este doar o reflectare a orientării către demonizarea Rusiei”, a spus viceministrul rus de externe.

Serghei Riabkov a insistat că Rusia poate folosi armele nucleare doar într-o serie bine precizată de situaţii: „Am subliniat în mod repetat că folosirea armelor nucleare este posibilă în două situaţii: când asupra noastră sau a aliaţilor noştri are loc un atac cu arme nucleare ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă sau când în urma unui act de agresiune cu arme convenţionale împotriva Rusiei, situaţia a ajuns într-un punct în care însăşi existenţa statului nostru este ameninţată”.

Mai multe detalii: Moscova anunță cele două situații în care ar putea recurge la utilizarea armelor nucleare

Un tribunal olandez a stabilit că trei bărbați sunt vinovați de uciderea celor 298 de persoane aflate la bordul zborului MH17, care a fost doborât de o rachetă sol-aer rusă când survola estul Ucrainei, acum opt ani, informează The Guardian. Potrivit instanței, Rusia deținea controlul general asupra forțelor separatiste din estul Ucrainei în momentul în care aeronava a fost doborâtă.

Cetăţenii ruşi Igor Ghirkin şi Serghei Dubinski şi ucraineanul Leonid Harchenko au fost găsiţi vinovaţi de instanţă. Rusul Oleg Pulatov a fost achitat.

În 2014, toți erau luptători în mișcarea separatistă pro-rusă din autointitulata Republică Populară Donețk. Niciunul dintre bărbați nu s-a prezentat în instanță și doar Pulatov a ales să fie reprezentat de avocați.

Mai multe detalii: Trei separatiști, vinovați de doborârea avionului MH17 din Ucraina, în 2014, cu o rachetă rusească

Kremlinul a afirmat joi că motivul pentru care civilii suferă de pene de curent în Ucraina îl reprezintă refuzul Kievului de a negocia cu Moscova și nu atacurile cu rachete lansate de forțele ruse, scrie The Moscow Times citând AFP.

„Lipsa de voință a părții ucrainene de a rezolva problema, de a începe negocierile, refuzul acesteia de a căuta un teren comun, aceasta (suferința civililor, n.r.) este consecința lor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la dificultățile care decurg din întreruperile de curent din Ucraina cauzate de atacurile cu rachete ruse.

Mai multe detalii: Kremlinul a găsit motivul din cauza căruia suferă civilii ucraineni: refuzul Kievului de a negocia cu rușii

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU, principala agenție ucraineană de informații) l-a plasat pe liderul autoritar al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, cunoscut drept unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui Vladimir Putin, pe lista persoanelor căutate, potrivit unei actualizări publicate pe site-ul Ministerului ucrainean de Interne, informează publicația rusă Kommersant.

Kadîrov figurează pe site ca fiind „o persoană care se ascunde de autoritățile de anchetă preliminară”, potrivit The Insider.

El este căutat în legătură cu un dosar penal inițiat în temeiul articolelor privind „violarea integrității teritoriale a Ucrainei” și „declanșarea unui război”. În temeiul acestor articole, Kadîrov riscă o pedeapsă cu închisoarea pe o perioadă de la 7 la 15 ani.

Mai multe detalii: SBU l-a pus pe Ramzan Kadîrov pe lista persoanelor date în urmărire. Câți ani de închisoare riscă liderul cecen dacă va fi prins

”Am fost în contact regulat cu partenerii noștri ucraineni. Împărtășim informațiile pe care le avem”, a precizat șeful diplomației americane, Antony Blinken, joi, 17 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă la Bangkok, referindu-se la cazul rachetei care a căzut într-un sat din Polonia, aproape de granița cu Ucraina, ucigând doi oameni, relatează CNN.

Blinken a reiterat că ancheta este în curs de desfășurare, dar că SUA „nu au văzut nimic până acum care să contrazică evaluarea preliminară a președintelui polonez Andrzej Duda, potrivit căreia incidentul a fost probabil rezultatul unei rachete ucrainene de apărare antiaeriană care, din păcate, a aterizat în Polonia”.

Mai multe informații: Șeful diplomației americane anunță că SUA împărtășesc cu Ucraina toate informațiile privind racheta care a căzut pe teritoriul Poloniei

Invazia rusă în Ucraina, numită de Rusia ”operațiune militară specială”, va continua indiferent de condițiile meteo, a declarat joi, 17 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în contextul în care în Ucraina a început să ningă și temperaturile au scăzut, relatează CNN.

Întrebat în legătură cu milioanele de oameni care au rămas fără electricitate după loviturile masive asupra Ucrainei în această săptămână, în timp ce este de așteptat ca temperaturile să scadă în continuare, Peskov a răspuns: „Operațiunea militară specială continuă și continuarea ei nu depinde de condițiile climatice și meteorologice”.

Întrebat din nou de ce milioane de ucraineni suferă de frig și stau pe întuneric Peskov a vorbit despre ”lipsa dorinței părții ucrainene de a rezolva problemele, de a participa la negocieri”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat, la începutul lunii octombrie, un decret prin care exclude posibilitatea de negociere cu omologul său rus Vladimir Putin. Decretul a venit ca răspuns la anexarea de către Ucraina a celor patru regiuni ucrainene – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – anexare care a avut loc în urma unor referendumuri catalogate drept ”o farsă” de Occident și care nu este recunoscută la nivel internațional.

Autoritățile din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk au anunțat că 23 de persoane au fost rănite în atacurile cu rachete rusești de joi, 17 noiembrie, iar 15 sunt spitalizate, relatează CNN.

În urma loviturilor au fost avariate o întreprindere industrială, case, troleibuze și o stradă aglomerată, a declarat șeful diministrației militare regionale din Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko.

Rachetele au lovit ”când oamenii erau deja pe străzi. Ei mergeau la muncă, își făceau treburile. Își trăiau viața obișnuită”, a mai precizat oficialul.

În zonele recent eliberate din regiunea Herson, anchetatorii ucraineni care investighează posibile crime de război au găsit 11 centre de detenție și dovezi de „tortură” în patru dintre ele, a anunțat miercuri ministrul ucrainean al Afacerilor Interne, Denis Monastirskii, citat de CNN.

”Au fost descoperite 11 locuri de detenție, iar tortura a fost folosită în patru dintre ele”, a declarat oficialul pentru televiziunea ucraineană.

După ce forțele ruse s-au retras săptămâna trecută peste râul Nipru, forțele ucrainene au recuperat o mare parte din regiunea Herson, inclusiv capitala regională cu același nume.

Poliția și serviciile de securitate ucrainene lucrează la strângerea de dovezi, „înregistrând fiecare faptă de tortură, găsind martori, precum și exhumând cadavrele”, a mai spus ministrul, adăugând că până acum au fost găsite 63 de trupuri neînsuflețite, fără să precizeze unde se aflau acestea.

CNN precizează că nu a putut verifica în mod independent aceste informații.

Rusia a negat acuzațiile de crime de război și a susținut că forțele sale nu vizează civili.

Dmitro Sakharuk, CEO-ul DTEK, unul dintre furnizorii de energie electrică ai Ucrainei, a declarat că „în medie, în țară, aproximativ 40% dintre consumatori sunt fără electricitate acum”, relatează CNN.

DTEK Group este un investitor privat, lider în sectorul energetic al Ucrainei.

”Rușii au cauzat daune foarte grave instalațiilor de transport – acestea sunt substații care transmit energie electrică dintr-un district în altul, prin care sunt alimentate multe regiuni din centru și vest”, a explicat Sakharuk, adăugând că una dintre centralele termice ale companiei a fost lovită și oprită din cauza avariilor.

”În toată țara, există programe de oprire de urgență. Unele zone sunt afectate semnificativ. Și acest lucru va continua până când vor începe lucrările de restaurare. Parțial lucrările au început deja, parțial resturile echipamentelor distruse trebuie îndepărtate și teritoriul deminat”, a mai spus CEO-ul companiei, avertizând asupra posibilității ca întreruperile de curent să dureze câteva zile.

”Acum trebuie să fim pregătiți pentru că s-ar putea să nu existe electricitate zile întregi. Vom vorbi nu despre întreruperi programate de curent, ci despre alimentarea programată. Și, din păcate, numărul de ore în care aceste surse de alimentare vor fi pornite va fi foarte scurt, maxim 2-3 ore”, a mai spus Dmitro Sakharuk.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un discurs susținut la Bloomberg New Economy Forum, că este necesar să fie așteptate concluziile anchetei privind racheta căzută pe teritoriul Poloniei, aproape de frontiera ucraineană, și care a ucis doi oameni. Declarația liderului de la Kiev vine după ce aproape două zile a insistat că racheta care a căzut în Polonia „nu este ucraineană”.

„Nu este prima dată când un proiectil sau bucăți dintr-un proiectil rusesc cade pe teritoriul altei țări. Cu ceva timp în urmă, același lucru s-a întâmplat. Bucăți ale rachetelor rusești au căzut pe teritoriul Republicii Moldova când ținteau teritoriul Ucrainei. Nu știu ce s-a întâmplat de data aceasta. Nu știm 100%. Cred că nici lumea nu știe 100% ce s-a întâmplat”, a spus Volodimir Zelenski.

Până acum, SUA, NATO și Polonia au afirmat că racheta provine de la apărarea antiaeriană ucraineană și a fost „un incident nefericit”, însă Zelenski a insistat miercuri să acrediteze ideea că racheta este rusească.

Mai multe informații: Zelenski își schimbă poziția privind racheta căzută în Polonia. „Nimeni nu poate ști 100% ce s-a întâmplat acolo”

Kremlinul a acuzat joi Kievul că și-a schimbat de mai multe ori obiectivele cu privire la posibile discuții de pace, declarând că nu își poate imagina implicarea în negocieri publice cu Ucraina, relatează Reuters și agenția rusă RIA Novosti.

”Mai întâi ei negociază, apoi refuză să negocieze, apoi adoptă o lege care interzice orice fel de negocieri, apoi spun că vor negocieri, dar publice”, a declarat joi, 17 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov.

”Este greu de imaginat negocieri publice în general… Nu există astfel de negocieri. Și cu atât mai mult, negocieri publice într-o asemenea măsură. Dar un lucru este clar – partea ucraineană nu dorește nicio negociere”, a mai spus Peskov.

Declarația lui Peskov vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că țările occidentale au trimis „semnale” că omologul său rus Vladimir Putin a căutat discuții directe cu Ucraina.

Mai multe detalii: „Nu există negocieri în format public!”. Răspunsul dur al Kremlinului la ultima propunere a Ucrainei

Ministrul ucrainean al Externelor, Dmitro Kuleba, a discutat la telefon, cu secretarul de stat al SUA Antony Blinken, conversație care a coincis cu cel mai recent atac rusesc cu rachete pe scară largă asupra Ucrainei. În cadrul discuțiilor, șeful diplomației ucraienen i-a mulțumit oficialului american pentru sistemele de apărare aeriană furnizate de SUA și a cerut asistență suplimentară, relatează Ukrainska Pravda.

„Împărtășim opinia conform căreia Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru teroarea sa cu rachete și pentru consecințele acesteia asupra teritoriului Ucrainei, Poloniei și Moldovei. Am mulțumit SUA pentru asistența esențială în apărare și am subliniat că livrările de sisteme de apărare aeriană către Ucraina trebuie să fie accelerate. NASAMS și-au dovedit deja eficiența. De asemenea, sunt convins că a sosit timpul pentru Patriot”, a scris Kuleba pe Twitter.

Dovezile colectate de NATO, Statele Unite și Polonia indică faptul că racheta care a ucis două persoane în Polonia a fost trasă de forțele ucrainene, potrivit unui oficial polonez, relatează CNN.

Dovezile „indică faptul că avem de-a face cu o rachetă S-300 lansată de apărarea antiaeriană ucraineană”, a declarat, joi, 17 noiembrie, Jacek Severa, șeful Biroului de Securitate Națională din Polonia, într-un interviu acordat radioului polonez RMF FM.

Doi fermieri au murit marți când o rachetă a aterizat în satul estic Przewodow, la aproximativ 6 kilometri vest de granița cu Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că racheta nu este ucraineană și a spus că experților din țara sa trebuie să li se permită accesul la locul exploziei și să examineze toate datele disponibile aliaților.

Întrebat de ce liderul de la Kiev neagă că este o rachetă ucraineană, Severa a răspuns: „Președintele Zelenski reprezintă o țară care este în război. Războiul care a avut cel mai greu moment în ceea ce privește loviturile și utilizarea atacurilor aeriene. Este normal ca în asemenea condiţii anumite ipoteze care par evidente din punctul de vedere al apărării statului să pară evidente și pentru șeful acelui stat”.

Forțele ruse au lansat un atac cu rachete asupra districtului Izium din regiunea Harkov, în dimineața zilei de 17 noiembrie, anunță guvernatorul Oleh Siniehubov, citat de The Kyiv Independent.

A fost lovită o instalație de infrastructură critică, iar trei angajați ai unității au fost răniți.

Guvernatorul regiunii ucrainene Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, anunță, pe Telegram, că cel puțin 14 persoane au fost rănite în urma atacului de joi asupra orașului Dnipro, relatează The Kyiv Independent.

”Deja sunt 14 răniți din cauza atacului rusesc asupra Dnipro. Printre ei se numără o fată de 15 ani. Toți sunt în spitalele orașului”, a anunțat oficialul.

Anterior, Kirilo Timoșenko, un șef adjunct al biroului președintelui Zelenski, a declarat că forțele ruse au lovit două obiective de infrastructură în Dnipro.

De asemenea, președintele Volodimir Zelenski a publicat pe contul său de Telegram imagini cu momentul atacului din Dnipro.

Mai multe informații: Imagini din momentul atacului din Dnipro. Zelenski: „Statul terorist vrea să aducă ucrainenilor cât mai multă durere”

Forțele ucrainene controlează aproximativ 1% din regiunea estică Luhansk, a declarat Leonid Pasechnik, administratorul regiunii, instalat de Moscova, citat de agenția rusă RIA Novosti, citată de The Guardian.

Pasechnik spune că Ucraina controlează satul Belogorovka și alte două așezări din regiune.

Rusia a anunțat la finalul lunii septembrie că a anexat Luhansk, alături de încă trei regiuni ucrainene – Donețk, Herson și Zaporojie – în urma unor referendumuri organizate în zonele ocupate. Guvernele occidentale și Kievul au acuzat că voturile au încălcat dreptul internațional și au fost coercitive și nereprezentative. Anexarea regiunilor nu este recunoscută la nivel internațional.

Ucraina va avea, cel mai probabil, acces în satul polonez Przewodow, aflat lângă frontiera dintre cele două țări, acolo unde o rachetă a ucis două persoane marți, potrivit unui oficial polonez, citat de CNN.

”O echipă de investigații poloneză-americană lucrează la locul unde a căzut racheta”, a declarat joi Jakub Kumoch, consilier de rang înalt pentru politică externă al președintelui polonez Andrzej Duda, la postul polonez TVN 24.

Dacă Polonia și Statele Unite sunt de acord, atunci ucrainenii ar putea primi acces în curând, a precizat oficialul.

Liderii Poloniei și NATO au spus că racheta a fost probabil lansată de forțele de apărare aeriană ucrainene care încercau să blocheze lovituri rusești, dar că Moscova poartă „responsabilitatea supremă” pentru că a declanșat războiul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că racheta nu este ucraineană și a declarat, miercuri, că experților ucraineni trebuie să li se permită accesul la locul exploziei și să revizuiască toate datele aliaților săi.

Mai multe informații: Polonezii spun că vor oferi, cel mai probabil, acces Ucrainei la locul unde s-a prăbușit racheta care a ucis două persoane

Administrația militară a orașului Kiev anunță joi, 17 noiembrie, că două drone Shahed-136, fabricate în Iran, au fost doborâte deasupra Mării Kievului, un rezervor de apă aflat la nord de capitala ucraineană, relatează The Kyiv Independent.

Anterior, autoritățile au anunțat că două rachete de croazieră rusești au fost doborâte la Kiev.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat joi, 17 noiembrie că prelungirea acordului privind exportul de cereale pe Marea Neagră a fost convenit de toate părțile, relatează CNN.

”Salut acordul tuturor părților de a continua Inițiativa Mării Negre privind cerealele pentru a facilita navigarea în siguranță a exporturilor de cereale, alimente și îngrășăminte din Ucraina. Inițiativa demonstrează importanța diplomației discrete în găsirea de soluții multilaterale”, a scris șeful ONU pe Twitter.

I welcome the agreement by all parties to continue the Black Sea Grain Initiative to facilitate the safe navigation of export of grain, foodstuffs and fertilizers from Ukraine.

The initiative demonstrates the importance of discreet diplomacy in finding multilateral solutions.

— António Guterres (@antonioguterres) November 17, 2022

Înțelegerea, încheiată în luna iulie, cu intermedierea ONU și a Turciei a fost menită să atenueze criza alimentară globală. Acordul urma să expire pe 19 noiembrie.

Anterior, într-un mesaj pe Twitter, ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a anunțat că acordul va fi „prelungit cu 120 de zile”.

Ucraina și Rusia asuigură împreună aproape o treime din exporturile globale de grâu.

Instituția britanică precizează, într-un nou raport despre evoluția războiului, că ”în după-amiaza zilei de 15 noiembrie, Rusia a efectuat până la 80 de lovituri cu rachete cu rază lungă de acțiune, mai ales împotriva țintelor infrastructurii energetice din Ucraina”, iar ”acesta este probabil cel mai mare număr de lovituri pe care Rusia le-a efectuat într-o singură zi din prima săptămână a invaziei”, relatează The Guardian.

Munițiile au fost lansate de pe platforme aeriene, maritime și terestre, iar o mare parte dintre ele au fost interceptate cu succes de Ucraina, care ”se confrună însă cu o scădere semnificativă a puterii disponibile în rețeaua națională”, ceea ce ”va avea un impact asupra accesului civililor la comunicații, încălzire și aprovizionare cu apă”.

Ministerul britanic mai precizează că atacurile continue la scară largă afectează puternic rezervele Rusiei de rachete de croazieră.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 17 November 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/2OxkATVv01

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/ia3CMnGxxE

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) November 17, 2022

Orașul Vilniansk, din regiunea Zaporojie, a fost lovit de o rachetă în noaptea de miercuri spre joi, cel puțin patru persoane fiind ucise, anunță oficialii locali, citați de Ukrainska Pravda.

„Rușii au lansat din nou un atac cu rachetă asupra uneia dintre așezările din Vilniansk. Instalații civile au fost distruse în urma atacului cu trei rachete. O clădire de locuințe cu două etaje a fost distrusă. Oameni au rămas prinși sub dărâmături. Informațiile preliminare indică faptul că doi dintre ei au fost uciși. (…) Din păcate, numărul victimelor ar putea crește”, a declarat șeful Administrației militare regionale Oleksandr Starukh.

La rândul său, Kirilo Timoșenko, adjunctul biroului președintelui Ucrainei, a precizat că la Vilniansk a fost înregistrată o lovitură directă asupra clădirilor rezidențiale. Într-una dintre ele se aflau trei familii, adică aproximativ zece persoane. Patru decese au fost confirmate, a adăugat oficialul.

De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a pierdut 83.110 de militari, 2.878 de tancuri și 5.804 de vehicule blindate de luptă, potrivit celor mai recente date anunțate de Kiev, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

Potrivit Kievului, în cele aproape nouă luni de război, Rusia a mai pierdut și:

• 1.860 de sisteme de artilerie;
• 393 de sisteme de rachete cu lansare multiplă;
• 209 sisteme de apărare aeriană;
• 278 de aeronave
• 261 de elicoptere;
• 1.531 de drone operaționale-tactice;
• 474 de rachete de croazieră;
• 16 nave/ambarcațiuni;
• 4.362 de vehicule și cisterne;
• 160 de vehicule speciale și alte echipamente.

Explozii au fost auzite în dimineța zilei de joi, 17 noiembrie, în orașele Dnipro și Kiev, autoritățile anunțând că sistemul de apărare aeriană funcționează în regiunea Kiev, relatează Ukrainska Pravda.

”Încă de dimineață, inamicul atacă masiv Ucraina. Regiunea Kiev – apărarea aeriană funcționează. Pericolul nu a trecut. Avem informații despre zborul de rachete peste regiune”, a anunțat pe Telegram Oleksii Kuleba, șeful administrației militare regionale din regiunea Kiev, care a făcut apel la oameni să rămână în adăposturi, să-i protejeze pe cei din jur și să nu facă fotografii.

Administrația militară a orașului Kiev a raportat doborârea a două rachete de croazieră.

”Preliminar, două rachete de croazieră au fost doborâte deasupra Kievului. Nu există date despre victime și distrugeri, informațiile sunt în curs de actualizare”, au transmis autoritățile, citate de agenția Unian.

În Dnipro, cinci persoane au fost rănite în urma unui atac cu rachete, a anunțat primarul Boris Filatov, citat de Ukriform.

”Numărul victimelor este în creștere. Sunt deja trei persoane, inclusiv un copil de 15 ani”, a scris oficialul pe Telegram.

Potrivit șefului administrației militare regionale, Valentin Reznichenko, rachetele rusești au vizat două cartiere ale orașului. A fost lovită și o întreprindere industrială.

Pe rețelele sociale există informații despre activitatea de apărare aeriană în regiunile Cherkasy, Poltava, Harkov și Liov, mai notează Unian. Șeful administrației regionale din Liov, Maksym Kozytskyi, nu a confirmat aceste informații.

Ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a declarat că acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră va fi prelungit cu 120 de zile.

Potrivit acestuia, înțelegerea a fost convenită între secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și președintele Zelenski.

El a adăugat că Ucraina a făcut un apel oficial pentru a prelungi acordul, care permite exportul de grâu și îngrășăminte rusești și ucrainene prin Marea Neagră pentru un an.

#BlackSeaGrainInitiative will be prolonged for 120 days. 🇺🇦 @ZelenskyyUa together w/ @antonioguterres 🇺🇳@UN, 🇹🇷 @RTErdogan & Minister of Defence Hulusi Akar @tcsavunma made another important step in the global fight against the food crisis.

— Oleksandr Kubrakov (@OlKubrakov) November 17, 2022

Mai multe informații: Ucraina anunță că acordul privind exportul cerealelor se prelungește cu 120 de zile

Orașul portuar Odesa din sudul Ucrainei a fost lovit joi dimineață de o rachetă rusească, potrivit comandamentului militar „sud” al Ucrainei, notează The Guardian, care preia Ukrinform.

De asemenea, Ukrinform a relatat că s-au auzit explozii în Dnipro, un oraș de pe râul Nipru din centrul Ucrainei.

Au fost raportate pene de curent în tot orașul.

Președintele american Joe Biden a comentat joi afirmația președintelui ucrainean Zelenski, care insistă că racheta căzută în Polonia „nu era ucraineană”.

În replică, Biden a transmis că „nu aceasta este dovada”. Președintele american a făcut declarația în fața presei la Casa Albă, după ce s-a întors de la summitul G20 din Bali, Indonezia, scrie CNN.

Doi fermieri au murit marți când o rachetă a aterizat în afara localității Przewodow din estul Poloniei, la aproximativ 6,4 kilometri vest de granița cu Ucraina.

Oficialii polonezi au indicat că este probabil ca o rachetă ucraineană, desfășurată de apărarea aeriană pe fondul valurilor de atacuri cu rachete rusești de marți, să fi căzut în interiorul teritoriului polonez.

„Nu am nicio îndoială că nu a fost racheta noastră”, a spus președintele Zelenski.

„Poziția ucraineană este foarte transparentă: dorim să stabilim toate detaliile, fiecare fapt. De aceea, avem nevoie ca experții noștri să se alăture activității anchetei internaționale și să aibă acces la toate datele de care dispun partenerii noștri și la locul exploziei”, a declarat Zelenski.

Au fost raportate explozii în orașul ocupat Dzhankoi din Crimeea, transmite The Guardian.

Potrivit presei ucrainene, un aerodrom rusesc a fost lovit. Ukrinform a scris că exploziile au fost auzite miercuri seara târziu, citând canalele locale Telegram.

Potrivit sursei citate, deocamdată nu au fost publicate rapoarte oficiale despre originea exploziilor.

Explosions are being reported in occupied #Dzhankoi, #Crimea. Allegedly, a #Russian airfield was hit. pic.twitter.com/0QBZRxJplS

— NEXTA (@nexta_tv) November 17, 2022

Fostul președinte american George W Bush l-a numit pe liderul Ucrainei un „tip dur” care poate câștiga războiul împotriva Rusiei, relatează Sky News.

Fostul președinte american l-a avertizat pe Volodimir Zelenski că poate face acest lucru doar atât timp cât Statele Unite și „lumea liberă” nu ajung la punctul în care să creadă că „nu mai merită”.

Declarațiile fostului președinte american au fost făcute la o conferință despre „libertate și democrație” la Dallas, unde trebuia să participe virtual și președintele Zelenski.

Bush crede că istoria îl va judeca pe Zelenski „ca pe un lider remarcabil”, adăugând că este important ca America să continue să sprijine lupta Ucrainei împotriva Rusiei.

În prezent, președintele Joe Biden cere Congresului să acorde un ajutor de urgență de peste 37 de miliarde de dolari Ucrainei.

„Eșecul din Ucraina va afecta generațiile viitoare de americani”, a declarat Bush. „O Europă instabilă, o Europă în care un tiran este în marș, va afecta securitatea noastră națională”, a mai spus acesta.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat miercuri că țările occidentale au trimis „semnale” că președintele rus Vladimir Putin a căutat discuții directe cu Ucraina, informează Kyiv Independent.

„Am primit semnale că Putin dorește negocieri directe”, a spus Zelenski reporterilor la Kiev. În loc de negocieri în spatele ușilor închise, Zelenski a precizat că a propus discuții publice cu Kremlinul, deoarece „Rusia duce un război public”.

Ucraina și Rusia au purtat discuții de pace în prima etapă a războiului, dar nu au obținut niciun rezultat. Ucraina a declarat că negocierile cu Rusia sunt imposibile până nu există o retragere militară completă.

Rusia trebuie să reafirme integritatea teritorială a Ucrainei, să-și retragă trupele de pe teritoriul ucrainean și să plătească despăgubiri pentru distrugerile provocate. Acestea sunt condițiile cerute de Ucraina într-un plan de pace prezentat marți de Volodimir Zelenski.

De cealaltă parte, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a catalogat condițiile puse de Zelenski ca „nerealiste”.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski: ”Am primit semnale că Putin dorește negocieri directe”

Generalul Mark Milley, șeful statului major general al SUA, a vorbit, miercuri, despre șansele ca Ucraina să își recupereze prin luptă toate teritoriile anexate de Rusia.

„Probabilitatea unei victorii militare ucrainene – definită cu eliminarea rușilor din toată Ucraina incluzând și Crimeea – probabilitatea ca acest lucru să se întâmple în curând nu este mare, din punct de vedere militar”, a declarat Mark Milley.

Pe de altă parte, oficialul militar american de rang înalt a precizat, la conferința de presă de la Washington, că Rusia a eșuat „orice obiectiv” în războiul său împotriva Ucrainei.

„Rușii au eșuat de fiecare dată. Au pierdut strategic, au pierdut operațional și, repet, au pierdut tactic. În tot ceea ce au încercat să facă, au eșuat. Pe întreaga linie a frontului de aproximativ 900 de kilometri, ucrainenii au obținut succes după succes după succes, iar rușii au eșuat de fiecare dată”, a spus Mark Milley.

Rada Supremă a Ucrainei a prelungit legea marțială și mobilizarea generală cu 90 de zile, până la 19 februarie 2023. Rezoluţiile au fost susţinute de 294, respectiv 297 de deputaţi.

Este pentru a patra oară când parlamentul ucrainean votează pentru extinderea legii marțiale. După 24 februarie, voturi similare au avut loc pe 15 martie, 21 aprilie și 15 august.

Atât Polonia, cât şi SUA vor trebui să fie de acord pentru ca Ucraina să ia parte la ancheta asupra rachetei care a căzut într-un sat din sud-estul Poloniei, a declarat miercuri preşedintele polonez, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

„Investigaţia este efectuată de experţi polonezi şi americani şi pentru ca altcineva să poată participa la aceasta ar fi necesar cel puţin acordul celor două părţi”, a spus Andrzej Duda în cadrul unei conferinţe de presă.

Reacția președintelui polonez vine după ce Ucraina a cerut miercuri acces la locul din estul Poloniei unde două persoane au fost ucise marţi seară de o rachetă despre care oficiali polonezi şi din cadrul NATO afirmă că a fost o rachetă antiaeriană a armatei ucrainene.

După ce iniţial suspiciunile s-au îndreptat către Rusia, care a negat acuzaţiile, atât preşedintele polonez Andrzej Duda, cât şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg au declarat că investigaţiile preliminare relevă faptul că racheta căzută pe teritoriul polonez pare să fi fost o rachetă antiaeriană pe care armata ucraineană a lansat-o în timpul raidului masiv cu rachete de croazieră efectuat marţi de Rusia asupra Ucrainei.

Potrivit preşedintelui Andrzej Duda, racheta căzută în satul Przewodow este o rachetă de producţie rusească S-300, dar aflată în dotarea armatei ucrainene.

Cu toate acestea, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, susţine că Ucraina deţine dovezi despre o ”urmă rusească” în acest incident, fără a explica la ce se referă. ”Suntem pregătiţi să oferim proba urmei ruseşti pe care o avem”, a scris oficialul ucrainean pe social-media.

Într-un mesaj pe Facebook şi Twitter, acesta a mai spus că Ucraina doreşte acces la locul prăbuşirii rachetei, o investigaţie comună cu partenerii săi occidentali şi de asemenea acces la informaţiile pe baza cărora aceştia concluzionează că a fost vorba despre o rachetă lansată de armata ucraineană.

”Ucraina cere un acces imediat la locul căderii (rachetei) pentru reprezentanţii săi ai Apărării şi grănicerilor”, a mai indicat Oleksii Danilov în postarea sa.

De asemenea, Kievul ”aşteaptă de la partenerii noştri informaţiile pe baza cărora ei au tras concluzia că a fost vorba despre o rachetă ucraineană a apărării antiaeriene, a mai spus acesta.

Urmărește-ne pe Google News