LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 268 | Aproape 30% din țară a fost minată de ruși, spune Kievul

Decizia de a negocia cu Rusia pentru soluționarea conflictului îi revine Ucrainei, a insistat vineri Casa Albă, care a precizat că în niciun caz nu face presiuni asupra preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski să se aşeze la masa negocierilor, transmite EFE, citată de Agerpres.

„Acest război s-ar putea încheia astăzi, dacă domnul Putin ar face ceea ce este corect. Evident, (Putin) nu s-a arătat dispus să-şi retragă trupele şi toţi suntem de părere că un acord diplomatic negociat este cel mai bun lucru pe care îl poate face Putin”, a declarat purtătorului de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al preşedinţiei americane, John Kirby.

Kirby a insistat însă că îi revine lui Zelenski misiunea de a stabili când este pregătit să negocieze şi sub ce format.

Premierul ucrainean Denis Şmîhal a declarat vineri că, de la începutul invaziei ruse şi până în prezent, Ucraina a primit 23 de miliarde de dolari (22,24 miliarde de euro) sub formă de ajutor internaţional, transmite EFE.

„Ucraina simte sprijinul ferm al lumii în lupta noastră pentru libertate şi independenţă”, a declarat premierul ucrainean.

Din cele 23 de miliarde de dolari, 4,8 miliarde de dolari (4,6 miliarde de euro) provin de la Uniunea Europeană, iar 8,5 miliarde de dolari (8,2 miliarde de euro) au fost furnizate de SUA, a adăugat el, citat de agenţia Interfax.

Potrivit lui Şmîhal, aceste fonduri au fost folosite pentru a finanţa, între altele, plata salariilor funcţionarilor, plata pensiilor, burselor şi a ajutoarelor de stat.

Energia a fost restabilită aproape peste tot în Ucraina, după ce mai mult de 10 milioane de clienți au fost deconectați joi, a anunțat Oleksandr Kharchenko, directorul Centrului de Cercetare în Industria Energetică, citat de CNN.

„Poate că aproape 300 de consumatori sunt încă neconectați, dar cei mai mulți dintre ei sunt aproape de linia frontului”, a declarat Kharchenko.

Oficialul a adăugat că situația se îmbunătățește cu fiecare oră, adăugând că speră că „putem avea o pauză de cel puțin 10 până la 12 zile, astfel încât să putem restabili sustenabilitatea rețelei”.

Serhii Kruk, directorul Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei, a declarat vineri că aproximativ 30% din teritoriul ucrainean este minat, potrivit Kyiv Independent.

„Suprafața și volumele de minerit de pe teritoriul Ucrainei au crescut de zece ori față de perioada antebelică”, a spus Kruk.

Pe 14 noiembrie, guvernatorul regiunii Herson, Yaroslav Ianușevici, a declarat că trupele ruse au minat „aproape totul” în Herson și le-a cerut oamenilor să evite să se adune în partea centrală a orașului.

Atacurile masive cu rachete rusești au paralizat aproape jumătate din sistemul energetic al Ucrainei, a declarat vineri prim-ministrul Denis Șmihal, în timp ce lupte puternice au loc în zonele din est și sud, notează Reuters.

„Din păcate, Rusia continuă să efectueze lovituri cu rachete asupra infrastructurii civile și critice a Ucrainei. Aproape jumătate din sistemul nostru energetic este dezactivat”, a spus Șmihal.

Ministerul rus al Apărării a făcut o declaraţie fermă în urma apariţiei unor înregistrări video care arată militari ucraineni ucigând în mod deliberat peste 10 militari ruşi capturaţi, potrivit The Guardian.

„Noile dovezi video publicate cu privire la masacrul în masă al soldaților ucraineni asupra prizonierilor de război ruși neînarmați confirmă esența sălbatică a actualului regim de la Kiev condus de Zelenski și de cei care îl protejează și îl susțin”, a transmis ministerul rus, într-un comunicat.

Ministerul rus al Apărării a declarat că atacurile pe care le-a lansat joi împotriva Ucrainei au vizat instalațiile de producție de rachete împreună cu „infrastructura de combustibil și energie” asociată cu armata, potrivit CNN.

„Pe 17 noiembrie, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat o lovitură concentrată cu arme de precizie cu rază lungă de acțiune, aerian, maritim și terestre, împotriva instalațiilor militare de comandă și control, a complexului militar-industrial al Ucrainei și a infrastructura de combustibil și energie asociată acestora”, a declarat purtătorul de cuvânt Igor Konașenkov.

„În urma atacului, au fost lovite instalațiile de producție pentru fabricarea armelor cu rachete. Un arsenal cu arme de artilerie furnizate de țările occidentale, pregătit pentru expediere către trupe, a fost distrus. Transferul rezervelor Forțelor Armate ale Ucrainei și livrarea de arme străine în zonele de ostilități au fost perturbate”, a adăugat acesta.

Experții ucraineni lucrează la locul exploziei dintr-un sat polonez aflat la granița cu Ucraina, unde o rachetă a ucis două persoane, potrivit unui ministru înalt al guvernului, citat de CNN.

„Experții ucraineni lucrează deja la locul tragediei de la Przewodów cauzate de teroarea rusă împotriva rachetelor împotriva Ucrainei”, a transmis vineri ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, pe Twitter.

„Sunt recunoscător părții poloneze pentru că le-a acordat acces. Vom continua cooperarea într-o manieră deschisă și constructivă, așa cum fac cei mai apropiați prieteni”, a adăugat acesta.

În atacul lansat de forțele ruse asupra orașului Vilniansk din regiunea Zaporojie, în noaptea de 17 noiembrie, au fost ucise zece persoane, potrivit celui mai recent bilanț anunțat de Procuratura Generală a Ucrainei, relatează The Kyiv Independent. Printre victime se numără un copil de 11 ani și un tânăr în vârstă de 17 ani.

Operațiunea de salvare este în desfășurare, spune Kirilo Timoșenko, adjunctul biroului președintelui Zelenski.

Redeschiderea liniei feroviare dintre capitala ucraineană și Herson a fost anunțată de autoritățile ucrainene la o săptămână după ce orașul sudic a fost eliberat de forțele ruse, relatează AFP, citată de News.ro.

”Prima legătură va avea loc azi (vineri, 18 noiembrie – n.r.), la ora locală 22.14 (aceeași oră în România – n.r.), din capitală şi va sosi mâine către ora locală 9.00 la Herson”, a anunțat pe Facebook Serghii Hlan, un oficial local, care precizează că ”aproximativ 200 de pasageri” vor călători la bordul trenului.

Occidentul ar putea fi un „element de îndrumare și de întărire” pentru Kiev în orice negocieri cu Moscova privind războiul din Ucraina, spune purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de CNN.

Fără prezența Occidentului, poziția Kievului este „foarte schimbătoare”, crede Peskov, adăugând că „directivele” din aceste țări sunt „implementate foarte scrupulos de către Kiev”.

Kremlinul a acuzat în mod repetat autoritățile de la Kiev că s-au retras din negocierile cu Moscova și că și-au demonstrat refuzul de a relua discuțiile, pe fondul reînnoirii atacurilor rusești asupra infrastructurii și instalațiilor energetice ucrainene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus un plan de pace în zece puncte în fața liderilor mondiali la summitul G20 din această săptămână. Printre condițiile impuse de liderul de la Kiev se numără reafirmarea de către Rusia a integrității teritoriale a Ucrainei, retragerea trupelor Moscovei de pe teritoriul țării vecine și plata de despăgubiri pentru distrugerile provocate.

Pentru prima dată de la începutul războiului, președintele rus Vladimir Putin, a participat în persoană la o ședință a Consiliului de Securitate, relatează Ukrainska Pravda, care citează publicația rusă Meduza și agenția rusă RIA Novosti.

„Ședința operațională a Consiliului de Securitate a fost organizată cu prezență fizică, deși de la începutul pandemiei de coronavirus, Putin a ținut în mod tradițional astfel de întâlniri prin videoconferință, cu excepția ședințelor mari ale Consiliului de Securitate”, notează RIA Novosti.

Potrivit agenției ruse, ședința anterioară la care Vladimir Putin a fost prezent în persoană a avut loc pe 21 februarie, când s-a discutat despre „recunoașterea independenței” republicilor separatiste Doneţk şi Luhansk din estul Ucrainei.

Președintele rus, Vladimir Putin, și cel american, Joe Biden, nu plănuiesc deocamdată să se întâlnească, a declarat vineri, 17 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Al Jazeera.

„Un summit este exclus în acest moment”, a spus reprezentantul Kremlinului.

Totuși, ministrul adjunct de Externe, Serghei Riabkov, a declarat anterior că Rusia nu exclude noi întâlniri la nivel înalt cu Statele Unite privind „stabilitatea strategică”, în contextul în care se apropie o întâlnire între cele două puteri privind proliferarea nucleară, la Cairo.

Riabkov a precizat însă că nu este nimic de discutat cu Statele Unite despre Ucraina.

Rusia speră să facă un schimb de prizonieri cu Statele Unite, care să-l includă pe traficantul rus de arme condamnat Viktor Bout, relatează Al Jazeera.

„Vreau să sper că nu doar perspectiva rămâne, ci este consolidată și că va veni momentul în care vom ajunge la un acord concret”, a declarat viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, citat de agenția Interfax.

Posibilul schimb o include și pe jucătoarea de baschet Britney Griner, care a fost condamnată în Rusia la nouă ani de închisoare pentru trafic de droguri, și pe Paul Whelan, care ispășește o pedeapsă de 16 ani în Rusia, după ce a fost condamnat pentru acuzații de spionaj pe care le neagă, mai notează sursa citată.

Guvernatorul Crimeei, Serghei Aksenov, a anunțat ridicarea fortificațiilor din Crimeea, într-o reuniune a Consiliului de Miniștri din regiunea anexată de Rusia în 2014, relatează cotidianul rus Kommersant.

Armata și agențiile de aplicare a legii iau măsuri pentru a asigura siguranța cetățenilor, mai ales ridicând fortificații, a precizat Aksenov, adăugând că principalele măsuri de securitate din Crimeea ar trebui aplicate prin activități desfășurate în primul rând pe teritoriul regiunii Herson.

Mai multe informații: Fortificații se înalță în Crimeea „pentru a asigura siguranța locuitorilor”

Temperaturile au scăzut în Ucraina săptămâna aceasta, punând rețeaua energetică sub o presiune suplimentară, în timp ce inginerii încearcă să repare daunele provocate de noile lovituri cu rachete rusești, anunță compania energetică de stat, Ukenergo, citată de CNN.

”Din cauza unei scăderi dramatice a temperaturii, consumul de energie electrică crește zilnic în acele regiuni din Ucraina unde alimentarea a fost deja restabilită după loviturile masive de rachete din 15 noiembrie asupra infrastructurii energetice. Acest lucru complică situația deja dificilă din sistemul energetic”, au transmis, vineri, 18 noiembrie, reprezentanții Ukenergo.

Cele mai recente bombardamente lansate de forțele ruse au vizat infrastructura critică din mai multe orașe ucrainene, lăsând 10 milioane de oameni fără curent, potrivit președintelui Volodimir Zelenski.

Ukrenergo a precizat că restricționează utilizarea energiei electrice în unele zone ca „măsură necesară pentru a menține stabilitatea sistemului energetic” și că sunt echipe care „lucrează non-stop pentru a restabili infrastructura deteriorată” și pentru ca ucrainenii să aibă din nou curent electric.

În multe zone ale Ucrainei, inclusiv în capitala Kiev, au fost înregistrate joi primele ninsori ale sezonului.

Numărul persoanelor ucise în atacul asupra orașului Vilniansk din Zaporojie din noaptea de 17 noiembrie a ajuns la nouă, iar operațiunile de căutare continuă, anunță Kirilo Timoșenko, adjunctul biroului președintelui ucrainean, citat de Ukrainska Pravda.

”De dimineață, au fost găsiți încă doi morți. Astfel, au fost găsiți deja nouă morți din cauza rachetelor teroriștilor ruși trase ieri în clădiri rezidențiale. Condoleanțe familiei și prietenilor”, a transmis oficialul.

În noaptea de miercuri spre joi, orașul Vilniansk a fost ținta unui atac cu rachete. Au fost lovite clădiri de locuit. În una dintre ele trăiau trei familii, adică aproximativ zece persoane.

Locuitorii din capitala Ucrainei sunt sfătuiți să se pregătească pentru întreruperi mai lungi de curent, pe fondul atacurilor asupra infrastructurii. Astfel, autoritățile le-au transmis oamenilor să se aprovizioneze cu apă și alimente, relatează agenția Unian.

Administrația din Kiev recomandă, printre altele, ca civilii să-și facă aprovizionarea cu apă potabilă și verifice informațiile despre stațiile de pompare cele mai apropiate de casele lor, să-și pregătească un stoc de alimente neperisabile și să încerce să pregătească feluri de mâncare în cantități mici, pentru a nu fi nevoiți să le păstreze pentru perioade îndelungate.

Exploziile care au avariat conducta submarină Nord Stream 2 au fost rezultatul unui act de sabotaj, a declarat vineri, 18 noiembrie, un procuror suedez, confirmând astfel în mod oficial principala teorie vehiculată de autoritățile europene, relatează Deutsche Welle.

„Pagubele substanțiale produse conductelor de gaz în urma detonărilor au fost documentate în mod minuțios”, a declarat Serviciul de Securitate suedez, care a adăugat că este vorba despre „un caz grav de sabotaj”.

„În timpul analizelor efectuate, au fost identificate reziduuri de explozibili pe mai multe dintre obiectele străine confiscate”, a mai precizat Serviciul de Securitate suedez.

Autoritățile de la Stockholm nu au precizat dacă suspectează pe cineva pentru acest act de sabotaj.

Mai multe informații: Conducta Nord Stream 2 a fost sabotată, confirmă un procuror suedez. Urme de explozibili găsite la fața locului

Vaticanul este gata să facă orice pentru a media și pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, a declarat Papa Francisc într-un interviu pentru cotidianul italian La Stampa, citat de The Guardian.

Întrebat dacă crede că reconcilierea dintre Moscova și Kiev este posibilă, Suveranul Pontif le-a cerut tuturor să nu renunțe.

„Dar fiecare trebuie să se angajeze să demilitarizeze inimile, începând cu ale lor, apoi să dezamorseze, să dezarmeze violența. Trebuie să fim cu toții pacifişti. Dorind pace, nu doar un armistițiu care poate servi doar la reînarmare. Pace adevărată, care este rodul dialogului”, a declarat Papa Francisc.

Negocierile nu pot duce la oprirea războiului din Ucraina, ci pot doar să-l întrerupă, afirmă Frederick W. Kagan, directorul The Critical Threats Project, un proiect al American Enterprise Institute for Public Policy Research, într-o analiză publicată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

”Reînceperea invaziei ruse, în februarie 2022, după opt ani de «încetare a focului», după primele invazii ruse din 2014, demonstrează că președintele rus Vladimir Putin nu se va calma până când nu va cuceri Kievul”, spune Kagan.

”Imaginați-vă că Putin stă la un capăt al unei mese lungi și anunță cu mândrie poporul rus că, cu prețul a peste 100.000 de ruși morți și răniți și a nouă luni sau mai mult de devastare economică, el a asigurat aproape exact ceea ce a avut înainte. Nu. Putin nu salvează nimic făcând asta. Probabil că ar accepta un astfel de deznodământ doar dacă realitățile militare ale situației o impun, dar nu îl va considera niciodată o ieșire atractivă”, a adăugat Kagan.

Mai multe informații: „Putin nu se va calma până când nu va cuceri Kievul!” Negocierile nu pot pune capăt războiului din Ucraina, conform analizei ISW

Noi bombardamente au avut loc în regiunea ucraineană Zaporojie în timpul nopții de joi spre vineri. Forțele ruse au lovit cu rachete un sat din regiune, avariind clădirea unui centru cultural, relatează agenția de presă Ukrinform.

”Noaptea, inamicul a atacat satele noastre pașnice. În urma unei lovituri de rachetă, probabil S-300, într-unul dintre satele din raionul Zaporojie, clădirea căminului cultural a fost avariată”, a precizat, într-o postare pe Telegram, Oleksandr Starukh, șeful administrației militare regionale.

Potrivit primelor informații, nicio persoană nu a fost rănită.

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a vorbit în mesajul său de joi seară despre ”protecția cerului” țării sale, precizând că doar așa Ucraina și Europa vor fi protejate de posibile escaladări ale confilctulul.

”Repetăm partenerilor noștri din nou și din nou că numai protecția deplină a cerului ucrainean va proteja atât Ucraina, cât și Europa de multe posibile escalade ale agresiunii ruse și va încuraja cu siguranță Rusia să pună capăt cu adevărat războiului”, a spus liderul de la Kiev, adăugând că se referă la ”o pace reală”, ”nu la genul de propagandă care se aude acum de la Kremlin despre presupusa disponibilitate pentru negocieri pentru a câștiga ceva timp și a aduna forțe pentru o nouă ofensivă”.

Forțele ruse au tras peste 40 de obuze în cartierele din Nikopol, în timpul nopții, a anunțat șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, citat de agenția ucraineană de presă Unian.

Nu au fost înregistrate victime în urma loviturilor, însă mai multe clădiri și linii electrice au fost avariate.

Ocupanții ruși bombardează în mod constant regiunea Dnipropetrovsk cu diferite tipuri de arme. Cele mai afectate sunt zonele Nikopol și Krivoi Rog.

Președintele ucraineana a anunțat, joi seară, că „peste 10 milioane de ucraineni nu au curent electric”, în special în regiunea Kiev, relatează Agenția France Presse, citată de Agerpres.

Mai multe oraşe ucrainene, între care capitala Kiev, au fost bombardate joi. Principalele ținte ale atacurilor au fost infrastructurile energetice ale Ucrainei, în condițiile în care Ucraina se confrunta deja cu probleme cu curentul electric din cauza bombardamentelor.

În urma noilor atacuri, operatorul naţional de energie electrică Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor de curent din cauza „agravării situaţiei”.

„Din cauza unei răciri puternice, consumul de energie electrică a crescut în regiunile Ucrainei”, ceea ce „a complicat şi mai mult situaţia deja dificilă în sistemul electric”, ducând la „restricţii mai largi” ale consumului de energie electrică în toată ţara, a menţionat Ukrenergo.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a adoptat în joi seară o a treia rezoluție prin care cere Rusiei să „înceteze imediat toate acțiunile” la instalațiile nucleare ucrainene, informează Sky News și Al Jazeera.

Organismul de supraveghere nucleară din cadrul ONU a precizat că 24 de țări au votat în favoarea rezoluției, două împotrivă, șapte s-au abținut, iar alte două state au fost absente de la vot.

Textul prezentat de Canada și Finlanda pentru votul de joi și consultat de Reuters menționează centrala nucleară Zaporojie, la fel ca și rezoluția anterioară adoptată în septembrie.

Temerile legate de siturile nucleare din Ucraina au crescut consdierabil de când a izbucnit războiul din Ucraina, în februarie.

Obuzele și rachtele au căzut de mai multe ori în apropierea centralei nucleare Zaporojie – cea mai mare din Europa -, Rusia și Ucraina acuzându-se reciproc de efectuarea atacurilor.

Central de la Zaporojie se află sub controlul trupelor ruse de mai multe luni, deși continuă să fie operată de angajați ucraineni.

Acordul mediat de ONU care permite Ucrainei să exporte, în timpul războiului, cereale prin porturile sale de la Marea Neagră va fi prelungit cu 120 de zile în același format, a anunțat joi Ministerul rus de Externe, într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

„Acordul cvadrilateral dintre Rusia, Turcia, Ucraina și Națiunile Unite, semnat la Istanbul pe 22 iulie, va expira pe 18 noiembrie. Textul documentului prevede prelungirea automată a acestuia cu încă 120 de zile în absența unor obiecții din partea oricăreia dintre părți”, a precizat ministerul condus de Serghei Lavrov.

„Nu au fost primite astfel de obiecții”, a adăugat ministerul rus.

Mai multe detalii: Rusia anunță prelungirea automată cu 120 de zile a acordului privind exporturile de cereale prin porturile ucrainene

Amploarea torturii descoperite în orașul Herson din sudul Ucrainei, eliberat luna aceasta de sub ocupația trupelor ruse, este „îngrozitoare”, a declarat joi un ombudsman ucrainean, potrivit agenției France Presse, citată de Al Jazeera și The Guardian.

Autoritățile ucrainene au găsit „camere de tortură” în orașul recent eliberat din sudul Ucrainei, unde zeci de persoane ar fi fost torturate, a declarat Dmytro Lubineț.

El a precizat că ucrainenii au fost electrocutați și bătuți cu țevi de metal înainte de a fi uciși.

Lubineț a mai declarat că a vorbit cu un bărbat care a fost ținut într-una din aceste „camere de tortură” timp de 45 de zile și care a fost martor la torturarea a zeci de alte persoane.

„Nu am mai văzut o asemenea amploare până acum. Este pur și simplu îngrozitoare”, a adăugat acesta.

Mai multe detalii: Ombudsmanul ucrainean se declară „șocat” de amploarea „îngrozitoare” a torturii pe care rușii au aplicat-o locuitorilor din Herson

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a anunțat joi că experții ucraineni se află deja în Polonia pentru a investiga locul în care o rachetă a ucis marți două persoane, informează Al Jazeera.

Ucraina și Polonia „vor coopera în mod constructiv și deschis” în ceea ce privește investigația, a precizat Kuleba, într-un mesaj publicat pe Twitter, adăugând că se așteaptă ca anchetatorii să obțină rapid acces la situl din sud-estul Poloniei.

Forțele ruse au efectuat atacuri cu rachete și artilerie de-a lungul liniilor de front în șapte regiuni diferite – de la Herson și Mikolaiv în sud până la Luhansk și Harkov în nord-est, a anunțat joi armata ucraineană. Armata a adăugat că aceste atacuri sunt distincte de valul de joi de atacuri cu rachete de croazieră rusești împotriva infrastructurii, relatează CNN.

Au fost efectuate 25 de atacuri cu rachete, iar infrastructura civilă a fost lovită în șase regiuni, a precizat Statul Major General al armatei ucrainene în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale de pe front, adăugând că 23 de persoane au fost rănite în urma atacurilor cu rachete în Dnipro și că mai mulți oameni au fost uciși în Zaporojie.

O parte din bombardamentele din partea de nord-est a Harkovului par să fi fost lansate de pe teritoriul Rusiei.

În regiunile Donețk și Luhansk, au avut loc, de asemenea, bombardamente intense în mai multe zone – atât acolo unde forțele ucrainene atacă în jurul orașului Svatove, cât și acolo unde unitățile ruse au încercat să pătrundă în jurul orașului Bahmut. În Luhanskul ocupat, a precizat conducerea armatei ucrainene, circulația civililor a fost restricționată.

Statul Major General nu a indicat că a fost recucerit sau pierdut vreun teritoriu.

Guvernul ucrainean a anunțat joi că au fost restabilite comunicațiile după recenta serie de atacuri cu rachete din partea Rusiei, informează CNN.

Multe orașe ucrainene au rămas din nou fără electricitate și se confruntă cu întreruperi ale comunicațiilor, deoarece stațiile de bază au rămas fără curent, a transmis ministrul ucrainean al transformării digitale, Mykhailo Fedorov, într-o postare pe Telegram.

Dar, a adăugat el, „într-o singură zi, datorită eforturilor inginerilor energeticieni și ale operatorilor de telefonie mobilă, 3.000 de stații de bază și-au reluat activitatea. Astfel, locuitorii din regiunile Harkov și Jîtomir se pot auzi din nou”.

Starea serviciilor de comunicații și de energie electrică în întreaga țară a variat, a spus Fedorov. În regiunea Odesa, doar 38% din rețele funcționau. Dar în alte regiuni, peste două treimi din rețele erau din nou funcționale, cu 77% în regiunea Kiev și 81% în regiunea Liov.

Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat că ancheta privind incidentul de marți cu racheta care a căzut în sud-estul Poloniei este în desfășurare, dar că SUA „nu au văzut nimic până acum care să contrazică” evaluarea preliminară a Poloniei potrivit căreia apărarea antiaeriană ucraineană ar fi de vină pentru explozia de la graniță, relatează Al Jazeera.

Cu toate acestea, Blinken a reiterat: „Oricare ar fi concluzia finală, cunoaștem deja partea responsabilă în ultimă instanță pentru acest incident tragic – Rusia.”

„Ceea ce vedem acum, în fiecare zi, este o ploaie de rachete din partea Rusiei asupra Ucrainei, căutând să îi distrugă infrastructura critică, vizând capacitatea pe care o are Ucraina de a menține lumina aprinsă, de a menține căldura, de a permite țării pur și simplu să trăiască și să meargă înainte”, a mai spus joi șeful diplomației americane.

„Ucraina are dreptul de a se apăra și ne angajăm să sprijinim Ucraina”, a declarat el reporterilor, la summitul Asia-Pacific de la Bangkok.

Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat joi că pacea în Ucraina nu va fi posibilă până când Rusia nu-și va retrage trupele, dar că Moscova nu a dat semne că ar fi pregătită pentru acest lucru, informează Reuters.

„Mă tem că Rusia nu este pregătită să se retragă și, în măsura în care nu se va retrage, pacea nu va fi posibilă”, a declarat Borrell, pentru Reuters, în orașul uzbec Samarkand.

„Rusia este cea care trebuie să facă posibilă pacea, agresorul trebuie să se retragă dacă vrea o pace durabilă”, a adăugat șeful politicii externe a UE.