Război în Ucraina, ziua 272 | Rusia bombardează masiv în Donețk, dronele ucrainene lovesc în Crimeea

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut marţi primarilor din Franţa să furnizeze Ucrainei ajutoare pentru a împiedica Rusia să se folosească de frigul din această iarnă ”ca de o armă de distrugere în masă”.

”Kremlinul vrea să transforme frigul iernii în armă de distrugere în masă”, a spus Zelenski, într-un mesaj difuzat la Congresul Asociaţiei Primarilor din Franţa (AMF), la Paris, relatează AFP, preluată de News.ro.

”Pentru a supravieţui acestei ierni şi a nu permite Rusiei să transforme frigul în instrument al terorii şi supunerii, avem nevoie de multe lucruri”, a afirmat Zelenski.

El a enumerat ”generatoare de diverse capacităţi”, ”ajutor de deminare (şi) material pentru pompieri, salvatori şi medici”.

”Vă cer să fiţi concreţi în ajutor şi să ne susţineţi oraşele şi comunităţile împotriva terorismului”, a subliniat el.

Banca Mondială va acorda un ajutor suplimentar de 4,5 milioane de dolari Ucrainei pentru a o ajuta să „susțină serviciile esențiale și funcțiile guvernamentale de bază la nivel național și regional”, se arată într-un comunicat citat de CNN.

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

Banii, oferiți de SUA, vor ajuta la „plata salariilor pentru lucrătorii din spitale, angajații guvernamentali și școlari, pensii pentru persoanele în vârstă, salarii pentru funcționarii publici și programe sociale pentru persoanele vulnerabile”, a precizat Banca Mondială.

„Pe fondul războiului în curs de desfășurare și al distrugerii tot mai intense a infrastructurii, angajamentul nostru de a oferi asistență urgentă poporului ucrainean este mai puternic ca niciodată”, a declarat președintele Băncii Mondiale David Malpass.

„Acest grant suplimentar generos din partea Statelor Unite vine într-un moment critic, în condițiile în care țara se confruntă cu întreruperi grave ale aprovizionării cu energie și cu o vreme mai rece. Grupul Băncii Mondiale va continua să mobilizeze toate resursele disponibile pentru a ajuta Guvernul Ucrainei să răspundă nevoilor vitale ale cetățenilor săi”, a adăugat Malpass.

Denys Shmyhal, prim-ministrul Ucrainei, a spus că fondurile vor ajuta Ucraina „să facă față nevoilor urgente în timpul iernii”.

„Îi invit pe colegii mei din UE” să „respingă orice îndoială” şi orice „oboseală” şi să „finalizeze cât mai repede cel de-al nouălea pachet de sancţiuni care este aşteptat de mult timp”, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba, într-o conferinţă de presă online, informează Agerpres.

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

„Dacă noi, ucrainenii, nu suntem obosiţi, restul Europei nu are drept moral sau politic de a obosi”, a apreciat ministrul de externe ucrainean.

El a cerut în special sancţionarea operatorului nuclear public Rosatom din cauza rolului său în ocuparea de către Rusia a centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, cea mai mare din Europa.

Kuleba a subliniat importanţa sancţiunilor care permit „frânarea” industriei militare ruse.

„Capacitatea Rusiei de a produce noi rachete trebuie distrusă pentru a o împiedica să aibă resurse suplimentare pentru a ucide ucraineni, a distruge oraşele ucrainene şi sistemul energetic”, a spus el.

În timp ce Moscova bombardează de săptămâni în şir infrastructurile energetice ale ţării, aruncând în întuneric milioane de ucraineni, Kuleba a cerut din nou ţărilor occidentale să-şi sporească livrările de arme, în special sisteme de apărare antiaeriană.

Mihail Razvozhayev, guvernatorul Sevastopolului, instalat de Kremlin, a anunţat că are loc un atac cu drone. „Forțele noastre de apărare aeriană lucrează chiar acum”, a precizat acesta, pe Telegram, potrivit The Guardian.

Două drone „au fost deja doborâte”, a adăugat el. Nicio infrastructură civilă nu a fost avariată, a precizat acesta, îndemnând populația să rămână calmă.

Recomandări

Ultimul mesaj al pilotului avionului prăbușit în Kazahstan indică un posibil atac. Principalii suspecți

Sevastopol este cartierul general al flotei rusești din Marea Neagră. În octombrie, Rusia a acuzat Ucraina pentru un atac asupra portului cu ajutorul unor drone aeriene și maritime.

The air defense system is active in #Sevastopol, #Crimea. The movement of passenger sea transport was suspended. pic.twitter.com/4AEe0llq4K

— NEXTA (@nexta_tv) November 22, 2022

În prezent, nu există „condiţii pentru un minim de teren” pentru negocieri de pace între Rusia şi Ucraina, a anunţat marţi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, informează Agerpres.

„Trebuie să spunem că, din punct de vedere politic, de această dată, nu vedem condiţii pentru o negociere între cele două părţi în viitorul apropiat, dintr-un motiv care este evident. (…) Poziţiile sunt atât de diferite şi atât de masiv îndepărtate una de alta, încât, astăzi, nu vedem condiţii pentru un minim de teren unde să se poată ajunge la un început de negociere”, a afirmat el.

Secretarul general adjunct al NATO a adăugat că perioada de iarnă „va conduce probabil la o încetinire relativă a intensităţii războiului”. „Asta nu exclude şi operaţiuni militare în timpul iernii, dar, din păcate, astăzi nu vedem condiţii reunite pentru o soluţionare politică. (…) Pe termen scurt nu vedem condiţii politice care să conducă la o astfel de soluţie negociată”, a punctat Mircea Geoană.

Mai multe detalii: Mircea Geoană, despre războiul din Ucraina: „Nu vedem condiţii pentru o negociere între cele două părţi în viitorul apropiat”

Guvernul japonez a anunțat că va furniza Ucrainei generatoare și lanterne solare ca ajutor de urgență în valoare de 2,57 milioane de dolari, relatează The Guardian.

Guvernul nipon anunţă că ajutorul are o importanţă semnificativă ca sprijin pentru pentru cei care nu pot folosi instalaţiile de încălzire şi echipamentele de iluminat din cauza întreruperii de electricitate.

Japonia va continua să „susțină și să fie alături” de poporul ucrainean „care se confruntă cu greutăți”, a mai transmis guvernul nipon, într-un comunicat.

Încă o persoană a fost ucisă în urma atacurilor trupelor ruse asupra orașului Herson, anunţă Halyna Luhova, șefa administrației militare a orașului Herson, într-un comentariu pentru Suspilne, radiodifuzorul public din Ucraina, transmite Ukrainska Pravda.

„S-a întâmplat la ora 12:01. Un proiectil a lovit o conductă principală de gaz. Din păcate, o persoană a fost ucisă. Orașul este încă sub atac”, a spus Luhova.

Potrivit radiodifuzorului public din Ucraina, până la ora 15:00, în oraș au avut loc peste 10 explozii. Halyna Luhova a mai spus că există informații că armata rusă a lovit 11 instalații din oraș.

Rusia plănuiește atacuri sub steag fals asupra infrastructurii din Belarus pentru a încerca să atragă Minskul în războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, potrivit serviciilor secrete ucrainene, informează Newsweek.

Direcția principală de informații militare ucrainene (GUR) a susţinut că Rusia ar viza „facilități de infrastructură critice” din Belarus, în special în regiunile Grodno și Brest și la centrala nucleară Ostrovets, într-o operațiune cu steag fals.

Serviciile secrete ucrainene au spus că acest lucru ar stimula implicarea Minskului în războiul din Ucraina și ar întoarce valul opiniei publice din Belarus în favoarea Kremlinului.

Cu toate acestea, think tank-ul american Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) a declarat că această încercare de a-l implica pe președintele belarus Alexander Lukașenko, aliatul lui Putin, în invazia din Ucraina va eșua probabil. ISW a mai transmis că potențialele atacuri cu steaguri false nu ar putea să schimbe factorii interni care îl împiedică pe Lukașenko să intre în război.

În octombrie, grupul american a susţinut că este puțin probabil ca Belarus să intre în război din cauza riscului intern ridicat privind supravieţuirea regimului Lukaşenko în cazul împlicării în război.

Mai multe informaţii: Serviciile secrete ucrainene avertizează: Rusia plănuieşte atacuri sub steag fals asupra Belarusului. Care este motivul

Forțele Kievului se află în ofensivă, după succesele militare din Harkov și Herson, însă o mare parte din teritoriul ucrainean se află încă sub ocupație, iar următoarele lupte se anunță și mai dificile, scrie New York Times, într-o analiză a situației actuale de pe front.

După nouă luni de război, armata ucraineană a reușit să întoarcă soarta războiului și, cel puțin în acest moment, se află în ofensivă în mai multe puncte ale frontului. Și totuși, în ciuda succesului și a zecilor de mii de morți din acest război, Kievul se află abia la jumătatea drumului.

Forțele sale au recucerit acum aproximativ 55% din teritoriul pe care Rusia l-a ocupat după invazia din februarie. Ucraina se află în ofensivă de-a lungul celei mai mari părți a liniei de front de peste 1000 de kilometri.

De partea cealaltă, Rusia se află într-o poziție defensivă în sud și nord-est, în timp ce continuă să atace orașul Bahmut, din estul Ucrainei. Succesul Kievului a adus războiul într-un moment crucial. Ucraina poate decide cum va arăta următoarea fază a luptelor. Forțele sale ar putea alege să meargă mai departe, avansând în teritoriul ocupat de Rusia, sau să se instaleze pentru a aștepta trecerea iernii, o variantă pe care, spun analiștii militari, Moscova o preferă.

Mai multe detalii: În lupta pentru eliberarea teritoriului, Ucraina se confruntă de-acum cu obstacole și mai grele. Cum arată harta reconfigurată a războiului

Cancelarul german, Olaf Scholz, a avertizat că țara sa trebuie să fie pregătită pentru o escaladare a situației din Ucraina, scrie The Guardian.

„Având în vedere evoluția războiului și eșecurile vizibile și crescânde ale Rusiei, … trebuie să fim pregătiți pentru o escaladare. Aceasta ar putea include distrugerea infrastructurii”, a spus Scholz, la o conferință organizată la Berlin de ziarul Süddeutsche Zeitung.

Scholz a vizitat China la începutul acestei luni pentru a se întâlni cu președintele Chinei, Xi Jinping.

În prima vizită a unui lider G7 în China de la pandemia Covid, Scholz l-a presat pe Xi să convingă Rusia să pună capăt invaziei sale în Ucraina.

Într-o redare a întâlnirii de către presa de stat chineză, Xi a fost de acord că ambii lideri „se opun în comun utilizării sau amenințării cu utilizarea armelor nucleare” asupra Ucrainei, deși s-a abținut să critice Rusia sau să ceară Moscovei să își retragă trupele.

Anton Gerashchenko, consilier al ministrului ucrainean de interne, a afirmat că Rusia se pregătește pentru o a doua rundă de mobilizare în ianuarie, cu planuri de a recruta până la 700.000 de rezerviști, notează The Guardian.

Într-o nouă postare, Gerashchenko a spus că cei 300.000 de bărbați care au fost deja recrutați au fost uciși, răniți sau demoralizați.

Rusia a chemat peste 300.000 de soldați pentru a lupta în Ucraina în septembrie, o mișcare care a determinat sute de mii de bărbați ruși să fugă din țară pentru a evita să fie recrutați.

Russia is getting ready for 2nd wave of mobilization in January. The plan is to draft 500,000-700,000. The 300,000 drafted before – already killed/wounded/demoralized.

Russians are starting to be quietly unhappy about authorities – they can’t understand losses in praised army.

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) November 22, 2022

Experți din Iran și Ucraina s-au întâlnit pentru a discuta despre acuzațiile privind utilizarea dronelor de atac de fabricație iraniană în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat marți Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe pentru CNN.

„O astfel de întâlnire a experților a avut loc. Nu pot dezvălui detaliile, dar vă pot asigura că partea ucraineană continuă să ia cele mai drastice măsuri pentru a preveni utilizarea armelor iraniene de către Rusia în războiul împotriva Ucrainei”, a declarat Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.

„Ucraina a informat Iranul că consecințele complicității la agresiunea rusă vor fi incomensurabile cu potențialele beneficii ale cooperării cu Rusia”, a adăugat Nikolenko.

Oficiali americani au declarat că Rusia a primit sute de drone de la Teheran, care au fost folosite şi au provocat inclusiv decese.

Anterior, un purtător de cuvânt al misiunii iraniene la ONU declarase că a solicitat o „reuniune comună de experți” pentru a analiza acuzațiile.

„În urma presupuselor afirmații privind utilizarea dronelor iraniene în conflictul din Ucraina, Iranul a solicitat o reuniune comună de experți cu autoritățile ucrainene pentru a analiza aceste acuzații. Până în prezent, au fost făcuți pași importanți în dialogul de colaborare între experții iranieni și ucraineni în domeniul apărării și va continua să se clarifice orice neînțelegere în această privință”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Președintele rus Vladimir Putin se va întâlni în această săptămână cu mamele soldaților rezerviști chemați să lupte în Ucraina, a anunțat Kremlinul, transmite CNN. Întâlnirea vine pe fondul plângerilor continue privind problemele legate de mobilizare.

„Într-adevăr, o astfel de întâlnire este planificată, putem confirma”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Președintele organizează adesea astfel de întâlniri, nu toate sunt publice. În orice caz, președintele primește informații de primă mână despre starea reală a lucrurilor”.

Peskov nu a precizat data exactă la care Putin se va întâlni cu mamele soldaţilor rezervişti.

Potrivit preşedintelui Putin, 50.000 dintre soldații recrutați recent se află acum în Ucraina.

Soldații, familiile lor și bloggerii militari ruși au raportat dificultăți logistice, cum ar fi uniforme insuficiente, hrană proastă și lipsa de provizii medicale.

Șeful operatorului național de rețea electrică al Ucrainei, Ukrenergo, a descris drept „colosale” daunele aduse instalațiilor ucrainene de energiei prin atacurile rusești cu rachete, relatează The Guardian.

Volodimir Kudritskii, directorul executiv al Ukrenergo, a declarat într-un briefing că practic nicio stație termică sau hidroelectrică nu a scăpat nevătămată de atacurile rusești.

”Amploarea distrugerii este colosală. În Ucraina există un deficit de generare de energie. Nu putem genera atâta energie cât folosesc consumatorii”, a explicat Kudritskii.

El a avertizat că ucrainenii s-ar putea confrunta cu întreruperi lungi de curent, precizând că Ukrenergo vrea să ajute la asigurarea condițiilor pentru ca oamenii să rămână în țară în timpul iernii.

Ucraina avea suficiente rezerve de combustibil înainte de invazia Rusiei, a spus el, și se lucrează din greu la reparația infrastructurii deteriorate, iar unele piese ar putea fi primite din străinătate.

Totodată, directorul executiv al Ukrenergo a respins necesitatea evacuării civililor, după ce viceprim-ministrul Irina Vereșciuk a anunțat luni evacuarea rezidenților din zonele recent eliberate din regiunile Herson și Mikolaiv.

Întrebat în legătură cu propunerile de evacuare a orașelor care sunt cel mai grav afectate de penuria de energie, Kudritskii a spus că astfel de apeluri sunt „nepotrivite”.

Confruntările au continuat marți în regiunea Donețk din Ucraina, în timp ce Rusia a lansat bombardamente ”masive” în orașele și satele de pe linia frontului de est, potrivit unui oficial local, citat de CNN.

Orașul Avdiivka a fost lovit de un val de focuri de artilerie, potrivit lui Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare a regiunii Donețk.

”Avdiivka a suferit cel mai mult în direcția Donețk: au avut loc lovituri peste noapte, iar dimineața, au fost bombardamente masive în centrul orașului. Conform informațiilor preliminare, nu există victime”, a precizat Kirilenko pe Telegram.

Orașul Avdiivka se află de câteva luni la câțiva kilometri de primele linii ale frontului, dar rămâne sub control ucrainean.

De asemenea, au avut loc ”bombardamente masive” în două zone din apropierea orașului strategic Lîman din regiunea Donețk, a mai spus Kirilenko. Patru civili din regiune au fost uciși luni, a adăugat oficialul într-o postare separată.

Și armata ucraineană a anunțat că este supusă unui atac susținut în regiunea Donețk.

”Inamicul nu încetează să bombardeze pozițiile trupelor și așezărilor noastre din apropierea liniei de contact. Ei continuă să lovească infrastructura critică și în locuințele civile. În direcțiile Bahmut și Avdiivka, inamicul își concentrează eforturile pe acțiunile ofensive”, a transmis marți Statul Major al Forțelor Armate ucrainene.

Cel puțin 6.595 de civili ucraineni au fost uciși și 10.189 au fost răniți de la începutul invaziei ruse, potrivit datelor Biroului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR), relatează CNN.

Printre cei uciși s-au numărat cel puțin 415 copii, 2.575 de bărbați, 1.767 de femei și alți 1.838 de adulți al căror sex nu a fost încă identificat, potrivit datelor publicate luni.

Multe dintre victimele civile au fost înregistrate în zonele Doneţk şi Luhansk din Donbas, o regiune de estul Ucrainei, care a cunoscut cele mai intense lupte din ultimele luni.

Potrivit OHCHR, 3.939 de civili au fost uciși și alți 5.338 de răniți în Donețk și Lugansk, inclusiv 449 pe teritoriul controlat de Rusia.

Reprezentanții organismului ONU precizează că cifrele reale sunt „considerabil mai mari” din cauza lipsei sau întârzierii primirii datelor din zone precum Mariupol, Izium, Lisiceansk, Popasna și Severodonețk.

”Comisia Europeană plătește încă 2,5 miliarde de euro pentru Ucraina. Planificăm 18 miliarde de euro pentru 2023, cu fonduri plătite în mod regulat”, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe Twitter, relatează The Guardian.

Șefa Executivului comunitar precizează că fondurile sunt alocate ”pentru reparații urgente și recuperare rapidă care să conducă la o reconstrucție cu succes”, adăugând că UE va continua să sprijine Ucraina cât timp va fi nevoie.

The @EU_Commission is disbursing a further €2.5 billion for Ukraine.

We are planning €18 billion for 2023, with funding disbursed regularly.

For urgent repairs and fast recovery leading to a successful reconstruction.

We will keep on supporting 🇺🇦 for as long as it takes. pic.twitter.com/X2bVI5PKe9

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 22, 2022

Trupurile altor 33 de soldați care au murit în lupte au fost returnate rudelor lor, anunță serviciul de presă al Ministerului Reîntregirii, citat de Ukrainska Pravda.

„Au fost predate trupurile militarilor care și-au dat viața pentru Ucraina. Corpurile a 33 de apărători au fost returnate rudelor lor”, au precizat reprezentanții instituției.

În total, până acum au fost restituite familiilor 696 de cadavre ale unor militari ucraineni.

Un voluntar a murit și două femei au fost rănite în urma loviturii asupra unui centru de distribuire a ajutoarelor umanitare din orașul Orihiv, din regiunea ucraineană Zaporojie, a anunțat guvernatorul Oleksandr Starukh, citat de The Guardian.

Centrul se află la aproximativ 113 kilometri de centrala nucleară Zaporojie, care a fost bombardată la sfârșitul săptămânii trecute.

„Teroriștii ruși bombardează punctele de livrare umanitară, continuă șantajul nuclear – o tactică jalnică a perdanților militari. Ei bine, pentru fiecare astfel de acțiune există o contraacțiune ucraineană”, a precizat și Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial.

Rușii aduceau trupurile cu camioanele și le descărcau la groapă, unde le incendiau, spun locuitorii din zonă și angajații locului, citați de The Guardian.

Groapa de deșeuri de la marginea orașului Herson oferă câteva indicii vizibile despre ceea ce localnicii și muncitorii spun că s-a întâmplat aici recent. Steaguri rusești, uniforme și căști ies la iveală din noroi, în timp ce sute de pescăruși și zeci de câini vagabonzi scormonesc prin zonă.

Oamenii spun că pe măsură ce ocupația rusă a orașului s-a apropiat de final, groapa de deșeuri a devenit o zonă interzisă. Motivul acestui secret, au declarat pentru The Guardian mai mulți localnici și muncitori de la fața locului, a fost acela că rușii au avut nevoie să arunce acolo, și apoi să ardă, trupurile confraților morți în luptă.

Mai multe informații: Militarii ruși și-au ars camarazii morți la groapa de gunoi din Herson, spun locuitorii. „Fumul era atât de gros, încât nu puteai vedea clădirea de alături”

Senatorul Konstantin Kosachev, vicepreședintele Camerei superioare din Parlamentul Rusiei, a reacționat la apelul șefului NATO pentru un sprijin mai mare pentru Ucraina, precizând că furnizarea de arme Kievului și dorința de pace sunt acțiuni „opuse”, relatează CNN.

”Este timpul ca politicienii obsedați din Occident să înțeleagă că dorința de pace și de încheiere a vărsării de sânge și dorința de a înarma și mai mult Ucraina sunt acțiuni opuse și care se exclud reciproc”, a precizat Kosachev, pe Telegram.

”Mai multe morți de dragul păcii cu siguranță nu este ceea ce va aduce negocierile mai aproape”, a adăugat senatorul rus.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut, luni, în cadrul Adunării Parlamentare a NATO de la Madrid, ca aliații să accepte să-și intensifice sprijinul pentru Ucraina și să consolideze descurajarea și apărarea atunci când se vor reuni pentru următorul summit care va avea loc în capitala Lituaniei, în iulie 2023.

”Trebuie să fim pregătiți să sprijinim Ucraina pe termen lung. Da, știu că acest sprijin are un preț. În țările noastre, mulți oameni se confruntă cu o criză a costului vieții, facturile la energie și alimente cresc. Sunt vremuri grele pentru mulți. Dar prețul pe care îl plătim ca aliați NATO se măsoară în bani, în timp ce ucrainenii plătesc un preț care se măsoară în sânge”, a spus Stoltenberg.

Trei nave cu produse agricole au plecat din porturile ucrainene luni, 21 noiembrie, în cadrul ”inițiativei cerealelor”, iar alte 76 așteaptă permisiunea să intre, relatează ediția ucraineană a Radio Europa Liberă, citată de Pravda.

”Luni, trei nave au părăsit porturile ucrainene. Ele transportă 90.428 de tone de cereale și alte alimente în cadrul Inițiativei pentru cereale la Marea Neagră”, a spus purtătorul de cuvânt al regiunii Odesa, Serghei Bratchuk.

În același timp, „76 de nave așteaptă permisiunea de a intra în porturile Ucrainei, iar 33 de nave de marfă încărcate sunt pregătite pentru inspecție în apele teritoriale turcești pentru a merge mai departe către destinații”, a mai spus oficialul.

În noaptea de luni spre marți au avut loc noi bombardamente asupra orașului Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, anunță guvernatorul Valentin Reznicenko, citat de Ukrainska Pravda.

Oficialul a precizat că nu au fost înregistrate victime în urma acestor atacuri.

Echipajele de salvare intervin în zonele afectate.

Ucrainenii vor fi afectați probabil de întreruperi ale alimentării cu electricitate cel puțin până la sfârșitul lunii martie, a precizat luni, 21 noiembrie, șeful unui important furnizor de energie, în timp ce guvernul a început evacuarea gratuită a locuitorilor din Herson în alte regiuni, relatează The Guardian.

Jumătate din infrastructura energetică a Ucrainei a fost deteriorată de atacurile rusești, a declarat președintele Volodimir Zelenski, lăsând milioane de oameni fără electricitate și apă pe măsură ce se apropie iarna și temperaturile scad.

Serghei Kovalenko, șeful principalului furnizor privat de energie YASNO pentru Kiev, a declarat că muncitorii se grăbesc să finalizeze reparațiile înainte de instalarea frigului.

”Aș dori ca toată lumea să înțeleagă: cel mai probabil, ucrainenii vor trăi cu pene de curent cel puțin până la sfârșitul lunii martie”, a spus Kovalenko într-o postare pe pagina sa de Facebook.

”Scenariul de bază este că, dacă nu există noi atacuri asupra rețelei electrice, atunci în condițiile actuale de producere a energiei electrice, deficitul ar putea fi uniform în toată țara. Asta înseamnă că întreruperile vor fi peste tot, dar mai scurtă de durată. Există, de asemenea, previziuni diferite privind evoluția acestei situații și depind complet de atacurile Rusiei”, a adăugat Kovalenko.

Rusia a pierdut deja marea majoritate a pieței petroliere pe care o deținea în țările nordice ale Uniunii Europene, chiar înainte ca embargoul UE asupra petrolului rusesc să intre în vigoare, pe data de 5 decembrie, potrivit agenției Bloomberg, citată de The Kyiv Independent.

Livrările de petrol rusesc către nordul Europei au scăzut sub 100.000 de barili pe zi, față de 1,2 milioane de barili pe zi trimiși zilnic în porturile din regiune la începutul lunii februarie.

Rusia a livrat doar 95.000 de barili pe zi la Rotterdam – singura sa destinație europeană rămasă pentru livrările maritime în afara bazinului Mediteranei/Marea Neagră – în cele patru săptămâni de până la 18 noiembrie.

Există „dovezi din ce în ce mai numeroase” ale unor „crime de război sistemice” comise în „fiecare regiune în care au fost desfășurate forțele Rusiei” în Ucraina, a declarat luni un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, potrivit CNN și Al Jazeera.

„Acestea includ atacuri deliberate, nediscriminatorii și disproporționate împotriva populației civile și a unor elemente ale infrastructurii civile”, abuzuri asupra civililor și prizonierilor de război și „eforturi de mușamalizare a acestor crime”, relatări despre execuții, tortură și violențe sexuale, le-a spus reporterilor ambasadoarea SUA pentru Justiție Penală la nivel mondial Beth Van Schaack, în cadrul unui briefing de presă.

Van Schaack a declarat că este dificil să se determine dacă anumite atacuri individuale ar constitui crime de război, menționând că „fiecare lovitură individuală trebuie evaluată în funcție de faptul dacă au existat obiective militare în apropiere, sau dacă acestea au fost obiective pur civile”, dar a precizat că „există un pattern consistent de atacuri asupra elementelor civile”.

Mai multe detalii: Oficial american: Există „dovezi din ce în ce mai multe” privind „crime de război sistemice” comise de trupele ruse în Ucraina

Nu există motive de îngrijorare imediată în ceea ce privește siguranța nucleară sau securitatea la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, aflată sub controlul trupelor ruse, în ciuda bombardamentelor din weekend care au provocat pagube importante, a anunțat luni seară organismul de supraveghere atomică din cadrul ONU, după ce experții săi au vizitat situl, informează Al Jazeera.

„Aceștia au putut confirma că, în pofida gravității bombardamentelor, echipamentele cheie au rămas intacte și nu au existat probleme imediate de siguranță nucleară sau de securitate”, a precizat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), într-un comunicat de presă.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni că Republica Moldova va primi un nou ajutor internaţional, în valoare de peste 100 milioane de euro, pachetul fiind destinat să ajute Chișinăul să facă față consecinţelor războiului în Ucraina, între care criza energetică şi afluxul de refugiaţi, și să continue reformele demarate în vederea aderării la Uniunea Europeană, informează Agerpres.

„Cu scopul de a face faţă necesităţilor imediate, noi am decis să mobilizăm un nou pachet excepţional de peste 100 milioane de euro”, a spus şeful statului francez, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său moldovean, Maia Sandu, la finalul celei de-a treia Conferinţe ministeriale de sprijin pentru Republica Moldova, care a reunit la Paris 45 de delegaţii internaţionale reprezentând în special UE şi SUA.

Mai multe detalii: Republica Moldova va primi 100 milioane de euro pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina, anunță Macron

Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei a anunțat luni că operațiunea a fost lansată în zona Kinburn Spit din regiunea Mikolaiv și că o furtună pe mare ajută trupele ucrainene să elibereze acest teritoriu, scrie The Kyiv Independent.

Încercările trupelor ucrainene de a se aventura în zona Kinburn, pe malul drept al Niprului, urmează eliberării orașului Herson și a altor zone de pe malul stâng al râului, pe 11 noiembrie.

Kinburn Spit este o zonă îngustă de nisip și mărăciniș, lungă de aproape 5 km, care se desprinde din Peninsula Kinburn în Marea Neagră, la gura de vărsare a râului Nipru, la sud de Herson. Este una dintre ultimele părți ale regiunii ucrainene Mikolaiv care au rămas sub ocupația rusă.

Nataliia Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului Operațional de Sud al Ucrainei, a declarat că operațiunea de la Kinburn Spit se desfășoară într-un „mod liniștit” – o referire aparentă la natura secretă a acesteia.

„Forțele ruse sunt aduse acolo din teritoriile ocupate, astfel încât își pot permite să își refacă rezervele chiar și după ce provocăm pagube”, a precizat Humeniuk.

Ea a spus că vântul și furtunile foarte puternice ajută operațiunea, deoarece „chiar și natura spală și drenează inamicul de pe acest pământ”.

La începutul lunii noiembrie, au existat informații neconfirmate în presă potrivit cărora trupele ucrainene ar fi ocupat o parte din Kinburn Spit.

Urmărește-ne pe Google News