Război în Ucraina, ziua 273 | Kievul, bombardat masiv. Rusia a lansat 70 de rachete în atacul pe scară largă asupra infrastructurii ucrainene, anunță armata

Centrala nucleară ucraineană din Zaporojie a fost din nou deconectată de la alimentarea externă cu energie electrică și se bazează pe generatoare diesel de urgență, a anunțat miercuri Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit Al Jazeera.

„Ultimul incident (…) evidențiază situația din ce în ce mai precară și mai dificilă a siguranței și securității nucleare”, a transmis organismul de supraveghere nucleară din cadrul ONU, într-un comunicat de presă.

Centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, a pierdut frecvent accesul la energia electrică externă, pe fondul bombardamentelor pe care Rusia și Ucraina și le atribuie reciproc.

Centrala din Zaporojie, pe care Rusia a ocupat-o la scurt timp după invazia sa, a fost din nou zguduită de bombardamente în weekend, ceea ce a dus la noi apeluri din partea AIEA de a se crea o zonă de protecție în jurul acesteia pentru prevenirea unui dezastru nuclear.

Mai multe detalii: AIEA: Situația de securitate nucleară este „din ce în ce mai precară” la centrala din Zaporojie, care a fost din nou deconectată de la alimentarea externă

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Alimentarea cu energie electrică a fost restabilită în aproape 90% din orașul Liov, au anunțat miercuri oficialii ucraineni, după noua serie de atacuri rusești care au lăsat fără electricitate o mare parte din țară, relatează CNN.

Într-un comunicat transmis pe Telegram, primarul din Liov, Andriy Sadovyi, a afirmat că întreruperile planificate, care au devenit regulate în timpul invaziei, vor continua din cauza infrastructurii energetice avariate de război, „astfel încât unele case ar putea rămâne fără electricitate”. De asemenea, apa și încălzirea au fost restabilite și toate serviciile orașului funcționează, a adăugat edilul.

Situația din Odesa este similară, apa și căldura fiind restabilite, potrivit lui Kirilo Timoșenko, șeful adjunct al Biroului președintelui Ucrainei.

„Alimentarea cu energie electrică – regiunea este alimentată, consumatorii sunt conectați”, a anunțat Timoșenko. De asemenea, a fost restabilită energia electrică în regiunea Zaporojie.

Potrivit administrației militare din regiunea Ternopil, sistemul energetic de acolo este „în curs de stabilizare”, clienții „fiind conectați treptat la rețea”.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Aproximativ o treime din regiune dispune de energie electrică, instalațiile de infrastructură critică fiind conectate primele la rețeaua electrică.

Administrația Biden a condamnat miercuri atacurile rusești asupra infrastructurii de generare a energiei electrice din Ucraina, informează CNN.

Purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate, Adrienne Watson, a declarat, într-un comunicat, că Rusia „se îndreaptă din ce în ce mai mult spre atacuri oribile împotriva poporului ucrainean, cu lovituri care dăunează infrastructurii rețelelor energetice, și face acest lucru în mod deliberat, în timp ce se apropie iarna”.

Watson a precizat că atacurile cu rachete „nu par să aibă niciun scop militar”, ci „în schimb, promovează obiectivul regimului Putin de a spori suferința și moartea” ucrainenilor.

SUA avertizează de asemenea că aceste acțiuni arată că „Rusia este dispusă să crească riscul unui incident de securitate nucleară care ar putea nu numai să afecteze și mai mult Ucraina, ci și întreaga regiune”.

Declarația emisă de Watson a amintit și de pachetul suplimentar de asistență de securitate, în valoare de 400 de milioane de dolari, pentru Ucraina, anunțat anterior în cursul zilei de miercuri.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Cancelarul federal Olaf Scholz a afirmat miercuri, în contextul crizei de pe piața energiei din Europa, declanșată de războiul Rusiei în Ucraina, că securitatea energetică a Germaniei pentru acest sezon de iarnă este „garantată”, informează CNN.

„Este garantată pentru că guvernul german a schimbat direcția în mod curajos și pentru că gospodăriile și companiile din întreaga țară economisesc energie”, a declarat Scholz la Berlin, în fața Bundestagului, camera inferioare a parlamentului german.

Mai multe detalii: Cancelarul german susține că securitatea energetică a țării sale în această iarnă este „garantată”. Ce motive invocă Olaf Scholz

Kremlinul a transmis miercuri că nu se îndoieşte de „succesul” ofensivei sale militare din Ucraina, într-un moment în care Kievul a denunţat atacurile ruseşti masive asupra infrastructurii energetice ucrainene, scrie Agerpres citând AFP.

„Viitorul şi succesul operaţiunii militare speciale nu sunt puse la îndoială”, a dat asigurări în faţa presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la finalul unui summit al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă desfășurat la Erevan, capitala Armeniei.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit miercuri omologului său american, Joe Biden, pentru cel mai recent pachet de ajutor militar și a promis că țara sa „nu se va lăsa speriată de atacurile teroriste inumane și lașe ale criminalilor de război ruși”, relatează Al Jazeera.

Ukraine will not be scared by cowardly inhumane terrorist attacks of Russian war criminals. Thank you @POTUS and 🇺🇸 people for standing with Ukraine and responding with a new PDA package which would allow us to save lives and continue our fight for Ukraine! Together we win!

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 23, 2022

SUA au anunțat un nou pachet de ajutor de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina, care va include arme, muniții și echipamente de apărare antiaeriană.

Pentagonul a precizat că pachetul include muniții suplimentare pentru sistemele de apărare antiaeriană NASAMS, sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS), plus mitraliere grele dotate cu vizoare cu imagini termice pentru a contracara dronele rusești, precum și peste 20 de milioane de cartușe pentru arme de calibru mic. Pachetul include, de asemenea, peste 200 de generatoare menite să ajute Ucraina să facă față întreruperilor de energie electrică cauzate de atacurile rușilor asupra infrastructurii energetice.

Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat miercuri că a cerut Germaniei să trimită Ucrainei lansatoarele de rachete Patriot oferite Poloniei, relatează Reuters.

„După noile atacuri cu rachete ruseşti, am cerut Germaniei să transfere Ucrainei bateriile de rachete Patriot oferite Poloniei şi desfăşurate la graniţa sa de vest”, a scris Blaszczak pe Twitter, conform Agerpres.

„Acest lucru ar proteja Ucraina de noi decese şi întreruperi de curent şi ar spori securitatea la graniţa noastră de est”, a precizat ministrul polonez.

Luni, Polonia a anunțat că va propune desfăşurarea de noi lansatoare de rachete Patriot în apropierea graniţei sale cu Ucraina, în urma unei oferte din partea Germaniei. Berlinul a oferit Varşoviei sistemul de apărare cu rachete Patriot pentru a o ajuta să îşi securizeze spaţiul aerian după ce o rachetă rătăcită s-a prăbuşit în Polonia săptămâna trecută.

Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt președintelui Ucrainei, afirmă că fiecare nou atac rusesc „nu face decât să ne întărească caracterul”, scrie The Guardian.

Kremlinul „încă nu știe nimic despre Ucraina” dacă crede că întreruperile de energie electrică provocate de atacurile cu rachete îi vor face pe ucraineni „să răstoarne guvernul și să ceară milă”, a scris Podoliak, într-un mesaj publicat pe Twitter.

If Moscow really believes that power outage will make Ukrainians overthrow government and beg for mercy, then after 9 months of war Kremlin still does not know a damn thing about 🇺🇦. Each new attack only strengthens our character. RF feels it on a battlefield. We will add more…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) November 23, 2022

Armata rusă suferă o „penurie semnificativă” de muniţii pentru artileria sa, ceea ce i-ar putea limita în viitor operaţiunile în Ucraina, a declarat miercuri secretarul american al apărării, Lloyd Austin, care consideră că și stocurile de rachete rusești de precizie s-au diminuat mult în cele nouă luni de război, scrie Agerpres citând AFP.

„Ruşii au probleme logistice încă de la începutul” invaziei lor în Ucraina şi „în continuare se descurcă greu cu logistica”, a spus șeful Pentagonului, intervievat de un grup de jurnalişti la bordul unui avion militar.

Lloyd Austin a a adăugat că rușii „suferă de o penurie semnificativă de rachete pentru artilerie”, mai ales după ce Kievul a distrus mai multe stocuri de muniţii ale forțelor Moscovei.

Mai multe detalii: Șeful Pentagonului spune că armata rusă se confruntă cu o criză de muniții, deși Medvedev se laudă că Moscova are în continuare „destule arme”

Cel puțin șapte persoane au fost ucise, iar alte 36 au fost rănite în urma celui mai recent val de atacuri cu rachete rusești asupra Ucrainei, potrivit unor oficiali ucraineni citați de CNN.

Patru persoane au murit în regiunea Kiev, a anunțat șeful administrației militare regionale, Oleksii Kuleba, într-un comunicat transmis pe Telegram.

În capitala Kiev, trei oameni au fost uciși miercuri, a transmis primarul Vitali Klitschko, într-o postare pe Telegram.

Comitetul Internațional de Salvare (IRC) a condamnat miercuri atacul rusesc cu rachete care a lovit peste noapte o maternitate dintr-un spital din sudul Ucrainei, ucigând un nou-născut, informează Al Jazeera.

Într-un comunicat de presă, vicepreședintele pentru situații de urgență al IRC, Bob Kitchen, a afirmat că atacul asupra orașului Vilniansk, situat în apropiere de orașul Zaporojie, face parte dintr-o „tendință globală periculoasă de înmulțire a atacurilor asupra sistemului sanitar în timpul conflictelor”.

„Niciun copil nu ar trebui să se nască sub o ploaie de rachete. Niciun copil nu ar trebui să moară îngropat sub dărâmături rămase din spitale, unde mamele lor caută siguranță și protecție”, a precizat Bob Kitchen.

Președintele rus Vladimir Putin a fost întâmpinat miercuri în Ereven, la sosirea lui, cu demonstrații de stradă, informează The Moscow Times. Liderul de la Kremlin a venit în capitala Armeniei – o țară din Caucazul de Sud fără ieșire la mare – pentru a purta discuții cu membrii alianței militare conduse de Moscova.

Sute de armeni și emigranți ruși au luat parte la două zile de mitinguri în centrul Erevanului pentru a protesta împotriva vizitei lui Putin, cu sloganuri precum „Putin este un ucigaș” și „Nu războiului”.

„Trebuie să arătăm că nu toți rușii susțin acest lucru”, a declarat Serghei, un angajat din domeniul IT care s-a mutat recent la Erevan, în timp ce participa la demonstrația împotriva războiului din Ucraina.

Mai multe detalii: Președintele rus, întâmpinat cu proteste de stradă în timpul vizitei la Erevan: „Putin este un ucigaș”

Kirilo Timoșenko, șeful adjunct al cancelariei prezidențiale ucrainene, a anunțat că numărul victimelor bombardamentului rusesc de la Vîșhorod – o suburbie a capitalei Kiev – a crescut la cinci. Aproximativ 20 de persoane au fost rănite, a precizat Timoșenko, potrivit The Kyiv Independent.

„O clădire de apartamente a fost complet distrusă, iar o alta în proporție de 50%”, a declarat Timoșenko.

Un atac cu rachete rusești a lovit miercuri o zonă rezidențială din Vîșhorod, regiunea Kiev, distrugând infrastructura și ucigând mai mulți civili.

Consiliul de Securitate al ONU va organiza miercuri o reuniune de urgență cu privire la ultimele atacuri ale Rusiei în Ucraina, la cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, informează CNN.

Întâlnirea este programată la ora 16.00 la New York (21.00 GMT).

Zelenski urmează să se adreseze Consiliului de Securitate prin intermediul unei legături video, au declarat pentru AFP doi diplomați.

Andriy Yermak, șeful cancelariei prezidențiale ucrainene, a distribuit o imagine cu cei 35 de militari ai țării sale care s-au întors după ce au fost ținuți captivi în Rusia, scrie The Guardian.

Alături de aceștia a fost repatriat și un civil ucrainean.

Printre cei care au fost înapoiați în cadrul schimbului de prizonieri de război cu Rusia se află și luptători de la uzina Azovstal din orașul port Mariupol din sudul țării, a adăugat Yermak.

Returned 36 our citizens from the Russian captivity, one civilian and 35 military personnel.
Among them are Mariupol and „Azovstal” defenders, as well as national guards captured at the Chernobyl nuclear power plant in early days of the invasion. pic.twitter.com/q8eX5NCICz

— Andriy Yermak (@AndriyYermak) November 23, 2022

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU) ca urmare a celor mai recente bombardamente rusești asupra infrastructurii de producere a energiei electrice din Ucraina, informează CNN.

„L-am instruit pe ambasadorul nostru la ONU să solicite o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU ca urmare a atacurilor rusești de astăzi. Asasinarea civililor, ruinarea infrastructurii civile sunt acte de teroare. Ucraina continuă să ceară un răspuns hotărât al comunității internaționale la aceste crime”, a scris liderul de la Kiev, pe Twitter.

I have instructed our Ambassador to the UN to request an urgent meeting of UNSC following todays Russian strikes. Murder of civilians, ruining of civilian infrastructure are acts of terror. Ukraine keeps demanding a resolute response of international community to these crimes.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 23, 2022

Cel puțin patru persoane au fost ucise la Kiev în atacurile de miercuri, potrivit unor oficiali ucraineni.

Zelenski le-a mulțumit membrilor Parlamentului European pentru recunoașterea Rusiei drept „stat sponsor al terorismului”, în rezoluția adoptată după atacurile cu rachete ale forțelor ruse.

El a spus că Rusia a „demonstrat întregii lumi” că merită să fie catalogată astfel după ce a lansat „67 de rachete asupra infrastructurii noastre, asupra industriei noastre energetice, asupra oamenilor obișnuiți”. Ulterior, armata ucraineană a precizat că a fost vorba despre 70 de rachete rusești.

Zelenski i-a asigurat pe ucraineni că inginerii energeticieni, salvatorii și autoritățile locale lucrează din greu în zonele afectate. „Vom restabili toate acestea. Vom trece prin toate acestea, pentru că suntem un popor de neînvins”, a declarat liderul ucrainean.

Asaltul pe scară largă al rachetelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene a lăsat miercuri majoritatea centralelor electrice fără energie și marea majoritate a populației fără curent electric, a anunțat Ministerul ucrainean al Energiei, într-o declarație pe Facebook, potrivit CNN.

„Atacul cu rachete de astăzi a dus la scoaterea temporară de sub tensiune a tuturor centralelor nucleare și a majorității centralelor termice și hidroelectrice”, a precizat ministerul. „De asemenea, au fost avariate instalațiile de transmisie a energiei electrice. Ca urmare, marea majoritate a consumatorilor de electricitate din întreaga țară au fost deconectați de la curent. Există întreruperi de urgență. Lipsa de electricitate poate afecta disponibilitatea căldurii și aprovizionarea cu apă”, a mai transmis ministerul ucrainean.

Inginerii lucrează pentru a restabili alimentarea cu energie electrică „cât mai curând posibil”, dar amploarea pagubelor indică faptul că acest lucru „va dura ceva timp”, a precizat ministerul.

Cel puțin patru persoane au fost ucise, iar alte au fost 34 rănite în urma atacului de miercuri cu rachete rusești asupra orașului Kiev, a anunțat șeful administrației militare din regiunea Kiev, Oleksii Kuleba, într-o actualizare a bilanțului victimelor, potrivit CNN.

Cinci dintre răniți sunt copii, a precizat el.

Alimentarea cu energie electrică în locurile unde au avut loc atacurile va fi reluată în „următoarele ore”, a adăugat el, îndemnând populația să nu intre în panică.

„Toate serviciile și echipele de urgență lucrează la locurile unde au avut loc atacurile. Inginerii energeticieni au început deja să restabilească alimentarea cu energie electrică. Echipele de reparații lucrează”, a precizat Oleksii Kuleba.

Toate infrastructurile critice – inclusiv spitalele – funcționează cu generatoare, iar autoritățile au înființat adăposturi temporare.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a avertizat că orașul se va confrunta cu „cea mai grea iarnă de după cel de-al Doilea Război Mondial”, în urma atacurilor rusești masive asupra infrastructurii de energie a capitalei ucrainene, scrie The Guardian.

Locuitorii din Kiev trebuie să fie pregătiți pentru „cel mai rău scenariu” de întreruperi generalizate ale energiei electrice, în condițiile unor temperaturi scăzute, a declarat edilul, într-un interviu acordat ziarului german Bild.

În acest scenariu, unele părți ale capitalei ar trebui să fie evacuate, a adăugat Vitali Klitschko.

El l-a acuzat pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, că încearcă să intimideze oamenii și să-i forțeze să părăsească orașul, ordonând aceste bombardamente asupra infrastructurii civile.

Mai multe detalii: Primarul Kievului avertizează că urmează „cea mai grea iarnă de după Al Doilea Război Mondial”

Rusia a lansat miercuri 70 de rachete asupra Ucrainei, în cel mai recent „atac pe scară largă asupra unor facilități de infrastructură cruciale”, au anunțat Forțele armate ucrainene, pe Telegram, potrivit CNN.

Cincizeci și una din cele 70 de rachete, precum și cinci drone de atac, au fost interceptate, se arată în comunicatul armatei ucrainene.

Rachetele au fost lansate de pe două nave mici purtătoare de rachete din Marea Neagră și de pe avioanele care au survolat Marea Neagră, de pe portavioane de rachete TU-95MS din Volgodonsk, în sudul Rusiei, și din Marea Caspică, au precizat forțele armate ucrainene.

Site-ul Parlamentului European (PE) a fost miercuri ţinta unui atac cibernetic, lansat la scurt timp după ce eurodeputații au adoptat rezoluţia prin care au calificat Rusia drept „stat care sponsorizează terorismul”, informează AFP.

Purtătorul de cuvânt al PE, Jaume Duch, a evocat pe Twitter „un atac DDOS” (blocarea serviciului), care a paralizat „disponibilitatea site-ului” legislativului european.

Un grup pro-Kremlin a revendicat responsabilitatea pentru atacul cibernetic asupra site-ului Parlamentului European, a anunțat ulterior șefa instituției, Roberta Metsola, potrivit Al Jazeera.

Mai multe detalii: Parlamentul European, vizat de un atac cibernetic după ce a declarat Rusia „stat sponsor al terorismului”. Șefa PE răspunde: „SlavaUcraini”

Șeful poliției naționale ucrainene, Ihor Klimenko, a declarat la televiziunea națională că bombardamentele masive de miercuri al Rusiei asupra Ucrainei au ucis șase persoane și au rănit cel puțin alte 36. El a adăugat că este de așteptat ca numărul real al victimelor să fie mai mare, în condițiile în care aceste informații sunt valabile la momentul anunțului, scrie The Kyiv Independent.

Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a declarat că atacurile rușilor au afectat infrastructura critică din Kiev. Au fost afectate rețelele de curent electric și de apă, precum și semnalul de telefonie mobilă. Mai mult, Kievul a rămas fără apă.

Fondul Monetar Internaţional ( FMI) a anunţat miercuri că a ajuns la un acord preliminar cu Ucraina care ar putea deschide calea pentru un program de împrumut, în condiţiile în care ţara vrea să obţină până la 20 de miliarde de dolari pentru a-şi consolida rezervele şi a-şi acoperi nevoile bugetare, transmite Bloomberg.

Acordul anunţat miercuri este unul la nivel de experţi, care are nevoie de aprobarea board-ului FMI în săptămânile următoare, şi care „va furniza o ancoră pentru politicile macroeconomice şi va cataliza sprijinul donatorilor”, a precizat instituţia financiară internaţională într-un comunicat de presă. „O implementare solidă a politicilor ar deschide calea spre un program complet susţinut de FMI”, a precizat şeful misiunii FMI, Gavin Gray, potrivit Agerpres.

În cadrul recomandărilor sale, FMI a îndemnat Guvernul de la Kiev să majoreze veniturile din taxe, să restabilească piaţa locală de obligaţiuni şi să limiteze finanţarea monetară.

Invazia declanşată de Rusia a distrus baza industrială, agricultura şi infrastructura de bază a Ucrainei, ceea ce ar putea să provoace o contracţie economică de aproape 30% în acest an. Asta a lipsit Guvernul de la Kiev de venituri necesare pentru a-şi finanţa nevoile de bază, astfel că a fost nevoit să se bazeze pe ajutoarele internaţionale şi un program de vânzări de obligaţiuni.

Experţii FMI se aşteaptă ca economia ucraineană să se stabilizeze anul viitor, prognozând o creştere de 1% conform „scenariului de bază”, adăugând însă că inflaţia va rămâne ridicată la un nivel de aproximativ 25%.

Mai mult de 30 de rachete au zburat miercuri la amiază spre capitala ucraineană Kiev, a afirmat primarul Vitali Klitschko, la televiziunea ucraineană, potrivit CNN.

„Potrivit armatei, 31 de rachete au zburat spre Kiev. Douăzeci și una de rachete au fost doborâte”, a declarat el.

Unele dintre rachete au lovit instalații de infrastructură critică, a adăugat edilul.

„În prezent, o parte din oraș nu are curent electric. Nu există alimentare cu apă”, a precizat el. „Facem totul pentru a restabili atât alimentarea cu electricitate, cât și cu apă în această seară”, a dat asigurări Vitali Klitschko.

Penele de curent afectează companiile, întreprinderile și magazinele din oraș.

Jurnalista Iulia Kesaieva de la CNN relatează că în districtul Podilskyi nu sunt deschise magazine, cafenele sau restaurante. „Există blocaje uriașe în trafic, iar unele semafoare nu funcționează. Polițiștii coordonează traficul în cele mai aglomerate intersecții. Unii oameni așteaptă lângă intrările în supermarketuri, întrebându-se unii pe alții dacă au curent acasă și de unde să cumpere pâine și mâncare caldă”, a transmis Kesaieva.

Parlamentul European (PE) şi o coaliţie a unor mari oraşe ale ţărilor europene îşi vor uni forţele pentru a dona generatoare electrice şi transformatoare Ucrainei, ţară unde atacurile ruseşti asupra infrastructurii energetice privează o parte a populaţiei de curent şi de alte utilităţi în prag de iarnă, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

Iniţiativa „Generatoare ale Speranţei” (Generators of Hope) lansată de PE şi de Eurocities, coaliţie ce reuneşte peste 200 de oraşe din 38 de state europene, are în vedere să trimită Ucrainei sute de generatoare electrice chiar în zilele următoare pentru a ajuta populaţia ce se află în faţa unei ierni fără electricitate, încălzire sau apă potabilă.

„Zece milioane de ucraineni nu au în prezent electricitate din cauza atacurilor Rusiei asupra infrastructurii critice civile”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, șefa PE, Roberta Metsola, conform Agerpres.

„Parlamentul European şi UE au arătat o solidaritate remarcabilă cu Ucraina pe fronturile umanitar, militar şi financiar. Acum, ei (ucrainenii) au nevoie de sprijin practic pentru a trece iarna”, a subliniat Metsola.

Generatoarele vor fi destinate menţinerii în stare de funcţionare a facilităţilor esenţiale, respectiv spitale, şcoli, instalaţii de furnizare a apei, centre de îngrijire, adăposturi sau telefonia mobilă.

Dario Nardella, preşedinte al Eurocities şi primar al oraşului italian Florenţa, a confirmat că ar putea fi vorba de câteva sute, inclusiv generatoare industriale, care vor fi donate Ucrainei.

Statele Unite vor furniza Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de circa 400 de milioane de dolari, „pentru a o sprijini să se apere în faţa atacurilor fără oprire” ale Rusiei, a anunţat miercuri secretarul american de stat Antony Blinken, potrivit AFP şi CNN, preluate de Agerpres.

Oficialul american a precizat că noul pachet de ajutor militar cuprinde „arme suplimentare, muniţii şi echipamente de apărare antiaeriană”, iar acestea vor proveni din stocurile armatei SUA.

Potrivit detaliilor furnizate postului CNN de un responsabil de la Casa Albă, acest pachet include muniţii suplimentare pentru sistemele antiaeriene NASAMS, 150 de mitraliere grele cu termoviziune pentru contracararea dronelor, muniţii suplimentare pentru lansatoarele multiple de rachete HIMARS, 200 de obuze ghidate de calibrul 155 mm, plus alte echipamente.

Odată cu acest nou ajutor, asistenţa militară pe care Washingtonul a oferit-o Ucrainei de când Joe Biden este preşedinte al SUA ajunge la aproximativ 19,7 miliarde de dolari.

„Vom continua să susţinem Ucraina atât timp cât va fi nevoie, astfel încât să poată continua să se apere singură şi să fie în cea mai puternică poziţie posibilă la masa negocierilor când va fi momentul potrivit” pentru negocieri, a mai spus șeful diplomației americane.

Anton Gerașenko, consilier al ministrului de interne al Ucrainei, a anunțat pe Twitter că bilanțul victimelor atacurilor recente cu rachete asupra Kievului a ajuns la patru morți, informază Al Jazeera.

„4 morți și 21 de răniți după ce o rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială din Vîșhorod, o suburbie a Kievului. Teroriști”, a scris Gerașenko.

4 dead and 21 wounded after a Russian rocket hit a residential building in Vyshhorod, Kyiv suburb.

Terrorists.

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) November 23, 2022

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a scris pe Twitter în contextul celor mai noi atacuri aeriene ale Rusiei, subliniind: „Rusia trebuie să fie recunoscută ca stat terorist la nivel mondial”, relatează Al Jazeera.

„Rusia își sărbătorește recunoașterea ca stat terorist cu noi rachete teroriste asupra capitalei Ucrainei și a altor orașe”, a afirmat Kuleba.

„Ar trebui să fie clar pentru cei care mai aveau îndoieli: Rusia trebuie să fie recunoscută ca stat terorist la nivel mondial, iar Ucraina trebuie să primească toate sistemele de apărare antiaeriană necesare cât mai curând posibil”, a adăugat șeful diplomației ucrainene.

O fată în vârstă de 17 ani este una dintre cele trei persoane ucise miercuri în bombardamentele rusești asupra capitalei ucrainene Kiev, a anunțat primarul Vitali Klitschko, într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

„Trei persoane au fost ucise în urma bombardamentului cu rachete de astăzi asupra capitalei. Printre ele se afla și o fată de 17 ani”, a afirmat edilul.

„Unsprezece locuitori ai capitalei au fost răniți. 10 dintre ei au fost spitalizați în unități medicale din oraș. O victimă a fost tratată la fața locului”, a precizat Vitali Klitschko.

Treizeci și cinci de prizonieri de război ruși au fost schimbați cu Ucraina și s-au întors în Rusia în urma negocierilor, a anunțat Ministerul rus al Apărării, potrivit CNN.

„Pe 23 noiembrie, ca urmare a procesului de negociere, au fost înapoiați 35 de militari ruși de pe teritoriul controlat de regimul de la Kiev, care se aflau în pericol de moarte în captivitate”, se arată într-un comunicat al Ministerului rus al Apărării.

„Aeronave ale aviației militare de transport ale Forțelor Aerospațiale Ruse vor transporta militarii eliberați la Moscova pentru tratament și reabilitare în instituțiile medicale ale Ministerului rus al Apărării”, se mai arată în comunicat.

Toți cei eliberați vor primi asistență medicală și psihologică, a precizat Ministerul Apărării.

Anterior, Denis Pușilin, liderul regiunii separatiste Donețk, a anunțat pe canalul său de Telegram că Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de prizonieri după formula „35 pentru 35”. „Printre persoanele eliberate de noi se numără patru din Republica Populară Donețk, două din Republica Populară Luhansk”, a adăugat el.

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a negat miercuri că stocul de rachete de înaltă precizie al armatei ruse ar fi pe cale să se epuizeze, aşa cum asigură Kievul şi unele ţări occidentale, el susţinând că Rusia are în continuare „destule” muniţii, în pofida consumului masiv al acestor resurse după opt luni de campanie militară în Ucraina, scrie Agerpres.

„Inamicii continuă să ne calculeze cu minuţiozitate lansările şi rezervele. Ei mizează în zadar pe epuizarea posibilităţilor noastre. Avem destule”, a scris fostul preşedinte rus pe Telegram, potrivit agenţiei EFE, cu puţin timp înainte ca Rusia să lanseze un nou raid cu rachete asupra infrastructurilor energetice ucrainene.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a prezentat marţi date despre estimările Kievului asupra stocului rus de rachete, care sugerează o diminuare a arsenalului rus de arme de înaltă precizie, în urma folosirii intense a acestora în războiul pornit de Rusia contra Ucrainei în februarie.

Conform listei publicate de Reznikov pe Twitter, Rusia a folosit de atunci în atacurile asupra Ucrainei peste 800 de rachete Iskander şi mai dispune în prezent doar de 119 rachete de acest tip, adică numai 13% din arsenalul de dinaintea războiului. Aceeaşi listă indică o scădere notabilă a rezervelor de rachete de croazieră Kalibr, după ce 391 dintre acestea au fost lansate asupra Ucrainei.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat miercuri că urmează să aibă „un contact direct” cu omologul său rus, Vladimir Putin, „în zilele următoare”, pe tema domeniului nuclear civil şi a centralei nucleare de la Zaporojie, pe care Moscova şi Kievul se acuză reciproc că au bombardat-o, scrie news.ro preluând AFP.

„Intenţionez să am un contact direct cu el (Vladimir Putin, n.r.) în zilele următoare pe subiectul nuclear civil, în primul rând, şi al Centralei (Nucleare) din Zaporojie, în urma unei discuţii” cu directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), Rafael Grossi, a anunţat şeful statului francez în marja unei vizite la Salonul Primarilor, la Porte de Versailles din Paris.

Anunţul acestei discuţii a lui Macron cu Putin vine în contextul unui nou val masiv de atacuri rachete rusești asupra infrastructurii din Ucraina.

Operatorul reţelei de distribuţie a energiei electrice din Ucraina, Ukrenergo, a anunţat miercuri întreruperi ale furnizării energiei electrice în toată ţara, pentru a evita accidentele majore în reţea în urma noului val rusesc de atacuri cu rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene, care a impus şi deconectarea a trei centrale nucleare, informează Agerpres citând marile agenții internaționale de presă.

„Atacul cu rachete continuă, dar deja există un impact asupra instalaţiilor infrastructurii energetice. Sunt întreruperi de curent în regim de urgenţă în toate regiunile”, a menţionat Ukrenergo. într-un mesaj pe Facebook.

Operatorul ucrainean subliniază că „este vorba despre o măsură necesară pentru protejarea reţelei electrice de alte accidente tehnologice şi menţinerea sistemului în stare de funcţionare”.

De îndată ce alarma antiaeriană va înceta, echipele de reparaţii vor intra în acţiune pentru restabilirea furnizării de energie, adaugă compania ucraineană. Ukrenergo atrage totuşi atenţia că, din cauza ploilor sau a căderilor de zăpadă în unele regiuni, reparaţiile s-ar putea prelungi.

Operatorul aminteşte populaţiei că, în caz de sistare îndelungată a furnizării energiei sunt activate „punctele de stabilitate”, adică adăposturi pentru populaţie echipate cu toate serviciile de bază, respectiv apă, electricitate, încălzire, truse de prim ajutor, conexiune pentru telefoanele mobile şi internet.

La rândul său, operatorul ucrainean al centralelor nucleare, Energoatom, a anunţat deconectarea reactoarelor de la trei astfel de centrale, cele de la Pivdenukrainsk, Hmelniţki şi Rivne, ca măsură de protecţie de urgenţă. „În prezent, acestea funcţionează în modul proiect, fără a genera energie către sistemul energetic naţional”, a precizat Energoatom.

Agenția Centrală de Informații din SUA (CIA) încearcă să recruteze cetățeni ruși supărați din cauza cursului pe care l-a luat războiul Rusiei din Ucraina, a afirmat un oficial de rang înalt din cadrul agenției americane de informații externe, potrivit The Moscow Times.

Directorul de operațiuni al CIA, David Marlowe, a remarcat că eșecul președintelui rus Vladimir Putin de a-și atinge obiectivele militare și de securitate în cele nouă luni de invadare a Ucrainei a oferit CIA o oportunitate utilă în ceea ce privește recrutarea.

Enumerând concesiile pe care ar fi trebui să le facă Ucrainei, divizarea NATO și creșterea puterii militare, economice și diplomatice a Rusiei ca fiind obiectivele inițiale ale lui Putin, Marlowe a spus: „Le-a irosit pe fiecare dintre acestea”. „Și astfel, ca director de operațiuni, căutăm în întreaga lume ruși care sunt la fel de dezgustați de acest lucru ca și noi, pentru că suntem deschiși să facem afaceri”, a adăugat el.

Mai multe detalii: Mesajul CIA pentru rușii care s-au săturat de războiul lui Putin din Ucraina: „Suntem deschiși să facem afaceri”

Guvernul elvețian a adoptat noi sancțiuni împotriva Rusiei, în conformitate cu cel de-al optulea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene privind războiul din Ucraina, informează Al Jazeera.

Guvernul elvețian a adăugat că măsurile vor intra în vigoare la sfârșitul zilei de miercuri.

Avertizarea de raid aerian de la Kiev s-a încheiat la ora locală 3:08, după ce a fost activă timp de aproape două ore și jumătate, informează CNN.

Avertizările sunt încă în vigoare în șase regiuni din Ucraina, toate din nordul și estul țării, inclusiv în Harkov și Dnipropetrovsk.

Mai multe unități ale centralei nucleare Pivdennoukrainsk din sudul Ucrainei au fost oprite din cauza unei pierderi de energie în timpul raidurilor aeriene rusești asupra Ucrainei, a anunțat compania ucraineană de energie nucleară Energoatom, potrivit Al Jazeera.

Un purtător de cuvânt al Energoatom a declarat: „Totul este în regulă cu centrala. Nu există niciun loc în care să se producă energie electrică”.

Au fost oprite, de asemenea, și unităţi ale centralei nucleare Hmelniţki. „Oprim unităţile. Nu există curent, apă, posibil nici încălzire”, a scris pe Facebook primarul oraşului Netişin, situat în apropierea centralei, conform Agerpres.

Mai multe detalii: Valul masiv de bombardamente rusești obligă Ucraina să deconecteze reactoarele de la două centrale nucleare

Alimentarea cu apă în capitala ucraineană Kiev a fost suspendată în urma bombardamentelor asupra regiunii înconjurătoare, a anunțat miercuri primarul Vitali Klitschko, într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

Klitschko le-a cerut rezidenților să se „aprovizioneze cu apă”, în timp ce experții au încercat să „readucă apa în casele locuitorilor din Kiev”.

Inginerii lucrează, de asemenea, pentru a restabili alimentarea cu energie electrică, a precizat Klitschko. Unele părți ale orașului au rămas fără energie electrică după ce Moscova ar fi vizat instalații de infrastructură din regiune, a anunțat anterior în cursul zilei de miercuri, într-un comunicat, cel mai mare furnizor de energie din țară, Yasno.

Cel puțin trei persoane au fost ucise, iar alte șase au fost rănite în urma unui atac cu rachete rusești asupra capitalei Ucrainei, Kiev, a anunțat administrația orașului într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

Atacul din capitală are loc pe fondul bombardamentelor continue ale Rusiei care vizează infrastructura energetică critică din întreaga țară.

Există întreruperi de energie electrică în unele părți ale Ucrainei după ce au fost raportate o serie de atacuri rusești asupra infrastructurii critice, informează CNN.

În capitala Kiev au fost introduse întreruperi de urgență ale curentului electric în urma unor lovituri asupra instalațiilor de infrastructură din regiune, potrivit celui mai mare furnizor de energie din țară, Yasno.

„Programul întreruperilor (planificate, n.r.) este temporar scos din uz până la stabilizarea situației”, a precizat furnizorul, într-un comunicat.

În sudul Ucrainei, întreaga regiune Odesa a rămas fără energie electrică, a anunțat pe Telegram Maksym Marcenko, din cadrul administrației regionale de stat.

„Din cauza atacului masiv cu rachete asupra infrastructurii energetice din Ucraina, în regiunea Odesa și în alte regiuni ale Ucrainei nu există temporar alimentare cu energie electrică”, a afirmat Marcenko.

Probleme au fost raportate și în partea vestică a țării, în Liov. „Întregul oraș a rămas fără electricitate”, a declarat primarul Andriy Sadovyi. „Așteptăm mai multe informații de la specialiștii în energie. Este posibil să existe întreruperi în alimentarea cu apă. Rămâneți în adăposturi”, a mai transmis edilul.

Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt al președintelui Ucrainei, a anunțat pe Twitter că „un nou atac masiv asupra instalațiilor de infrastructură [ucrainene] este în curs de desfășurare”.

While someone is waiting for World Cup results and the number of goals scored, Ukrainians are waiting for another score – number of intercepted Russian missiles. A new massive attack on 🇺🇦 infrastructure facilities is underway. In NASAMS, IRIS-T and Air Defense Forces we trust.

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) November 23, 2022

Întregul oraș Liov, situat în vestul Ucrainei, a rămas fără curent electric, după ce au fost raportate bombardamente de amploare în toată Ucraina, potrivit BBC.

Țara vecină, Moldova, a raportat, de asemenea, pene de curent „masive”, deși nu a fost direct afectată.

Primarul din Lviv, Andriy Sadovy, a îndemnat oamenii să se adăpostească. De asemenea, el a declarat că elevii care se aflau la școală atunci când curentul electric a fost întrerupt au fost duși în adăposturi împreună cu profesorii lor.

Rusia și-a intensificat în ultimele 24 de ore atacurile asupra rețelelor energetice ucrainene. Anterior, a fost emisă o alertă de raid aerian în întreaga Ucraină, pe fondul unor explozii raportate în mai multe locații.

Autoritățile de la Kiev anunță că cel puțin o persoană a fost ucisă în urma atacului rusesc de miercuri asupra capitalei, relatează The Guardian.

De asemenea, o persoană a fost rănită, iar o clădire cu două etaje a fost deteriorată, potrivit guvernului militar al orașului.

Exploziile au avut loc în după-amiaza zilei de miercuri, 23 noiembrie, forțele ruse vizând infrastructura din Kiev, anunță primarul Vitali Klitschko, pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda.

Locuitorii mai multor zone ale orașului au anunțat că au auzit sunetele exploziilor.

„Este lovită infrastructura capitalei. Rămâneți în adăposturi! Alerta aeriană continuă”, a scris Klitschko pe rețeaua socială, precizând că explozii au avut loc în mai multe zone ale orașului și că unele districte din Kiev au rămas fără electricitate, iar ”experții în energie raportează opriri de urgență”.

Parlamentul European a votat miercuri, 23 noiembrie, pentru desemnarea Rusiei drept „stat sponsor al terorismului”, relatează The Guardian.

Într-un vot în mare măsură simbolic, deputații europeni au susținut că loviturile militare ale Rusiei asupra țintelor civile din Ucraina, precum infrastructura energetică, spitalele, școlile și adăposturile, încalcă dreptul internațional.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat decizia Parlamentului European, precizând că ”Rusia ar trebui să fie izolată la toate nivelurile și trasă la răspundere pentru a pune capăt politicii sale de lungă durată de terorism în Ucraina și pe tot globul”.

I welcome @Europarl_EN decision to recognize Russia as a state sponsor of terrorism and as a state which uses means of terrorism. Russia must be isolated at all levels and held accountable in order to end its long-standing policy of terrorism in Ukraine and across the globe.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 23, 2022

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Externelor, Maria Zaharova, a catalogat Ucraina ca fiind ”fără Dumnezeu”, „sălbatică” și ”imorală” după ce serviciul de securitate și poliția ucraineană au făcut percheziții, marți, la mănăstirea creștin-ortodoxă Lavra Peșterilor, ca parte a unor operațiuni menite să contracareze „activităţile subversive ale serviciilor speciale ruse”, relatează Reuters.

Zaharova spune că descinderile nu au nicio justificare și compară ”regimul de la Kiev” cu Bacchus, zeul roman al vinului al cărui nume este adesea asociat în Rusia cu imoralitatea, haosul și desfătarea.

”Aceasta este doar un fel de bacanală totală fără Dumnezeu. Nu există nicio justificare sau explicație pentru asta. Și nu poate exista. (…) Este o altă parte a acțiunilor absolut imorale și sălbatice ale regimului de la Kiev”, a declarat Zaharova la radioul Sputnik.

Veche de 1.000 de ani, mănăstirea Lavra Peșterilor este sediul principal al Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei.

Biserica Ortodoxă a Rusiei a catalogat perchezițiile ca fiind un „act de intimidare”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat bombardamentul asupra maternității din Zaporojie, în care un nou-născut a fost ucis. Mama copilului și un medic au fost salvați de sub dărmături, potrivit autorităților din regiunea sudică.

”Statul terorist continuă să lupte împotriva civililor și a bunurilor civile”, a scris liderul de la Kiev, pe Telegram.

Zelenski a precizat că forțele ruse au bombardat și o clădire și o policlinică din orașul Kupiansk din regiunea Harkov. Două persoane au murit, o alta a fost spitalizată.

”Inamicul a decis din nou să încerce să realizeze prin teroare și crimă ceea ce nu a reușit să facă timp de nouă luni și nu va putea să realizeze. În schimb, el va fi tras la răspundere pentru tot răul pe care l-a adus în țara noastră”, a scris Zelenski pe Telegram, unde a publicat și imagini cu urmările atacurilor.

Noi atacuri au avut loc în timpul nopții în regiunea estică Harkov. Doi oameni au murit în urma bombardamentelor, a declarat miercuri Kirilo Timoșenko, adjunctul biroului președintelui ucrainean, citat de CNN.

Potrivit oficialului, o clădire rezidențială, o clinică și o școală au fost lovite în orașul Kupiansk.

Femeia a fost scoasă în viață de sub dărâmături, după ce și-a pierdut copilul născut recent, în urma loviturii asupra maternității spitalului Volnyansky din Zaporojie, au anunțat miercuri Serviciile de Stat de Urgență din Ucraina, citate de CNN.

Un medic a fost salvat de asemenea dintre ruinele maternității, iar potrivit informațiilor preliminare, nimeni altcineva nu se află sub dărâmături, au precizat oficialii.

Mai multe informații: Un băiețel de doar două zile a murit în maternitatea bombardată de ruși, în Zaporojie. Mama lui a supraviețuit atacului cu rachete

Două comunități din regiunea Dnipropetrovsk au fost lovite în noaptea de marți spre miercuri cu rachete și artilerie grea, anunță șeful administrației militare Valentin Reznicenko, citat de Ukrainska Pravda.

„Peste 30 de obuze inamice au lovit comunitățile de noapte. Anterior, au lovit zone deschise ale așezărilor”, precizează oficialul.

Nu au fost înregistrate victime în urma atacurilor.

Ministerul britanic al Apărării a anunțat că va trimite elicoptere în Ucraina pentru prima dată de la începutul războiului, relatează The Guardian.

Ministrul Ben Wallace a făcut anunțul de la Oslo, unde se întâlnește cu aliații pentru a discuta despre sprijinul militar pentru Kiev, precizând că Marea Britanie va trimite în Ucraina și 10.000 de cartușe de artilerie suplimentare.

Potrivit BBC, Londra va furniza trei foste elicoptere Sea King, iar primul a ajuns deja în Ucraina.

În urma luptelor din orașul Izium, din regiunea estică Harkov, potrivit estimărilor preliminare, 80% dintre clădiri au fost avariate sau distruse, spune șeful administrației militare regionale, Oleg Sinegubov, citat de Ukrainska Pravda.

”În această chestiune, ne vom adresa comunităților teritoriale din Liov, Ivano-Frankivsk, Kiev și altor regiuni pentru ajutor. Ne bazăm pe sprijin, din păcate, Izium a suferit cel mai mult de pe urma invadatorilor, 80% din oraș a fost distrus. Toată lumea știe asta”, a preecizat Sinegubov.

Lucrările de restaurare sunt în curs de desfășurare.

Orașul Izium a fost ocupat pe 2 aprilie, iar pe 10 septembrie forțele ruse s-au retras, lăsând acolo echipamentele militare.

În noaptea de 23 noiembrie, maternitatea spitalului Volnyansky din regiunea Zaporojie a fost atacată cu rachete, un copil fiind ucis în urma bombardamentelor, anunță guvernatorul Oleksandr Starukh, citat de Ukrainska Pravda.

„Noaptea, nebunii ruși au tras cu rachete uriașe în mica maternitate a spitalului Volnyanskaya. Durerea ne copleșește inimile – un copil care tocmai s-a născut a fost ucis”, a scris oficialul pe Telegram.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat miercuri, 21 noiembrie, crearea a 4.000 de ”Puncte de neînvins”, pe tot teritoriul țării. Aici, oamenii pot avea acces la apă, încălzire, electricitate, comunicații și internet în cazul unor atacuri masive care provoacă pene de curent, anunță președinția Ucrainei, citată de News.ro.

”Iniţiem şi noul proiect «Puncte de neînvins» pentru a-i sprijini pe oamenii din ţară. Astăzi, peste 4.000 de astfel de puncte au fost deja pregătite. Altele sunt în faza de planificare. Dacă au loc atacuri masive ale ruşilor din nou şi dacă se ştie că alimentarea cu electricitate nu poate fi restabilită în câteva ore, vor fi activate aceste «Puncte de neînvins» – acolo vor exista toate serviciile de bază, inclusiv electricitate, comunicaţii mobile şi internet, încălzire, apă şi o trusă de prim-ajutor. Complet gratis şi non-stop”, a explicat Zelenski.

Aceste puncte vor fi instalate în sediile administrațiilor regionale și districtuale, în clădiri ale Serviciilor de Urgență și în școli. Aici, oamenii pot afla unde pot găsi cea mai apropiată benzinărie, bancă, farmacie sau magazin deschis.

De asemenea, pe site-ul nezlamnist.gov.ua, civilii pot găsi o hartă cu toate aceste puncte, care este actualizată permanent.

”Toţi trebuie să fim pregătiţi pentru orice scenariu, având în vedere ce fel de terorişti luptă împotriva poporului nostru şi ce încearcă ei să facă. (…) Sunt sigur: ajutându-ne unii pe alţii, vom putea trece de această iarnă împreună”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut marţi primarilor din Franţa să furnizeze Ucrainei ajutoare pentru a împiedica Rusia să se folosească de frigul din această iarnă ”ca de o armă de distrugere în masă”.

”Kremlinul vrea să transforme frigul iernii în armă de distrugere în masă”, a spus Zelenski, într-un mesaj difuzat la Congresul Asociaţiei Primarilor din Franţa (AMF), la Paris, relatează AFP, preluată de News.ro.

”Pentru a supravieţui acestei ierni şi a nu permite Rusiei să transforme frigul în instrument al terorii şi supunerii, avem nevoie de multe lucruri”, a afirmat Zelenski.

El a enumerat ”generatoare de diverse capacităţi”, ”ajutor de deminare (şi) material pentru pompieri, salvatori şi medici”.

”Vă cer să fiţi concreţi în ajutor şi să ne susţineţi oraşele şi comunităţile împotriva terorismului”, a subliniat el.

Banca Mondială va acorda un ajutor suplimentar de 4,5 milioane de dolari Ucrainei pentru a o ajuta să „susțină serviciile esențiale și funcțiile guvernamentale de bază la nivel național și regional”, se arată într-un comunicat citat de CNN.

Banii, oferiți de SUA, vor ajuta la „plata salariilor pentru lucrătorii din spitale, angajații guvernamentali și școlari, pensii pentru persoanele în vârstă, salarii pentru funcționarii publici și programe sociale pentru persoanele vulnerabile”, a precizat Banca Mondială.

„Pe fondul războiului în curs de desfășurare și al distrugerii tot mai intense a infrastructurii, angajamentul nostru de a oferi asistență urgentă poporului ucrainean este mai puternic ca niciodată”, a declarat președintele Băncii Mondiale David Malpass.

„Acest grant suplimentar generos din partea Statelor Unite vine într-un moment critic, în condițiile în care țara se confruntă cu întreruperi grave ale aprovizionării cu energie și cu o vreme mai rece. Grupul Băncii Mondiale va continua să mobilizeze toate resursele disponibile pentru a ajuta Guvernul Ucrainei să răspundă nevoilor vitale ale cetățenilor săi”, a adăugat Malpass.

Denys Shmyhal, prim-ministrul Ucrainei, a spus că fondurile vor ajuta Ucraina „să facă față nevoilor urgente în timpul iernii”.

„Îi invit pe colegii mei din UE” să „respingă orice îndoială” şi orice „oboseală” şi să „finalizeze cât mai repede cel de-al nouălea pachet de sancţiuni care este aşteptat de mult timp”, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba, într-o conferinţă de presă online, informează Agerpres.

„Dacă noi, ucrainenii, nu suntem obosiţi, restul Europei nu are drept moral sau politic de a obosi”, a apreciat ministrul de externe ucrainean.

El a cerut în special sancţionarea operatorului nuclear public Rosatom din cauza rolului său în ocuparea de către Rusia a centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, cea mai mare din Europa.

Kuleba a subliniat importanţa sancţiunilor care permit „frânarea” industriei militare ruse.

„Capacitatea Rusiei de a produce noi rachete trebuie distrusă pentru a o împiedica să aibă resurse suplimentare pentru a ucide ucraineni, a distruge oraşele ucrainene şi sistemul energetic”, a spus el.

În timp ce Moscova bombardează de săptămâni în şir infrastructurile energetice ale ţării, aruncând în întuneric milioane de ucraineni, Kuleba a cerut din nou ţărilor occidentale să-şi sporească livrările de arme, în special sisteme de apărare antiaeriană.

Mihail Razvozhayev, guvernatorul Sevastopolului, instalat de Kremlin, a anunţat că are loc un atac cu drone. „Forțele noastre de apărare aeriană lucrează chiar acum”, a precizat acesta, pe Telegram, potrivit The Guardian.

Două drone „au fost deja doborâte”, a adăugat el. Nicio infrastructură civilă nu a fost avariată, a precizat acesta, îndemnând populația să rămână calmă.

Sevastopol este cartierul general al flotei rusești din Marea Neagră. În octombrie, Rusia a acuzat Ucraina pentru un atac asupra portului cu ajutorul unor drone aeriene și maritime.

The air defense system is active in #Sevastopol, #Crimea. The movement of passenger sea transport was suspended. pic.twitter.com/4AEe0llq4K

— NEXTA (@nexta_tv) November 22, 2022

În prezent, nu există „condiţii pentru un minim de teren” pentru negocieri de pace între Rusia şi Ucraina, a anunţat marţi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, informează Agerpres.

„Trebuie să spunem că, din punct de vedere politic, de această dată, nu vedem condiţii pentru o negociere între cele două părţi în viitorul apropiat, dintr-un motiv care este evident. (…) Poziţiile sunt atât de diferite şi atât de masiv îndepărtate una de alta, încât, astăzi, nu vedem condiţii pentru un minim de teren unde să se poată ajunge la un început de negociere”, a afirmat el.

Secretarul general adjunct al NATO a adăugat că perioada de iarnă „va conduce probabil la o încetinire relativă a intensităţii războiului”. „Asta nu exclude şi operaţiuni militare în timpul iernii, dar, din păcate, astăzi nu vedem condiţii reunite pentru o soluţionare politică. (…) Pe termen scurt nu vedem condiţii politice care să conducă la o astfel de soluţie negociată”, a punctat Mircea Geoană.

Mai multe detalii: Mircea Geoană, despre războiul din Ucraina: „Nu vedem condiţii pentru o negociere între cele două părţi în viitorul apropiat”

Urmărește-ne pe Google News