Război în Ucraina, ziua 275 | Șase milioane de ucraineni, în continuare fără electricitate, anunță Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat în mesajul său de vineri seară către națiune că ”de miercuri până azi a fost posibilă înjumătățirea numărului de persoane cărora li se întrerupe curentul electric pentru a stabiliza sistemul”, în urma atacurilor masive ale forțelor ruse.

”În această seară, întreruperile de curent continuă în majoritatea regiunilor și la Kiev. În total, peste șase milioane de abonați (sunt afectați – n.r.). Aproape 12 milioane de abonați au fost deconectați de la rețea miercuri seară. Cele mai multe probleme sunt în prezent în capitala Ucrainei, precum și în regiunile Kiev, Odesa, Liov, Vinița și Dnipropetrovsk”, a spus Zelenski.

În acest context, liderul ucraiean a făcut apel la cetățenii, în cazul cărora alimentarea cu electicitate a fost reluată, să consume cu moderație energia.

”Dacă nu aveți o întrerupere a curentului, nu înseamnă că problema s-a terminat. Vă rog, dacă aveți curent electric, asta nu înseamnă că puteți porni mai multe aparate electrice puternice deodată”, a subliniat Zelenski, explicând că ”în fiecare seară se înregistrează consumuri sporite de energie, ceea ce provoacă o creștere a întreruperilor de curent de urgență”.

În discursul său de vineri, liderul de la Kiev a vorbit și despre ”Punctele de invincibilitate” care au fost deschise în toată țara, precizând însă că acestea nu funcționează peste tot așa cum ar trebui.

”Există multe plângeri la Kiev, în special. (…) Locuitorii Kievului au nevoie de mai multă protecție”, a cerut Zelenski, adăugând că ”până în această seară, 600.000 de abonați au fost deconectați de la rețeaua din oraș”.

”Mulți locuitori din Kiev au rămas fără electricitate mai mult de 20 sau chiar 30 de ore. Astept muncă de calitate de la primărie. Nimeni nu va ierta pe nimeni pentru că a profanat Punctele de invincibilitate de la Kiev. Vă rog să fiți mai serioși”, a mai spus președintele Ucrainei.

”Punctele de invincibilitate” sunt locuri special echipate în care ucrainenii își pot încărca telefoanele, se pot încălzi, pot avea acces la internet și la rețeaua mobilă, gratuit și non-stop.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat vineri orașul Vîșhorod, din regiunea Kiev, unde o clădire cu patru etaje a fost bombardată pe 23 noiembrie, șapte persoane fiind ucise, relatează Ukrainska Pravda.

”Oferim toată asistența necesară rezidenților afectați, în special, pentru a le asigura nevoia de locuință”, a precizat liderul de la Kiev, într-un mesaj pe Telegram.

Totodată, Volodimir Zelenski a vizitat așa-numitele „Puncte de Invincibilitate”, care au început să funcționeze în oraș.

”Împreună vom putea trece de acest drum greu pentru țara noastră. Vom depăși toate provocările și cu siguranță vom câștiga”, a mai afirmat Zelenski.

Loviturile rusești care au vizat vineri, 25 noiembrie, regiunea Herson, din sudul Ucrainei, au fost soldate cu cel puțin 15 morți și 35 de răniți, printre care și un copil, a anunțat Galîna Lugova o reprezentantă a Administraţiei Militare a Hersonului, relatează de AFP, citată de News.ro.

În urma atacurilor au fost avariate mai multe ”case private şi imobile foarte înalte”, a mai precizat Lugova.

Anterior, guvernatorul regional Iaroslav Ianușevici a anunțat că pacienții spitalelor din Herson au fost evacuați și trimiși la alte unități medicale din sudul Ucrainei, din cauza bombardamentelor rusești.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că patru centrale nucleare ale Ucrainei au fost reconectate la rețeaua electrică națională, după ce au pierdut complet alimentarea din afara amplasamentului la începutul acestei săptămâni, relatează The Guardian.

AIEA precizează că a fost informată de autoritățile ucrainene că centralele de la Rivne, Ucraina de Sud și Khmelnytskyi au fost reconectate. De asemenea, alimentarea cu energie electrică a fost restabilită la Cernobîl.

Centrala Zaporojie, aflată pe teritoriul controlat de forțele ruse, a fost reconectată joi la rețea.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri, 25 noiembrie, că se pregătesc donații din partea țărilor membre UE și ale Executivului comunitar pentru ca Ucraina să fie sprijinită în eforutul de a menține alimentarea cu energie electrică și căldură pe fondul atacurilor rusești, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Ursula von der Leyen a făcut anunțul în urma unei discuții telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit șefei Comisiei Europene, UE va furniza Ucrainei 200 de transformatoare medii şi un autotransformator mare din Lituania, un autotransformator mediu din Letonia şi 40 de generatoare grele din rezerva UE din România.

”Fiecare dintre aceste generatoare poate furniza energie electrică neîntreruptă unui spital de dimensiuni mici sau medii. (…) Comisia Europeană lucrează în plus la un nou hub energetic în Polonia pentru a permite donaţii de la terţi şi pentru a ajuta la livrarea acestora într-un mod coordonat în Ucraina, în special cu partenerii noştri din G7”, a explicat Ursula von der Leyen.

În urma atacurilor masive ale forțelor ruse asupra infrastructurii ucrainene, milioane de locuitori ai țării au rămas fără energie electrică și căldură în ultimele zile.

Până sâmbătă, capitala ucraineană va avea o „acoperire aproape normală a alimentării cu energie electrică”, a precizat Oleksandr Kharchenko, directorul Centrului de Cercetare în Industria Energetică din Ucraina, citat de CNN.

Oficialul a explicat că „factorul cheie” în restabilirea alimentării cu energie la Kiev și în toată Ucraina a fost operarea celor trei centrale nucleare funcționale ale țării.

”Acum, factorul cheie sunt centralele nucleare. (…) În prezent, există o lipsă de generare de energie. Judecând după situație, centralele noastre nucleare își vor atinge capacitatea normală planificată până în această seară (vineri – n.r.). Acest lucru va însemna că vom reveni la programele de întrerupere planificată și oamenii vor primi energie electrică pentru cel puțin 16 până la 18 ore pe zi”, a spus Kharchenko.

”Orașul Kiev va avea o acoperire de energie electrică mai mult sau mai puțin normală mâine”, a adăugat oficialul, fără a preciza când se așteaptă să se îmbunătățească alimentarea cu energie a restului țării.

Pe lângă reconectarea centralelor electrice, creșterea capacității lor de generare și gestionarea echilibrului rețelei, inginerii au trebuit să repare echipamentele și „pas cu pas” să reconecteze consumatorii care au fost deconectați, a explicat Oleksandr Kharchenko, adăugând că atacurile au deteriorat sau distrus mai mult de jumătate din „echipamentele cheie” ale rețelei de transport de energie electrică de înaltă tensiune.

”Lumea nu va produce cantitatea suficientă pentru a acoperi nevoile ucrainene nici într-un an. Suntem acum în discuții cu toți producătorii de astfel de echipamente. (…) În prezent, căutăm generatoare de toate nivelurile de putere, din întreaga lume, pentru a ne asigura orașele în caz de întrerupere”, a mai precizat Kharchenko.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, 25 noiembrie, că toți soldații ruși sunt ”egali”, în contextul în care activiști și oficiali ucraineni și-au exprimat îngrijorările că minoritățile au fost vizate în mod disproporționat de recrutare, relatează CNN.

”Știu că băieții de acolo nu se împart în caste, naționalități. Toți sunt egali, toată lumea se ajută reciproc și înțelege că viața lor depinde de această asistență și sprijin reciproc”, a declarat Putin vineri, în cadrul unei întâlniri cu mamele militarilor trimiși în Ucraina.

Liderul de la Kremlin a adăugat că este ceva ”înnăscut ca soldații ruși să-și îndeplinească datoria cu demnitate și cu atât mai mult pentru soldații din Caucaz, din Daghestan, unde oamenii au un temperament aparte”.

În septembrie, ordinul de mobilizare dat de Putin a declanșat proteste în unele regiuni în care trăiesc minoritățile etnice ale Rusiei.

Mai multe videoclipuri, publicate pe rețelele sociale și localizate de CNN în regiunea predominant musulmană Daghestan, au arătat femei din capitala Makhachkala implorând poliția în fața unui teatru.

”De ce ne iei copiii? Cine a atacat pe cine? Rusia este cea care a atacat Ucraina”, se puteau auzi femeile spunând în videoclip, după care acestea au început să scandeze mesajul „Fără război”.

Suveranul Pontif a adresat poporului ucrainean o scrisoare care a fost publicată vineri de Vatican, relatează CNN.

„Nu trece o zi în care să nu fiu aproape de voi și să nu vă am în inimă și în rugăciuni. Durerea voastră este durerea mea”, a precizat Papa în scrisoarea care a fost redactată inițial în limba italiană.

Fără să menționeze Rusia, Papa Francisc s-a întrebat „cum este posibil ca bărbații să poată trata alți bărbați în acest fel?”.

Totodată, Suveranul Pontif a menționat suverința copiilor uciși și a persoanelor strămutate care au fost nevoite să fugă din calea războiului.

„În fiecare dintre ei este înfrângerea întregii omeniri”, a afirmat Papa.

De asemenea, Suveranul Pontif își exprimă compasiunea față de tinerii „care au fost nevoiți să ia armele pentru a-și apăra cu curaj țara”, mamele care și-au pierdut soții, vârstnici și voluntari.

”În acest ocean de rău și durere, 90 de ani de la teribilul genocid Holodomor, vă admir ardoarea. Chiar și în imensa tragedie pe care o suferă, poporul ucrainean nu s-a descurajat niciodată și nu s-a victimizat”, a mai scris Papa Francisc.

Holodomorul din 1932-1933 desemnează „exterminarea prin foame” a ţăranilor de către regimul sovietic. Potrivit estimărilor unor istorici, foametea din acești ani a făcut mai multe milioane de morţi.

”Lumea a recunoscut un popor îndrăzneț și puternic, un popor care suferă și se roagă, plânge și luptă, rezistă și speră, un popor nobil și martirizat”, a adăugat Papa Francisc.

Berlinul a anunţat vineri, 25 noiembrie, că discută cu aliaţii solicitarea Varșoviei ca unităţile germane de apărare aeriană Patriot să fie trimise în Ucraina, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a sugerat că alianţa militară ar putea să nu se opună unei asemenea mişcări, relatează Reuters.

„Discutăm cu aliații noștri despre cum să gestionăm sugestia Poloniei”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german.

Germania a oferit Poloniei sistemul Patriot pentru apărarea spațiului aerian după ce o rachetă a aterizat pe teritoriul unui sat polonez de la granița cu Ucraina, ucigând două persoane. Ulterior, ministrul apărării de la Varșovia a cerut Berlinului să trimită unitățile în Ucraina.

În acest context, șeful NATO a spus că aceste mișcări ar trebui să fie făcute în urma unor decizii luate de fiecare națiune în parte.

Anterior, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a spus că trimiterea unităților Patriot ale țării sale în afara teritoriului NATO va necesita discuții în cadrul alianței.

Seulul va furniza Kievului 20 de generatoare cu o capacitate de 450-500 kW, precum și cinci mini-excavatoare, sub formă de ajutor umanitar, relatează publicația Pravda, care citează o declarație a ambasadorului Ucrainei în Republica Coreea, Dmitri Ponomarenko.

”Livrarea generatoarelor este planificată să fie efectuată printr-un zbor charter pe 12 decembrie. De asemenea, este planificată închirierea unei nave maritime pentru transportul excavatoarelor în decembrie, dar încă nu a fost stabilită o dată specifică”, a precizat ambasadorul.

Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit vineri cu 17 mame ale unor militari care și-au pierdut viața în timpul războiului din Ucraina. Întâlnirea a avut loc la reședința sa Novo-Ogaryovo din afara Moscovei pentru a marca Ziua Mamei din Rusia, celebrată duminică, 27 noiembrie, relatează Reuters și CNN.

Putin a fost prezentat într-un scurt videoclip preînregistrat stând alături de femei în jurul unei mese. El le-a spus mamelor că înțelege îngrijorarea lor și le împărtășește durerea.

„Aș dori să știți că, eu personal și întreaga conducere a țării împărtășim durerea voastră. Înțelegem că nimic nu poate înlocui pierderea unui fiu, mai ales pentru o mamă”, a spus liderul de la Kremlin.

Mamele au ascultat ceea ce păreau a fi remarcile introductive ale lui Putin, dar comentariile lor la adresa acestuia nu au fost transmise imediat, precizează Reuters.

De asemenea, Putin a spus că nu regretă lansarea a ceea ce el numește ”operațiunea militară specială” din Ucraina, precizând că o consideră un punct de cotitură în care Rusia a înfruntat hegemonia arogantă a Occidentului, după decenii de umilință de la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.

Liderul rus le-a mai îndemnat pe mamele soldaților să nu aibă încredere în informațiile de pe internet.

”Viața este mai complicată și mai diversă decât ceea ce se arată pe ecranele TV sau pe internet. Nu poți avea încredere în nimic acolo. Există o mulțime de știri false, înșelăciuni, minciuni. Există o mulțime de atacuri informaționale”, a afirmat el, adăugând că a vorbit personal cu unii dintre militarii ruși, pe care i-a numit ”eroi”.

Anterior, unele rude ale soldaților uciși în război au spus că Kremlinul a ignorat cererile lor pentru o întâlnire.

„Mamele vor pune întrebările «corecte» care au fost convenite în prealabil. Vladimir Vladimirovici ești bărbat sau cine ești? Ai curajul să ne întâlnești față în față, deschis, nu cu femei și mame alese în prealabil, ci cu femei adevărate care au călătorit din diferite orașe ca să se întâlnească cu tine? Așteptăm răspunsul tău”, a declarat Olga Tsukanova, șefa Consiliului Mamelor și Soțiilor, într-un mesaj pe Telegram.

Persoanele internate în spitalele din Herson sunt mutate în unități medicale din alte orașe ucrainene din cauza bombardamentelor constante ale Rusiei, a precizat guvernatorul regiunii sudice, Iaroslav Ianușevici, pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda.

Copiii care au fost tratați la Spitalul Clinic Regional Herson au fost transferați la Mikolaiv, pentru a primi îngrijirile medicale necesare.

De asemenea, pacienți ai unei instituții medicale regionale de psihiatrie au fost evacuați. 100 de persoane au fost mutate la Odesa.

Zece oameni au fost uciși și 54 au fost răniți în timpul bombardamentelor care au avut loc pe 24 noiembrie în Herson, potrivit autorităților locale.

Operatorul național de rețea energetică al Ucrainei, Ukrenergo, anunță că încercările de a restabili alimentarea cu energie electrică a locuințelor sunt încetinite de „vântul puternic, ploi și temperaturile sub zero din timpul nopții”, relatează The Guardian.

„Mai mult de 70% din nevoile de consum ale țării” au fost acoperite, au precizat reprezentanții Ukrenergo într-un mesaj pe Facebook, adăugând că prioritate are infrastructura critică.

”Reconectarea consumatorilor casnici este în curs de desfășurare. Condițiile meteorologice dificile încetinesc ritmul reconectării: din cauza vântului puternic, a ploii și a temperaturilor sub zero din timpul nopții, la daunele cauzate de rachetele rusești se adaugă gheața și firele rupte în rețelele de distribuție”, mai precizează operatorul ucrainean.

Echipajele de reparații lucrează „non-stop pentru a elimina daunele” după ce Rusia a lovit infrastructura energetică ucraineană, a adăugat Ukrenergo.

”Există încă o lipsă de energie electrică în sistemul de alimentare. În prezent, aceasta reprezintă 30% din consumul total”, spune operatorul ucrainean, menționând că cetățenii trebuie să știe că dacă nu au lumină în casă, înseamnă că echipele de intervenție lucrează chiar în acest moment.

Forțele ruse au bombardat regiunea Herson de 49 de ori pe 24 noiembrie, lovind clădiri rezidențiale, un șantier naval, terenuri ale școlilor și conductele de gaz, precizează guvernatorul regiunii, Yaroslav Ianușevici, citat de The Kyiv Independent.

Potrivit oficialului, rușii au atacat comunitățile Zelenivka, Chornobaivka și Stepanivka, care se află pe malul de vest al râului Nipru, de unde forțele ruse s-au retras la începutul lunii noiembrie.

”Din păcate, avem victime în rândul populației civile. Rușii au ucis 10 locuitori ai regiunii Herson, iar alte 54 de persoane au fost rănite”, a scris guvernatorul într-o postare pe Telegram.

Pe 24 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că primește informații despre atacuri rusești asupra Hersonului eliberat care au loc „aproape în fiecare oră” după retragerea forțelor ruse din oraș.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, pentru Financial Times, că este în favoarea eliberării peninsulei Crimeea prin „mijloace non-militare”, dacă este posibil, dar „nimeni nu ar trebui să-și piardă timpul” prin a exclude eliberarea Crimeei din posibilele soluții pentru încheierea războiului.

„Dacă nu ne putem recupera pământul în întregime, războiul este pur și simplu înghețat. Este o chestiune de timp înainte de a se relua”, a pus Zelenski.

Unii parteneri occidentali sunt îngrijorați de faptul că eforturile Ucrainei de a elibera Crimeea ar putea duce la o escaladare periculoasă a Rusiei, eventual chiar la utilizarea armelor nucleare, potrivit Financial Times.

Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, s-a deplasat vineri la Kiev pentru a se întâlni cu liderii ucraineni, în prima sa deplasare de când a fost numit în cabinetul guvernamental condus de Rishi Sunak. El a fost primit de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de omologul său Dmitro Kuleba.

Cu această ocazie, oficialul britanic a prezenta un pachet de sprijin care include bani necesari pentru reconstrucția de școli, achiziționarea de ambulanțe, susținerea victimelor violenței sexuale și vânzarea de cereale.

Atacurile rusești asupra infrastructurii civile din Ucraina au ucis cel puțin 77 de civili, începând din octombrie, și aruncat milioane de persoane în condiții extreme de trai, a declarat principalul oficial al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk.

De la începutul lunii octombrie, forțele ruse au lansat atacuri masive cu rachete în fiecare săptămână, distrugând rețeaua electrică și lăsând populația fără energie electrică și căldură.

„Milioane de persoane sunt cufundate în greutăți extreme și în condiții de viață îngrozitoare de aceste atacuri. Luat în ansamblu, acest lucru ridică probleme serioase în temeiul dreptului internațional umanitar”. a declarat oficialul ONU.

Armata ucraineană a ucis instructori iranieni care antrenau forțele ruse pentru a opera drone kamikaze în Crimeea, a declarat secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Oleksi Danilov, pentru The Guardian.

Danilov a avertizat că va fi vizată în continuare prezența militară iraniană de pe teritoriul ucrainean. „Au fost pe teritoriul nostru”, a spus el. „Nu i-am invitat aici, iar dacă colaborează cu teroriști și participă la distrugerea națiunii noastre, trebuie să-i omorâm.”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut europenilor să rămână uniți împotriva războiului și să limiteze sever prețul petrolului rusesc, pe fondul discuțiilor despre prețul pe care țările UE le vor plăti pe baril.

„Nu există nicio diviziune, nu există nicio schismă între europeni și trebuie să păstrăm acest lucru. Aceasta este misiunea noastră numărul unu în acest an”, a spus Zelenski, în discursul susținut la summitul dedicat întăririi Flancului Estic al NATO, susținerii Ucrainei și Republicii Moldova.

„Europa se ajută singură. Nu ajută Ucraina să stea împotriva Rusiei, aceasta ajută Europa să se împotrivească agresiunii ruse”, a adăugat el, potrivit Reuters.

Guvernele Uniunii Europene nu au ajuns joi la un acord în privința nivelului la care să limiteze prețul petrolului rusesc pentru a reduce capacitatea Moscovei de a plăti pentru război, iar Zelenski le-a cerut liderilor UE să accepte cea mai mică propunere de 30 de dolari.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța își va continua sprijinul pentru Ucraina și va crește ajutorul „neletal”, relatează Reuters.

„NATO va continua să fie alături de Ucraina atât timp cât este nevoie. Nu ne vom da înapoi”, a spus el, înainte de deplasarea la București pentru summitul miniștrilor de externe din NATO.

„Multe războaie se termină în negocieri, dar ceea ce se întâmplă la masa de negocieri depinde de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă”, a continuat liderul NATO.

El a adăugat că „nu va exista o pace durabilă” dacă Rusia va câștiga și, de asemenea, a spus că Finlanda și Suedia ar trebui salutate ca membri „cu drepturi depline” ai alianței.

Populația rusă este confuză privind criterii de eligibilitate care sunt luate în calcul atunci când se fac recrutările pentru războiul din Ucraina, transmite Ministerul britanic al Apărării în actualizarea zilnică a situației de pe front. Odată recrutați, aceștia sunt slab echipați și antrenați înainte de a fi trimiși pe front.

Unii rezerviști, recrutați în timpul „mobilizării parțiale” decretate de Vladimir Putin, sunt duși pe front deși au „afecțiuni cronice grave”.

Marea Britanie mai subliniază că sunt informații că Rusia a suferit pierderi grele de personal în timp ce soldații săpau tranșee în apropierea orașului Svatove din regiunea Luhansk și au ajuns sub foc puternic de artilerie.

De asemenea, rezerviști ruși au fost uciși în număr mare în atacuri frontale în zonele ucrainene bine apărate de lângă Bahmut, în regiunea Donețk.

Marea Britanie crede că Kremlinul va fi probabil afectat de protestele familiilor rezerviștilor care vor risca arestarea manifestând privind condițiile cu care se confruntă rudele lor.

La două zile de la atacurile masive cu rachete ale Rusiei asupra infrastructurii critice din Ucraina, jumătate din capitala Kiev continuă să rămână fără energie electrică, potrivit autorităților ucrainene citate de CNN.

Administrația militară a orașului Kiev a transmis pe Telegram că alimentarea cu apă a fost restabilită, iar echipajele de intervenție acționează pentru remedierea cât mai rapidă a avariile de la sistemul de încălzire.

Autoritățile au adăugat că „imediat ce sistemul de electricitate este restabilit, comunicațiile vor fi disponibile în toate districtele Kievului” întrucât penuria de curent electric a afectat rețelele de telefonie mobilă.

Bombardamentele rusești din timpul nopții au avariat un spital din Zaporojie, a anunțat guvernatorul regiunii, Oleksandr Starukh, pe Telegram.

„Inamicul a atacat din nou suburbiile Zaporojie. De data aceasta, rachetele au căzut lângă spital. Din fericire, oamenii nu au fost răniți, dar nu același lucru se poate spune despre clădire. Zeci de geamuri sparte”, a precizat Starukh.

Atacurile au loc după ce ultimele atacurile ale Rusiei au dus la închiderea tuturor centralele nucleare ale Ucrainei, dintre care una este situată în Zaporojie, pentru prima dată în 40 de ani.

Prima Doamnaă a Ucrainei, Olena Zelenska, a declarat pentru BBC că Ucraina va rezista în iarna care vine în ciuda frigului și a întreruperilor de curent cauzate de rachetele rusești și va continua să lupte, pentru că „fără victorie nu poate exista pace” .

„Suntem gata să îndurăm,”, afirmă Olena Zelenska. „Am avut atât de multe provocări teribile, am văzut atât de multe victime, atât de multe distrugeri, încât întreruperile de curent nu sunt cel mai rău lucru care ni s-a întâmplat.”

Ea a menționat un sondaj recent în care 90% dintre ucraineni au spus că sunt gata să trăiască cu lipsa de energie electrică timp de doi până la trei ani dacă ar putea vedea perspectiva aderării la Uniunea Europeană.

Ucraina a declarat că până la 50% din necesarul de electricitate al țării nu este în prezent satisfăcut, după atacurile masive cu rachete rusești care au avut loc în această săptămână.

Operatorul de energie Ukrenergo a spus că prioritatea este repararea infrastructurii cheie, dar reparațiile durează acum mai mult timp.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că 15 regiuni, inclusiv capitala Kiev, se confruntă cu „cea mai dificilă situație” în ceea ce privește alimentarea cu energie și apă.

Aceste probleme vin într-un moment în care, în toată Ucraina, iarna se așteaptă, cu zăpadă și temperaturi sub zero grade Celsius. Există temeri că oamenii din toată țara ar putea muri de hipotermie.

Cheltuielile militare ale Rusiei în cele 9 luni de război au ajuns la aproximativ 82 de miliarde de dolari, adică un sfert din întregul buget anual, potrivit Forbes.

Cele mai mari cheltuieli au fost pentru sprijinul armatei (28,7 miliarde), pe echipamentele pierdute (20,8 miliarde) și pentru salariile personalului militar (15,6 miliarde).

Dacă se ia în calcul doar de sprijinul armatei, cele mai mari cheltuieli s-a datorat utilizării rachetelor (14,1 miliarde de dolari). Rușii au lansat peste 4.000 de rachete asupra Ucrainei, cu un cost mediu de 3 milioane de dolari bucata. În plus, au cheltuit alte 6,6 miliarde de dolari pentru muniția de artilerie.

Yaroslav Ianușevici, șeful Administrației Militare Regionale Herson, a transmis joi, pe Telegram, că trupele ruse au bombardat din nou orașul Herson, iar o clădire înaltă a luat foc. Sunt cel puțin patru victime.

„În jurul orei 17.00, invadatorii ruși au tras cu artilerie și lansatoare multiple de rachete asupra unei zone rezidențiale a orașului. Din cauza bombardamentelor, o clădire înaltă a luat foc. Obuzele inamice au lovit și un loc de joacă pentru copii. Până la această oră, se știe că 10 persoane au fost rănite în urma bombardamentelor, iar patru dintre ele au fost ucise de ruși”, a transmis Yaroslav Ianușevici.

Peste 15.000 de persoane sunt date dispărute în cursul celor nouă luni de război în Ucraina, a declarat joi Matthew Holliday, directorul programului pentru Europa din cadrul Comisiei Internaţionale pentru Persoane Dispărute (ICMP), citat de Reuters.

Oficialul ICMP a declarat că nu este clar câte persoane au fost transferate cu forţa în Rusia şi câte se află în detenţie acolo, câte mai sunt în viaţă şi separate de familiile lor şi câte au decedat şi au fost îngropate în morminte improvizate.

Cifra de 15.000 este avansată cu prudenţă, având în vedere că numai în oraşul-port Mariupol autorităţile estimează că 25.000 de persoane sunt fie decedate, fie dispărute.

„Cifrele sunt uriaşe şi provocările cu care se confruntă Ucraina sunt vaste. Pe lângă aceasta, ei (ucrainenii) duc un război în curs de desfăşurare împotriva Federaţiei Ruse”, a spus Matthew Holliday.

Procesul de investigare a celor dispăruţi în Ucraina va dura ani de zile chiar şi după ce luptele se vor fi oprit, a declarat Holliday într-un interviu pentru Reuters.

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a spus că armata sa de 40.000 de oameni nu va putea ajuta Rusia în agresiunea împotriva Ucrainei, deși a recunoscut că țara sa participă la război într-un mod diferit.

„Deși nu am negat niciodată că participăm (n.r. – la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei) în multe direcții. Dar nu ne implicăm, nu ucidem pe nimeni, nu introducem forță de muncă acolo, pentru că nu este nevoie de ea”, a spus Aleksandr Lukașenko.

„Forțele noastre armate – să fie acolo 35-40 de mii – nu vor rezolva problema. Tocmai am vorbit despre asta. Trebuie să negociem înțelept și să vorbim despre pace”, a precizat Aleksandr Lukașenko.

Liderul de la Minsk a adăugat că participarea trupelor belaruse la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei nu va face decât să înrăutățească situația.

„Aceasta este o prostie totală. Dacă ne implicăm direct în acest conflict cu forțele armate nu vom rezolva nimic, ci dimpotrivă, vom agrava situația. Nu acesta este rolul Belarusului în acest conflict”, a precizat Alexandr Lukașenko.