Război în Ucraina, ziua 28 | 1.000 de clădiri rezidențiale, distruse în Harkov de bombardamente. SUA acuză oficial Rusia de crime de război

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, miercuri seară, un nou mesaj – primul în engleză de la începutul războiului, notează CNN -, în care a cerut oamenilor din toată lumea să iasă în stradă pentru Ucraina joi, 24 martie, când se împlinește o lună de la începutul invaziei rusești.

„Războiul declanșat de Rusia nu e doar împotriva Ucrainei. Rusia poartă un război împotriva libertății, a libertății Europei și a întregii lumi. Iar lumea trebuie să oprească Rusia. Lumea întreagă trebuie să facă ceva pentru a oprit războiul.

A trecut deja o lună. Da, atât de mult. Joi, ieșiți în stradă, faceți-vă auzite vocile, strigați, uniți, pentru libertate, pentru pace, pentru Ucraina. Arătați că fiecare om contează, că Ucraina contează”, a spus Zelenski.

Oficialii ucraineni au declarat că peste 4.500 de persoane au fost evacuate miercuri din orașele ucrainene prin coridoare umanitare.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Aproape 3.000 dintre ei au părăsit orașul Mariupol, aflat sub un asediu aprig al forțelor ruse, pentru a se îndrepta spre Zaporojie, a declarat viceprim-ministrul Ucrainei, potrivit ziarului Kyiv Independent.

700 de oameni au reușit să plece miercuri din orașele din estul îndepărtat al Ucrainei, potrivit guvernatorului regional din Luhansk, în ciuda bombardamentelor ruse care au continuat pe timpul zilei.

Primarului orașului Cernihiv, situat în nordul țării, a filmat distrugerile provocate de atacuri aeriene și ale asediului forțelor ruse din ultimele săptămâni, într-un clip video distribuit de platforma Nexta.

The mayor of #Chernihiv showed what the city looks like after the “liberation” by #Russian troops pic.twitter.com/C7k1ZJIm40

— NEXTA (@nexta_tv) March 23, 2022

Forțele ruse au fost acuzate că au luat ostatici locuitorii din orașul ucrainean asediat Cernihiv, după ce oficialii locali au fost obligați să impună raționalizarea apei potabile. Cei 150.000 de locuitori blocați de asediul forțelor ruse se confruntă și cu lipsa căldurii și a electricității,

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Mai multe informații: Locuitorii din Cernihiv, asediat de forțele ruse, se confruntă cu o criză a apei potabile

Ministerul afacerilor externe de la Moscova a anunțat miercuri că va expulza diplomații americani din Rusia pe care îi va declarat „persona non grata”, termen care desemnează în diplomație un reprezentant diplomatic care nu este acceptată pe un anumit teritoriu.

„Un înalt diplomat din cadrul misiunii diplomatice americane la Moscova a primit miercuri o notă cu o listă a angajaților diplomatici americani expulzați, declarați „persona non grata”, transmite comunicatul ministerului de externe, citat de CNN.

Decizia părții ruse este o reacție la decizia Washingtonului de a expulza 12 diplomați din cadru misiunii permanente din New York a Rusiei de pe lângă Organizația Națiunilor Unite, precum și a unui angajat rus de la secretariul ONU.

„Părții americane i s-a spus ferm că orice acțiune ostilă a Statelor Unite împotriva Rusiei va primi un răspuns decisiv și adecvat”, se arată în comunicat.

Comunicatul nu a precizat ce diplomați sau câți vor fi expulzați.

23 mart. 2022 - Acum 3 ani

23-03-2022

Pentagon: Trupele ruse au adoptat poziții defensive lângă Kiev

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

Pentagonul a precizat, într-o sesiune de informare a jurnaliștilor, că trupele ruse adoptă poziții defensive la nord de Kiev, mai degrabă decât să avanseze, în timp ce eforturile ruse din alte părți au stagnat.

Contraofensiva Ucrainei de lângă Kiev a împins forțele ruse mai departe de capitală, a precizat Jack Detsch, un reporter la Foreign Policy, într-o postare pe Twitter.

Pentagonul a declarat că Rusia a lansat acum peste 1.200 de rachete, relatează Jeff Seldin, corespondent la Vocea Americii. Pentagonul a mai spus că trupele ruse la nord de Kiev își asumă acum poziții defensive, în loc să-și continue asaltul.

Carla Babb, corespondent la Vocea Americii, a declarat că trupele ruse au ieșit de asemenea din orașul Cernihiv, spre granița cu Belarus.

Oksana Baulina, o jurnalistă rusă care scria pentru platforma The Insider, a fost ucisă la Kiev într-un atac cu rachetă, „în timp ce îndeplinea o sarcină editorială”, informează The Insider. Numărul jurnaliștilor morți în Ucraina de la începutul războiului urcă astfel la șase.

„Baulina a murit în timpul bombardamentelor, la Kiev, în timp ce îndeplinea o sarcină editorială. Filma distrugerile provocate după ce trupele ruse au tras asupra cartierului Podolsk al capitalei când a intrat în raza unei noi rachete”, a anunțat The Insider.

În urma exploziei rachetei, a mai fost ucis un civil, în timp ce două persoane care o însoțeau pe Oksana Baulina au fost rănite și transportate la spital.

Mai multe informații: Jurnalistă rusă, ucisă în Ucraina, în timpul unui bombardament al armatei ruse asupra Kievului

Aproximativ 1.000 de clădiri rezidențiale au fost distruse în Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, a declarat miercuri primarul Ihor Terehov, citat de CNN. Orașul, care este considerat o țintă cheie pentru forțele invadatoare ruse este sub un asediu total de câteva săptămâni

Terehov a dezvăluit amploarea pagubelor produse, raportând un total de 1.143 de clădiri distruse de atacurile rusești, dintre care 998 de clădiri rezidențiale.

Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare a presei, a anunțat că a restricționat accesul la agregatorul de știri al Google în Rusia. Potrivit datelor GlonbalCheck, disponibilitatea serviciului pentru abonații furnizorilor ruși este de 0%, relatează publicația de opoziție rusă Novaia Gazeta.

„Accesul la Serviciul de internet News.Google este restricționat în Rusia pentru a nu oferi acces la materiale care conțin informații false despre desfășurarea operațiunii militare speciale în Ucraina”, a anunțat Roskomnadzor, citată de RBC.

Mai multe informații: Kremlinul a blocat și Google News

Secretarul de stat american Anthony Blinken a anunțat că o evaluare a guvernului american a concluzionat că „membrii forțelor ruse au comis crime de război în Ucraina.

„Am văzut numeroase relatări credibile despre atacuri fără discriminare și atacuri care vizează în mod deliberat civili, precum și alte atrocități”, a spus el într-o declarație de presă făcută miercuri.

„Forțele Rusiei au distrus blocuri de apartamente, școli, spitale, infrastructură critică, vehicule civile, centre comerciale și ambulanțe, au ucis sau rănit mii de civili nevinovați”, a adăugat el.

Miercuri, 16 martie, Joe Biden l-a numit pe Putin, pentru prima oară, „criminal de război”. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că aceste comentarii făcute de președintele SUA au o „retorică inacceptabilă și sunt de neiertat”.

Ucraina a desfășurat „contraatacuri limitate”, a transmis un oficial vestic pentru BBC, care au dus la distrugerea echipamentelor rusești și la capturarea unor membri ai personalului rus. Printre ei se numără și un locotenent-colonel rus.

„În zona în care a fost capturat, a existat o cantitate semnificativă de echipamente de război. Nu este clar dacă colonelul a fost personal legat de ehipament, dar este un lucru pe care îl analizăm în prezent”, a spus oficialul occidental.

Șase generali ruși au fost uciși de la debutul invaziei, potrivit informațiilor transmise de autoritățile ucrainene.

Organizația Mondială a Sănătății a confirmat până acum 64 de atacuri asupra unităților medicale din Ucraina, a declarat miercuri directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Atacurile asupra sistemul de sănătate trebuie să înceteze. Sistemele de sănătate, facilitățile și lucrătorii din domeniul sănătății nu sunt și nu ar trebui să fie niciodată o țintă”, a spus el.

Mike Ryan, directorul Programului OMS pentru Situații de Urgență în Sănătate, a subliniat că 32% dintre gospodăriile strămutate de război includ o persoană care este bolnavă cronic și aproape 20% includ pe cineva cu dizabilități.

Situații precum cele din Ucraina, a spus Ryan, duc frecvent la condiții în care chiar și accesul la instituțiile de sănătate „devine o experiență care pune viața în pericol”.

„Acest lucru este dezumanizant la un nivel care este foarte greu de explicat. Este foarte greu de înțeles. Este foarte greu de imaginat prin ce trec oamenii în această situație”, a spus el.

UE nu va aloca un număr de refugiați pe care trebuie să-i ia fiecare țară în parte, a declarat comisarul pentru Afaceri Interne Ylva Johansson, evitând repetarea eșecurilor în timpul ultimului aflux major de refugiați din 2015-2016, când cele 27 de state membre s-au certat pentru cine ar trebui să primească câți refugiați dintre cei peste un milion care au fugit de războiul din Siria.

Ea a spus că, însă, că „împărțirea echitabilă a sarcinii” va fi abordată de cei 27 de miniștri naționali ai migrației din statele membre, în cadrul discuțiilor de urgență de luni.

Primarul din Kiev, Vitali Klitschko le-a transmis jurnaliştilor că forţele ucrainene au respins forțele ruse în Irpin, aflat la doar 20 km nord-vest de Kiev şi, de asemenea, în oraşul Makariv, la vest de Kiev, potrivit BBC.

La începutul lunii martie, mii de locuitori au fugit din Irpin peste rămășițele unui pod aruncat în aer, în timp ce artileria rusă și atacurile aeriene au lovit zona. Klitschko spune acum că forțele ucrainene „au distrus planul de a face un cerc în jurul Kievului”.

El a respins drept „propagandă” afirmațiile rusești că un centru comercial bombardat luni a fost folosit ca magazin de arme.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit cu premierul britanic Boris Johnson și „a primit asigurări cu privire la sprijinul său” înainte de summitul de urgență al NATO de mâine de la Bruxelles.

Zelenski a scris pe Twitter că „au discutat despre stadiul ostilităților și despre asistență de apărare pentru Ucraina”.

„Occidentul nu ar trebui să ezite să meargă mai departe în întărirea sancțiunilor și în furnizarea suplimentară de ajutor militar defensiv Ucrainei”, a transmis Boris Johnson, într-o discuție cu cabinetul guvernamental, anterioară convorbirii cu Zelenski.

Summitul NATO de joi de la Bruxelles este de așteptat să deblocheze ajutor suplimentar pentru Kiev, inclusiv echipamente pentru a ajuta Ucraina să se protejeze împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat miercuri Parlamentului francez, arătând că, la o lună de la începutul războiului, Ucraina are nevoie de mai mult ajutor și că marile companii din Hexagon ar trebui să părăsească piața din Rusia, relatează news.ro.

„Avem nevoie de arme ca să luptăm împotriva tancurilor, avem nevoie de apărare antiaeriană pentru a ne păstra libertatea, avem nevoie de aceste arme şi avem nevoie de sancţiuni mai dure. Companiile franceze ar trebui să părăsească piaţa din Rusia: Renault, Leroy Merlin, Auchan şi alţii (…) aceste companii trebuie să înceteze să sponsorizeze crima împotriva unor femei şi copii nevinovaţi. Toată lumea trebuie să-şi amintească asta: valorile sunt mai importante decât profiturile, oamenii sunt mai importanţi decât profitul”, a declarat liderul ucrainean.

„Şi dacă ne uităm în viitor, la cum vom trăi după război, avem nevoie de garanţii privind securitatea noastră, avem nevoie de garanţii că un nou război nu va fi posibil în lumea noastră. Avem nevoie de un nou sistem de securitate, în care Franţa să aibă un rol de lider, pentru ca nimeni niciodată să nu mai plângă şi toată lumea să-şi trăiască viaţa în pace şi demnitate, nu sub ploaia de bombe şi rachete”, le-a mai transmis Zelenski parlamentarilor francezi.

Liderul de la Kiev a precizat, în discursul său, că Rusia a „ignorat complet” conceptul dialogului. Acesta a mai spus că tentativele de prevenire, pe calea negocierii, a unui conflict armat pe teritoriul Ucrainei nu au fost luate în calcul de către Federaţia Rusă, iar apoi în țara sa „a încpeut să plouă cu rachete și artilerie rusească”.

„E important să căutăm adevărul şi în vom găsi pe câmpul de luptă. Ce ne-a rămas nouă: valorile, unitatea, hotărârea de a fi liberi. Acesta este adevărul în Paris, în Kiev, în Varşovia, la Berlin, în Roma, la Bruxelles, în Bratislava, peste tot. Dar avem nevoie de mai mult, avem nevoie să acţionăm împreună şi să punem împreună presiune pe Rusia, să o forţăm să caute pacea”, a adăugat Zelenski.

„Suntem recunoscători Franţei pentru ajutorul dat, suntem recunoscători preşedintelui Macron pentru toate eforturile sale şi comunicarea constantă. Ucrainenii au văzut că Franţa vrea de asemenea adevărul şi vrea să îl protejeze. Vorbiţi despre libertate, egalitate, fraternitate, fiecare dintre aceste cuvinte este foarte important pentru dumneavoastră. Ucrainenii cred şi ei în ele şi aşteptăm ca liderii dumneavoastră să ajute şi să încurajeze Rusia să caute pacea, să termite acest război împotriva libertăţii, unităţii şi fraternităţii”, a mai declarat Zelenski.

Liderul de la Kiev a punctat că aşteaptă „o decizie istorică” cu privire la cererea Ucrainei de aderare la blocul comunitar în cursul preşedinţiei franceze a UE.

Mai multe detalii: Zelenski cere companiilor franceze să nu mai ”sponsorizeze mașina de război rusească”

Primarul orașului Melitopol, din sudul Ucrainei, a acuzat forțele ruse de ocupație că au confiscat afacerile locale pe măsură ce condițiile de viață pentru civili se deteriorează, informează CNN.

Edilul Ivan Fedorov a fost reținut pe 11 martie, dar eliberat cinci zile mai târziu, în cadrul unui schimb de prizonieri.

Miercuri, Fedorov a spus că „situația este dificilă, deoarece soldații ruși s-au declarat autorități, deși în mod evident nu le pasă de oameni și de problemele lor, le pasă doar să ia banii de la oamenii de afaceri, să le pună mâna pe afaceri”.

„Estimăm că 80% din populația Melitopolului are probleme cu alimentele, medicamentele, rezervele de combustibil și există o mare problemă cu plățile în numerar”, a spus Fedorov.

Primarul a precizat că orașul trimite zilnic cereri către Rusia pentru a permite ajutorului umanitar să intre în oraș și oamenilor să se evacueze. „Până acum, niciun răspuns”, a afirmat Ivan Fedorov.

El a mai spus că forțele ruse intimidează populația și că acestea au reținut o serie de jurnaliști.

Trei jurnalişti din Melitopol, împreună cu un editor de ziar pensionat şi familia sa, au fost reţinuţi luni de forţele ruse şi sechestrați timp câteva ore, pentru ca apoi să fie eliberaţi, potrivit sindicatului naţional al jurnaliştilor din Ucraina.

Cei patru – fostul editor Mykhailo Kumok, editorul Yevhenia Boryan și reporterii Yulia Olkhovska și Lyubov Chaika – sunt toți asociați cu ziarul Melitopolskie Vedomosti.

Primele livrări din noul ajutor militar de 800 de milioane de dolari pe care președintele Joe Biden l-a trimis în Ucraina au început să sosească în țară, a declarat un oficial al administrației anericane pentru CNN.

Biden a anunțat noul pachet săptămâna trecută, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat în fața Congresului american pentru acordarea de ajutor suplimentar țării sale.

SUA vor continua să trimită în Ucraina restul de echipamente militare din ajutorul de 800 de milioane de dolari cât mai repede posibil, a precizat oficialul american, având în vedere că printre acestea se află 800 de sisteme antiaeriene Stinger și 100 de drone armate. Ambele tipuri de echipament sunt considerate critice pentru apărarea Ucrainei.

Statele Unite aproape au finalizat livrarea celor mai multe dintre echipamentele de 200 de milioane de dolari anunțate de Joe Biden pe 12 martie, inclusiv toate sistemele antiaeriene Stinger și majoritatea rachetelor Javelin (folosite în lupta împotriva vehiculelor blindate). Echipamentul rămas din acel pachet va fi livrat în curând, a precizat oficialul american, deși a refuzat să ofere o cronologie exactă.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat miercuri că țara sa nu va mai accepta decât plăți în ruble pentru livrările sale de gaze naturale către Uniunea Europeană şi a dat termen de o săptămână autorităţilor ruse să pună la punct un nou sistem de plăţi, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Am luat decizia de a pune în practică un ansamblu de măsuri pentru a trece la plata în ruble a gazului nostru livrat ţărilor ostile şi a renunţa în toate plăţile la devizele compromise”, a declarat Putin la o şedinţă de guvern, precizând că aceasta este o reacţie la îngheţarea activelor Rusiei în Occident, în urma sancţiunilor impuse Moscovei după atacul asupra Ucrainei.

”Solicit guvernului să dea instrucţiunile corespunzătoare către Gazprom pentru a revizui contractele existente. În acelaşi timp, toţi consumatorii străini trebuie să aibă timp pentru efectuarea operaţiunilor necesare”, a indicat liderul de la Kremlin.

Conform lui Putin, prin decizia de îngheţare a activelor Rusiei în străinătate – cum este de exemplu cazul rezervelor Băncii Centrale a Rusiei -, Occidentul a declarat de fapt o suspendare a plăţilor către Moscova şi a pus capăt încrederii în devize precum euro sau dolarul american.

”Este clar că să primim euro, dolari şi alte valute în schimbul mărfurilor noastre nu mai are pentru noi niciun sens”, a explicat Putin, dând de înţeles că ar putea cere plata în ruble şi pentru alte exporturi în afara gazelor naturale.

Mai multe detalii aici: Vladimir Putin: Rusia nu va mai accepta plata în dolari sau euro pentru livrările de gaze în Uniunea Europeană

Orice utilizare a armelor chimice de către Rusia ar fi cu totul inacceptabilă și ar „schimba total natura conflictului” din Ucraina, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit CNN.

Vorbind înaintea summitului NATO de joi la Bruxelles, șeful NATO a avertizat că folosirea armelor chimice ar fi o „încălcare flagrantă a dreptului internațional, cu consecințe de mare amploare”.

Stoltenberg a acuzat China că oferă sprijin politic Rusiei și că „împrăștie minciuni flagrante și dezinformare”, precizând că rolul pe care îl joacă Beijingul în invadarea Ucrainei de către trupele Moscovei va fi abordat în cadrul summitului.

Șeful NATO a mai spus că Beijingul a pus sub semnul întrebării dreptul națiunilor independente de a-și alege propria cale, adăugând că Alianța Nord-Atlantică este îngrijorată că statul chinez ar putea oferi „sprijin material pentru invazia rusă”.

De asemenea, Stoltenberg a cerut ca Belarusul să pună capăt „complicității sale în invazia lui Putin” și a avertizat că deciziile luate la summitul de joi vor avea „implicații de mare anvergură”.

Forțele ruse au jefuit și distrus un laborator din apropierea centralei nucleare abandonate de la Cernobîl, care era folosit pentru monitorizarea deșeurilor radioactive, susține guvernul ucrainean, potrivit CNN.

Locul celui mai mare dezastru nuclear din lume a căzut în mâinile Rusiei în prima săptămână a invaziei Rusiei, declanșând multiple temeri că standardele de siguranță din zona de excluziune ar putea fi compromise.

Potrivit unei agenții guvernamentale ucrainene, laboratorul a făcut parte dintr-o încercare finanțată de Uniunea Europeană de a îmbunătăți gestionarea deșeurilor radioactive prin analiza la fața locului a probelor de deșeuri, precum și a ambalajelor utilizate pentru eliminarea deșeurilor.

Agenţia de Stat a Ucrainei pentru Managementul Zonei de Excluziune a mai raportat că probe de radionuclizi – atomi instabili care pot emite niveluri ridicate de radiații – au fost scoase din laborator. Agenția a mai precizat că speră ca Rusia să folosească mostrele pentru „a-și face rău ei, nu lumii civilizate”.

Mai multe informații: Ucraina: Laboratorul de monitorizare a radiațiilor de la Cernobîl, distrus de forțele ruse

Emisarul special pentru Climă al Rusiei, Anatoli Chubais, a demisionat și a părăsit Rusia în semn de protest față de războiul declanșat de președintele Vladimir Putin în Ucraina, acesta fiind cel mai înalt oficial care a întrerupt relațiile cu Kremlinul din cauza invaziei, informează The Guardian și CNN.

Chubais, 66 de ani, este unul dintre puținii reformatori economici din anii ’90 care a rămas în guvernul lui Vladimir Putin și care a păstrat legături strânse cu oficialii occidentali, scrie Bloomberg, adăugând că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns imediat unei solicitări de a face precizări pe acest subiect.

De la începutul războiului, guvernul rus și-a intensificat presiunea asupra criticilor interni ai invaziei din Ucraina. Vladimir Putin a avertizat pe 16 martie că va curăța Rusia de „scursurile și trădătorii” pe care îi acuză că lucrează pe ascuns pentru SUA și aliații săi. Confruntat cu criza economică provocată de impunerea sancțiunilor, liderul de la Kremlin a acuzat Occidentul că vrea să distrugă Rusia, notează Bloomberg.

Mai multe detalii: Primul înalt oficial rus care și-a dat demisia și a părăsit țara, în urma invadării Ucrainei

”Liderii NATO vor decide la summitul lor mâine (joi) să consolideze poziţia de apărare cu patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, în România, în Ungaria şi în Slovacia, aducând la opt grupările tactice desfăşurate de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă la sediul Alianţei de la Bruxelles, potrivit Agerpres.

NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

”Mă aştept ca liderii să convină întărirea poziţiei NATO în toate domeniile, cu creşteri majore în partea estică a Alianţei la sol, în aer şi pe mare”, a adăugat înaltul oficial NATO.

Grupurile de luptă ale NATO sunt compuse din circa 1.000 de militari și au rolul de a ajuta statele-gazdă să își pregătească defensiva, potrivit șefului NATO.

”Ne confruntăm cu o nouă realitate pentru securitatea noastră, aşa că trebuie să ne resetăm poziţia de apărare şi descurajare pe termen mai lung”, a conchis Stoltenberg.

Mai multe detalii: NATO anunță că trimite noi grupuri de luptă pe flancul său estic, inclusiv în România

Președintele american Joe Biden a avertizat, miercuri, că amenințarea ca Rusia să folosească arme chimice în atacul său asupra Ucrainei este „reală”, potrivit CNN.

Biden care a discutat cu jurnaliștii, la Casa Albă, înainte să plece spre Europa, a refuzat să detalieze subiectul.

Întrebat care va fi mesajul său către partenerii europeni, președintele SUA a spus: „Le voi spune acest lucru în față (n.r despre posibilitatea ca Rusia să folosească arme chimice în Ucraina), voi spune tot ce am de spus”.

Biden efectuează un maraton diplomatic în Europe, unde va participa joi la trei summituri: NATO, G7 și cel al Uniunii Europene.

Potrivit celor mai recente date anunțate de Kiev, de la începutul invaziei, Rusia ar fi pierdut aproximativ 15.600 de soldați, relatează Ukrainskaia Pravda.

Armata ucraineană a publicat informații privind pierderile pe care le-ar fi suferit partea rusă de la debutul războiului, pe 24 februarie, și până astăzi, 23 martie. Cifrele nu sunt exacte, având în vedere că ostilitățile sunt în desfășurare.

Potrivit estimărilor prezentate de Kiev, până acum Moscova ar fi pierdut: aproximativ 15.600 de soldați, 517 tancuri, 1.578 de vehicule blindate, 267 de sisteme de artilerie, 80 de lansatoare multiple de rachete, 47 de sisteme de apărare aeriană, 101 avioane, 124 de elicoptere, 1.008 vehicule, 4 bărci, 42 de drone și 15 echipamente speciale.

Avioanele de lupt rusești au bombardat podul de peste râul Desna, din orașul Cernihiv, aflat în nordul țării, potrivit CNN și The Guardian.

Într-un mesaj publicat pe Telegram, șeful regional al orașului, Viacheslav Chaus, a promis că aprovizionarea locuitorilor nu va fi întreruptă.

„Acest lucru nu ne împiedică să livrăm ajutor umanitar în Cernihiv. Vom oferi orașului hrană și tot ce este necesar”, a promis oficialul.

„În al doilea rând, cu siguranță vom construi un nou pod. Unul mult mai bun. Era un pod vechi. Un oraș precum Cernihiv, un oraș erou, merită un pod nou, cool, modern și cu siguranță îl vom construi după victoria noastră”, a adăugat Viacheslav Chaus, citat de CNN.

Pe de altă parte, Ludmila Denisova, responsabilă de drepturile omului în Parlamentul ucrainean, a declarat că locuitorii din Cernihiv au fost transformați în ostatici de forțele ruse care au întrerupt principalele rute pentru ajutorul umanitar.

„Astăzi, Cernihivul rămâne complet separat de capitală. Ocupanții au bombardat podul de peste râul Desna, prin care erau transportate ajutoare umanitare în oraș și erau evacuați civilii. (…)

Orașul nu are curent, apă, căldură și aproape deloc gaz, infrastructura este distrusă. Potrivit rezidenților locali, ocupanții întocmesc liste cu civili pentru «evacuarea» la Lgov (în regiunea Kursk din Rusia – n.r.). Rasiştii, tăind legătura Cernihivului cu capitala, au transformat locuitorii în ostatici”, a declarat Ludmila Denisova, potrivit The Guardian.

Oraș cu o populație de aproape 290.000 de locuitori, Cernihivul este asediat de forțele ruse de 12 zile.

Forțele armate, apărarea teritorială și poliția din Ucraina „au 80% din orașul nostru sub control”, a anunțat Oleksandr Markușin, primarul orașului Irpin, aflat în apropiere de Kiev, relatează CNN.

”Orașul nostru este bombardat în mod constant de sisteme GRAD. Masiv. Ei lovesc zona rezidențială, clădiri cu mai multe etaje”, a mai spus edilul într-o declarație pentru televiziunea ucraineană.

În ciuda evacuărilor din ultimele săptămâni, Markușin a estimat că până la 6.000 de oameni sunt încă în Irpin, adăugând că grupuri mici de persoane pleacă zilnic din oraș.

„Aproximativ 4.000 de oameni nu vor deloc să părăsească orașul. Îi ajutăm cu alimente și provizii medicale”, a adăugat primarul, a cărui casă a fost distrusă în atacurile de astăzi, 23 martie.

Între timp, poliția națională a anunțat astăzi că își reia activitatea în Irpin.

Suburbie situată la nord-vest de Kiev, Irpin a fost scena unor lupte aprige și bombardamente puternice de când invazia Rusiei a fost lansată în urmă cu aproape patru săptămâni.

Președintele Ucrainei a cerut Japoniei sporirea sancțiunilor împotriva Moscovei, inclusiv prin introducerea unui embargo comercial asupra mărfurilor rusești, relatează BBC și CNN.

Într-un mesaj video adresat membrilor Parlamentul japonez, liderul de la Kiev a mulțumit țării asiatice că s-a alăturat altor state occidentale pentru a impune sancțiuni băncilor, întreprinderilor și persoanelor din Rusia.

„Japonia ne-a ajutat imediat și mulțumim din suflet”, a spus Zelenski, amntind că Japonia a fost prima țară din Asia care a exercitat presiuni asupra Rusiei, adăugând că „presiunea continuă asupra Moscovei ar ajuta la restabilirea păcii”.

Totodată, el le-a vorbit parlamentarilor japonezi despre informațiile conform cărora Rusia pregătește un atac cu arme chimice împotriva Ucrainei. De asemenea, fără a oferi dovezi, președintele Ucrainei a spus că forțele ruse pregătesc noi atacuri din zona de excludere din jurul centralei nucleare de la Cernobîl.

În ultimele săptămâni, Zelenski s-a adresat parlamentelor din mai multe state occidentale, însă acum este pentru prima dată când transmite un mesaj politicienilor dintr-o țară asiatică.

Mai multe detalii: Zelenski a cerut Japoniei, într-o intervenție fără precedent în Parlamentul nipon, să impună Rusiei noi sancțiuni

Ucraina a apărat anumite părți ale țării „foarte inteligent, foarte agil, foarte creativ”, transmite Departamentului de Apărare al SUA, prin vocea purtătorului său de cuvânt, John Kirby, citat de BBC.

Oficialul de la Pentagon a precizat în cadrul unui briefing de presă că există „indicii că ucrainenii merg mai mult la ofensivă acum”.

„I-am văzut acum în anumite locuri, în special în sudul de lângă Herson, unde au încercat să recâștige teritoriul”, a adăugat Kirby, explicând că forțele ucrainene plănuiseră contraatacuri și că acum „se mișcă în această direcție”.

Totodată, el a vorbit despre o apărare ”foarte rigidă” a ucrainenilor care a făcut ca forțele ruse să nu atingă ”niciunul dintre obiectivele strategice pe care și-au propus – sau cu siguranță nu fără pierderi”.

Mai multe detalii: Pentagonul spune că Ucraina se apără ”foarte inteligent”: Ucrainenii au trecut mai mult la ofensivă

„Ofensiva lui Putin este împotmolită în ciuda tuturor distrugerilor pe care le aduce zi de zi”, le-a spus el politicienilor din Germania, adăugând că liderul rus „trebuie să audă adevărul”, să oprească luptele și să încerce să găsească o soluție diplomatică, relatează BBC și AFP, citată de Agerpres.

Războiul, afirmă Scholz, nu distruge doar Ucraina, „ci și viitorul Rusiei”.

Avertizând Moscova cu privire la noi sancțiuni, liderul de la Berlin a precizat: „Încercăm constant sancțiunile, dar măsurile nu ar trebui să afecteze statele europene mai tare decât conducerea rusă”.

Totodată, Scholz a dat asigurări că ucrainenii „se pot baza pe Germania” și că „refugiații sunt bineveniți” în țara sa.

Mai multe detalii: Cancelarul Germaniei susține că agresiunea rusă în Ucraina „se împotmoleşte”

De asemenea, cancelarul german a avertizat că sugestiile privind un embargo instantaneu asupra livrărilor de energie din Rusia ar trebui respinse, deoarece impactul asupra Europei ar fi devastator.

Mai multe detalii: Olaf Scholz: Un embargo total asupra livrărilor de energie din Rusia ar fi devastator pentru Europa

Dimineața celei de-a 28-a zile a invaziei ruse în Ucraina a fost una dintre cele mai zgomtoase la Kiev de la începutul războiului, potrivit corespondentului BBC, Lyse Doucet.

Timp de mai bine de o jumătate de oră s-a auzit un zgomot constant de foc de arme de calibru mic, relatează jurnalista, adăugând că primește informații că „Armata rusă bombardează două districte din nord-vestul Kievului”. Primele date arată că ar fi fost avariate case particulare, blocuri rezidențiale și un mall.

Informații similare sunt publicate și de Ukrainskaia Pravda, care transmite, citând Administrația de stat a capitalei, că patru persoane ar fi fost rănite și mai multe clădiri rezidențiale, avariate, în cartierele Sviatoșin și Șevcenko din vestul Kievului.

În districtul Sviatoșin ”au fost bombardate un centru comercial, case private și clădiri înalte. Incendiul a fost stins, nu au fost găsite victime. Sediul centrului comercial și două case au fost avariate”, a precizat Administrația de stat a Kievului, pe Telegram.

Totodată, mai multe case și o clădire înaltă sunt în flăcări în districtul Șevcenko, iar patru persoane au fost rănite, conform primelor informații.

#Kyiv, #Shevchenko district. The aftermath of this morning’s shelling of the city.

The #Russians shelled a private sector and an elite residential complex. pic.twitter.com/AFLVDVlADV

— NEXTA (@nexta_tv) March 23, 2022

Ucraina are nevoie de mai multe arme antitanc cu rază lungă de acțiune, a declarat ambasadorul Vadim Pristaiko, potrivit The Guardian.

În același timp, diplomatul ucrainean de la Londra spus pentru Sky News că armata țării sale are nevoie de reaprovizionarea stocurilor de arme.

„În primul rând, nu am avut suficiente arme. Deci, rămânem fără arme. Asta se va întâmpla în săptămâna viitoare”, a spus Pristaiko.

„Mâine, președintele Zelenski va vorbi cu NATO, cu întregul NATO, și vom vedea cum ne putem realimenta stocurile”, a mai declarat diplomatul, citat de PA Media.

„Avem suficiente arme pentru a opri tancurile imediat când se apropie de noi. Dar pentru a ne elibera pământul trebuie să avem ceva cu o rază mai mare de acțiune”, a explicat Vadim Pristaiko.

Serviciul polonez de securitate internă și contraspionaj ABW a identificat 45 de diplomați ruși bănuiți de spionaj și a cerut Ministerului de Externe expulzarea acestora, relatează AFP, citată de The Guardian.

„Agenția de securitate internă a întocmit o listă cu 45 de persoane care lucrează în Polonia sub acoperirea activităților diplomatice”, acuzându-i că desfășoară activități împotriva Varșoviei, a declarat Stanislaw Zaryn, purtător de cuvânt al ABW.

„ABW cere ca aceștia să fie expulzați de pe teritoriul polonez”, a scris acesta pe Twitter, adăugând că Agenția ”a reținut un cetățean polonez suspectat de spionaj pentru serviciile secrete ruse”.

Potrivit surselor citate, ambasadorul Rusiei a fost chemat la Ministerul de Externe de la Varșovia.

De asemenea, publicația rusă RIA Novosti notează că Ministerul de Externe de la Moscova s-a angajat deja să riposteze în cazul în care diplomații săi sunt expulzați din Polonia.

Mai multe detalii: Polonia expulzează 45 de spioni ruşi ”care se dădeau drept diplomaţi”

Un oficial din conducerea portului Mariupol, care a plecat marți din orașul asediat, a declarat pentru BBC că multe părți ale orașului au fost complet distruse, dar zona portului rămâne în mare parte intactă.

Bărbatul, care nu vrea să fie identificat public din motive de siguranță, a spus că șase nave cu pavilion străin au rămas în port de la începutul războiului, dar „spre deosebire de restul orașului, portul a fost afectat puțin de bombardamente”.

Mariupol este cel mai mare port de la Marea Azov și unul dintre cele mai importante porturi ale Ucrainei pentru exportul de produse agricole. Capturarea sa ar fi importantă din punct de vedere strategic pentru Rusia.

De altfel, faptul că zona portuară rămâne relativ neatinsă poate fi un indiciu că Rusia apreciază importanța sa strategică și că a evitat în mod deliberat să țintească direct portul, notează sursa citată.

Kremlinul a negat în mod constant că a vizat în mod intenționat infrastructura și clădirile civile, cum sunt școlile, spitalele și casele din Mariupol. Totuși, multe clădiri de acest fel au fost distruse în atacuri soldate cu un număr mare de victime în rândul civililor.

Beijingul a transmis miercuri, 23 martie, prin vocea purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe, Wang Wenbin, că nu va fi de acord cu planul de excludere a Rusiei din grupul celor mai mari 20 de economii ale lumii, relatează The Guardian și AFP, citată de Agerpres.

”Rusia este un stat membru important (al G20), niciun membru nu are dreptul să excludă un alt stat”, le-a spus Wang Wenbin jurnaliștilor.

Sugestia privind excluderea Rusiei din G20 a fost făcută de Polonia. Ministrul polonez al Dezvoltării Economice și Tehnologiei, Piotr Nowak, a declarat că a vorbit despre această posibilitate într-o întâlnire de la Washington, unde a primit un ”răspuns pozitiv”.

„Cu privire la chestiunea G20, voi spune doar acest lucru: credem că Rusia nu poate face afaceri ca de obicei în instituțiile internaționale și în comunitatea internațională”, a declarat Jake Sullivan, consilierul pentru Securitate Națională al Casei Albe, adăugând că atunci când vine vorba despre anumite instituții și decizii punctuale este nevoie de consultări cu parterenii din cadrul acestora.

Ambasadoarea Rusiei la Jakarta, Liudmila Vorobiova, a declarat miercuri că președintele rus Vladimir Putin ar vrea să participe la summitul G20 care va avea loc în Indonezia, relatează Reuters.

Mai multe detalii: Occidentul vrea să excludă Rusia din G20, China se opune. Ce intenționează să facă Putin

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a atras atenția miercuri că trimiterea unor forțe de menținere a păcii în Ucraina ar putea să conducă la un conflict direct între țara sa și Alianța Nord-Atlantică, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Declarațiile șefului diplomației de la Moscova vin în contextul în care Polonia a cerut săptămâna trecută trimiterea unei misiuni de menținere a păcii în țara vecină, afectată de război.

”Colegii noştri polonezi au declarat deja că acum va avea loc un summit NATO şi că este necesar de trimis trupe de menţinere a păcii în Ucraina. Sper că ei înţeleg despre ce este vorba. Va fi o ciocnire directă între forţele ruse şi cele ale Alianţei Nord-Atlantice, pe care nu numai că toată lumea dorea să o evite, dar mai şi spuneau că aşa ceva nu ar trebui să aibă loc în principiu”, a spus Serghei Lavrov, în cadrul unei întâlniri cu studenți și profesori de la Institut de Stat pentru Relaţii Internaţionale al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, potrivit publicației ruse RIA Novosti.

Referindu-se la negocierile dintre partea rusă și cea ucraineană, ministrul de Externe de la Moscova a acuzat Washingtonul că îngreunează discuțiile.

”Negocierile sunt dificile, partea ucraineană îşi schimbă constant poziţia. Este greu să scapi de impresia că colegii noştri americani îi ţin de mână” pe ucraineni, a afirmat Serghei Lavrov.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că trimiterea unor trupe de menținerea a păcii în Ucraina ”ar fi o decizie foarte nesăbuită și extrem de periculoasă”.

Peskov le-a spus reporterilor în cadrul unei conferințe că orice posibil contact între forțele ruse și cele ale NATO „ar putea avea consecințe clare care ar fi greu de reparat”, relatează The Guardian.

Vicepremierul polonez Jaroslaw Kaczynski, a declarat marți, 15 martie, că o misiune de pace a NATO sau una internaţională ar trebui să fie trimisă în Ucraina, în contextul invaziei ruse.

„Cred că este nevoie de o misiune de pace a NATO sau de o misiune mai amplă stabilită printr-un tratat internaţional, care să se poată apăra şi care să opereze în Ucraina. Aş vrea să mă refer la conştiinţa liderilor europeni, la principiile pe care le proclamă, pentru că Ucraina are nevoie de ajutor”, a declarat oficialul de la Varșovia la scurt timp după ce a mers împreună cu premierul țării sale și cu șefii guvernelor din Cehia și Slovenia la Kiev unde au discutat cu președintele Volodimir Zelenski.

Mai multe detalii: Serghei Lavrov avertizează: Trimiterea de trupe de menţinere a păcii în Ucraina ar putea duce la o confruntare între NATO şi Rusia

Trupele ruse se deplasează din nordul și sudul Ucrainei pentru a „învălui forțele ucrainene în estul țării”, precizează Ministerul Apărării de la Londra în cea mai recentă actualizare a informațiilor privind evoluția războiului din Ucraina, relatează BBC.

Trupele ruse înaintau din Harkov și Mariupol.

În același timp, luptele din nord – care vizează capturarea capitalei Kiev – rămân „în mare măsură blocate”, mai precizează autoritățile britanice.

„Forțele ruse vor avea probabil o perioadă de reorganizare înainte de a relua operațiunile ofensive la scară largă”, se mai precizează în nota de informare.

De asemenea, Rusia pare să încerce să ocolească Mikolaiv pe drumul său spre vest până la Odesa, orașul-port de la Marea Neagră, adaugă instituția britanică.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 23 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/PCEfBZMADk

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/gmDkmzjI7F

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 23, 2022

Depozitul de arme vizat de loviturile lansate marți, 23 martie, de forțele ruse se află în afara orașului Rivne, din nord-vestul țării, anunță Ministerul rus al Apărării, precizând că arsenalul de arme și echipamente aflat acolo a fost distrus, relatează Reuters.

Moscova precizează că depozitul a fost lovit cu arme de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune, trase de pe mare.

Sursa citată menționează că informațiile nu au putut fi verificate independent.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat că s-a ajuns la un acord pentru a încerca evacuarea civililor prinși în orașele ucrainene prin nouă „coridoare umanitare”, în cursul zilei de miercuri, relatează Reuters.

Pe de altă parte, oficialul ucrainean a precizat că nu s-a ajuns la niciun acord cu Rusia pentru a stabili un coridor sigur din Mariupol, orașul-port de la Marea Azov, aflat de câteva săptămîni sub asediul forțelor ruse. Cei care vor să plece din Mariupol vor găsi transport în orașul Berdiansk din apropiere, a mai precizat Irina Vereșciuk.

Clădiri cuprinse de incendii, blocuri de apartamente distruse și fabrici avariate se pot vedea în noi imagini suprinse din satelit cu dezastrul din orașul-port Mariupol, din sudul Ucrainei, relatează agenţia de ştiri Unian, care citează Sky News.

Fotografiile, publicate de Maxar Technologies, arată amploarea pagubelor aduse orașului-port de la Marea Azov care este atacat continuu încă din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina.

„În Mariupol nu există lumină, apă sau gaz. Avioanele inamice au distrus aproape toate clădirile rezidențiale. Locuitorii orașului mor în masă. Oamenii stau în subsoluri fără mâncare și apă. Nu este posibilă livrarea ajutoarelor umanitare în oraș, nici evacuarea civililor, deoarece ocupanții nu asigură un coridor verde. Orașul este o catastrofă umanitară”, mai notează Unian.

Mai multe detalii: Noi imagini cu dezastrul din Mariupol, surprinse din satelit. „Este o catastrofă umanitară”

Șeful Administrației Regionale de Stat Luhansk, Serghei Gaidai, anunță într-un mesaj pe Telegram că obuzul a lovit etajul cinci al clădirii din orașul estic Rubijne, relatează Ukrainskaia Pravda. În total, trei persoane au fost ucise, dintre care doi copii.

„Tragedia a avut loc seara, când armata rusă a intensificat bombardamentele. În jurul orei 20:00, inamicul a lovit o clădire înaltă din Rubijne. Un obuz a explodat la etajul cinci”, a scris Serghei Gaidai pe Telegram.

Publicația ucraineană mai relatează că o întreprindere și o instituție de învățământ din Rubijne au luat foc. Totodată, echipajele de salvare au continuat să stingă flăcările la o rafinărie de petrol din Lisichansk.

Rusia și-a retras cele mai multe dintre elicopterele de pe un aeroport strategic din Herson, în sudul Ucrainei, potrivit imaginilor din satelit analizate de The Times, în ceea ce experții spun că ar putea fi un semn al eșecurilor militare rusești în sudul țării.

Îndepărtarea echipamentelor de pe aeroport, evidențiată de imaginile surprinse de compania Planet Labs pe parcursul a șase zile, are loc în contextul în care Armata Ucrainei face presiuni pentru recuperarea teritoriului pierdut din regiunea Herson, notează New York Times.

Satellite imagery shows that #Russia pulled back most of its helicopters from a key airport in #Kherson. One week ago #Ukraine had attacked the site. 🛰️📷 @planet https://t.co/x7noqzEf08 pic.twitter.com/j3xGcp8TYj

— Christoph Koettl (@ckoettl) March 22, 2022

Centru de construcții navale la est de Odesa, cu ieșire la Marea Neagră, Herson a fost primul oraș important care a fost capturat de forțele ruse la începutul războiului. Însă Rusia nu a reușit să cucerească întreaga regiune.

Controlul asupra Hersonului este esențial pentru orice efort de a domina sudul Ucrainei. Regiunea, care se află chiar la nord de peninsula Crimeea controlată de ruși, se întinde de la coasta Mării Negre până la gura râului Nipru.

Săptămâna trecută, forțele ucrainene au atacat aeroportul Herson, provocând daune considerabile echipamentelor rusești.

O imagine suprinsă la începutul acestei săptămâni arată că aeronavele vizibile anterior au fost îndepărtate, deși trupele terestre rusești par să controleze în continuare aeroportul.

Un videoclip postat pe Twitter pe 18 martie și verificat de The Times, arată vehicule rusești care remorcau elicoptere departe de aeroport printr-un oraș aflat la aproximativ 40 de kilometri spre sud-est.

Analistul Mason Clark, lider de echipă din Rusia la Institutul pentru Studiul Războiului, afirmă că rușii au retras aparatele de zbor cu echipaj ca urmare a pierderilor suferite. Potrivit specialistului, operațiunile aeriene rusești ar putea fi afectate și de faptul că au fost înregistrate victime în rândul echipajelor și personalului de asistență mecanică, precum și de epuizare.

De la începutul războiului din Ucraina, 121 de copii au fost uciși și 167 răniți, potrivit datelor anunțate miercuri de biroul procurorului general, într-un mesaj publicat pe Telegram și citat de The Guardian.

Cel mai recent raport transmis, pe 21 martie, de ONU indică 2.510 victime civile, dintre care 953 de morți și 1.557 de răniți. Între persoanele care și-au pierdut viața, sunt 192 de bărbați, 142 de femei, 12 fete și 26 de băieți, precum și 40 de copii și 541 de adulți al căror sex nu este cunoscut deocamdată.

Numărul victimelor ar putea fi însă considerabil mai mare.

În raportul operațional publicat miercuri dimineață, Armata ucraineană precizează că trupele sale continuă să apere Mariupolul, orașul-port la Marea Azov din sudul țării, și Cernihivul, aflat în nord, pentru a descuraja înaintarea rușilor către capitala țării, relatează The Guardian.

Potrivit oficialilor de la Kiev, rebelii care operează în Belarus împotriva războiului au eliminat parțial o legătură feroviară cu Ucraina.

„Pe teritoriul Belarusului, reprezentanți ai forțelor de opoziție și cetățeni grijulii, care condamnă contribuția actualei puteri ilegale a Federației Ruse în războiul cu Ucraina, au înlăturat parțial legătura feroviară dintre Republica Belarus și Ucraina”, se menționează în raportul publicat de Ministerul Apărării de la Kiev.

Totodată, oficialii ucraineni precizează că, în ultimele 24 de ore, au fost distruse 17 ținte aeriene rusești, inclusiv șase avioane, cinci drone, un elicopter și cinci rachete cu aripi.

Ambasadorul Rusiei la Organizația Națiunilor Unite (ONU), Gennadi Gatilov, a susținut marți că țara sa nu a invadat Ucraina, ci desfăşoară operaţiuni militare limitate, iar ”masacrul este săvârşit de cealaltă parte”, relatează Le Figaro, potrivit News.ro.

”Suntem în favoarea opririi masacrului, dar trebuie să vă uitaţi la situaţia reală: masacrul este săvârşit de cealaltă parte, de radicalii ucraineni şi neonazişti. Nu invadăm Ucraina, desfăşurăm operaţiuni militare limitate, pentru că nu s-a putut tolera mai multă suferinţă pentru ruşii care trăiesc de 8 ani în Donbass”, a declarat Gatilov, la postul elveţian RTS.

”Încercăm să bombardăm într-un mod foarte delicat, fără a răni populaţiile civile. Avem un război informaţional. O mulţime de «ştiri false» sunt afişate pe ecranele de televiziune”, a adăugat oficialul rus.

Rusia numește invazia în Ucraina drept o „operațiune militară specială” de „demilitarizare” și ”denazificare”.

Mai multe detalii: Ambasadorul rus la ONU: „Încercăm să bombardăm într-un mod foarte delicat, fără a răni populaţiile civile”

Un înalt oficial american din domeniul apărării a sugerat marți că există pierderi mari de armament și tot mai multe victime în rândul forțelor ruse, astfel că puterea de luptă a acestora ar fi scăzut pentru prima dată sub 90% comparativ cu situația de dinainte de debutul invaziei în Ucraina, relatează The Guardian.

Statele Unite au estimat că Rusia a adunat peste 150.000 de soldați în jurul Ucrainei înainte de invazia declanșată pe 24 februarie, împreună cu suficiente avioane, artilerie, tancuri și alte tipuri de armament.

”Evaluăm puterea de luptă a Rusiei la puțin sub 90 la sută”, a declarat oficialul american, sub protecția anonimatului, fără a furniza dovezi pentru afirmațiile sale.

”Ei au pus multe în această luptă și mai au încă multe. Recunoaștem că au victime în fiecare zi. Pierd avioane, (…) vehicule, fără îndoială – tancuri, (…) unități de artilerie, elicoptere. Nu pierd totul (…) dar îi vedem că în continuare înregistrează victime și pierderi”, a spus oficialul american.

Consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a estimat marți că numărul victimelor rusești în Ucraina este de ordinul miilor, dar a refuzat să ofere un număr exact.

Șeful adjunct al forțelor de poliție din Kiev a acuzat Rusia că folosește muniție cu fosfor alb în Kramatorsk, oraș din regiunea Donețk, relatează The Guardian și Ukrainskaia Pravda.

Oleksiy Biloshytskiy a publicat în mediul online imagini cu materiale care ardeau puternic sub o grămadă de agregate.

„Un alt exemplu de utilizare a muniției cu fosfor în Kramatorsk. Interdicțiile și convențiile sunt pentru lumea civilizată. Dar aceste orci au ajuns să ne «elibereze» și doar așa știu să ne «elibereze»”, a scris oficialul.

Imaginile nu au putut fi verificate independent.

Munițiile cu fosfor sunt bombe, obuze de artilerie, rachete, mine sau grenade de mână care conțin fosfor alb otrăvitor. Convenția de la Geneva interzice utilizarea fosforului alb în muniție.

„Ocupanții ruși au confiscat ilegal cel mai nou laborator”, a transmis marți seară Agenția de Stat a Ucrainei pentru Managementul Zonei de Excluziune într-un comunicat, citat de The Guardian și BBC.

Agenția precizează că forțele ruse au deteriorat Laboratorul Central de Analiză unde sunt procesate o mulțime de deșeuri radioactive.

De asemenea, laboratorul conține „probe foarte active și mostre de radionuclizi” care acum sunt „în mâinile inamicului”, au adăugat reprezentanții instituției.

Laboratorul, care a costat aproximativ șase milioane de euro, conținea și „echipamente analitice valoroase” care nu puteau fi găsite în altă parte în Europa.

Rușii au capturat zona în care se află centrala nucleară de la Cernobîl în primele zile ale războiului, ținând ostatici angajații de acolo.

Recent, după patru săptămâni de lucru non-stop, 64 de persoane, inclusiv 50 de lucrători în schimburi, au putut pleca din unitate, după ce au fost înlocuiți cu 46 de voluntari, a transmis conducerea centralei.

După accidentul din 1986, cel mai grav accident nuclear din lume, centrala de la Cernobîl nu mai este funcțională, însă necesită un management constant.

Mai multe detalii: Zelenski, despre situația oamenilor din Mariupol: „Trăiesc în condiţii inumane, sub bombardamente constante. Vom lupta cu curaj până la final”

Aproximativ 100.000 de oameni se mai află acum în orașul-port de la Marea Azov, aflat sub asediu de mai bine de două săptămâni, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, citat de The Guardian.

”În prezent, în oraș sunt aproximativ 100.000 de oameni. În condiții inumane. Într-o blocada totală. Fără alimente, apă, medicamente. Sub bombardamente constante”, a spus liderul de la Kiev.

Zelenski a precizat că oficialii continuă să încerce să organizeze coridoare umanitare pentru locuitorii din Mariupol.

”Din păcate, aproape toate eforturile noastre sunt sabotate de ocupanții ruși, de bombardamentele lor sau de teroarea deliberată. Astăzi, unul dintre convoaiele umanitare a fost capturat de ocupanți pe o rută amenajată lângă Manhush. Angajații Serviciului de Stat de Urgență și șoferii de autobuz au fost luați prizonieri. Facem tot ce putem pentru a ne elibera oamenii și a debloca circulația mărfurilor umanitare”, a adăugat Zelenski.

Președintele Ucrainei mai precizează că, în ciuda dificultăților, 7.026 de persoane au putut fi salvate din Mariupol.

Spațiul aerian al Ucrainei rămâne „disputat” în a patra săptămână a invaziei ruse, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Spațiul aerian este contestat parțial pentru că „ucrainenii fac să fie așa”, a mai spus Kirby. Forțele ruse sunt dominante în unele zone ale spațiului aerian, a adăugat el.

„Este disputat pentru că ucrainenii procedează astfel și sunt foarte deștepți în ceea ce privește modul în care își organizează și își folosesc resursele de apărare aeriană pe care continuă să le zboare”, a spus Kirby.

O hartă prezentată de BBC arată că rușii au înconjurat pe toate laturile orașul Mariupol, port la Marea Azov, pe care îl asediază de peste două săptămâni.

Forțele ruse au înregistrat inițial câștiguri rapide în sudul Ucrainei, obiectivul lor principal fiind crearea unui coridor terestru între Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, și zonele deținute de separatiștii susținuți de ruși în Donețk și Luhansk.

În calea acestui obiectiv se află orașul-port Mariupol, care a fost încercuit de forțele ruse de la începutul lunii martie. Oficialii ucraineni spun că aproximativ 300.000 de civili rămân prinși în oraș.

Forțele armate ucrainene au transmis că rușii au suferit pierderi mai mari în 26 de zile de război în Ucraina decât în cei 10 ani de invazie sovietică în Afganistan.

Potrivit ultimei estimări a armatei ucrainene, circa 15.300 de soldați ruși au fost uciși, inclusiv 6 generali. De asemnea, forțele ruse au pierut 509 tancuri, 99 de avioane și 123 de elicoptere.

According to the Armed Forces of #Ukraine, the losses of the #Russian army in Ukraine in 26 days of the war exceed the losses of the #Soviet army for 10 years of the war in #Afghanistan. pic.twitter.com/CIieerad5I

— NEXTA (@nexta_tv) March 22, 2022

Mai multe despre acest subiect, aici.

Nu există niciun arministițiu la orizont pentru o încetare a focului în Ucraina, a transmis Palatul Elysée într-un comunicat de presă la finalul discuțiilor avute marți de Emmanuel Macron cu președinții din Rusia și Ucraina.

„Deocamdată nu există un acord, dar președintele [Macron] rămâne convins de necesitatea de a-și continua eforturile”, se arată în comunicatul de presă. „Nu există altă cale de ieșire decât o încetare a focului și negocieri de bună-credință între Rusia și Ucraina”.

Convorbirea dintre Macron și președintele rus Vladimir Putin a durat o oră, potrivit Palatului Élysée. De când războiul a izbucnit pe 24 februarie, Macron a menținut deschisă o linie de comunicare atât cu Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Macron a vorbit cu Putin de opt ori și cu Zelenski de 17 ori de la începutul invaziei Rusiei, potrivit CNN.

Imagini care au apărut online arată atacuri aeriene asupra orașului ucrainean Kramatorsk, situat în estul Ucrainei, potrivit The Guardian.

Russian strikes in Kramatorsk. https://t.co/sVPmVAAdcE pic.twitter.com/GPygZuzwfe

— Rob Lee (@RALee85) March 22, 2022

Au apărut, de asemenea, alte relatări despre forțele ruse care ar folosi muniție cu fosfor, care este interzisă.

Oleksiy Biloshitskiy reports that the #Russian occupiers had recorded another use of banned phosphorus ammunition in #Kramatorsk. pic.twitter.com/h2A8YZz7wQ

— NEXTA (@nexta_tv) March 22, 2022

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa, prin videoconferință, la un summitul NATO de joi pentru a discuta despre războiul cu Rusia, dar detaliile exacte sunt încă în curs de elaborare, a declarat marți purtătorul de cuvânt al lui Zelenskii, citat de Interfax Ucraina și Reuters.

Sergii Nykyforov a transmis că Zelenski va avea cel puțin un mesaj video, dar ar pute la parte la discuția integrală din cadrul summitului.

Presa rusă relatează că Vladimir Putin a vorbit la telefon cu președintele francez Emmanuel Macron. Conversația a fost inițiată de Franța, a relata agenția de presă de stat Ria Novosti. Agenția de presă Interfax a declarat că cei doi lideri au discutat despre restabilirea păcii între Rusia și Ucraina.

Nu a existat nicio confirmare din partea guvernului francez privind această conversație, dar cei doi lideri au avut mai multe apeluri telefonice lungi atât înainte, cât și după invazia rusă a Ucrainei.

De altfel, Emmanul Macron a fost criticat în presa internațională pentru numeroasele discuții avute cu Vladimir Putin.

Citești și: „Ce naiba crede Emmanuel Macron că face discutând cu Vladimir Putin?”. O întrebare din presa internațională și câteva răspunsuri

Rusia va folosi arme nucleare doar dacă însăși existența sa ar fi amenințată, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează agenția de presă de stat rusă, citată de Reuters.

Kremlinul a declarat marți că ar dori ca discuțiile în curs de desfășurare dintre Rusia și Ucraina să fie mai „active și mai substanțiale”, pe măsură ce luptele dintre forțele ruse și ucrainene continuă.

Dmitri Peskov a declarat luni că nimeni nu s-a gândit vreodată că „operațiunea militară specială” din Ucraina va dura doar câteva zile și a reiterat, de asemenea, că ea se desfășurare întocmai cum a fost planificată.

O rachetă rusă a lovit și distrus o gară din Pavlohrad, regiunea Dnipropetrovsk, a tranmis Valentin Reznichenko, șeful regional al administrației civile.

Atacul a ucis o persoană, a deraiat 15 vagoane de marfă și a distrus o porțiune de cale ferată, a spus Reznichenko. Toate operațiunile din gară au fost suspendate pe termen nelimitat, a adăugat el.

Pavlohrad este o răscruce importantă pentru sistemul feroviar al Ucrainei. Este un nod feroviar de marfă și o legătură de transport către mai multe regiuni din est aflate în prima line a războiul Rusiei cu Ucraina.

Incendiile forestiere au izbucnit în vecinătatea reactorului nuclear de la Cernobîl, Ucraina susținând că prezența trupelor ruse, care au cucerit centrala abandonată, îngreunează eforturile de gestionare a incendiilor, relatează The Guardian.

Cel puțin șapte incendii au fost depistate în zona de excludere a Cernobîlului prin intermediul imaginilor prin satelit realizate de Agenția Spațială Europeană, potrivit unui comunicat al parlamentului ucrainean.

Incendiile au fost probabil aprinse de „agresiunea armată a Federației Ruse”, transmit oficialii ucraineni, deși nu este clar dacă au fost bombardamente, incendiere sau vreun alt factor care au pornit flăcările.

Incendiile la o rază de 10 km de centrală sunt „deosebit de periculoase”. Ucraina susține că pompierii ucraineni nu sunt în măsură să abordeze incendiile din cauza prezenței forțelor ruse.

Forțele ruse au capturat centrala de la Cernobîl în primele zile ale invaziei din Ucraina. Zona este cunoscută pentru o explozie din 1986 și un incendiu care a provocat un dezastru nuclear major, răspândind contaminarea radioactivă în toată Europa. Centrala și zona înconjurătoare au fost în mare parte închise de atunci, dar aproximativ 200 de tone de combustibil nuclear rămân în partea de jos a reactorului care este relativ neprotejat.

Mai multe despre acest subiect, aici.

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a anunțat că SUA și aliații vor anunța joi un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Într-o conferință de presă susținută înainte de plecarea lui Joe Biden în turneul european care îl va duce la Bruxelles și Varșovia, Sullivan nu a oferit detalii despre noile sancțiuni, dar a subliniat că „un element cheie” este să impiedice „orice încercare a oricărei țări de a ajuta Rusia, practic, să submineze, să slăbească sau să ocolească sancțiunile”.

„Am aplicat o cantitate enormă de presiune economică și, pentru a susține și a crește această presiune în timp, o parte din noul pachet se referă la noi desemnări, noi ținte, dar o mare parte este despre aplicarea eficientă”, explică Jake Sullivan.

Rusia a început să tragă asupra orașului Mariupol din Marea Azov, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, folosind un grup de aproximativ șapte nave pentru a lansa atacuri asupra orașului.

„Continuăm să observăm o serie de forțe ruse în interiorul orașului”, a spus oficialul. „Credem că cel puțin unii dintre ei sunt forțe separatiste care au venit din Donbas și, din nou, ucrainenii luptă foarte, foarte intens pentru a împiedica căderea orașului”.

Orașul se află deja sub bombardamentul rușilor care au folosit de la lansatoare de rachete cu rază lungă de acțiune până la artilerie în afara orașului.

Separat, rușii au în total aproximativ 21 de nave în Marea Neagră, a spus oficialul.

Acoperișul unui spital de copii din Severodonețk, regiunea Lugansk, a luat foc după ce a fost bombardat de forțele ruse, a anunțat serviciul de stat de urgență al Ucrainei.

Șapte copii și 15 adulți au fost evacuați din spital.

Urmărește-ne pe Google News