LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 281 | Schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, în timp ce luptele continuă în est

Un think tank britanic din domeniul apărării și securității a dezvăluit detalii despre planul de preinvazie al Moscovei în Ucraina, pe baza unor documente rusești capturate de ucraineni, care sunt aparent semnate de președintele rus Vladimir Putin, relatează Sky News.

Rusia plănuia să preia controlul asupra Ucrainei în zece zile de la începtul invaziei și să o anexeze până în luna august a acestui an, a precizat Royal United Services Institute for Defence and Security Studies (RUSI).

Potrivit acestui think tank care are legături cu armata britanică, doar un mic grup de oficiali ruși era la curent cu întreaga amploare a planurilor.

Insitutul britanic susține că adjuncții șefilor de arme din cadrul armatei ruse au fost puși la curent cu planul de invadare și ocupare a Ucrainei abia cu câteva zile înainte de începerea invaziei, iar unitățile militare tactice nu au primit ordine decât cu câteva ore înainte.

Mai multe detalii: Cum arăta planul lui Putin de dinaintea invaziei: Controlul asupra Ucrainei urma să fie preluat în 10 zile, iar întreaga țară anexată până în august

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Forțele armate ucrainene au pierdut până acum între 10.000 și 13.000 de soldați în războiul împotriva Rusiei, a declarat joi consilierul prezidențial Mihailo Podoliak la o televiziune ucraineană, potrivit Al Jazeera.

Comentariile consilierului de rang înalt al președintelui Zelenski par să fie prima estimare, de la sfârșitul lunii august încoace, a numărului de militari ucraineni morți, când șeful forțelor armate a declarat că aproape 9.000 de soldați au fost uciși.

„Avem cifre oficiale de la Statul Major General, avem cifre oficiale de la comandamentul de vârf, iar acestea indică [între] 10.000 și 12.500-13.000 de morți”, a declarat Podoliak, pentru postul Kanal 24.

„Suntem deschiși în a vorbi despre numărul de morți”, a adăugat consilierul prezidențial, precizând că numărul soldaților răniți este mai mare decât al celor uciși.

Militarii ucraineni din cadrul Forțelor Armate ale țării vor putea de acum înainte să își ia un concediu plătit în timpul legii marțiale, relatează Euromaidan, potrivit The Guardian.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Potrivit unei noi legi adoptate joi, fiecare militar ucrainean are acum dreptul de a-și lua un concediu anual plătit de zece zile.

„Într-o perioadă specială în timpul legii marțiale, personalului militar i se poate acorda o parte din concediul anual de bază, precum și concediu pentru motive familiale și pentru alte motive valabile cu păstrarea sprijinului financiar”, a scris pe Telegram deputatul ucrainean Iaroslav Zaliznyak.

Nu mai mult de 30% din numărul total al militarilor dintr-o anumită categorie și unitate pot lipsi în același timp, a adăugat deputalul.

Rusia foloseşte în prezent în atacurile din Ucraina rachete sovietice cu capacitate nucleară, cărora le scoate focoasele, scopul fiind acela de a „distrage atenţia” şi de a epuiza stocurile apărării antiaeriane ucrainene, a acuzat joi armata Kievului, care a prezentat fragmente din rachete de croazieră X-55 (Kh-55) găsite în vestul ţării, scrie news.ro citând BBC.

Rachetele de croazieră X-55 (Kh-55), de fabricaţie sovietică, au fost proiectate pentru uz nuclear.

Astfel de rachete sunt lansate acum în Ucraina, pentru a „epuiza sistemul de apărare antiaeriană al ţării noastre”, a declarat un oficial ucrainean, care a precizat că testele efectuate asupra fragmentelor găsite nu au arătat niveluri anormale de radioactivitate, ceea ce înseamnă că le-a fost scoasă încărcătura nucleară. „Acest lucru arată că nu a existat niciun contact (al rachetei) cu elemente nucleare”, a spus el.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Experţii militari ucraineni susţin, pe de altă parte, că Rusia şi-ar fi epuizat semnificativ vastul arsenal de rachete după valurile de atacuri masive din ultimele săptămâni asupra infrastructurii critice a Ucrainei. Ca urmare, Moscova ar recurge acum la folosirea unor proiectile care, deşi nu au capacitatea distructivă pentru care au fost proiectate, pot provoca pagube majore.

Armata ucraineană susține că unele trupe ruse se retrag de pe pozițiile lor din regiunea sudică Zaporojie, informează CNN și The Kyiv Independent. De asemenea, Statul Major General al forțelor armate ucrainene afirmă că rușii pregătesc evacuarea „personalului administrațiilor de ocupație” din acestă regiune.

În actualizarea zilnică a informațiilor operaționale privind evoluția de pe front, conducerea armatei ucrainene a precizat că unitățile ruse au părăsit localitățile Mykhailivka, Polohî și Injenerne, toate localități aflate la sud de orașul Zaporojie.

În Mykhailivka, trupele ruse au părăsit secția locală de poliție și una dintre instituțiile de învățământ, acolo unde își aveau sediul.

În localitățile Polohî și Injenerne, forțele ruse au jefuit casele în care erau staționate înainte de a se retrage, potrivit raportului Statului Major General al Ucrainei.

Mai multe detalii: Soldații ruși și administrația de ocupație se retrag din unele localități din regiunea Zaporojie, susține Statul Major General al Ucrainei

Uniunea Europeană discută un plafon de preț la petrolul rusesc transportat pe mare, de 60 de dolari pe baril, care să fie revizuit la fiecare două luni, cedând astfel în fața presiunilor unor țări de a coborî nivelul acestui plafon, au declarat mai mulți diplomați europeni, potrivit Al Jazeera.

Săptămâna trecută, Grupul celor șapte națiuni (G7) a propus un plafon al prețului la petrolul rusesc, pentru a diminua veniturile Moscovei și capacitatea acesteia de a-și finanța războiul din Ucraina, de 65-70 de dolari pe baril.

Plafonul, dacă va fi convenit, ar urma să intre în vigoare începând cu 5 decembrie.

Polonia, Lituania și Estonia au refuzat să susțină plafonarea la acest nivel, argumentând că țițeiul rusesc se tranzacționează deja la un nivel mai scăzut, astfel încât plafonarea ar fi ineficientă.

„Noul nivel luat în discuție este acum de 60 de dolari pe baril, dar negocierile continuă”, a declarat un diplomat al UE informat despre aceste discuții.

Alți doi diplomați au confirmat nivelul de 60 de dolari, menționând că nu s-a ajuns încă la un acord.

Mai multe înregistrări video publicate pe rețelele de socializare indică faptul că trupele ruse din zonele din jurul orașului Bahmut, situat în estul regiunii Donețk, înregistrează pierderi grele, chiar dacă au cucerit o parte din teritoriu, în special la sud de oraș, informează CNN.

Unele înregistrări video realizate de dronele militare ucrainene arată cum trupele ruse aflate în tranșee și gropi sunt ținta unor încărcături explozive lansate din drone. Alte înregistrări video de la nivelul solului arată cadavrele soldaților ruși împrăștiate în această zonă.

O înregistrare video filmată de armata ucraineană și publicată pe Telegram arată diferite sisteme de arme folosite într-un atac coordonat asupra pozițiilor rusești, inclusiv obuziere de 155 mm și mortiere. Din unele videoclipuri reiese că pozițiile rușilor au puțină protecție și sunt expuse în câmp deschis.

Forțele ruse atacă de luni de zile zona din jurul Bahmut – și, mai recent, au trimis în față unități recent mobilizate, dar mai puțin experimentate.

Unele unități ruse – inclusiv cele afiliate grupului Wagner – par să fi făcut progrese treptate, cucerind un șir de sate mici la sud de oraș. Joi, Ministerul rus al Apărării a anunțat că, „în urma acțiunilor ofensive ale trupelor ruse, așezarea Kurdiumivka din Republica Populară Donețk a fost complet eliberată din mâinile Forțelor Armate ale Ucrainei”.

Ministerul Apărării de la Moscova anunțase anterior cucerirea altor trei așezări din zonă, dar toate sunt sate mici.

Ucrainenii spun că luptele continuă în zonă și că, în timpul misiunilor din apropiere de Kurdiumivka, forțele ucrainene au distrus trei depozite de muniție, un echipaj de mortiere „și efective ale inamicului”.

Analiștii spun că și ucrainenii suferă pierderi evidente, fiind ținta artileriei și tancurilor rusești. Armata ucraineană a afirmat că luptele continuă în multe zone din apropierea orașului Bahmut, dar nu a recunoscut că a pierdut teren.

Președintele american Joe Biden a calificat joi războiul lui Vladimir Putin în Ucraina drept „bolnav” și a declarat că există o singură modalitate rațională de a pune capăt conflictului – ca liderul rus să „își retragă” trupele din țara vecină, relatează CNN.

„Dar se pare că nu are de gând să facă acest lucru. Plătește un preț foarte mare pentru că nu reușește să o facă, dar provoacă un carnagiu incredibil, incredibil asupra populației civile din Ucraina. Bombardând grădinițe, spitale, case de copii. Este bolnav ceea ce face”, a declarat Biden, în timpul unei conferințe de presă alături de președintele francez Emmanuel Macron, la Casa Albă.

Biden a adăugat că nu are planuri imediate de a-l contacta pe Putin, dar că este „pregătit să vorbească” cu președintele rus „dacă există cu adevărat un interes ca el să decidă că este în căutarea unei modalități de a pune capăt războiului – încă nu a făcut acest lucru”.

Mai multe detalii: Joe Biden califică acțiunile lui Putin în Ucraina drept „bolnave” și anunță în ce condiții va discuta cu liderul de la Kremlin

Președintele american Joe Biden și omologul său francez, Emmanuel Macron, au dat publicității o declarație comună după întâlnirea bilaterală de joi de la Casa Albă, în care au denunțat războiul Rusiei în Ucraina, informează CNN.

Cei doi lideri „condamnă cu fermitate războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și subliniază că țintirea intenționată a civililor și a infrastructurii civile constituie crime de război ai căror autori trebuie să fie trași la răspundere”, conform textului declarației.

„Statele Unite și Franța deplâng pașii de escaladare deliberată ai Rusiei, în special retorica sa nucleară iresponsabilă și dezinformarea sa cu privire la presupusele atacuri chimice și la programele de arme biologice și nucleare. Ele reafirmă sprijinul continuu al națiunilor lor pentru apărarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, inclusiv furnizarea de asistență politică, de securitate, umanitară și economică Ucrainei atât timp cât va fi necesar”, continuă declarația.

Mai multe detalii: Biden l-a primit pe Macron la Casa Albă. Cei doi lideri își reafirmă sprijinul pentru Ucraina „atâta timp cât va fi nevoie”

Președintele american Joe Biden a declarat joi că el și omologul său francez, Emmanuel Macron, sunt hotărâți să tragă la răspundere Rusia și pe președintele Vladimir Putin pentru „războiul acestuia împotriva restului lumii”, relatează CNN.

„Putin crede că poate zdrobi voința tuturor celor [care] se opun ambițiilor sale imperiale, dar atacarea infrastructurii civile din Ucraina, blocarea energiei către Europa pentru a crește prețurile, exacerbarea crizei alimentare – acestea afectează oameni foarte vulnerabili, nu doar în Ucraina, ci în întreaga lume. Iar el nu va reuși”, a declarat Biden în timpul unei conferințe de presă comune cu Macron, la Casa Albă.

„Președintele Macron și cu mine am hotărât că vom continua să lucrăm împreună pentru a trage Rusia la răspundere pentru acțiunile sale și pentru a atenua impactul global al războiului lui Putin împotriva restului lumii”, a precizat liderul american.

„Lumea începe să recunoască faptul că (Rusia) este un stat terorist. Iar teroarea nu cunoaște frontiere”, a declarat joi ministrul ucrainean al apărării, Oleksiy Reznikov. „Ei (rușii, n.r.) folosesc mijloace teroriste pentru a provoca teroare”, a adăugat acesta, potrivit The Kyiv Independent.

Reznikov a precizat că a vorbit cu omologul său spaniol, Margarita Robles, despre recentele explozii.

Joi, 1 decembrie, Spania a anunțat că a sporit măsurile de securitate în urma incidentelor cu scrisori-capcană. La începutul aceleiași zile, încă o scrisoare-bombă a fost găsită la ambasada SUA din Madrid, potrivit ziarului spaniol El Pais.

Anterior, explozibili similari au fost trimiși premierului spaniol Pedro Sanchez și ministrului spaniol al Apărării, Margarita Robles.

Alte bombe au fost trimise la ambasada ucraineană din Madrid, la baza aeriană Torrejon de Ardoz din Madrid, care furnizează informații secrete forțelor armate ucrainene, și la sediul companiei spaniole de armament Instalaza, care produce lansatoare de rachete furnizate Ucrainei.

Potrivit presei spaniole, oficialii investighează dacă incidentele au legătură cu invazia rusă în Ucraina.

Poziționarea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în conflictul din Ucraina arată că cel mai important organism de supraveghere a securității și drepturilor din Europa își pierde relevanța, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agențiile ruse de presă, potrivit Al Jazeera.

Peskov a fost întrebat dacă Rusia ar putea părăsi organismul pan-european.

De asemenea, el a declarat că Moscova nu intenționează să contacteze administrația americană înainte de sfârșitul anului, solicitând ca discuțiile despre posibilele schimburi de prizonieri între Rusia și Statele Unite să se desfășoare cu ușile închise.

Rusia a adoptat o nouă versiune a legii sale privind agenții străini, care extinde competențele autorităților de a considera orice persoană aflată sub „influență străină” ca fiind un agent al unei alte țări, informează Al Jazeera.

„Influența străină este considerată a fi «acordarea de sprijin de către o sursă străină unei persoane sau influențarea unei persoane, inclusiv prin constrângere, persuasiune sau alte mijloace»”, potrivit unei declarații a Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus.

Legea obligă organizațiile să se identifice în mod public ca fiind agenți străini; mijloacele de informare în masă desemnate ca agenți străini trebuie să publice o declarație lungă în acest sens împreună, cu articolele lor.

Noua versiune a legii împiedică, de asemenea, agenții străini să organizeze evenimente publice, să predea în școlile de stat și să primească raportul financiar al statului, printre alte restricții.

România nu se teme că va fi atacată în contextul războiului rus împotriva Ucrainei, a afirmat joi Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, care a precizat că utilizarea armelor nucleare nu poate fi exclusă “teoretic”, motiv pentru care autoritățile iau în calcul toate scenariile, informează news.ro.

“România nu se teme de un atac. În schimb, orice stat serios, aflându-se în zona geografică în care ne aflăm noi şi fiind în proximitatea unei zone de conflict, trebuie să fie pregătit pentru o astfel de situaţie, iar domeniul militar este un domeniu care operează cu variante. Să nu uităm, contextul este invadarea de către Rusia lui Putin a unui stat suveran, încălcând dreptul internaţional. O invadare neprovocată, profund ilegală, care generează automat reacţii”, a declarat Angel Tîlvăr, la Antena 3.

Mai multe detalii: Angel Tîlvăr, ministrul Apărării: Nu este exclus ca Putin să folosească o armă nucleară tactică în Ucraina

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că este prea devreme să se pronunțe asupra discuțiilor dintre Varșovia și Berlin privind trimiterea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot din Germania în Ucraina, relatează Reuters.

„Suntem cu toții de acord cu privire la nevoia urgentă de a ajuta Ucraina, inclusiv cu sisteme de apărare antiaeriană”, a declarat Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Olaf Scholz.

Cu toate acestea, a adăugat secretarul general al NATO, „este important să înțelegem că nu este vorba doar de livrarea de noi sisteme, ci și de a ne asigura că sistemele care sunt livrate pot funcționa”, inclusiv că au suficientă muniție, piese de schimb și întreținere.

Mai multe detalii: Stoltenberg şi Scholz spun că e “prea devreme” pentru o decizie privind trimiterea sistemelor antiaeriene Patriot în Ucraina

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, le-a transmis locuitorilor din capitala Ucrainei să își facă provizii de apă, alimente și haine călduroase, în caz că va apărea o pană totală de curent, informează Al Jazeera.

Klitschko a avertizat că temperatura din locuințe ar putea scădea rapid din cauza „unei pene de curent, a distrugerii infrastructurii și canalizării și a unei absențe totale a alimentării cu electricitate, apă și căldură”.

„Este posibil ca temperatura din apartamente să nu difere prea mult de cea de afară”, a declarat edilul la un forum de securitate din Kiev, oraș în care temperaturile sunt de aproximativ -4 grade Celsius.

„Fac apel la oameni (…) să aibă o rezervă de apă potabilă, produse alimentare neperisabile, haine călduroase”, a pus Vitali Klitschko.

Primarul a adăugat că oamenii ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a se muta temporar și să locuiască la prieteni sau rude care dețin case la periferia Kievului.

Ucraina spune că bombardamentele rușilor echivalează cu o crimă de război, dar Rusia afirmă că atacurile sale asupra infrastructurii vitale sunt legitime din punct de vedere militar, iar Kievul poate pune capăt suferinței populației sale dacă cedează în fața cererilor Moscovei.

Peste 1.300 de prizonieri de război au fost repatriați de când a început invazia trupelor ruse, a anunțat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit The Guardian.

Zelenski a făcut aceste declarații după un nou schimb de 50 de prizonieri cu forțele ruse și pro-ruse.

„După schimbul de astăzi, sunt deja 1.319 eroi care s-au întors acasă”, a anunțat Zelenski pe contul său de Instagram, postând o fotografie în care apar câteva zeci de bărbați care țin steaguri ucrainene.

View this post on Instagram

A post shared by Володимир Зеленський (@zelenskiy_official)

„Nu ne vom opri până când nu ne vom primi toți oamenii înapoi”, a adăugat liderul ucrainean.

Șeful de cabinet al lui Zelenski, Andriy Yermak, a precizat că printre cei 50 de ucraineni care s-au întors se numără și soldați care au apărat Mariupolul și oțelăria Azovstal.

În cadrul unei întâlniri din octombrie cu reprezentanții Crucii Roșii, Rusia a afirmat că deține aproximativ 6.000 de prizonieri de război ucraineni.

În timpul unei întâlniri bilaterale cu președintele american Joe Biden, Emmanuel Macron a declarat că invazia în curs a Rusiei în Ucraina va fi unul dintre principalele subiecte de discuție ale celor doi lideri și că „pacea durabilă” se referă la respectarea națiunilor suverane, relatează CNN.

„Vrem să construim pacea și o pace durabilă înseamnă respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, dar în același timp o nouă arhitectură pentru a ne asigura că avem o pace durabilă pe termen lung”, a declarat Macron joi, la Casa Albă.

Macron a mai spus că va discuta cu Biden despre energie, economie și spațiu și a subliniat importanța „sincronizării” și a unei „coordonări strânse”.

„Cred că acest lucru este extrem de important tocmai pentru a avea o strânsă coordonare între noi în aceste diferite probleme, deoarece dorim să rezolvăm consecințele directe și indirecte ale războiului asupra economiilor și oamenilor noștri. Dar, în același timp, vrem să ne pregătim pentru generațiile viitoare”, a spus președintele francez.

„Când ne uităm la istoria noastră comună, această prietenie a prevalat întotdeauna – cu rezultate destul de bune, de altfel”, a adăugat ulterior Macron.

Biden a spus că cele două națiuni au fost aliate încă din timpul Războiului de Independență al SUA.

„Ne aflăm într-un adevărat punct de inflexiune. Lucrurile se schimbă rapid, foarte rapid. Și este foarte important să rămânem în strânsă comunicare – ceea ce nu înseamnă că suntem de acord cu fiecare lucru în parte. Înseamnă că suntem de acord cu aproape totul”, a declarat Biden, adăugând că el și Macron vor depune eforturi pentru a consolida „securitatea și prosperitatea”.

Canalele de comunicare în ceea ce priveşte războiul din Ucraina trebuie menţinute pentru a contracara riscul de escaladare, a declarat joi, la Lodz (Polonia), ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Miniştri al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), potrivit Agerpres.

El a adăugat că Ungaria “transmite un mesaj din imediata vecinătate a conflictului că este nevoie de pace cât mai curând posibil”, relatează MTI.

Un comunicat al ministerului a precizat că Szijjarto a spus în cadrul reuniunii că, în calitate de stat vecin al Ucrainei, Ungaria a fost “direct şi grav afectată” de efectele conflictului, menţionând că Ungaria desfăşoară cea mai mare operaţiune umanitară din istoria sa.

De asemenea, şeful diplomaţiei ungare a menţionat că Polonia a fost lovită de rachete în urmă cu aproximativ două săptămâni, ceea ce ar fi putut duce la izbucnirea celui de-al treilea război mondial dacă liderii polonezi nu ar fi reacţionat “atât de calm şi responsabil”. Politicienii şi jurnaliştii care s-au referit la un “atac deliberat cu rachete”, a spus el, au acţionat “ruşinos”, riscând o escaladare. Riscuri similare rămân atâta timp cât războiul continuă, a adăugat ministrul.

Alimentarea cu energie electrică este în curs de restabilire în orașul Herson, din sudul Ucrainei, după ce a rămas fără curent electric în urma bombardamentelor rusești de joi dimineață, a anunțat un oficial local, potrivit CNN.

Echipele „au reparat fără încetare liniile electrice din Herson după bombardamentele inamice de dimineață [și] 65% din energia electrică a orașului este restabilită”, a declarat Iaroslav Yanushevych, șeful administrației militare din regiunea Herson.

Miercuri, Yanushevych anunțase că Hersonul a rămas fără curent electric în urma bombardamentelor intense ale Rusiei. „Tensiunea în rețelele electrice a dispărut”, a scris oficialul local pe Telegram, adăugând că societatea energetică Khersonoblenergo „lucrează deja pentru a rezolva problema”.

Ucraina l-a demis oficial joi și l-a catalogat drept trădător pe inginerul ucrainean numit de Moscova la conducerea celei mai mari instalații nucleare din Europa, centrala de la Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, informează AFP, potrivit The Moscow Times.

Iuri Cerniciuk, inginerul-șef al centralei, a declarat miercuri că a acceptat să preia această funcție pentru că, „în opinia mea”, a fost “singura decizie corectă”. Rosenergoatom, operatorul nuclear rus pe care Moscova l-a desemnat să administreze centrala, a confirmat numirea lui Cerniciuk.

Joi, agenția nucleară ucraineană Energoatom l-a demis în mod oficial pe Cerniciuk pentru „activități de colaboraționism și trădare”.

Mai multe detalii: Ucraina l-a concediat pe șeful centralei nucleare din Zaporojie numit de ruși, acuzându-l de „colaboraționism și trădare”

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, s-a întâlnit cu șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, și a cerut mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, informează Al Jazeera.

„La Lodz, Josep Borrell și cu mine am căzut de acord: război total împotriva Ucrainei înseamnă sprijin total pentru Ucraina. Am mulțumit UE pentru asistența continuă în domeniul apărării și am subliniat că următoarele sancțiuni ale UE ar trebui să le includă pe cele care lovesc industria de producție de rachete a Rusiei: trebuie să fie oprită”, a scris Kuleba, într-un mesaj publicat pe Twitter.

In Łódź, @JosepBorrellF and I agreed: total war against Ukraine means total support for Ukraine. I thanked the EU for its continued defense assistance and stressed that next EU sanctions should include those hitting Russias missile production industry: it must be put to a halt. pic.twitter.com/mM5zioAbwd

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) December 1, 2022

Președintele Consiliului European, Charles Michel, l-a îndeamnat din nou pe președintele chinez Xi Jinping să folosească „influența” țării sale asupra Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, în timpul unei vizite la Beijing, relatează Al Jazeera.

Situația din Ucraina a ocupat „mult timp” în cadrul întâlnirii lor de trei ore din Marea Sală a Poporului din Beijing, unde au fost discutate, de asemenea, comerțul, clima, drepturile omului, redresarea după pandemia de COVID-19, precum și situația din Xinjiang și Taiwan, a declarat presei Charles Michel, prin intermediul unei legături video de la Beijing.

„L-am îndemnat pe președintele Xi, așa cum am făcut-o la summitul nostru UE-China din aprilie, să își folosească influența asupra Rusiei pentru a respecta Carta ONU”, a spus Michel.

Președintele Xi a spus clar că Beijingul nu furnizează arme Rusiei și că amenințările nucleare nu sunt acceptabile, a adăugat președintele Consiliului European.

Președintele american Joe Biden l-a primit joi la Casa Albă pe președintele francez Emmanuel Macron, dând astfel startul unei vizite oficiale de stat menite să consolideze alianța dintre SUA și Franța, în condițiile în care Macron a apărut ca un aliat critic pe fondul invaziei continue a Rusiei în Ucraina, relatează CNN.

„Inimile noastre se bucură să le ureze bun venit unor prieteni atât de apropiați la Casa Albă”, a declarat Biden la ceremonia oficială de sosire pe peluza de sud a Casei Albe. „Este o adevărată onoare să vă primesc în prima vizită de stat din timpul administrației mele și să celebrăm forța și vitalitatea actuală dintre Franța și Statele Unite ale Americii”, a continuat el.

„În timp ce războiul revine pe teritoriul european, în urma agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și în lumina multiplelor crize cu care se confruntă națiunile și societățile noastre, trebuie să devenim din nou frați de arme”, a declarat Macron.

După ce, anul trecut, relațiile franco-americane au atins un punct scăzut în urma acordului privind submarinele dintre SUA și Australia, cei doi președinți au creat o relație mai strânsă, după cum a subliniat Biden joi.

Franța, a spus Biden, este „cel mai vechi aliat” al Statelor Unite și un „partener de neclintit”, referindu-se la istoria relației dintre cele două țări. „Alianța dintre cele două națiuni rămâne esențială pentru apărarea noastră reciprocă”, a adăugat liderul american.

Active rusești în valoare totală de 7,5 miliarde de franci, echivalentul a 7,94 de miliarde de dolari, au fost înghețate de către guvernul elvețian, scrie Kommersant.ru.

Site-ul Ministerului Economiei din Elveția specifică faptul că suma nu include și costurile a 15 proprietăți imobiliare deținute de entități și indivizi aflați sub sancțiuni, blocate la rândul lor.

Mai multe detalii: Elveția a înghețat active rusești în valoare de 8 miliarde de dolari

Andrii Yermak, șeful Biroului președintelui Ucrainei, și Denis Pușilin, șef al autoproclamatei Republici Populare Donețk, au confirmat că 50 de soldați de fiecare parte au fost schimbați joi, transmite CNN.

Yermak a spus că luptătorii de la oțelăria Azovstal din Mariupol și prizonierii din Olenivka din regiunea Donețk au fost returnați în Ucraina.

„Vom lucra până când ultimul ucrainean va fi eliberat”, a spus Yermak.

Rusia este pregătită să reia conversațiile cu Statele Unite și NATO cu privire la garanțiile de securitate, dar până acum Moscova nu a văzut voință din partea lor, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de CNN.

„Dacă interlocutorii noștri occidentali își dau seama de greșelile lor și își exprimă disponibilitatea de a reveni la discuția documentelor pe care le-am propus în decembrie, cred că aceasta va fi o mișcare pozitivă”, a spus Lavrov în cadrul conferinței de presă anuale de la Moscova, întrebat dacă se poate ajunge la un acord asupra garanţiilor de securitate propuse de Rusia.

Șeful regiunii Herson, desemnat de Rusia, Vladimir Saldo, a declarat că pe malul estic al râului Nipru, pe teritoriul ocupat de ruși, se desfășoară „un număr mare de lucrări de fortificații”, potrivit CNN.

Saldo a adăugat că fortificațiile sunt construite rapid și „au fost alocate resurse financiare semnificative în aceste scopuri și au fost angajate un număr mare de companii de construcții”.

Armata ucraineană a declarat joi că Rusia și-a retras unele trupe din localităţile din dreptul oraşului Herson aflate pe malul opus al râului Nipru, relatează Reuters.

Armata a oferit doar detalii limitate și nu a menționat nicio forță ucraineană care ar fi trecut Nipru. Oficialii ucraineni au subliniat, de asemenea, că Rusia a intensificat bombardamentele peste râu, întrerupând din nou curentul în Herson, unde electricitatea a început să fie restabilită abia la aproape trei săptămâni după ce trupele ruse au eliberat orașul.

„Se observă o scădere a numărului de soldaţi ruşi şi de echipamente militare în aşezarea Oleshi”, a declarat armata ucraineană, referindu-se la localitatea aflată vizavi de oraşul Herson, de cealaltă parte a unui pod distrus peste Nipru.

O companie privată de energie din Ucraina a declarat că 40% din infrastructura electrică a țării este deteriorată, deoarece atacurile rusești continuă să țintească aprovizionarea, transmite The Guardian.

„Rusia a distrus 40% din sistemul energetic ucrainean cu atacuri teroriste cu rachete. Zeci de lucrători din domeniul energiei au fost uciși și răniți”, a transmis compania DTEK, pe rețelele de socializare.

„Inginerii electricieni fac tot posibilul și imposibilul pentru a stabiliza situația în ceea ce privește furnizarea de energie”, a spus compania, adăugând că echipele sale tehnice lucrează „zi și noapte” pentru a repara rapid infrastructura.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat joi că Statele Unite și NATO au participat direct la războiul din Ucraina deoarece furnizează arme Ucrainei și îi ofereau pregătire militară pe teritoriul lor, transmite Reuters.

El a apărat atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, despre care Kievul și Occidentul spun că sunt o crimă de război menită să provoace suferințe civililor.

„Dezactivăm instalațiile energetice în Ucraina care permit Occidentului să pompeze arme letale în Ucraina pentru a ucide ruși. Așa că nu spuneți că SUA și NATO nu sunt participanți la acest război – participați direct. Inclusiv nu numai furnizarea de arme, ci și pregătirea personalului – antrenați armata (ucraineană) pe teritoriul vostru”, a spus Lavrov.

Orașul ucrainean Herson, recent eliberat, a rămas fără energie electrică după bombardamentele intense ale forțelor ruse, a declarat joi guvernatorul regional, informează Reuters.

Iaroslav Yanushevych, guvernatorul regiunii, a dat vina pe bombardamentele rusești pentru noua întrerupere a curentului electric și a spus că lucrătorii din domeniul energiei lucrează pentru a rezolva problema.

Întreruperile de curent de urgență au fost impuse joi în regiunea Zaporojie, potrivit furnizorului de energie de stat Ukrenergo, citat de CNN.

Decizia s-a datorat „depășirii semnificative a consumului de energie electrică” în regiune, a transmis compania.

Electricitatea va fi restabilită când „consumul se stabilizează”, a adăugat Ukrenergo.

Preşedintele Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a acuzat joi Ucraina că încearcă „să târască” cu orice preţ NATO în conflictul armat cu Rusia, a transmis agenţia oficială BELTA, preluată de EFE.

„Toate agenţiile forţelor de securitate remarcă o creştere a numărului de provocări în apropierea frontierei de stat. Ucraina, sub orice pretext, încearcă să târască trupele statelor membre ale NATO în conflict”, a susţinut Lukaşenko în cadrul unei reuniuni cu privire la situaţia politico-militară din proximitatea Belarus.

Aproape șase milioane de oameni din majoritatea regiunilor Ucrainei nu au electricitate, a declarat miercuri seara președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Miercuri, serviciul de stat de urgență al Ucrainei a anunțat că nouă persoane au fost ucise în incendii, după ce au încălcat regulile de siguranță în încercarea de a-și încălzi casele după atacurile rusești asupra centralelor electrice.

„Numai în ultima zi au fost 131 de incendii în Ucraina, dintre care 106 în sectorul rezidențial. Nouă persoane au murit, opt au fost rănite”, a declarat serviciul de urgență.

Atacurile rusești în apropiere de Bahmut, în regiunea estică Donețk, indică faptul că Rusia „nu a reușit în mod fundamental să învețe din campaniile anterioare care au produs un număr mare de victime”, precizează Institutul pentru Studierea Războiului, un think thank american, în cea mai recentă actualizare.

Armata rusă a folosit numeroase resurse în mai pentru a cuceri câteva așezări mici din zona, dar au reușit să securizeze doar câțiva kilometri, pierzând în același timp un număr important de soldați și echipiament, relatează ISW.

Acest model seamănă cu campania Rusiei de a cuceri Severodonețk și Lisichansk lângă granița cu regiunea Luhansk în iunie-iulie. Rusia a capturat în cele din urmă cele două orașe, dar succesul nu a reușit să se traducă în beneficii operaționale reale pentru Rusia.

Chiar dacă Rusia reușește să cucerească Bahmut, costurile asociate cu ocuparea orașului vor depăși cu mult beneficiile operaționale ale orașului însuși, potrivit ISW.

Ofensivele continue ale Rusiei în zonă continuă să consume puterea de luptă disponibilă a Rusiei, facilitând contraofensivele ucrainene în altă parte.

SUA ia în considerare extinderea pregătirii soldaților ucraineni pentru a include un număr mai mare de soldați la antrenamente mai cuprinzătoare, relatează CNN, citând mai mulți oficiali americani.

Această creștere ar putea include instruirea a 2.500 de soldați ucraineni lunar la o bază americană din Germania. Armata americană a antrenat până acum aproximativ 3.000 de soldați ucraineni, în principal privind cum să folosească sisteme de arme specifice.

Dacă administrația Biden va adopta propunerea, aceasta va duce la creșterea nu numai a numărului de soldați ucraineni pe care militarii americani îi antrenează, ci și a tipului de pregătire pe care îl primesc soldații, inclusiv a unor tactici mai sofisticate pe câmpul de luptă. Propunerea este în prezent în curs de analiză de către administrație, a informat CNN.

În timpul în care au controlat orașul Herson din sudul Ucrainei, forțele ruse au arestat un băiat de 14 ani pentru că a fotografiat echipamentul militar rusesc distrus, a scris Dmitro Lubinets, comisarul pentru drepturile omului al parlamentului ucrainean, într-o postare pe Telegram.

Potrivit lui Lubinets, băiatul a spus că, deși nu a fost supus torturii violente, a fost ținut într-o cameră mică, întunecată și aproape că nu i s-a dat mâncare în timpul detenției.

Între timp, băiatul a fost eliberat și s-a întors la părinții săi, a spus Lubinets.

În regiunea Donețk din estul Ucrainei, locul celor mai grele lupte, forțele ruse au încercat să facă noi progrese și au bombardat mai multe orașe, inclusiv Bahmut și în apropiere de Soledar și Opitne, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ucrainene într-o declarație de miercuri seara.

Pe frontul de sud, forțele ruse au ocupat poziții defensive și au folosit foc de tancuri, mortar și artilerie asupra pozițiilor ucrainene și asupra capitalei regionale Herson, abandonată de trupele ruse la începutul lunii noiembrie.

Alte activități pe câmpul de luptă au fost raportate în nord-estul și centrul Ucrainei, a spus armata ucraineană.

Oligarhul rus Evgheni Prigojin, al cărui grup Wagner joacă un rol important în conflictul din Ucraina, a cerut ca întreprinderile rusești să le acorde timp angajaților pentru a se antrena în taberele grupului militar, relatează CNN.

Într-o declarație a grupului său Concord, Prigojin, care este cunoscut și ca „bucătarul” președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că „mulți milițieni voluntari, în special din regiunile Belgorod și Kursk, primesc în prezent pregătire militară în bazele Wagner”.

„Din nefericire, unele întreprinderi în care lucrează acești voluntari ai miliţiei îi împiedică să își ia concediu pe termen scurt în scopul pregătirii”, a continuat el.

„Considerați că acesta este un apel deschis către proprietarii marilor afaceri ai căror angajați încearcă să obțină o pregătire care să le permită să își apere patria. Vă rugăm să fiți amabili și să nu mai împiedicați membrii voluntari ai miliției să obțină concediu de formare; în caz contrar, numele întreprinderilor dumneavoastră, numele directorilor și ale altor directori vor fi făcute publice”, a spus el.

Prigojin a adoptat un ton din ce în ce mai populist pe măsură ce conflictul s-a prelungit, acuzând părți ale elitei ruse de sprijin insuficient pentru armată și criticând Ministerul Apărării pentru slaba organizare.

CNN a relatat că administrația președintelui american Joe Biden ia în considerare desemnarea Grupului Wagner ca organizație teroristă străină, potrivit unui oficial american.

Mai multe despre Grupul Wagner: Firma de mercenari a fost puternic implicată în luptele din Ucraina. Grupul este adesea descris ca fiind trupele neoficiale ale lui Putin. Acesta și-a extins amprenta la nivel global de la crearea sa în 2014. Grupul a fost acuzat de crime de război în Africa, Siria și Ucraina.

Statul Major General al Ucrainei a anunţat pe 30 noiembrie că Rusia plănuieşte să dea drumul mai devreme cadeților din academiile militare pentru a-și reface pierderile din Ucraina la începutul anului 2023. Potrivit Statului Major General, Rusia intenționează să lanseze o nouă campanie de mobilizare în ianuarie-februarie 2023, transmite The Kyiv Independent.

Statul Major General a raportat că forțele ruse redistribuie, de asemenea, personal și echipamente pentru a-și reface pierderile și pentru a consolida liniile defensive, în timp ce își continuă ofensiva în Bakhmut, regiunea Donețk.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că este imperativ ca NATO să aprovizioneze rapid Ucraina pe măsură ce războiul continuă. „Trebuie să fiți alături de noi nu doar atât timp cât este nevoie, ci și să ne aprovizionați cu tot ceea ce este necesar cât mai repede”, a declarat Kuleba, transmite CNN.

Kuleba a participat la reuniunile NATO și G7 de la București.

„Am mulțumit tuturor statelor prezente aici, care au spus că vor fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Este un semn foarte semnificativ pentru noi, deoarece nu am mai avut până acum un sprijin atât de unanim în acest sens”, a spus el.

Kuleba a salutat, de asemenea, noile echipamente.

„Acestea sunt transformatoare, generatoare, arme, uniforme de iarnă. Nu pot vorbi despre toate, dar printre acestea se numără și artilerie de 155 mm, obuze, vehicule blindate. Toate acestea vor fi livrate în curând în Ucraina și vor întări forțele noastre armate”, a declarat el.

Vorbind despre sistemul american de apărare antiaeriană Patriot, Kuleba a spus: „Până acum nimeni nu vorbea despre această problemă, cu excepția noastră. Noi am fost singurii care am ridicat-o. Dar acum se discută această problemă. Este o discuție foarte serioasă și substanțială”.

Marți, CNN a relatat că SUA ia în considerare trimiterea sistemului de apărare antirachetă Patriot în Ucraina pentru a sprijini capacitățile lor de apărare aeriană împotriva atacurilor rusești care se apropie, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării.

Kuleba a declarat că a cerut insistent o schimbare de abordare din partea donatorilor occidentali ai Ucrainei, care acum dă roade.

„Acum totul este furnizat”, a spus el. „Aceste decizii au fost luate după ce a avut loc un fel de tragedie pe linia frontului, ceea ce nu a lăsat altă opțiune decât să fie luată această decizie. Am spus: „Schimbați-vă logica. Nu așteptați să se întâmple ceva rău. Luați această decizie acum pentru a preveni tragediile, pentru a acționa mai proactiv și pentru a elibera mai multe teritorii ucrainene și cetățeni ucraineni””.

Agenții Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au găsit miercuri arme și bani rusești, după ce au percheziționat proprietăți din jurul Kievului care ar avea legătură cu fostul politician pro-rus, Ievhen Muraiev, relatează The Guardian.

SBU a precizat că perchezițiile efectuate la locuințele și birourile aparținând lui Muraiev, despre care a spus că „se ascunde de justiție în străinătate”, și ale asociaților săi fac parte dintr-o anchetă penală pentru trădare.

Partidul politic al lui Muraiev și un canal de televiziune aflat sub controlul său au fost considerate vehicule pentru interesele Kremlinului în Ucraina înainte de invazia Moscovei, potrivit Reuters. Partidul, Nashi, a fost interzis după ce forțele ruse au pătruns în Ucraina.

El a promovat opinii care se aliniau cu narațiunile rusești despre Ucraina, inclusiv faptul că protestele de la Maidan din 2014 de la Kiev au fost o lovitură de stat susținută de Occident, iar războiul alimentat de Kremlin în estul Ucrainei care a urmat a fost un conflict intern.

Cu câteva săptămâni înainte de atacul Rusiei asupra Ucrainei din acest an, Ministerul de Externe al Marii Britanii a afirmat că Rusia avea în vedere instalarea lui Muraiev la conducerea unui nou guvern marionetă, afirmație negată atât de acesta, cât și de Moscova.

Orașul Herson, recent eliberat din sudul Ucrainei, și localitățile din jur continuă să fie bombardate, potrivit administrației militare regionale a orașului, transmite CNN.

„Ocupanții ruși nu încetează să bombardeze trupele ucrainene și localitățile de pe malul vestic al râului Dnipro”, a declarat administrația pe Telegram.

Potrivit sursei citate, localitățile lovite sunt: Berislav, Naftohavan, Kizomis, Antonivka, Dariivka, Sadove și Zelenivka, care se află toate de-a lungul malului vestic al râului Nipru.

Ucrainenii au declarat că forțele ruse țintesc în special Naftohavan pentru a „lovi liniile electrice și stația de distribuție a gazului”. Orașul are un terminal de încărcare a petrolului care poate fi văzut clar pe hărți.

Şeful Administraţiei militare regionale, Ianushevich, a adăugat că trei locuitori au fost răniți și o femeie de 70 de ani a fost ucisă.

Urmărește-ne pe Google News