LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 282 | Kremlinul spune că Putin este deschis la negocieri, dar tot cu condiții, la fel ca Biden

Peste 1.100 de ucraineni au fost eliberați din captivitatea rusă pe parcursul războiului, a declarat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Sky News.

Președintele ucrainean a precizat, în cadrul discursului de seară, că țara sa trebuie să-i aducă înapoi acasă pe toți cei care au fost luați prizonieri de forțele ruse.

Rusia și Ucraina au organizat mai multe schimburi de prizonieri în timpul războiului.

Cel mai recent a avut loc joi, când cele două țări au eliberat câte 50 de militari.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmă că plafonarea prețului la 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, convenită vineri de UE, va reduce semnificativ veniturile Moscovei, informează Al Jazeera.

„Ne va ajuta să stabilizăm prețurile globale ale energiei, în beneficiul economiilor emergente din întreaga lume”, a scris Ursula von der Leyen, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

The EU agreement on an oil price cap, coordinated with G7 and others, will reduce Russias revenues significantly.

It will help us stabilise global energy prices, benefitting emerging economies around the world. pic.twitter.com/3WmIalIe5y

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 2, 2022

Cerul de deasupra Kievului și a centrelor regionale din Ucraina a fost neobișnuit de liniștit în ultima săptămână. Nu au fost înregistrate atacuri importante ale rușilor cu rachete sau drone de efectute de la 23 noiembrie încoace, când aproape 70 de rachete de croazieră lansate din aer au fost trase asupra unor ținte din Ucraina, scrie CNN.

Potrivit purtătorului de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, unul dintre motive ar putea fi faptul că Rusia a rămas fără drone de atac Shahed, de fabricație iraniană.

„Cele pe care le-au primit au fost deja epuizate”, a declarat Ihnat săptămâna aceasta pentru televiziunea ucraineană . „Acum, îngrijorarea este legată de cele aproximativ 1.700 pe care le-au mai comandat”, a precizat acesta.

În ciuda scăderii puternice a numărului de atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina, compania energetică de stat Ukrenergo încă se luptă să repună în funcțiune instalațiile avariate.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Oleksii Kuleba, șeful administrației militare din regiunea Kiev, a declarat vineri, 2 decembrie, că întreruperile de energie electrică de urgență continuă în regiunea Kiev.

Mai multe detalii: Cerul de deasupra Ucrainei a fost neașteptat de liniștit săptămâna aceasta. “Acum, îngrijorarea e legată de cele 1.700 de drone pe care rușii le-au mai comandat”

Casa Albă a transmis vineri, 2 decembrie, că Joe Biden nu intenţionează pentru moment să discute cu Vladimir Putin despre războiul din Ucraina, clarificând astfel afirmațiile făcute de președintele american cu o zi înainte, când acesta a spus că “este pregătit” să discute cu liderul rus în anumite condiții, informează Agerpres citând AFP.

„Nu are nicio intenţie să discute cu preşedintele Putin deocamdată”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al preşedinţiei americane, John Kirby.

„Şi, aşa cum a mai declarat (preşedintele Biden), Putin nu a arătat absolut niciun interes pentru dialog”, a spus el presei.

Mai multe detalii: Biden nu are „nicio intenţie” pentru moment să discute cu Putin. Casa Albă pune capăt speculațiilor privind condițiile puse de liderul SUA

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Armata belarusă a doborât joi încă o dronă la frontiera cu Ucraina, a treia de la începutul lunii noiembrie, au anunţat autorităţile de la Minsk, potrivit agenției de presă EFE.

“La 1.200 de metri de frontiera statală, deasupra punctului de control vamal de la Mokrani, gărzile de frontieră belaruse, împreună cu militarii forţelor armate, au descoperit un cvadri-elicopter care zbura la o altitudine de aproximativ 300 de metri”, a transmis Comitetul statal belarus pentru supravegherea frontierelor, într-un comunicat de presă.

Drona se îndrepta dinspre partea ucraineană a graniţei către interiorul teritoriului belarus şi a fost doborâtă cu ajutorul unor arme electronice, potrivit aceleiaşi instituţii, scrie Agerpres.

Comitetul statal belarus pentru supravegherea frontierelor mai afirmă că respectiva dronă nu avea însemne şi era echipată cu o cameră video pentru acţiuni de recunoaştere a teritoriului. Incidente similare au avut loc pe 2 şi 16 noiembrie în partea belarusă a frontierei cu Ucraina.

Ucraina a primit un sprijin bugetar de 1,5 miliarde de dolari din partea SUA, a anunțat vineri Ministerul ucrainean de Finanțe, potrivit The Kyiv Independent. Ajutorul face parte dintr-un grant de 4,5 miliarde de dolari anunțat de SUA la sfârșitul lunii noiembrie.

Fondurile vor fi folosite pentru plata pensiilor și a ajutoarelor sociale, potrivit ministerului. O parte din bani vor fi acordați persoanelor strămutate.

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat pe 22 noiembrie că banii „vor ajuta Ucraina să îmbunătățească stabilitatea economică și să sprijine serviciile guvernamentale esențiale”.

Aceste servicii includ „salarii pentru lucrătorii din spitale, angajații guvernamentali și profesori, precum și asistență socială pentru persoanele în vârstă și vulnerabile”, a adăugat Yellen.

În ciuda negărilor venite din partea oficialilor numiți de Rusia la conducerea regiunii Zaporojie, din sudul Ucraineni, se pare că există planuri de evacuare a civililor din mai multe orașe ocupate de forțele ruse, scrie CNN.

Pregătirile au loc în timp ce forțele ucrainene intensifică țintirea stocurilor de arme și muniții rusești din spatele liniilor de front.

Un grup comunitar din Zaporojie a postat imaginea unui anunț publicat în orașul Vasîlivka, care este controlat de ruși și se află în apropierea singurului punct de trecere între teritoriul revendicat de ruși și cel controlat de ucraineni. Anunțul, în limba rusă, spune: „Administrația districtului Vasîlivka avertizează! Din cauza pregătirilor pentru o eventuală evacuare a locuitorilor orașului și districtului, precum și pentru asigurarea siguranței cetățenilor, se pregătesc măsurile relevante”.

De asemenea, în anunț se cere oamenilor să se înregistreze la administrația militară locală.

Ivan Fedorov, primarul ucrainean din Melitopolul ocupat, a afirmat pe contul său de Telegram că forțele ruse din Vasîlivka dau dovadă de încordare, motiv pentru care s-au „ascuns în spatele civililor” pe care îi folosesc drept “scuturi umane”.

„Oamenilor care mergeau din Zaporojie pentru a-i susține pe cei dragi din zona de ocupație nu li s-a permis să treacă la punctul de control din Vasîlivka. Ocupanții i-au lăsat pe civili să-și petreacă noaptea pe marginea drumului, la temperaturi negative. Aceștia spun că se tem de bombardamente. Așa că au pus un convoi de mașini civile în fața bazei lor militare”, a susținut primarul.

Fedorov a precizat că, în spatele liniilor frontului, forțele ruse „au început o oarecare agitație în ultimele zile” și că „dezvoltă o activitate rapidă – retragând echipamente, efectuând rotații, aducând soldați mobilizați”.

Fedorov a precizat pe Telegram că în două orașe erau în curs de desfășurare recensăminte ale populației „ca și cum s-ar pregăti pentru evacuări”. Dar el a avertizat că această acțiune ar putea fi o campanie de dezinformare.

Fedorov a menționat, de asemenea, că două explozii au avut loc la cartierul general al rușilor și la cazărmile din orașele Mîrne și Iasne, deși nu a dat alte detalii.

El a mai susținut că, în apropiere de Terpinnia, un bombardament al armatei ucrainene a ucis sau a rănit „zeci” de soldați ruși.

CNN notează că nu a putut verifica afirmația acestuia și că nu au apărut imagini sau înregistrări video din zonă.

Armata ucraineană a anunțat vineri că, în unele părți din Zaporojia ocupată, „inamicul își consolidează pozițiile avansate și desfășoară activități de apărare”, lansând în același timp tiruri de artilerie de-a lungul mai multor părți ale liniei de front. Dar a adăugat că „inamicul continuă să înregistreze pierderi”, menționând că un atac efectuat în apropiere de satul Kamianske, împotriva unei concentrări de trupe ruse, s-a soldat cu 100 de răniți.

Nici afirmațiile armatei ucrainene nu au putut fi verificate în mod independent, precizează CNN.

Ministrul ucrainean de externe a declarat, într-un interviu pentru CNN, că „a sosit momentul” pentru a fi luată o decizie privind dotarea țării sale cu sistemul american de apărare antirachetă Patriot.

„Am început discuția despre sistemele Patriot chiar la începutul războiului – chiar înainte de război, de fapt”, a declarat Dmytro Kuleba. „Dar acum a venit timpul să luăm decizii”, a precizat șeful diplomației ucrainene.

Statele Unite iau în considerare trimiterea sistemului de apărare antirachetă Patriot în Ucraina pentru a sprijini capacitățile țării de apărare aeriană împotriva atacurilor rusești, a declarat marți un înalt oficial american din domeniul apărării. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că este încă „prea devreme” pentru a trage o concluzie cu privire la solicitarea Poloniei de a muta sistemul de apărare aeriană Patriot, oferit de Germania, în Ucraina.

Kuleba a mai spus că nu are „nici măcar o singură îndoială că vom trece de această iarnă”.

„Întrebarea este care va fi prețul pentru a trece de această iarnă. Și, cu siguranță, având sisteme Patriot, având alte sisteme avansate de apărare antiaeriană, având-le livrate în Ucraina în câteva săptămâni, nu luni, va scădea dramatic costul. Și ne va permite să ne apărăm orașele și infrastructura noastră energetică critică”, a spus el.

Kuleba a precizat că a vorbit cu omologii săi americani și germani despre acest sistem de apărare antirachetă.

„Nu voi ascunde faptul că ar fi de mare ajutor. Ne-ar ajuta cu adevărat să ne apărăm țara și să reducem prețul pe care îl plătim pentru a supraviețui în timpul iernii”, a adăugat șeful diplomației ucrainene.

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a declarat, într-un interviu acordat CNN, că seria de scrisori-capcană care conțin explozibili sau părți de animale, trimise unor ambasade sau consulate ale Ucrainei din străinătate, sunt menite să-i terorizeze pe diplomații ucraineni din întreaga lume.

„Această campanie are scopul de a semăna frica și de a teroriza diplomații ucraineni”, a declarat Dmytro Kuleba vineri, de la Kiev, pentru jurnalistul american Matthew Chance.

Șeful diplomației ucrainene a precizat că au existat 17 cazuri în care ambasadele țării sale au primit fie scrisori cu bombă, fie false scrisori cu bombă, dar și pachete care conțineau părți ale unor animale, cum ar fi ochi de vacă și de porc.

Mai multe detalii: Dmytro Kuleba spune că scrisorile cu explozibili și părți de animale au ca scop „să semene frica” printre diplomații ucraineni

Canada a luat măsuri vineri împotriva unei întreprinderi iraniene ar fi furnizat drone Rusiei, într-o nouă serie de sancţiuni ca răspuns la „comportamentul odios al regimului iranian, atât în ţară, cât şi în străinătate”, scrie Agerpres citând AFP.

În cursul acestei luni, Canada a sancţionat deja două întreprinderi de armament acuzate de trimiterea de drone şi personal Rusiei pentru a ataca Ucraina.

Ottawa a instituit sancţiuni împotriva a patru persoane şi a cinci entităţi „pentru rolul lor în încălcările flagrante şi sistematice ale drepturilor persoanei şi acţiunile comise de către regim care ameninţă în continuare pacea şi securitatea internaţionale”.

Printre ţintele acestor măsuri de retorsiune se află întreprinerea aeriană comercială şi de închirieri Safiran Airport Services, care „a coordonat zboruri militare ruseşti între Iran şi Rusia” şi este acuzată că ar fi ajutat la livrarea dronelor iraniene Moscovei pentru ca acestea să fie utilizate în Ucraina.

Canada a sancţionat de asemenea Baharestan Kish Company, specializată în conceperea şi fabricarea dronelor militare în Iran, care a încheiat în special acorduri cu Corpul Gardienilor Revoluţiei islamice – armata de elită a regimului de la Teheran.

În septembrie, SUA adoptaseră deja măsuri împotriva celor două companii.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a ONU (AIEA) a declarat că acordul care vizează instituirea unei zone de protecție la centrala nucleară ucraineană din Zaporojie este aproape de a fi încheiat, relatează Al Jazeera.

Cea mai mare centrală electrică din Europa, care a fost ocupată de trupele ruse la scurt timp după începutul invaziei din Ucraina, a fost de atunci supusă unor bombardamente repetate, condamnate în termeni duri de organismul de supraveghere atocmică din cadrul ONU, care a cerut crearea unei zone de siguranță în jurul sitului.

„Aproape am ajuns (la un acord, n.r.). Credeți-mă. (…) Acum avem pe masă o propunere care, pur și simplu, are ca scop să oprească nebunia de a bombarda cea mai mare centrală nucleară din Europa”, a declarat șeful AIEA, Rafael Grossi, în cadrul unei conferințe de presă la Roma.

„Negocierile sunt în desfășurare. Nu pot dezvălui totul, dar sunt angajat” pentru a se ajunge la încheierea unui acord privind centrala de la Zaporojie, a adăugat Grossi.

Trupele ruse din Ucraina atacă în mod deliberat muzeele, bibliotecile și alte instituții culturale ale țării, potrivit unui raport publicat de filialele americană și ucraineană ale organizației internaționale de scriitori PEN International, scrie Al Jazeera.

„Cultura nu este o pagubă colaterală în războiul împotriva Ucrainei; este o țintă, un pilon central al justificării războiului de către președintele rus Vladimir Putin”, scrie în raportul PEN International.

🧵A new report from @PenUkraine and PEN America documents the Russian Federation’s attacks on Ukrainian culture as a weapon of war: https://t.co/o9SJf88zWs

— PEN America (@PENamerica) December 2, 2022

„Putin a afirmat în mod repetat că limba și cultura ucraineană pur și simplu nu există. Prin vizarea muzeelor de artă, a sălilor de muzică, a bibliotecilor, a teatrelor și a siturilor istorice, el încearcă să facă să fie așa”, punctează raportul.

PEN International citează Ministerul ucrainean al Culturii, care a anunțat că 529 de „instituții culturale și de patrimoniu cultural” au fost distruse sau deteriorate de la începutul războiului. Cifra include atât situri de importanță națională, cât și locații culturale din orașe și sate, menționează raportul.

Ucraina a primit primul transport al unui sistem de apărare aeriană HAWK din Spania, a anunțat vineri ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, după o întâlnire cu omologul său spaniol, Margarita Robles, la Odesa, informează Al Jazeera.

Vor urma și alte livrări de echipamente antiaeriene HAWK din stocurile spaniole, iar soldații ucraineni sunt deja instruiți pe acest sistem în Spania.

Acest sistem de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune, care provine din Statele Unite, a început să fie utilizat la începutul anilor 1960 și a fost modernizat în mod repetat.

Armata ucraineană afirmă că forțele sale speciale desfășoară mai multe operațiuni în spatele liniilor inamice din regiunea Zaporojie, relatează CNN.

Forțele pentru operațiuni speciale au precizat că au identificat un sistem rus de război electronic în teritoriul ocupat.

„Luptătoriii noștri au transmis coordonatele EW ale inamicului către unitățile de artilerie prietene, care au distrus complexul inamic”, au transmis forțele ucrainene pentru operațiuni speciale.

Într-o declarație publicată pe Telegram, forțele speciale au precizat că respectivul complex de război electronic din orașul Polohî a fost folosit pentru a interfera atât cu comunicațiile armatei ucrainene, cât și „pentru a suprima comunicațiile mobile din localitate. Astfel, ei (rușii, n.r.) au tăiat de fapt comunicarea locuitorilor orașului cu lumea exterioară”.

Forțele pentru operațiuni speciale au mai afirmat că au distrus și un complex de rachete S-300 care a tras asupra unei maternități din orașul Vilniansk.

Joi, armata ucraineană a afirmat că unele trupe ruse se retrag de pe pozițiile lor din părțile ocupate din Zaporojie și că rușii pregătesc evacuarea „personalului administrațiilor de ocupație” din regiune. Statul Major General al armatei a precizat că unitățile ruse au părăsit localitățile Mykhailivka, Polohî și Injenerne.

Ce spun rușii: Șeful numit de ruși al părții ocupate din Zaporojie, Evgheni Balițki, a negat vineri afirmațiile ucrainenilor.

„Presa pro-ucraineană răspândește de câteva zile informații false conform cărora orașul Polohî ar fi fost cucerit de către AFU (Forțele Armate ale Ucrainei), că administrația și locuitorii sunt evacuați din Mikhailivka și Vasîlivka și că nu există energie electrică sau apă în regiunea Zaporojie”, a declarat Evgheni Balițki.

El a spus că acestea sunt „fanteziile mașinii de propagandă de la Kiev. (…) Granițele regiunii Zaporojie sunt bine protejate, niciun metru de pământ nu a fost cedat inamicului”, a susținut șeful administrației de ocupație.

Dar Balițki a adăugat că „orașele noastre sunt bombardate zilnic”, spunând că a avut loc un atac de artilerie asupra substației de transformare din Tokmak, care se află în apropiere de Polohî.

Analiza ISW: În comentariul său cu privire la situația din Zaporojie, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a afirmat joi că „mișcările militare ale rușilor din regiunea Zaporojie pot sugera că forțele ruse nu pot apăra zonele critice pe fondul creșterii numărului de lovituri ucrainene asupra concentrărilor de forțe și logisticii rusești”.

„Este posibil ca forțele ruse să retragă personal de pe poziții mai apropiate de linia frontului în regiunea Zaporojie pentru a reduce impactul atacurilor ucrainene tot mai intense asupra concentrărilor de forță de muncă și echipamente rusești”, a precizat ISW.

„Potențiala retragere de la Polohî este deosebit de importantă, deoarece localitatea se află la o intersecție rutieră cheie, iar forțelor ruse le-ar fi probabil mai greu să apere Tokmak în fața eventualelor operațiuni ucrainene fără a controla acea intersecție”, a adăugat think tank-ul american.

Țările Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru a limita prețul exporturilor de petrol rusesc către alte țări la 60 de dolari pe baril, au declarat mai mulți diplomați europeni pentru agenția germană de presă DPA, potrivit Al Jazeera.

Plafonarea prețului, asupra căreia au convenit ambasadorii țărilor UE la Bruxelles, este legată de o decizie anterioară a grupului G7 al principalelor economii ale lumii de a impune sanțiuni asupra exporturilor de petrol rusesc.

Conform plafonului, furnizarea anumitor servicii pentru transporturile de petrol rusesc, inclusiv asigurarea, finanțarea și asistența tehnică, urmează să fie interzisă dacă țițeiul a fost vândut peste pragul de 60 de dolari.

Mai multe detalii: Țările UE au ajuns la un acord final pentru plafonarea la 60 de dolari a prețului petrolului livrat de Rusia

Prim-ministrul Ungariei a declarat că se va opune în continuare planului UE de a oferi un pachet de ajutor de 18 miliarde de euro (19 miliarde de dolari) Ucrainei în 2023, informează Al Jazeera.

Într-un interviu la postul public de radio, premierul Viktor Orban a recunoscut că Ucraina are nevoie de ajutor pentru a plăti funcționarea serviciilor esențiale, dar a subliniat că va bloca planul UE de a contracta un împrumut comun pentru finanțarea pachetului de 18 miliarde de euro.

„Întrebarea este cum să ajutăm Ucraina”, a declarat Orban.

„O propunere spune că ar trebui să folosim bugetele statelor membre ale UE pentru a contracta împreună noi împrumuturi și să folosim acești bani pentru a-i da Ucrainei. Noi nu suntem în favoarea acestui lucru, deoarece nu dorim ca Uniunea Europeană să devină o comunitate de state îndatorate în loc de o comunitate de state membre care cooperează”, a adăugat premierul ungar.

În schimb, Orban a propus ca statele membre ale UE să scoată bani din propriul buget pentru a oferi asistență Ucrainei prin încheierea unor acorduri bilaterale.

„Nu vom accepta celălalt plan, nu vom consimți la el, fără noi nu va fi pus în practică”, a punctat șeful guvernului de la Budapesta.

Oficialii ucraineni spun că speră ca vremea să se răcească în Luhansk, astfel încât să înghețe noroiul care a împiedicat progresul forțelor armatei ucrainene în această regiune, informează CNN.

Serhii Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat că „pe măsură ce vremea se schimbă, iarna își pune amprenta. Sper că temperaturile sub zero grade vor ajuta armata noastră”.

Potrivit unei declarații făcute de Haidai la televiziunea ucraineană, condițiile noroioase au afectat mobilitatea unităților de-a lungul unei linii de front care a devenit în mare parte statică.

Mai multe detalii: Ucrainenii își spun speranțele în vremea geroasă pentru ca mobilitatea trupelor din regiunea Luhansk să crească

Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat vineri că Turcia se așteaptă să aibă o „imagine clară” a evoluției războiului din Ucraina până în primăvară, în timp ce bombardamentele și luptele de pe teritoriul ucrainean continuă, iar Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin este deschis la negocieri, informează Reuters

„Acum, Ucraina avansează pe teren, recucerind unele dintre teritoriile lor ocupate. Dar Rusia, în schimb, vizează în mod deliberat infrastructura civilă. Așa că viața devine dificilă pentru ucraineni în special, și pentru noi toți”, a spus Cavusoglu, la un forum de la Roma.

„Cred că înainte de primăvară vom avea o imagine clară despre încetarea focului, armistițiu sau masa negocierilor. Dar nu vom renunța. Noi, ca țară, ne vom continua eforturile” în direcția încheierii unui acord de pace, a mai afirmat șeful diplomației turce.

Mai multe detalii: Turcia se așteaptă la o „imagine clară” asupra războiului din Ucraina până în primăvară, pentru ca un armistițiu să poată fi negociat

Anchetatorii desemnați de ONU investighează dacă atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice din Ucraina constituie crime de război, informează Al Jazeera.

De la începutul lunii octombrie, Rusia a atacat masiv infrastructura electrică a Ucrainei, provocând pene de curent și lăsând milioane de oameni fără încălzire, în timp ce temperaturile scad vertiginos.

Moscova susține că atacurile nu vizează civili și că sunt menite să reducă capacitatea de luptă a Ucrainei și să o împingă să negocieze – deși Kievul spune că astfel de atacuri reprezintă o crimă de război.

„O parte a analizei în care suntem implicați în prezent (…) este dacă atacurile constituie crime de război”, a declarat Pablo de Greiff, într-o conferință de presă, vorbind de la Kiev.

În caz afirmativ, echipa va stabili ce „poate face pentru a contribui la tragerea la răspundere pentru astfel de crime”, a adăugat reprezentantul Națiunilor Unite.

Rusia a testat cu succes un nou sistem de apărare antirachetă în poligonul său de tragere Sary Shagan din Kazahstan, țară cu care se învecinează, a anunțat vineri Ministerul Apărării de la Moscova, potrivit The Moscow Times.

„Sistemul de apărare antirachetă se află în serviciul Forțelor Aerospațiale și este conceput pentru a proteja împotriva atacurilor aeriene și spațiale”, a precizat ministerul într-un comunicat, fără a da numele sistemului care a fost testat.

„Noul sistem de apărare antirachetă, după o serie de teste, a confirmat caracteristicile sale intrinseci, iar echipajele de luptă și-au îndeplinit cu succes sarcina, lovind ținta desemnată cu precizia specificată”, a declarat generalul-maior Serghei Grabchuk, șeful unității de apărare antirachetă din cadrul Forțelor Aerospațiale.

Mai multe detalii: Armata rusă anunță că a testat cu succes un nou sistem de apărare antirachetă

Agenția Internațională pentru Energie Atomică speră să ajungă la un acord cu Rusia și Ucraina pentru crearea unei zone de protecție la centrala nucleară din Zaporojie până la sfârșitul anului, a declarat șeful organului de supraveghere atomică al ONU, Rafael Grossi, citat de Reuters.

Bombardamentele repetate din jurul centralei au stârnit îngrijorări cu privire la posibilitatea unui accident grav la doar 500 de kilometri de locul celui mai grav accident nuclear din lume, dezastrul de la Cernobîl din 1986.

„Angajamentul meu este să ajung la o soluție cât mai curând posibil. Sper până la sfârșitul anului”, a declarat Rafael Grossi pentru ziarul italian La Repubblica, într-un interviu publicat vineri.

Mai multe detalii: Eforturi pentru crearea unei zone de protecție la Zaporojie până la finalul anului: „Scopul nostru este să evităm un accident nuclear”

Pentagonul a acordat un contract de 430 de milioane de dolari pentru producția de sisteme HIMARS suplimentare, informează The Kyiv Independent. Contractul a fost semnat cu gigantul american din industria de apărare Lockheed Martin pentru fabricarea unor sisteme suplimentare de artilerie cu rachete de mare mobilitate (HIMARS) pentru nevoile armatei americane și ale partenerilor internaționali, a anunțat Pentagonul.

Acesta este primul contract nou pentru producția de HIMARS din aprilie și primul de când sistemul a fost livrat Ucrainei. Pentagonul nu a precizat ce parteneri străini vor primi noile sisteme HIMARS. Contractul urmează să expire la 31 decembrie 2025.

Ucraina a primit până în prezent 20 de HIMARS de la SUA, iar alte 18 urmează să fie livrate în următorii ani, ca parte a unui pachet de armament american de 1 miliard de dolari. Armata ucraineană a folosit sistemele pentru lovituri precise asupra depozitelor de muniții militare și a rutelor de aprovizionare ale Rusiei în adâncimea teritoriilor ucrainene ocupate de trupele ruse. Rachetele ghidate prin GPS ale sistemului HIMARS, capabile să lovească ținte de la distanțe mari cu o foarte mare precizie, au fost creditate ca fiind cele care au schimbat cursul invaziei Rusiei în Ucraina.

Politico a relatat, pe 5 noiembrie, citând un oficial al Pentagonului, că forțele ruse nu au reușit să distrugă niciunul dintre sistemele HIMARS furnizate de SUA, în ciuda afirmațiilor repetate ale Moscovei în acest sens.

Poliția spaniolă a izolat zona din jurul ambasadei Ucrainei din Madrid după ce aceasta a primit un „pachet cu urme de sânge” pe el similar celor trimise către alte ambasade ucrainene din străinătate, a anunțat Ministerul de Externe de la Kiev, potrivit The Guardian.

Anunțul diplomației ucrainene vine după ce o serie de șase scrisori-capcană au vizat mai multe ținte importante din Spania, inclusiv ambasada Statelor Unite, biroul premierului Pedro Sánchez, biroul ministrului apărării, un producător de arme, o bază aeriană și un centru european de sateliți.

Vineri, Ministerul ucrainean de Externe a anunțat că mai multe ambasade ale țării din străinătate au primit „pachete însângerate” care conțineau ochi de animale.

Ministerul de Externe al Rusiei s-a declarat „indignat” de o declarație a ministerului francez de externe care susținea planurile de creare a unui tribunal pentru investigarea crimelor de război comise de ruși în Ucraina, relatează Al Jazeera.

Într-un comunicat de presă, ministerul de externe de la Moscova a transmis: „Cerem ca diplomații francezi, care sunt atât de atenți la problemele legate de drepturile omului, să nu împartă oamenii în «buni» și «răi», «ai noștri» și «ai altora»”.

Ucraina a făcut presiuni pentru înființarea unui tribunal special menit să-i urmărească în justiție pe liderii militari și politici ruși pe care îi consideră vinovați de declanșarea războiului.

Rusia, care își numește intervenția din Ucraina o „operațiune militară specială”, a negat că a vizat civili și că soldații săi ar fi comis crime de război.

Comisia Europeană a propus vineri pedepsirea cu până la cinci ani de închisoare a persoanelor care încearcă să eludeze sancţiunile impuse Rusiei pentru agresiunea contra Ucrainei, demersul făcând parte din încercarea Bruxellesului de a găsi o bază legală care să-i permită confiscarea activele ruseşti îngheţate în urma acestor sancţiuni.

Pentru ca aceste active să poată fi confiscate „este nevoie de o condamnare penală”, a explicat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt comunitar pentru justiţie, Christian Wigand, relatează agenţia spaniolă de știri EFE, preluată de Agerpres.

Comisia Europeană mai doreşte astfel să dispară lacunele legislative şi situaţiile în care există în UE jurisdicţii „mai favorabile decât altele, unde ocolirea sancţiunilor este mai puţin problematică”, a adăugat acelaşi purtător de cuvânt.

Conform propunerii avansate, va constitui infracţiune ocolirea sau tentativa de evitare a sancţiunilor europene prin acţiuni cum ar fi transferul dreptului de proprietate către un terţ care nu este vizat de sancţiuni, iar în cazul companiilor sancţiunea propusă de Comisia Europeană este aplicarea unei amenzi echivalente cu cel puţin 5% din cifra de afaceri globală a respectivei societăţi din ultimul an.

Propunea mai stabileşte norme comune care să faciliteze investigaţiile, procedurile judiciare şi nivelul pedepselor, astfel încât să nu mai existe diferenţe la aceste capitole între statele UE.

Mai multe ambasade ucrainene din străinătate au primit colete cu urme de sânge, care conţineau ochi de animale, a anunțat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerul ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, potrivit news.ro.

Pachetele, îmbibate într-un lichid cu o culoare şi un miros caracteristice, au fost trimise la ambasadele Ucrainei din Ungaria, Olanda, Polonia, Croaţia şi Italia, la consulatele generale din Napoli şi Cracovia, precum şi la consulatul din Brno, a detaliat purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene.

„Analizăm semnificaţia acestui mesaj”, a scris Nikolenko într-o declaraţie pe Facebook, adăugând că ministrul de externe Dmitro Kuleba a ordonat ca toate ambasadele şi consulatele vizate să fie plasate sub o securitate sporită.

Mai multe detalii: Mai multe ambasade ale Ucrainei au primit pachete în care erau ochi de animale, susține Kievul

Ucraina a primit peste 80.000 de generatoare în ultimele săptămâni, a anunțat vineri, pe contul său de Telegram, deputatul ucrainean Iaroslav Zheleznyak, potrivit CNN.

„82.124 de generatoare de energie și 3.075 de transformatoare de energie au fost importate în Ucraina în perioada 9-30 noiembrie”, a afirmat el. „De asemenea, 266.596 de baterii externe și acumulatori au fost importate în aceeași perioadă”, a precizat deputatul.

Zheleznyak este șeful adjunct al comisiei parlamentare pentru finanțe, taxe și politica de import.

Anunțul acestuia vine în contextul în care o serie de țări au precizat că vor dona generatoare de energie electrică Ucrainei pentru a ajuta țara să aibă încălzire la iarnă, în urma atacurilor rusești împotriva infrastructurii energetice.

Săptămâna aceasta, guvernul Statelor Unite a promis echipamente în valoare de peste 50 de milioane de dolari pentru a sprijini sistemul electric al Ucrainei. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat miercuri că echipamentele – generatoare, transformatoare și piese de schimb – vor ajunge în Ucraina „nu în câteva luni, ci în câteva zile sau săptămâni”.

Cancelarul german Olaf Scholz a condamnat vineri atacurile aeriene ale rușilor împotriva infrastructurii civile din Ucraina, în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele rus Vladimir Putin, scrie CNN.

De asemenea, Scholz l-a îndemnat pe Putin să găsească o soluție diplomatică „cât mai curând posibil” în cadrul conversației de o oră despre „războiul de agresiune rusesc în curs de desfășurare împotriva Ucrainei și consecințelor sale”, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit.

Cancelarul a subliniat hotărârea Germaniei de a sprijini Ucraina în asigurarea capacității sale de apărare împotriva Rusiei, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Germania intenționează să furnizeze Ucrainei încă șapte tancuri antiaeriene Gepard și încă 100.000 de truse de prim ajutor, potrivit unei liste de livrări de arme publicate de guvernul de la Berlin.

Cancelarul german și președintele rus au discutat, de asemenea, despre criza alimentară globală înrăutățită de invazia Ucrainei și au subliniat rolul important al acordului recent prelungit privind exporturile de cereale, încheiat sub egida Națiunilor Unite.

Aproximativ 70 de soldaţi ai Batalionului Azov şi ai altor unităţi din cadrul forţelor armate ucrainene vor fi judecaţi de tribunale proruse din Doneţk, regiune ucraineană anexată de Rusia în septembrie, a anunţat vineri agenţia de presă oficială rusă TASS, preluată de EFE.

Ei apăraseră cu îndârjire oraşul Mariupol după invazia rusă declanşată în 24 februarie, refugiindu-se într-un final în subteranele combinatului siderurgic Azovstal – ultimul bastion al rezistenţei ucrainene din acest port strategic la Marea Azov în cele aproape trei luni de asediu, – înainte de a se preda în luni mai.

Organele de anchetă au finalizat investigaţiile în cazurile de presupuse crime de război împotriva a aproximativ 70 de militari ai forţelor armate ucrainene şi ai batalionului Azov, considerat organizaţie extremistă în Rusia, au declarat agenţiei ruse de presă surse din cadrul forţelor de securitate din Doneţk, potrivit Agerpres.

Printre cei acuzaţi se numără militari din Brigada 36 de Infanterie Marină şi din alte unităţi ale forţelor armate ale Ucrainei, precum şi din Batalionul Azov din cadrul Gărzii Naţionale ucrainene.

TASS precizează că autorităţile proruse intenţionează să-i judece pe aceşti militari la Doneţk.

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus vineri omologului său german, Olaf Scholz, că atacurile Moscovei asupra infrastructurii Ucrainei au fost „inevitabile” și a acuzat Occidentul că urmărește politici „distructive”, a anunțat Kremlinul, potrivit agenției France Presse, citată de The Moscow Times.

„A fost subliniat faptul că forțele armate ruse s-au abținut mult timp de la lovituri de precizie cu rachete împotriva anumitor ținte de pe teritoriul Ucrainei”, a precizat Kremlinul, într-un comunicat de presă emis în urma unei convorbiri telefonice care a durat aproximativ o oră, prima dintre Putin și Scholz de la jumătatea lunii septembrie încoace.

„Dar acum astfel de măsuri au devenit un răspuns forțat și inevitabil la atacurile provocatoare ale Kievului asupra infrastructurii civile a Rusiei”, a adăugat Kremlinul.

Mai multe detalii: Putin i-a spus lui Scholz, într-o convorbire de o oră, că atacurile Rusiei asupra infrastructurii Ucrainei sunt „inevitabile”

Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret care permite Consiliului de Securitate Națională și Apărare să aplice sancțiuni împotriva membrilor organizațiilor religioase afiliate Rusiei. Ținta principală a acestor măsuri este Biserica Ortodoxă Ucraineană-Patriarhia Moscovei, o afiliată a Bisericii Ortodoxe Ruse care a fost supusă mai multor percheziții derulate Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), începând cu 23 noiembrie.

Lista persoanelor supuse restricțiilor economice și de altă natură va fi publicată ulterior, potrivit lui Zelenski. În discursul său de joi seară, Zelenski a anunțat propunerea Consiliului de Securitate privind un proiect de lege care interzice complet activitățile bisericilor Patriarhiei Moscovei din Ucraina.

SBU a raportat pe 2 decembrie că efectuează percheziții la bisericile și mănăstirile din regiunile Jîtomîr, Rivne și Transcarpatia. Măsurile de securitate urmăresc să contracareze activitățile subversive ale serviciilor speciale ruse din Ucraina, să prevină utilizarea comunităților religioase ca centru al așa-numitei „lumi rusești” și să protejeze populația de provocări și acte teroriste, potrivit SBU.

În cadrul perchezițiilor anterioare, SBU a găsit propagandă rusă și literatură xenofobă, pașapoarte rusești aparținând clericilor de rang înalt și documente cu mesaje ideologice pro-ruse.

Vladimir Putin este deschis la discuții cu privire la o posibilă rezolvare a conflictului din Ucraina, dar refuzul Statelor Unite de a recunoaște teritoriile anexate ca fiind rusești împiedică căutarea oricărui potențial compromis, a spus Kremlinul.

Președintele american Joe Biden a declarat joi că este pregătit să vorbească cu Putin dacă liderul de la Kremlin caută o modalitate de a pune capăt războiului, dar că Putin nu a indicat încă acest lucru.

„Președintele Federației Ruse a fost, este și rămâne întotdeauna deschis negocierilor pentru a ne asigura interesele”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre afirmațiile lui Biden.

„Cel mai bun mod de a ne atinge interesele este prin mijloace pașnice, diplomatice”, a spus Peskov. „Putin a fost, este și rămâne deschis contactelor și negocierilor.”

Autoritățile instalate de Rusia în regiunea Herson au declarat că vor începe evacuarea unor persoane cu mobilitate redusă din orașul Kahovka, ocupat de ruși, de pe malul de est al râului Nipru.

Evacuările urmau să înceapă sâmbătă, au spus ei într-o postare de pe Telegram.

Trei persoane au fost ucise și șapte rănite în urma bombardamentelor rusești din regiunea Herson, din sudul Ucrainei, în ultimele 24 de ore, a declarat guvernatorul regional.

Yaroslav Ianușevici a scris pe aplicația de mesagerie Telegram că trupele ruse au bombardat orașul Herson și alte părți ale regiunii de 42 de ori în aceeași perioadă.

Orașul Herson a fost eliberat de forțele ucrainene la jumătatea lunii noiembrie, după luni de ocupație rusă, dar de atunci a fost sub focul trupelor ruse care s-au retras pe malul opus al râului Nipru.

Orașul a avut, de asemenea, probleme cu alimentarea cu energie, a relatat Reuters. Ianușevici a spus ieri că alimentarea cu electricitate s-a pierdut din nou după ce a fost recent restabilită.

Retragerea Rusiei de pe malul de vest al râului Nipru, care a avut loc în urmă cu o lună, a oferit forțelor armate ucrainene oportunități de a lovi noduri și linii de comunicație logistice controlate de ruși, a transmis Ministerul Apărării din Regatul Unit în actualizarea zilnică a situației de pe frontul ucrainean.

Această amenințare i-a determinat foarte probabil pe strategii ruși să mute nodurile de aprovizionare, inclusiv punctele de transfer feroviar, mai la sud și la est, se arată în cel mai recent raport al serviciilor secrete britanice.

„Unitățile de logistică din Rusia vor trebui să efectueze încărcare și descărcare cu forță de muncă suplimentară de la transportul feroviar la transportul rutier. Ulterior, mișcările rutiere vor fi în continuare vulnerabile în fața artileriei ucrainene, pe măsură ce vor continua să aprovizioneze poziții defensive avansate rusești”, se adaugă raportul.

„Lipsa de muniție a Rusiei (exacerbată de aceste provocări logistice) este probabil unul dintre principalii factori care limitează în prezent potențialul Rusiei de a reporni operațiuni terestre ofensive eficiente, la scară largă”, se menționează în raport.

Statele Unite lucrează cu două țări din Orientul Mijlociu pentru a transfera sistemele avansate de apărare aeriană Nasam în Ucraina în următoarele trei până la șase luni, potrivit declarațiilor făcute de Greg Hayes, CEO-ul producătorului de arme Raytheon Technologies pentru Politico.

Anunțul vine la o zi după ce Pentagonul i-a atribuit lui Raytheon un contract de 1,2 miliarde de dolari pentru șase Nasam care să fie construite la sfârșitul anului 2025.

„Doar pentru că este nevoie de 24 de luni pentru a construi, nu înseamnă că va dura 24 de luni pentru a ajunge în țară (nr. Ucraina)”, a spus Hayes.

El a refuzat să numească țările din Orientul Mijlociu care vor trimite sistemele în Ucraina, dar înregistrările Agenției de Cooperare în Securitate pentru Apărare, indică Oman și Qatar drept cumpărători.

Kiev a primit două din cele opt livrări aprobate de Nasam, la începutul lunii noiembrie.

Nasam (sistemele naționale avansate de rachete sol-aer) au o rază de acțiune mai mare decât alte sisteme de apărare aeriană furnizate de Occident în Ucraina.

Retragerea personalul militar rus din poziții mai apropiate de linia frontului din regiunea Zaporojie are loc pentru a reduce impactul atacurilor ucrainene în creștere asupra concentrațiilor de personal și echipamente ruse, a declarat Institutul pentru Studierea Războiului în ultimul său raport despre situația de pe front.

„Retragerea dintr-o poziție critică poate sugera că forțele ruse nu pot apăra întreaga linie a frontului în regiunea Zaporojie și acordă prioritate unor locuri unde să concentreze forțele”, a constatat organizația americană.

Statul Major ucrainean a raportat pe 1 decembrie că forțele ruse s-au retras sau retrag în prezent personalul din Polohi, Mihailivka și Injenerne din regiunea Zaporojie.

Potențiala retragere din Polohi este „deosebit de notabilă”, spune grupul american, deoarece așezarea se află într-un nod rutier critic, iar pentru forțele ruse va fi probabil mai greu să apere Tokmak – un oraș situat la 120 de kilometri sud de Zaporojie.

Un punct de infrastructură a fost lovit în urma unui atacul al Rusiei asupra orașului Zaporojie, la începutul zilei de 2 decembrie, a informat primarul interimar Anatoli Kurtev, pe Telegram.

„Ca urmare a atacului inamic, clădirea obiectivului de infrastructură este în flăcări. Valul de explozie a distrus ferestrele caselor din apropiere”, a declarat oficialul ucrainean.

Pentru moment, nu au fost raportate victime în urma atacului rusesc.

Ракетний удар по Запоріжжю: ворог хотів зруйнувати промислові та енергетичні об’єктиhttps://t.co/DbqxY5x5v9 pic.twitter.com/nuxVN3wNdt

— Ukrinform (@UKRINFORM) December 2, 2022

Un think tank britanic din domeniul apărării și securității a dezvăluit detalii despre planul de preinvazie al Moscovei în Ucraina, pe baza unor documente rusești capturate de ucraineni, care sunt aparent semnate de președintele rus Vladimir Putin, relatează Sky News.

Rusia plănuia să preia controlul asupra Ucrainei în zece zile de la începtul invaziei și să o anexeze până în luna august a acestui an, a precizat Royal United Services Institute for Defence and Security Studies (RUSI).

Potrivit acestui think tank care are legături cu armata britanică, doar un mic grup de oficiali ruși era la curent cu întreaga amploare a planurilor.

Insitutul britanic susține că adjuncții șefilor de arme din cadrul armatei ruse au fost puși la curent cu planul de invadare și ocupare a Ucrainei abia cu câteva zile înainte de începerea invaziei, iar unitățile militare tactice nu au primit ordine decât cu câteva ore înainte.

Mai multe detalii: Cum arăta planul lui Putin de dinaintea invaziei: Controlul asupra Ucrainei urma să fie preluat în 10 zile, iar întreaga țară anexată până în august

Forțele armate ucrainene au pierdut până acum între 10.000 și 13.000 de soldați în războiul împotriva Rusiei, a declarat joi consilierul prezidențial Mihailo Podoliak la o televiziune ucraineană, potrivit Al Jazeera.

Comentariile consilierului de rang înalt al președintelui Zelenski par să fie prima estimare, de la sfârșitul lunii august încoace, a numărului de militari ucraineni morți, când șeful forțelor armate a declarat că aproape 9.000 de soldați au fost uciși.

„Avem cifre oficiale de la Statul Major General, avem cifre oficiale de la comandamentul de vârf, iar acestea indică [între] 10.000 și 12.500-13.000 de morți”, a declarat Podoliak, pentru postul Kanal 24.

„Suntem deschiși în a vorbi despre numărul de morți”, a adăugat consilierul prezidențial, precizând că numărul soldaților răniți este mai mare decât al celor uciși.

Militarii ucraineni din cadrul Forțelor Armate ale țării vor putea de acum înainte să își ia un concediu plătit în timpul legii marțiale, relatează Euromaidan, potrivit The Guardian.

Potrivit unei noi legi adoptate joi, fiecare militar ucrainean are acum dreptul de a-și lua un concediu anual plătit de zece zile.

„Într-o perioadă specială în timpul legii marțiale, personalului militar i se poate acorda o parte din concediul anual de bază, precum și concediu pentru motive familiale și pentru alte motive valabile cu păstrarea sprijinului financiar”, a scris pe Telegram deputatul ucrainean Iaroslav Zaliznyak.

Nu mai mult de 30% din numărul total al militarilor dintr-o anumită categorie și unitate pot lipsi în același timp, a adăugat deputalul.

Rusia foloseşte în prezent în atacurile din Ucraina rachete sovietice cu capacitate nucleară, cărora le scoate focoasele, scopul fiind acela de a „distrage atenţia” şi de a epuiza stocurile apărării antiaeriane ucrainene, a acuzat joi armata Kievului, care a prezentat fragmente din rachete de croazieră X-55 (Kh-55) găsite în vestul ţării.

Rachetele de croazieră X-55 (Kh-55), de fabricaţie sovietică, au fost proiectate pentru uz nuclear.

Astfel de rachete sunt lansate acum în Ucraina, pentru a „epuiza sistemul de apărare antiaeriană al ţării noastre”, a declarat un oficial ucrainean, care a precizat că testele efectuate asupra fragmentelor găsite nu au arătat niveluri anormale de radioactivitate, ceea ce înseamnă că le-a fost scoasă încărcătura nucleară. „Acest lucru arată că nu a existat niciun contact (al rachetei) cu elemente nucleare”, a spus el.

Experţii militari ucraineni susţin, pe de altă parte, că Rusia şi-ar fi epuizat semnificativ vastul arsenal de rachete după valurile de atacuri masive din ultimele săptămâni asupra infrastructurii critice a Ucrainei. Ca urmare, Moscova ar recurge acum la folosirea unor proiectile care, deşi nu au capacitatea distructivă pentru care au fost proiectate, pot provoca pagube majore.

Armata ucraineană susține că unele trupe ruse se retrag de pe pozițiile lor din regiunea sudică Zaporojie, informează CNN și The Kyiv Independent. De asemenea, Statul Major General al forțelor armate ucrainene afirmă că rușii pregătesc evacuarea „personalului administrațiilor de ocupație” din acestă regiune.

În actualizarea zilnică a informațiilor operaționale privind evoluția de pe front, conducerea armatei ucrainene a precizat că unitățile ruse au părăsit localitățile Mihailivka, Polohî și Injenerne, toate localități aflate la sud de orașul Zaporojie.

În Mhailivka, trupele ruse au părăsit secția locală de poliție și una dintre instituțiile de învățământ, acolo unde își aveau sediul.

În localitățile Polohî și Injenerne, forțele ruse au jefuit casele în care erau staționate înainte de a se retrage, potrivit raportului Statului Major General al Ucrainei.

Mai multe detalii: Soldații ruși și administrația de ocupație se retrag din unele localități din regiunea Zaporojie, susține Statul Major General al Ucrainei

Urmărește-ne pe Google News