Război în Ucraina, ziua 287 | „Kievul ar putea pierde alimentarea cu energie electrică, apă și căldură”

Oleksiy Chernishov, directorul general al companiei de petrol și gaze Naftogaz, a declarat că recentele atacuri rusești au avariat 350 de instalații de gaze naturale. Potrivit acestuia, atacurile au generat o pierdere a capacității de producție de gaze de aproximativ 700 de milioane de dolari, informează The Kyiv Independent.

Chernishov a declarat, în cadrul unui eveniment al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, că producția Ucrainei ar trebui să fie în mare parte restabilită până la sfârșitul acestui an, potrivit Reuters.

„Am început sezonul de încălzire; ne așteptăm ca acesta să fie cel mai greu de până acum”, a spus Chernishov, adăugând că energia este o altă armă.

Rusia a tras 38 de rachete de croazieră Kh-101 și Kh-555 lansate din aer, 22 de rachete Kalibr lansate de pe mare și nouă rachete lansate din aer pe teritoriul Ucrainei pe 5 decembrie.

Forțele aeriene ucrainene au raportat că au interceptat peste 60 dintre aceste rachete.

Cu toate acestea, atacul a ucis cel puțin patru persoane și a provocat pene de curent de urgență în întreaga țară.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Rusia și-a început campania vizând infrastructura energetică a Ucrainei la 10 octombrie.

Până în prezent, Rusia a lansat șase atacuri la scară largă asupra infrastructurii energetice a Ucrainei – la 10 octombrie, 17 octombrie, 31 octombrie, 15 noiembrie, 23 noiembrie și 5 decembrie.

Atacurile anterioare au ucis în total zeci de civili și au provocat întreruperi de energie și apă în întreaga țară.

Patru polițiști ucraineni au fost uciși, iar alți patru au fost răniți, după explozia unor mine rusești în regiunea Herson, potrivit lui Ihor Klimenko, șeful Poliției Naționale a Ucrainei.

„Personalul Poliției Naționale a Ucrainei a pierdut astăzi patru colegi din cadrul Poliției din regiunea Cherkasi”, a spus acesta, conform Ukrainska Pravda.

Oficialul a precizat că aceştia au sărit în aer, după explozia unei mine din regiunea Herson în timp ce efectuau măsuri de stabilizare.

Alți patru polițiști au fost răniți, iar medicii se luptă pentru viața lor, a adăugat acesta.

Vitali Kliciko, primarul Kievului, a avertizat asupra unei „apocalipse” în capitala Ucrainei dacă Rusia va continua să paralizeze infrastructura vitală, informează Sky News.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

„Kievul ar putea pierde alimentarea cu energie electrică, apă și căldură. S-ar putea să se întâmple apocalipsa, ca în filmele de la Hollywood, când nu este posibil să trăiești în case având în vedere temperatura scăzută”, a declarat Kliciko.

„Dar noi luptăm și facem tot ce putem pentru a ne asigura că acest lucru nu se va întâmpla”.

În acest moment, Kievul nu are suficiente adăposturi încălzite pentru a găzdui toți cei 3,6 milioane de locuitori în cazul în care ar avea loc întreruperi complete de energie electrică.

„Am pregătit aproape 500 de puncte de încălzire autonome în prezent… dar pentru un oraș de trei milioane de locuitori, 500 de puncte nu înseamnă nimic.Dacă alimentarea cu energie electrică continuă să lipsească în timp ce temperaturile exterioare rămân scăzute, vom fi din păcate nevoiți să evacuăm apa din clădiri. În caz contrar, apa poate îngheța și poate rupe întreaga rețea de alimentare, iar clădirile vor fi atunci total improprii pentru utilizare ulterioară.”

Kliciko a îndemnat locuitorii să pregătească provizii de urgență de alimente și apă, precum și să aibă haine și documente pregătite pentru o plecare rapidă în cazul în care alimentarea cu energie termică este oprită.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Cu toate acestea, el a declarat că în prezent nu este nevoie de evacuare, deoarece orașul are doar un deficit de energie de 20% și condițiile rămân stabile.

Uniunea Europeană a introdus al 9-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. 136 de persoane, inclusiv două fiice ale lui Ramzan Kadîrov, 20 de deputați ai Dumei de Stat, 22 de membri ai Consiliului Federației, trei viceprim-miniștri, 10 judecători, guvernatori și ofițeri se află pe listă, relatează Bild.

Sancțiuni ample, precum blocarea conturilor și interzicerea intrării în UE, au fost decise miercuri, 7 decembrie, la Bruxelles ca urmare a atacurile rusești cu rachete îndreptate asupra infrastructurii civile, din ultimele săptămâni. Sancțiunile se concentrează și asupra familiei lui Ramzan Kadîrov.

UE a pus pe listă două dintre fiicele lui liderului cecen și un văr al acestuia. Pe lângă munca de propagandă pentru tatăl ei, Aișat Kadîrova, 23 de ani, cea mai mare dintre fiicele lui Kadîrov, deține și un brand de modă, Firdaws.

Russia continues to bring death and devastation to Ukraine.

We stand by Ukraine and we are making Russia pay for its cruelty

The existing 8 packages of sanctions we introduced so far are already biting hard.

Today we are stepping up the pressure on Russia with a 9th package↓ pic.twitter.com/vWX7fkqZp0

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 7, 2022

Mai multe detalii: UE a introdus al 9-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Fata cea mare a lui Ramzan Kadîrov, 20 de deputați și 10 judecători, pe listă

Un preot ortodox ucrainean acuzat că a divulgat Rusiei informații despre pozițiile de apărare ucrainene a fost condamnat la 12 ani de închisoare, potrivit biroului procurorului general ucrainean, relatează The Guardian.

Preotul din Lisichansk, în regiunea Luhansk din estul Ucrainei, îi informa pe ruși despre pozițiile trupelor ucrainene încă din luna aprilie, a precizat procuratura ucraineană pe Telegram.

Un preot din Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei din regiunea Luhansk a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru că a informat inamicul despre pozițiile de apărare ucrainene. Procurorii au dovedit în instanță că preotul de la biserica din Lisichansk a ajutat grupurile armate rusești în timpul ostilităților împotriva armatei ucrainene.

Preotul „a adunat informații despre numărul și desfășurarea echipamentelor, precum și despre armele forțelor armate ucrainene în Sievierodonetsk și în așezările învecinate”, a continuat procuratura.

El a trimis apoi aceste informații reprezentanților ruși prin intermediul telefonului mobil, se arată în comunicat. Oficialii ucraineni au descoperit corespondența telefonică a preotului.

Belarus, cel mai apropiat aliat al Rusiei, a anunțat că mută trupe și echipamente militare, invocând „amenințări antiteroriste”, potrivit agenției de presă de stat BelTA, relatează CNN.

Anunțul vine pe fondul creșterii tensiunilor de-a lungul graniței de nord a Ucrainei cu Belarus, care a fost folosită ca platformă de trupele rusești în timpul invaziei din februarie.

„În această perioadă, este planificată deplasarea echipamentelor militare și a personalului forțelor de securitate națională, restricționarea temporară a circulației cetățenilor (transportului) de-a lungul anumitor drumuri publice și zone ale terenului și utilizarea de arme de imitație în scopuri de antrenament”, a relatat BelTA, citând Consiliul de Securitate al Belarusului.

Belarus a anunțat, de asemenea, începerea exercițiilor militare în conformitate cu „campania de conscripție de toamnă pentru ca noii recruți să primească pregătire militară de bază”.

Rusia caută să „înghețe” temporar conflictul din Ucraina pentru „a se regrupa și apoi să lanseze o ofensivă mai mare”, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, transmite CNN.

Vorbind la un eveniment găzduit de Financial Times, Stoltenberg a declarat că intenția Rusiei este „să încerce să aibă un fel de scurtă pauză sau o scurtă înghețare a conflictului, astfel încât să își poată recupera trupele, să se regrupeze și apoi să lanseze o ofensivă mai mare mai târziu”.

Stoltenberg a declarat săptămâna trecută că președintele rus Vladimir Putin „eșuează în Ucraina”, subliniind succesul Ucrainei de a împinge forțele rusești din teritoriile din jurul Kievului și Harkovului, precum și eliberarea orașului Herson, despre care a spus că este un semn al „slăbiciunii” Rusiei.

Casa Albă a încercat miercuri să se distanțeze de recentele atacuri ucrainene asupra Rusiei, afirmând că SUA vor „respecta” deciziile Ucrainei pe câmpul de luptă, dar că nu a încurajat escaladarea, relatează CNN.

Coordonatorul Consiliului de Securitate Națională pentru comunicare strategică, John Kirby, a declarat că SUA nu au „încurajat” și nici nu au „permis” astfel de atacuri.

„Cu siguranță nu am încurajat și nici nu am permis Ucrainei să lovească în Rusia. Obiectivul nostru a fost – și rămâne – să ne asigurăm că au capacitățile de care au nevoie, resursele de care au nevoie pentru a se apăra”, a declarat Kirby.

„Tot ceea ce furnizăm este într-adevăr conceput cu acest scop. Le furnizăm informații pentru a-i ajuta să se apere. Cu siguranță le furnizăm resurse și arme pentru a se apăra. Dar ei iau propriile decizii. Și întreaga idee, întregul principiu din spatele acestui război este unul de suveranitate și, spre deosebire de ruși, noi respectăm suveranitatea ucraineană. Când le dăm un sistem de armament, acesta le aparține, unde îl folosesc, cum îl folosesc, câtă muniție folosesc, acestea sunt decizii ucrainene și noi respectăm acest lucru”, a adăugat el.

Dar orice escaladare în afara granițelor Ucrainei, a spus el, „nu este bună” pentru interesele de securitate națională ale SUA.

Președintele Vladimir Putin a avertizat că amenințarea unui război nuclear este „în creștere”, în timp ce vorbea în timpul unei sesiuni anuale televizate a consiliului său pentru drepturile omului, relatează The Guardian.

Putin a insistat că Rusia nu a „înnebunit” și că își consideră propriul arsenal nuclear ca fiind un factor de descurajare pur defensiv.

„Nu am înnebunit, ne dăm seama ce sunt armele nucleare. Avem aceste mijloace într-o formă mai avansată și mai modernă decât orice altă țară nucleară, acesta este un fapt evident. Dar nu suntem pe cale să alergăm în jurul lumii fluturând această armă ca un brici”.

El a continuat să afirme că Rusia „ar putea fi singurul garant al integrității teritoriale a Ucrainei”, adăugând: „Depinde de noii lideri ai Ucrainei”.

Armata rusă a lovit orașul Kurakhove, regiunea Donețk. Cel puțin șase civili au fost uciși în atac, informează Ukrainska Pravda.

„O lovitură puternică în Kurakhove. Cel puțin șase civili au fost uciși, iar cinci au fost răniți”, a anunţat Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk, pe Telegram.

Potrivit acestuia, centrul orașului a fost vizat: a fost lovită o piață, o stație de autobuz, stații de benzină și clădiri rezidențiale.

Російські військові завдали удару по ринку, автостанції, заправках та житлових будинках міста Курахове на Донеччині, відомо про щонайменше 6 загиблих цивільних. pic.twitter.com/td6aDJJ1oL

— Українська правда ✌️ (@ukrpravda_news) December 7, 2022

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că nu este nevoie deocamdată să se efectueze o convocare suplimentară a rezerviștilor ruși pentru a lupta în Ucraina, relatează Reuters, preluat de The Guardian.

Putin a declarat că din cei peste 300.000 de rezerviști ruși care au fost recrutați în „mobilizarea parțială” din septembrie și octombrie, 150.000 au fost desfășurați în „operațiunea militară specială” din Ucraina.

Dintre aceștia, 77.000 se aflau în unități de luptă, iar restul îndeplineau funcții defensive, a precizat el.

Potrivit liderului de la Kremlin, „operațiunea militară specială” a armatei sale în Ucraina ar putea fi un „proces de lungă durată”.

Rusia se va apăra cu toate mijloacele

Președintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia „se va apăra cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziție” în ceea ce el a descris drept o „luptă pentru interesele noastre naționale” împotriva Occidentului.

Putin a declarat că organizațiile occidentale pentru drepturile omului consideră țara sa drept „o țară de mâna a doua, care nu are dreptul să existe deloc”, în timpul unei sesiuni anuale televizate a consiliului său pentru drepturile omului.

„Nu poate exista decât un singur răspuns din partea noastră – o luptă consecventă pentru interesele noastre naționale. Vom face exact acest lucru. Și nimeni să nu se bazeze pe altceva. Vom face acest lucru prin diferite căi și mijloace. În primul rând, bineînțeles, ne vom concentra pe mijloace pașnice, dar dacă nu mai rămâne nimic altceva, ne vom apăra cu toate mijloacele de care dispunem”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, 44 de ani, a fost desemnat Personalitate Anului de către revista TIME, renumitul săptămânal american care apare din 1923. Fost comendiat, actor, scriitor și producător, Zelenski este președinte din 2019, scrie CNN.

Preşedintele ucrainean, care „încarnează rezistenţa Ucrainei în faţa invaziei Rusiei”, a fost desemnat personalitatea anului 2022 de revista americană, care aduce un omagiu „spiritului Ucrainei”. Zelenski a acordat un interviu de peste două ore reporterilor publicației americane în trenul care îl ducea de la Kiev la Herson, orașul reintrat în controlul forțelor armate locale.

„Este de datoria mea să merg acolo și să le arăt că Ucraina s-a întors, că îi sprijină. Poate le va da un impuls suficient pentru a mai rezista câteva zile. Dar nu sunt sigur. Nu mă liniștesc cu astfel de iluzii”, a spus Zelenski. Singura cerere a serviciului de securitate a fost să nu se facă nicio fotografie în vagonul privat al lui Zelenski.

Mai multe detalii: Președintele Volodimir Zelenski, desemnat personalitatea anului 2022 de revista TIME

Potrivit ministrului de externe Dmytro Kuleba, în ultimele două zile, „plicuri suspecte” au fost trimise la ambasadele ucrainene din Italia, Polonia, Portugalia, România și Danemarca, precum și la consulatul din Gdansk, în Polonia, ceea ce ridică la 31 numărul total al misiunilor ucrainene din străinătate care au primit amenințări, transmite The Kyiv Independent.

Ministrul a precizat că toate plicurile au aceeași adresă de expeditor la reprezentanța auto Tesla din orașul german Sindelfingen.

„Infractorii au luat, de asemenea, măsuri pentru a nu lăsa urme ale ADN-ului lor pe colete. Acest lucru, în special, indică nivelul profesional de implementare a acestei campanii”, a precizat Kuleba.

Oleh Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, a declarat că Ucraina are motive să creadă că „este vorba de o campanie bine planificată de teroare și intimidare” a ambasadelor și consulatelor țării.

Cel puțin 441 de civili au fost uciși de forțele ruse în primele săptămâni ale războiului din Ucraina, declanşat de Rusia, potrivit unui raport al biroului ONU pentru drepturile omului, informează The Guardian.

Biroul Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului (OHCHR) a documentat execuții sumare și atacuri în zeci de orașe din trei regiuni și a avertizat că numărul real al victimelor din regiunile Kiev, Cernihiv și Sumi este probabil mult mai mare.

Raportul a adunat dovezi din 102 orașe și sate din Ucraina de la începutul războiului, 24 februarie, până la începutul lunii aprilie.

„Actele în cauză au fost comise de forțele armate rusești care controlau aceste zone și au dus la moartea a 441 de civili (341 de bărbați, 72 de femei, 20 de băieți și 8 fete).

Multe dintre cadavrele documentate în raport prezentau semne că victimele ar fi fost ucise intenționat, se arată în raport. Moscova a negat în repetate rânduri că a vizat civili în ceea ce numește o „operațiune militară specială”, se arată în raport.

„Există indicii puternice că execuțiile sumare documentate în raport constituie o crimă de război de ucidere intenționată”, a spus Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk.

În total, până la 4 decembrie, OHCHR a anunţat că a numărat 6.702 de decese în rândul civililor, iar monitorizarea sa include încălcări ale tuturor părților.

Șeful biroului președintelui Ucrainei, Andrii Yermak, spune că forțele ruse recurg la utilizarea „mopedurilor ieftine” – referindu-se la dronele „Shahed” iraniene – în atacurile împotriva Ucrainei, relatează CNN.

Ucrainenii numesc dronele „Shahed” în mod colocvial „mopeduri” din cauza zgomotului pe care îl fac în zbor.

Într-un mesaj pe Telegram, oficialul de la Kiev afirmă că Rusia trebuie să folosească drone iraniene pentru că rachetele sale „se epuizează” și că loviturile nu au „efectul dorit de teroare”.

Yermak mai spune că forțele ucrainene au găsit o soluție pentru combaterea dronelor, precizând că Ucraina este „mai inteligentă, mai puternică, mai creativă și modernă” decât Rusia.

Forțele ucrainene au anunțat că în noaptea de marți spre miercuri au doborât 14 drone fabricate în Iran și folosite de armata rusă.

Ministrul de externe de la Kiev, Dmitri Kuleba, a spus că diplomații ucraineni continuă să primească amenințări, 31 de cazuri fiind deja înregistrate în 15 state, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit acestuia, în ultimele două zile, pachete suspecte au ajuns la ambasadele din Italia, Polonia, Portugalia, România și Danemarca, precum și la consulatele din Gdansk.

„În total, avem deja 31 de cazuri în 15 țări: Austria (1), Vatican (1), Danemarca (1), Spania (5), Italia (4), Kazahstan (1), Țările de Jos (1), Polonia (6), Portugalia (2), România (2), SUA (1), Ungaria (2), Franța (1), Croația (1), Cehia (2)”, a scris Kuleba pe Facebook.

Șeful diplomației ucrainene mai precizează că pe toate plicurile este indicată aceeași adresă a expeditorului: reprezentanța auto Tesla din orașul german Sindelfingen. De regulă, expedierea s-a făcut de la oficii poștale care nu sunt dotate cu sisteme de supraveghere video. De asemenea, autorii au luat măsuri pentru a nu lăsa urme de ADN pe pachete.

”Campania de teroare împotriva diplomaților ucraineni care are loc acum este fără precedent în amploarea sa, nu numai în contextul Ucrainei, ci și la nivel global. Nu-mi amintesc cazuri din istorie când atâtea ambasade și consulate ale unei țări a fost supuse unor astfel de atacuri masive într-o perioadă atât de scurtă de timp. Dar oricât de mult vor încerca inamicii să intimideze diplomația ucraineană, ei nu vor reuși. Și în viitor lucrăm pentru a câștiga”, dă asigurări Kuleba.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că Rusia încearcă să „înghețe” luptele din Ucraina în timpul iernii pentru a-și pregăti forțele pentru un nou atac la începutul anului viitor, relatează The Guardian.

În contextul speculațiilor despre potențiale discuții diplomatice, șeful NATO a declarat, la un eveniment găzduit de Financial Times, că în acest moment nu există condițiile necesare pentru o soluționare pașnică a confictului.

”Condițiile pentru discuții nu sunt acum acolo, pentru că Rusia nu a dat semne de angajare în negocieri care respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Ucrainenii trebuie să decidă când este momentul potrivit pentru a începe negocierea și a conveni asupra condițiilor. Cele mai multe războaie, și cel mai probabil și acest război, se încheie la masa negocierilor”, a spus Jens Stoltenberg.

Oficialul a avertizat că Rusia caută o „pauză” în luptă pentru a se pregăti pentru o ofensivă în primăvară și i-a îndemnat astfel pe aliați să continue să trimită arme la Kiev în timpul iernii.

”Ceea ce vedem acum este că Rusia încearcă să înghețe acest război, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp, astfel încât să se poată regrupa, repara și recupera și să încerce să lanseze o ofensivă mai mare în primăvara viitoare”, a precizat Jens Stoltenberg.

”Paradoxul este că, cu cât ne dorim mai mult o soluție pașnică, negociată, care să asigure că Ucraina triumfă, cu atât mai urgent este să oferim sprijin militar Ucrainei”, a continuat secretarul general al NATO.

Forțele Armate ale Ucrainei au doborât în noaptea de 7 decembrie 14 drone de atac Shahed-136 fabricate de Iran, precizează Statul Major General în actualizarea sa zilnică, potrivit The Kyiv Independent.

Din luna septembrie, Rusia folosește drone kamikaze de fabricație iraniană pentru a ataca Ucraina, lansând lovituri asupra clădirilor civile și distrugând instalațiile energetice din întreaga țară.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în octombrie că Rusia a comandat peste 2.400 de drone de atac fabricate în Iran.

Doi civili au fost uciși și un altul, rănit, în urma atacurilor lansate de forțele ruse asupra regiunii Herson, în ultimele 24 de ore. Militarii Moscovei au lovit regiunea de 51 de ori pe 6 decembrie, spune guvernatorul Yaroslav Ianușevici, citat de The Kyiv Independent.

Atacurile au afectat infrastructura civilă și clădirile rezidențiale din regiune, mai precizează oficialul.

De la eliberarea orașului Herson, pe 11 noiembrie, trupele ruse au bombardat în mod regulat zona și așezările din apropiere. În ultimele săptămâni, cel puțin 19 civili au fost uciși în atacurile rusești, potrivit oficialilor locali.

Autoritățile ucrainene încă lucrează la reluarea graduală a alimentării cu energie electrică, după ce infrastructura energetică a fost din nou ținta bombardamentelor în timpul nopții, precizează operatorul rețelei de stat Ukrenergo, citat de Pravda.

”O situație dificilă rămâne în estul țării – ieri seară (marți – n.r.), inamicul a tras în repetate rânduri asupra mai multor instalații de infrastructură energetică simultan, în timp ce temperatura în această regiune a ajuns la -17 grade Celsius. În acest moment, lucrările de reparații de urgență se desfășoară fără oprire”, au transmis reprezentanții companiei.

”De asemenea, echipele de reparații lucrează pentru a elimina consecințele unui atac cu rachete în regiunile Kiev și Odesa și pentru a stabili alimentarea cu energie a regiunilor conform schemelor de rezervă”, a mai transmis Ukrenergo, adăugând că ”există încă un deficit semnificativ în sistemul energetic, iar tuturor companiilor energetice regionale li s-au impus limite privind consumul de energie electrică”.

În unele regiuni, limitele de consum au fost deja depășite, așa că a fost aplicat un mod de oprire de urgență a alimentării, adaugă Ukrenergo.

Forțele ruse au lovit marți, de două ori, compania energetică DTEK, în urma bombardamentelor aceasta fiind deconectată de la sistemul energetic.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, spune că Statele Unite nu fac nimic ca să împiedice Ucraina să-și dezvolte propriile capacități care să-i permită să lanseze lovituri cu rază lungă, ca să atingă teritoriul rus, relatează CNN.

Precizările oficialului american vin după ce un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat al SUA a sugerat marți că ucrainenii s-au aflat în spatele recentelor lovituri cu drone asupra a două baze rusești și l-a acuzat direct pe președintele rus Vladimir Putin că a comis crime de război prin țintirea populației civile și a infrastructurii din țara vecină.

Subsecretarul de stat pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a declarat pentru CNN că „nimeni nu a revendicat responsabilitatea” pentru loviturile cu drone, dar a adăugat că „poporul ucrainean este incredibil de inovator; își fac propriile drone (…) care sunt incredibil de eficiente”.

Totodată, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat marți că Washingtonul „nu i-a încurajat și nici nu le-a permis ucrainenilor să lovească teritoriul Rusiei”.

16 persoane au murit în urma coliziunii dintre un camion care transporta militari ruși și un microbuz, pe autostrada dintre Șahtiorsk și Torez, în regiunea Donețk, din estul Ucrainei, relatează agenția rusă de presă TASS, citată de Ukrainska Pravda.

”Pe autostrada Shakhtersk-Torez, un camion care transporta personal militar a intrat în coliziune cu un microbuz. 16 persoane au murit, trei au fost rănite spitalizate”, au precizat reprezentanții serviciilor de urgență, citați de agenția rusă.

16 людей загинули внаслідок зіткнення вантажівки, що перевозила російських військових, і мікроавтобуса на трасі між тимчасово окупованими Шахтарськом і Торезом Донецької області. Відео з російських пабліків у Telegram pic.twitter.com/OeCnlmMwKO

— Українська правда ✌️ (@ukrpravda_news) December 7, 2022

Ministrul de Finanțe al Ucrainei, Serhii Marchenko, a semnat un acord cu banca germană de dezvoltare KfW pentru un grant în valoare de 200 de milioane de euro, care ar trebui să fie folosit pentru a sprijini persoanele strămutate în interiorul țării, relatează Ukrainska Pravda.

În total, 13,6 milioane de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele din cauza războiului și aproximativ jumătate dintre ei și-au găsit un loc sigur tot în Ucraina, iar, în calitate de persoane strămutate în interiorul granițelor țării, au nevoie de sprijin financiar pentru nevoile de bază, precum îmbrăcăminte, hrană, medicamente și locuințe.

”Prin acest program dorim să consolidăm și mai mult rezistența socio-economică a persoanelor strămutate în interior și astfel să pregătim pentru întreaga societate ucraineană cele mai bune baze pentru dezvoltarea și redresarea economică”, a declarat ambasadorul german Anka Feldhusen.

Acordul are ca scop sprijinirea sistemelor de protecție socială, oferirea de prim ajutor pentru categoriile de populație cu venituri mici și oferirea unei baze pentru redresarea și dezvoltarea economică viitoare.

În total, în 2022, Ucraina a primit un sprijin în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro în cadrul cooperării pentru dezvoltare cu Germania.

Trei persoane, printre care și o adolescentă în vârstă de 15 ani, au fost rănite în atacurile care au vizat regiunea ucraineană Zaporojie, în noaptea de marți spre miercuri, a anunțat guvernatorul Oleksandr Starukh, citat de The Guardian și The Kyiv Independent.

Potrivit oficialului, forțele ruse au lansat lovituri cu drone și rachete în două sate din regiune, unde au distrus cel puțin trei case și au avariat alte 18.

Sirenele de raid aerian au fost auzite în noaptea de marți spre miercuri în mai multe zone din Ucraina. Imediat după miezul nopții, alarmele au răsunat în regiunile Kiev, Cherkasî, Kirovohrad și Luhansk, precum și în comunitatea teritorială Nikopol din regiunea Dnepropetrovsk, relatează Ukrainska Pravda.

În jurul orei locale 1.00, o alertă aeriană a fost anunțată și în regiunile Harkov și Donețk și a durat aproape o oră.

Alarmele au fost auzite și în Zaporojie, Jîtomîr, Volîn și Rivne.

În regiunea Kiev, alarma s-a încheiat la 3.32 și a durat cel mai mult, adică peste trei ore și jumătate.

Un raid aerian indică pericolul loviturilor cu rachete, locuitorii fiind sfătuiți să se adăpostească.

Reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Sergii Kislitsia, a declarat în timpul Consiliului de Securitate al ONU din 6 decembrie că „prin sărbătorirea aniversării Memorandumului de la Budapesta cu o lovitură cu rachete asupra Ucrainei (pe 5 decembrie), Kremlinul a arătat în cele din urmă că nu are temeiuri morale sau legale pentru a deține arme nucleare”, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit ambasadorului, comunitatea internațională ar trebui să înceapă „să ia în considerare acorduri post-Putin cu Moscova”.

”Acorduri care ar trebui să includă un nou Memorandum de la Budapesta care urmează să fie semnat de Moscova în contextul denuclearizării acesteia. Moscova poate fi doar forțată să ajungă la pace, pentru că aceasta este singura limbă pe care o înțelege și la care răspunde”, mai spune diplomatul, adăugând că „a implora Moscova pentru pace sau a face apel la bunul simț este absolut inutil”.

Încheiat în 1994 între Ucraina, SUA, Marea Britanie și Rusia, Memorandumul de la Budapesta prevede dezarmarea nucleară a Ucrainei și garanții privind independența acesteia.

Soldații ruși au lansat marți, 6 decembrie, 226 de proiectile în șapte comunități din regiunea nord-estică Sumî, a anunțat guvernatorul regional Dmitro Zhivitski, citat de The Kyiv Independent.

Comunitatea Esman a fost vizată de patru lovituri, a spus oficialul, precizând că cel puțin 20 de mine au explodat în satele de graniță.

Un bărbat în vârstă de 69 de ani a suferit răni din cauza schijelor.

Presa locală relatează activitatea apărării aeriene ucrainene împotriva dronelor rusești din zonă. Alertele de raid aerian sunt active în prezent în regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie, Poltava, Mikolaiv, Odesa și Kirovohra, transmite Kyiv Independent.

Agenţia UE pentru protecţia frontierelor, Frontex, a transmis marţi că nu a identificat schimbări semnificative în privinţa numărului de persoane care traversează graniţa Ucrainei spre blocul comunitar, în ciuda atacurilor dure ale Rusiei asupra infrastructurii esenţiale a ţării, relatează DPA.

În ultima săptămână, 229.542 persoane au părăsit Ucraina pentru o ţară din UE, în timp ce 208.988 persoane s-au întors în Ucraina din blocul comunitar, a scris Frontex pe Twitter.

Datele comparative de săptămâna trecută nu erau încă disponibile, precizează DPA.

De la începutul invaziei ruse la 24 februarie, Frontex a înregistrat 11,9 milioane de intrări din Ucraina în UE şi aproape 9,2 milioane de ieşiri din UE spre Ucraina.

Departamentul de Stat al SUA a declarat că SUA nu „permite” sau „încurajează Ucraina să lovească dincolo de granițele sale” cu ajutorularmelor letale, după ce Rusia a pus pe seama Ucrainei mai multe atacuri recente asupra infrastructurii militare ruse, transmite CNN.

„Oferim Ucrainei ceea ce are nevoie să folosească pe teritoriul său suveran, pe pământul ucrainean, pentru a-i ataca pe agresorii ruși, agresorii ruși care au trecut granița”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

„Am fost foarte clari că acestea sunt arme defensive”, a spus Price.

Șeful Serviciului de informații militare din Ucraina, Kirilo Budanov, a declarat că Rusia aproape și-a epuizat arsenalul de rachete de înaltă precizie și că, până în prezent, Moscova nu a primit rachete balistice din Iran, informează CNN.

„Cu toate acestea, după cum vedem, au decis să meargă până la capăt, până la zero, ceea ce, de fapt, este foarte rău pentru însăși Federația Rusă, iar militarii de acolo sunt conștienți de această problemă”, a adăugat el.

Mai multe informații: Rusia aproape și-a epuizat stocurile de rachete de înaltă precizie, susține șeful serviciului ucrainean de informații militare

Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat al SUA a sugerat marți că ucrainenii s-au aflat în spatele recentelor lovituri cu drone asupra a două baze rusești și l-a acuzat direct pe președintele rus Vladimir Putin că a comis crime de război prin țintirea populației civile și a infrastructurii, potrivit CNN.

Într-un interviu acordat CNN, subsecretarul de stat pentru afaceri politice Victoria Nuland a remarcat că „nimeni nu și-a revendicat responsabilitatea” pentru loviturile cu drone de luni asupra bazelor rusești.

„Dar țintele erau bombardierele foarte precise pe care rușii le-au folosit pentru a ataca infrastructura critică”, a spus ea, remarcând că „poporul ucrainean este incredibil de inovator; își fac propriile drone, care sunt incredibil de eficiente”.

Prim-ministrul Denis Șmihal a transmis marți că deficitul de energie electrică din Ucraina este de 19% după ultimele lovituri cu rachete rusești, potrivit Kyiv Independent.

Lucrătorii din domeniul energiei vor elimina în următoarele zile consecințele atacului Rusiei de luni asupra infrastructurii critice, dar deficitul de capacitate din sistem va dura, a spus Șmihal. Sistemul de energie al Ucrainei a rămas însă intact și sub controlul operatorului de rețea de stat Ukrenergo, conform lui Șmihal.

Relatările media că Ungaria s-a opus prin veto ajutorului financiar al Uniunii Europene pentru Ucraina sunt „fake news””, a scris marţi pe Twitter premierul ungar Viktor Orban, ca reacţie la informaţiile de la o reuniune la Bruxelles a miniştrilor europeni de finanţe, potrivit agenţiei oficiale de presă ungare MT.

„Toate ştirile de azi vorbeau despre cum s-a opus Ungaria asistenţei financiare pentru Ucraina. Acestea sunt „fake news”. Ungaria este pregătită să ofere asistenţă financiară Ucrainei, pe bază bilaterală. Niciun veto, niciun şantaj”, a reacționat premierul ungar Viktor Orban.

Ministerul Sănătății al Ucrainei a transmis marți că le cere oficialilor regionali să ia în considerare suspendarea intervențiilor chirurgicale neesențiale până când situația energetică din interiorul țării se stabilizează, transmite Reuters.

Într-un comunicat, ministerul a spus că spitalele continuă să ofere îngrijiri de urgență, dar că operațiile planificate ar trebui suspendate temporar pe fondul potențialelor întreruperi de curent.

„Acestea vor fi efectuate atunci când situația în jurul furnizării de energie electrică se va stabiliza”, se arată în comunicat.

Ministerul a adăugat că doar un medic poate determina nivelul de urgență al unei anumite proceduri chirurgicale.

Ocupanții din Rusia au folosit centrul de detenție pentru a reține peste 100 de persoane cu opinii pro-ucrainene, potrivit procurorilor ucraineni, citați de Kyiv Independent. Ele ar fi putut fi supuse unei presiuni fizice și psihologice.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat marți soldații răniți din regiunea Harkov, pentru a marca Ziua Forțelor Armate a țării, transmite CNN.

În videoclipul difuzat de administrația prezidențială, președinte a fost surprins înmânând premii medicilor militari și făcând selfie-uri cu soldații răniți.

„Vă mulțumesc foarte mult pentru că ne-ați salvat războinicii, i-ați ajutat pe eroii noștri să supraviețuiască. Și în această zi, aș dori să urez sănătate oamenilor care susțin sănătatea armatei noastre”, le-a transmis Zelenski medicilor militari.

Urmărește-ne pe Google News