Război în Ucraina, ziua 289 | Putin amenință că va „șterge de pe fața pământului” orice țară care va ataca Rusia cu arme nucleare

Declaraţii recente ale preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la acordarea unor „garanţii de securitate” Rusiei au fost „scoase” din „context”, a dat asigurări vineri Palatul Élysée, înaintea organizării unei noi Conferinţe de ajutare a Ucrainei, programată marți la Paris, scrie news.ro citând AFP.

„Dialogul între preşedintele Republicii (Emmanuel Macron, n.r.) şi preşedintele ucrainean (Volodimir Zelenski, n.r.) este excelent”, a transmis asigurări preşedinţia franceză. „Există un decalaj între anumite mişcări sau anumite persoane care caută să scoată un capăt de frază din context şi realitatea muncii pe care o depunem, care se desfăşoară fără dificultăţi”, a precizat Palatul Élysée.

Preşedintele francez a subliniat, la începutul lui decembrie, evocând arhitectura securităţii care va trebui să fie reconstruită în Europa, că este necesar să fie oferite, de asemenea, „garanţii” Rusiei în vederea ajungerii la un echilibru.

Această arhitectură de securitate – construită de către Statele Unite şi URSS, iar apoi Rusia – se clatină de mulţi ani. Franţa insistă asupra necesităţii ca europenii să să stea la masa negocierilor, atunci când vor fi negociate noi acorduri privind controlul armamentului.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

„Unul dintre punctele esenţiale este frica faţă de faptul că NATO ajunge până la porţile sale (ale Rusiei, n.r.), este desfăşurarea unor arme care pot ameninţa Rusia”, explica Macron, evocând revendicările recurente ale Moscovei, la 30 de ani de căderea URSS.

Forțele ruse își continuă eforturile de a desfășura o ofensivă în direcția orașului Bahmut, încercând în același timp să își îmbunătățească poziția tactică în direcțiile orașelor Lîman și Avdiivka din regiunea Donețk, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea zilnică de vineri a informațiilor despre operațiunile de pe front, potrivit The Kyiv Independent.

Odinioară locuit de 70.000 de persoane, orașul Bahmut, care exploatează sare, a devenit în luna august centrul unei bătălii cheie în estul Ucrainei.

Acesta este situat pe drumul principal către Kramatorsk și Sloviansk – orașe-cheie din regiunea Donețk pe care Moscova urmărește să le cucerească în ciuda faptului că avansul trupelor ruse a fost blocat.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Comandamentului Militar de Est, Serhiy Cherevaty, Rusia pierde între 50 și 100 de soldați în fiecare zi în bătălia de la Bahmut, în timp ce aproximativ tot atâția soldați ruși sunt răniți zilnic în apropierea orașului.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

În cursul zilei de vineri, Rusia a lansat patru rachete și nouă lovituri aeriene și a efectuat 25 de atacuri cu lansatoare multiple de rachete, potrivit Statului Major General al forțelor ucrainene.

Rusia a deportat deja peste 13.000 de copii ucraineni pe teritoriul său, a transmis vineri Daria Herasymchuk, consilier prezidențial ucrainean pentru drepturile copiilor și reabilitare, potrivit The Kyiv Independent.

„Și aceasta, din păcate, nu este cifra finală”, a declarat ea, adăugând că „mai avem de aflat despre cel puțin zeci de mii de copii ucraineni care au fost furați de autoritățile ruse”.

Amnesty International, un organism de supraveghere a drepturilor omului, a anunțat pe 11 noiembrie că acțiunile Rusiei de strămutare și deportare forțată sunt „condamnabile și constituie o crimă de război”.

În septembrie, Khrystyna Hayovyshyn, unul din adjuncții ambasadorului ucrainean la ONU, a declarat că 2,5 milioane de persoane au fost deportate cu forța din Ucraina în „regiunile izolate (…) ale Rusiei din Siberia și Orientul Îndepărtat”, conform CNN.

9 dec. 2022 - Acum 2 ani

09-12-2022

Zelenski spune că situația de pe linia frontului din est este „foarte dificilă”

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut vineri seară că situația militară în unele părți din estul Ucrainei este „foarte dificilă”, dar a precizat că forțele ucrainene continuă să reziste atacurilor efectuate de ruși, informează CNN.

„Situația de pe linia frontului rămâne foarte dificilă în zonele cheie din Donbas – Bahmut, Soledar, Mariinka, Kreminna”, a spus Zelenski, în discursul său video adresat zilnic națiunii.

Cele patru orașe se află pe linia frontului în regiunile Donețk și Luhansk, linie care s-a mișcat foarte puțin în ultimele trei luni.

„Nu mai există niciun loc de loc de trai pe teren în aceste zone care să nu fie deteriorat de obuze și foc”, a afirmat Zelenski. „Ocupanții au distrus de fapt Bahmut – un alt oraș din Donbas, pe care armata rusă l-a transformat în ruine pârjolite”, a adăugat liderul de la Kiev.

Mai multe detalii: Zelenski admite că situația de pe linia frontului din est este „foarte dificilă”: „Ocupanții au distrus orașul Bahmut”. În ce direcții avanzează rușii

Rusia a interzis intrarea în țară a 200 de canadieni importanți, ca răspuns direct la sancțiunile anunțate de Ottawa împotriva unor cetățeni ruți, a anunțat Ministerul de Externe de la Moscova, potrivit Al Jazeera.

Canada a anunțat anterior sancțiuni împotriva a 33 de actuali sau foști oficiali ruși și a șase entități implicate în presupuse „încălcări sistematice ale drepturilor omului” împotriva cetățenilor care au protestat împotriva invaziei din Ucraina.

„Ca răspuns la sancțiunile personale impuse de Ottawa (…) 200 de cetățeni canadieni nu au voie să intre pe bază de reciprocitate”, a precizat ministerul rus de Externe, pe site-ul său.

Ministerul condus de Serghei Lavrov l-a convocat, de asemenea, pe ambasadorul Canadei la Moscova.

Relațiile dintre Moscova și Washington continuă să rămână „într-o stare jalnică”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de presa rusă de stat, potrivit The Guardian.

Agenția de presă de stat rusă TASS l-a citat pe acesta spunând că schimbul de deținuți care i-a implicat pe Viktor Bout („Negustorul Morții”) și pe baschetbalista americană Brittney Griner nu ar trebui să fie văzut ca un pas spre îmbunătățirea relațiilor bilaterale dintre SUA și Rusia.

Russian state-run news agency Tass quoted him as saying that the prisoner exchange of Viktor Bout for Brittney Griner should not be seen as a step towards improving US-Russia bilateral relations.

„Discuțiile au avut loc exclusiv pe tema schimbului. Probabil că este greșit să tragem concluzii ipotetice că acesta ar putea fi un pas spre depășirea crizei din relațiile bilaterale”, a declarat Peskov.

Afirmațiile sale au fost făcute în contextul în care ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, a declarat că încă 30 de angajați ai ambasadei vor trebui să plece în noul an din cauza restricțiilor privind vizele, potrivit agenției de știri de stat RIA.

Ca un ecou al comentariilor anterioare ale lui Peskov, Antonov a fost citat spunând că nu vede nimic pozitiv în ceea ce privește starea actuală a relațiilor bilaterale dintre cele două țări.

Pentru a doua oară în această săptămână, președintele rus Vladimir Putin a evocat posibilitatea ca Rusia să își schimbe în mod oficial doctrina actuală potrivit căreia nu va fi prima care va folosi armele nucleare într-un conflict, informează CNN.

Putin a susținut că politica Statelor Unite nu a fost aceea de a exclude posibilitatea unui atac nuclear „de dezarmare”.

„O au în strategia lor, în documente este explicitat – o lovitură preventivă. Noi nu o facem. Noi, pe de altă parte, am formulat în strategia noastră o lovitură de ripostă”, a spus liderul de la Kremlin, referindu-se la americani.

Chiar dacă Rusia ar riposta imediat după ce ar vedea lansarea de rachete nucleare spre ea, a adăugat Putin, „acest lucru înseamnă că prăbușirea focoaselor rachetelor inamice pe teritoriul Federației Ruse este inevitabilă – ele totuși vor cădea”.

Mai multe detalii: Vladimir Putin evocă posibilitatea ca Rusia să adopte doctrina atacului nuclear preventiv în cazul unui conflict

Armata rusă a suferit, în cursul invaziei sale de peste nouă luni din Ucraina, peste 10.000 de decese care au putut fi verificate, arată o cercetare din surse deschise efectuată de serviciul în limba rusă al BBC și de publicația rusă de știri independentă MediaZone, publicată vineri, scrie The Moscow Times.

Printre cei 10.002 militari morți identificați în cadrul investigației se numără zeci de militari de elită aparținând unităților aeropurtate rusești, peste o sută de piloți de luptă și 430 de soldați recrutați de Kremlin în cadrul campanii de mobilizare din octombrie menită să consolideze numărul de trupe din Ucraina.

Mai multe detalii: Rusia a pierdut până acum în războiul din Ucraina cel puțin 10.000 de soldați a căror moarte a putut fi confirmată

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că a identificat un comandant rus care le-a ordonat trupelor să tragă asupra civililor în primele zile ale invaziei, informează CNN.

SBU – principala agenție de informații a Ucrainei – susține că locotenent-colonelul Evgheni Zelenov, comandant adjunct în cadrul Districtului Militar de Vest, a ordonat trupelor să tragă asupra mașinilor civililor la intrarea în Harkov pe data de 24 februarie, în prima zi completă a invaziei.

SBU susține într-un comunicat de presă că, în acea zi, Zelenov comanda un grup tactic de batalion rusesc și „a desfășurat ostilități active cu unitățile Forțelor de Apărare în direcția est”.

Mai multe detalii: SBU anunță că l-a identificat pe comandantul rus care a ordonat deschiderea focului împotriva civililor din Harkov, în prima zi a războiului

Kievul afirmă că regiunile din sudul țării, măcinate de război, suferă cele mai grave pene de curent electric, la câteva zile după ultima serie de atacuri sistematice ale Rusiei asupra rețelei energetice ucrainene, relatează Al Jazeera.

Rusia a lansat luni zeci de rachete de croazieră asupra infrastructurii cheie din Ucraina, punând presiune pe rețeaua ucraineană aflată deja în dificultate după atacuri repetate.

Cea mai dificilă situație a fost „în Odesa și Herson – rețeaua electrică a fost practic distrusă acolo”, a declarat șeful operatorului național ucrainean Ukrenergo, Volodimir Kudrițki.

„Lucrările (de repație, n.r.) în Harkov și Donețk sunt de asemenea complicate”, a adăugat Kudrițki, referindu-se la regiunile de la granița cu Rusia, unde luptele continuă.

SUA vor trimite Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de 275 de milioane de dolari, a anunţat vineri John Kirby, purtător de cuvânt al Casei Albe, care a precizat că pachetul este destinat în principal consolidării apărării antiaeriene, mai ales împotriva dronelor, informează Agerpres citând AFP.

Kirby a precizat că SUA vor mai oferi de asemenea Ucrainei noi muniţii de artilerie, în special rachete pentru lansatoarele HIMARS, precum şi piese de artilerie puternice de mare precizie montate pe blindate uşoare.

Acest nou pachet de asistenţă militară aduce la circa 19,3 miliarde de dolari ajutorul militar oferit Kievului de către Washington după 24 februarie, când a început agresiunea rusă în Ucraina.

Armata ucraineană va dispune astfel de „noi capacităţi care îi vor consolida apărarea antiaeriană şi îi vor permite să facă faţă ameninţărilor reprezentate de drone”, a explicat John Kirby.

El a mai spus că „parteneriatul militar pe scară extinsă” între Rusia şi Iran este „nefast'” pentru Ucraina, pentru ţările vecine Iranului şi pentru comunitatea internaţională. Amintind în special dronele obţinute de armata rusă din partea Iranului şi folosite intens în atacurile asupra trupelor ucrainene şi infrastructurilor energetice ale Ucrainei, el a estimat că Rusia oferă în schimb Iranului „un nivel fără precedent de sprijin militar şi tehnic”.

Rusia își extinde și își modernizează arsenalul nuclear, a declarat vineri secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, într-un moment în care președintele rus Vladimir Putin, confruntat cu eșecurile armatei sale în Ucraina, a sugerat în mod repetat că ar putea folosi armele nucleare, informează Reuters.

Comentariile lui Austin sunt în concordanță cu un document recent al Pentagonului privind politica în domeniul armelor nucleare.

Rusia deține cel mai mare arsenal de arme nucleare din lume, cu aproape 6.000 de focoase, potrivit experților. Împreună, Rusia și Statele Unite dețin aproximativ 90% din focoasele nucleare din lume – o cantitate suficientă pentru a distruge planeta de mai multe ori.

„Rusia își modernizează și își extinde, de asemenea, arsenalul nuclear”, a declarat Austin în cadrul unei ceremonii pentru noul comandant al Comandamentului Strategic al SUA, care supraveghează arsenalul nuclear al Statelor Unite.

Mai multe detalii: Rusia își extinde și modernizează arsenalul nuclear, avertizează secretarul american al apărării, Lloyd Austin

SUA au anunțat noi sancțiuni împotriva a zeci de persoane și entități din nouă țări, inclusiv din Rusia, China și Iran, pentru presupuse încălcări ale drepturilor omului sau fapte corupție, scrie The Guardian.

Pe cea mai recentă listă de sancțiuni americane a fost inclusă și Comisia Electorală Centrală a Rusiei, pe care Washingtonul a acuzat-o că a ajutat la supravegherea și monitorizarea a ceea ce SUA susțin că au fost „referendumurile de fațadă” organizate în zonele din Ucraina controlate de trupele ruse. 15 dintre membrii Comisiei Electorale Centrale a Rusiei au fost incluși și ei pe lista neagră a Washingtonului.

De asemenea, Departamentul Trezoreriei SUA a luat măsuri împotriva a patru persoane pe care le-a acuzat că sunt direct implicate în operațiunile de filtrare pe care Rusia le desfășoară în zonele ocupate din Ucraina.

Departamentul de Stat al SUA a identificat doi cetățeni ruși pentru presupuse încălcări ale drepturilor omului în cazul civililor ucraineni.

Între timp, Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden a autorizat un ajutor militar de 275 de milioane de dolari pentru Ucraina.

Vladimir Putin trebuie să fie adus în faţa justiţiei internaţionale, a cerut vineri Oleksandra Matviiciuk, co-laureata ucraineană a Premiului Nobel pentru Pace în acest an, care s-a declarat convinsă că „mai devreme sau mai târziu” preşedintele rus va fi judecat, relatează agențiile AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

„Timp de decenii, armata rusă a comis crime de război în numeroase ţări şi nu a fost niciodată pedepsită”, a declarat Oleksandra Matviiciuk într-o conferinţă de presă la Oslo, cu o zi înainte de ceremonia înmânării Premiului Nobel.

„Trebuie ca acum să spargem cercul impunităţii. Trebuie să creăm un tribunal internaţional şi să le cerem lui Putin, lui Lukaşenko (preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, aliat al liderului de la Kremlin – n.r.) şi altor criminali de război să dea socoteală, nu doar pentru ucraineni, ci şi pentru alte naţiuni”, a afirmat ea.

Mai multe detalii: Oleksandra Matviiciuk, laureata premiului Nobel pentru Pace, cere ca Putin să fie deferit justiției internaționale. „Acest război are un caracter de genocid”

Moscova încearcă să obțină mai mult armament din Iran, a declarat vineri ambasadorul britanic la Națiunile Unite, potrivit Sky News.

Barbara Woodward a adăugat că armele includ sute de rachete balistice, iar Rusia oferă în schimb Teheranului un nivel fără precedent de sprijin militar și tehnic.

Iranul a recunoscut că a trimis Rusiei drone Shahed-136, despre care Ucraina susține că au fost folosite pentru a viza în mod repetat infrastructura energetică critică. Cu toate acestea, Iranul a susținut că aceste drone au fost furnizate înainte de război.

Rusia a comandat sute de noi drone și rachete balistice iraniene în urma penuriei semnificative de provizii militare.

„Știm că Iranul plănuiește să își mărească livrările de vehicule aeriene fără pilot la bord (drone, n.r.) și de rachete către Rusia în cantități semnificative”, a declarat la începutul săptămânii o altă sursă din cadrul ONU.

Premierul britanic Rishi Sunak și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, au discutat vineri, în cadrul unei convorbiri telefonice, despre ultimele atacuri ale rușilor asupra infrastructurii Ucrainei, a anunțat Downing Street, potrivit The Guardian.

Zelenski a mulțumit Marii Britanii, în timpul convorbirii, „pentru sprijinul crucial acordat pentru a ajuta la restabilirea energiei electrice prin furnizarea de generatoare”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului britanic.

„Prim-ministrul a adus un omagiu succesului forțelor armate ucrainene în interceptarea a zeci de rachete potențial devastatoare în această săptămână și a declarat că Marea Britanie se gândește la poporul ucrainean în timp ce acestea (trupele ucrainene, n.r.) continuă să-și apere țara în timpul iernii. Vorbind despre cele mai recente livrări de ajutoare de armament letal din partea Marii Britanii, premierul a declarat că mai multe tunuri antiaeriene și alte rachete de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune vor sosi în următoarele săptămâni. Ambii lideri au fost de acord cu privire la importanța de a preîntâmpina apelurile neserioase ale Rusiei la încetarea focului, iar prim-ministrul a adăugat că Kremlinul trebuie să își retragă forțele înainte de a se putea lua în considerare orice acord. Liderii au convenit să vorbească din nou în următoarele săptămâni”, a precizat reprezentantul guvernului de la Londra.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, și-a exprimat îngrijorarea că luptele din Ucraina ar putea scăpa de sub control și să devină, astfel, un război între Rusia și NATO, informează Al Jazeera.

„Dacă lucrurile merg prost, pot merge groaznic de prost”, a declarat șeful NATO, pentru postul norvegian de televiziune NRK.

„Este un război teribil în Ucraina. Este, de asemenea, un război care poate deveni un conflict în toată regula, care să se extindă într-un război major între NATO și Rusia”, a adăugat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg se teme că actualul conflict din Ucraina ar putea deveni un război major între Rusia și NATO

Președintele rus Vladimir Putin a revenit asupra declarațiilor de joi, când a spus că „operațiunea specială” din Ucraina ar putea dura mult timp. Cu ocazia unei conferințe de presă susținută vineri, liderul de Kremlin a precizat că s-a referit la durata procesului de rezolvare a situației din Ucraina, relatează publicația rusă Kommersant.

„Nu va fi ușor (nr. procesul de soluționare), va lua ceva timp”, a declarat președintele rus, avertizând că pentru acest proces va fi nevoie ca toți participanții „să acecepte realitățile care se concretizează pe teren”.

Mai multe detalii: Vladimir Putin, despre rezolvarea conflictului din Ucraina: „Până la urmă, va fi necesar să negociem”

Mai multe explozii au fost raportate explozii vineri în centrul orașului ucrainean Donețk, situat în estul Ucrainei și ocupat din 2014 de forțele ruse și cele separatiste, potrivit Suspilne, un post public de televiziune ucrainean, scrie The Kyiv Independent.

Alexey Kulemzin, liderul separtișilor instalat de Moscova la conducerea Donețkului a declarat că orașul a fost bombardat pe 9 decembrie.

O piscină, un hotel, un complex sportiv, un magazin și o clădire administrativă a reprezentanților administrației proruse locale au fost avariate din cauza presupuselor atacuri, potrivit lui Kulemzin. Liderul separatist a dat vina pe armata ucraineană pentru aceste bombardamente. Kievul nu a comentat acuzațiile.

Oleksiy Melnyk, un expert militar de la Centrul ucrainean Razumkov, a declarat anterior pentru Suspilne că rapoartele separatiștilor cu privire la faptul că forțele armate ucrainene ar fi țintit civili sunt o provocare.

„Scopul ocupanților ruși este de a întoarce populația locală împotriva armatei ucrainene”, a afirmat Melnyk.

O serie de scrisori fabricate, care pretind că sunt trimise de consulatul Ucrainei, i-au invitat pe cetățenii germani să se alăture Legiunii Internaționale din Ucraina, susține Ministerul ucrainean de Externe, potrivit Sky News.

Purtătorul de cuvânt Oleg Nikolenko a declarat că misiunea diplomatică ucraineană nu a trimis niciodată aceste mesaje, care ofereau o recompensă financiară.

Legiunea Internațională este un grup de trupe străine care luptă pentru apărarea Ucrainei.

Oleg Nikolenko a declarat că scrisorile false fac „parte din campania de dezinformare a inamicului, care urmărește să discrediteze diplomația ucraineană, să submineze sprijinul pentru Ucraina din partea Germaniei și a cetățenilor săi”.

Între timp, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a declarat miercuri că 31 de misiuni diplomatice ucrainene au primit „amenințări”. El a precizat că este vorba de „o campanie menită să semene teamă și să-i intimideze pe diplomații ucraineni”.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că sunt posibile noi schimburi de prizonieri între Statele Unite și Rusia și că vor continua contactele între serviciile de informații ale celor două țări, informează Reuters.

Putin a vorbit în cadrul unei conferințe de presă la Bișkek, în Kârgâzstan, la o zi după ce Statele Unite l-au eliberat pe traficantul rus de arme Viktor Bout, cunoscut sub porecla de „Negustorul Morții”, în schimbul jucătoarei americane de baschet Brittney Griner, în cel mai mediatizat schimb de deținuți dintre cele două țări din ultimii ani.

Mai multe detalii: Putin anunță că sunt posibile noi schimburi de deținuți cu Statele Unite

Ministrul ucrainean de finanțe afirmă că sprijinul financiar occidental nu este „filantropie”, ci „autoconservare” în apărarea democrației, în contextul în care Ucraina își repară infrastructura electrică și de încălzire afectată de atacurile rușilor, relatează Al Jazeera.

„Spirijirea Ucrainei nu este filantropie”, a declarat Sergii Marchenko.

„Încercăm să protejăm libertatea și democrația întregii lumi (civilizate)”, a precizat ministrul ucrainean.

Într-un interviu acordat joi, Marchenko a declarat pentru The Associated Press că el crede că oficialii Uniunii Europene vor rezolva dezacordul cu Ungaria, care, săptămâna trecută, a blocat un pachet de ajutor de 18 miliarde de euro (18,97 miliarde de dolari) destinat Ucrainei.

Marchenko a declarat că sprijinul financiar pentru Ucraina este infim în comparație cu ceea ce au cheltuit țările dezvoltate pentru a combate urgențe precum criza financiară globală din 2008 și pandemia de COVID-19.

El a adăugat că pagubele produse infrastructurii civile ar costa 0,5% din producția economică anuală anul viitor, ceea ce va spori povara în condițiile în care Ucraina încearcă să acopere un deficit bugetar echivalent cu 38 de miliarde de dolari.

Președintele rus Vladimir Putin spune că Rusia va trebui probabil să ajungă la acorduri privind Ucraina în viitor, dar s-a simțit trădată de eșecul acordurilor de la Minsk, relatează Al Jazeera.

Părțile semnatare ale acordurilor de la Minsk, care au dus în 2014 și 2015 la încetarea focului între Ucraina și separatiștii din estul țării, susținuți de Rusia, au trădat acum Rusia după ce au furnizat arme Ucrainei, a declarat Putin.

Într-un interviu publicat miercuri în revista germană Die Zeit, fostul cancelar german Angela Merkel a declarat că acordurile de la Minsk au fost o încercare de a „da timp” Ucrainei să își construiască apărarea.

Vorbind în cadrul unei conferințe de presă în Kârgâzstan, Putin s-a declarat „dezamăgit” de afirmațiile Angelei Merkel.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat vineri Occidentul cu o „reducere a producţiei” de petrol rusesc, dacă va fi necesar, la câteva zile după ce Uniunea Europeană (UE), Grupul celor Şapte (G7) şi Australia au plafonat preţul petrolului rusesc la 60 de dolari barilul, relatează AFP, potrivit news.ro.

„Vom reflecta la o eventuală reducere a producţiei, dacă va fi necesar”, a anunţat într-o conferinţă de presă la Bişkek, în marja unui summit regional, Vladimir Putin.

El a denunţat mecanismul implementat de Occident din cauza războiului rus din Ucraina drept „o decizie stupidă”, care „nu afectează Rusia”.

Președintele rus Vladimir Putin a promis că orice țară care îndrăznește să atace Rusia cu arme nucleare va fi „ștearsă de pe fața pământului”, relatează Sky News.

El a afirmat că Rusia nu are mandat pentru a lansa un prim atac nuclear preventiv, dar că armele hipersonice avansate ale Moscovei asigură faptul că Rusia va putea răspunde în forță în cazul în care ar fi atacată.

Vladimir Putin a făcut aceste afirmații în timpul unei conferințe de presă la Bișkek, în Kârgâzstan, continuând prin a spune că nu este nevoie ca Rusia să mobilizeze trupe suplimentare pentru a lupta în Ucraina.

Liderul de la Kremlin a mai spus că sunt 150.000 de soldați recrutați recent care nu au fost trimiși pe front, după ce Moscova a chemat peste 300.000 de rezerviști în cadrul campaniei de mobilizare din septembrie și octombrie.

Mai multe detalii: Orice țară care va ataca Rusia cu arme nucleare va fi „ștearsă de pe fața pământului”, amenință Vladimir Putin

Sofia va trimite Ucrainei ajutor militar pentru prima dată de când a început invazia rusă, informează Al Jazeera.

Bulgaria fost una dintre puținele țări din UE care nu a trimis ajutor pentru Kiev după ce Partidul Socialist, favorabil Rusiei, partener de coaliție în guvernul anterior, a blocat în luna mai o propunere în acest sens.

Lista armelor pe care Bulgaria le va trimite Ucrainei este secretizată, dar oficiali guvernamentali au precizat că Sofia va trimite în principal armament ușor și muniție.

Ministrul interimar al apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat că Bulgaria nu își poate permite să trimită sistemele de rachete antiaeriene de producție rusească sau avioanele de luptă MIG-19 și SU-25, pe care le dorește Kievul.

„Abordarea mea a fost conservatoare pentru că trebuie să asigur capacitățile de apărare ale Bulgariei. Ajutorul este în deplină concordanță cu prioritățile Ucrainei, dar nu trimitem sisteme (de rachete) S-300, nici avioane MIG-29 sau SU-25”, a spus Stoianov, la Nova TV.

Aproximativ 50% din infrastructura critică a Ucrainei pentru electricitate a fost „deteriorată mai mult”, iar o altă parte a fost „distrusă în totalitate”, a declarat Oleksandr Kubrakov, ministrul ucrainean al infrastructurii, pentru CNN.

Ucraina a folosit „saci mari de nisip” pentru a-și proteja aceste rețele de infrastructură, a adăugat el.

Într-o actualizare zilnică a situației energetice din întreaga țară, furnizorul de energie de stat Ukrenergo a susținut că situația „rămâne dificilă, dar sub control”.

Cu toate acestea, compania a recunoscut că „toate termocentralele și hidrocentralele sunt parțial avariate” și că centrala nucleară ocupată din Zaporojie nu furnizează energie electrică în rețea.

Compania a precizat că nu se vor înregistra prea multe „îmbunătățiri majore” privind restabilirea energiei electrice în întreaga țară în weekend. Bombardamentele rusești și atacurile cu rachete au continuat să afecteze infrastructura energetică a Ucrainei.

Un tribunal din Moscova l-a condamnat vineri pe politicianul de opoziție Ilia Iașin la opt ani și jumătate de închisoare pentru că a răspândit informații „false” despre armata rusă în criticile pe care acesta le-a adus la adresa invaziei Rusiei în Ucraina, informează The Moscow Times.

Consilierul municipal din Moscova, în vârstă de 39 de ani, a fost găsit vinovat pentru că a afirmat că forțele ruse de ocupație din Ucraina sunt responsabile pentru masacrarea civililor din suburbia Kievului, Bucha, din această primăvară.

Mai multe detalii: Opozantul rus Ilia Iașin, condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare pentru că a denunțat masacrul de la Bucha

Ucraina a acuzat vineri Rusia că ţine în detenţie doi angajaţi ai centralei nucleare Zaporojie (sud) ocupată militar de Moscova, după ce „i-a bătut violent”, informează AFP.

Joi, „armata rusă a dat buzna în locaţiile unde se află Departamentul pentru programe sociale al centralei şi, în prezenţa altor angajaţi, l-a lovit violent pe şeful departamentului, Oleksii Trubenkov, şi pe adjunctul lui, Iuri Androsov”, a deplâns operatorul ucrainean în domeniul nuclear Energoatom într-un comunicat.

„După această bătaie violentă”, ruşii „i-au scos (din clădire) şi i-au dus într-o direcţie necunoscută”, a mai denunţat Energoatom.

Diplomații din Rusia și Statele Unite s-au întâlnit vineri la Istanbul pentru a discuta o serie de probleme tehnice din relația bilaterală, au informat agențiile de presă de stat ruse, citându-l pe ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov, potrivit Reuters.

Agenția TASS a spus că cele două părți vor discuta „întrebări dificile”, inclusiv vizele, nivelul personalului ambasadei și activitatea instituțiilor și agențiilor fiecărei părți în străinătate.

Ryabkov a spus că întâlnirea a avut loc între șefii de departament de la Ministerul rus de Externe și Departamentul de Stat al SUA. El a spus că este o întâlnire tehnică și nu ar trebui văzută ca un semn că cele două părți sunt gata să reia discuțiile despre „probleme majore”.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat vineri noi negocieri cu președinții Ucrainei și Rusiei, transmite agenția de stat turcă Anadolu, citată de European Pravda.

„Eforturile diplomatice ale Turciei cu privire la Ucraina se bazează pe ideea că nu pot exista învingători în război și nici învinși în lume”, a subliniat Erdogan.

De asemenea, el a menționat că războiul dintre Rusia și Ucraina este asociat cu daune politice, economice și umanitare grave pentru întreaga lume. Erdogan a subliniat că Turcia susține cu fermitate integritatea teritorială a Ucrainei.

Regiunea Doneţk rămâne în centrul bombardamentelor ruse, în special Avdiivka şi Bakhmut, a declarat un purtător de cuvânt al Forţelor Armate ucrainene, citat de CNN.

În Bakhmut situația este „dificilă, dar controlată”, a declarat ofițerul de presă Serhii Cherevatyi de la divizia de est a armatei ucrainene.

Șeful administrației militare regionale din Donețk, Pavlo Kirilenko, a declarat miercuri că cinci persoane au fost ucise în regiune.

„Sunt 17,7 milioane de persoane care au nevoie de asistență umanitară; sunt 9,3 milioane care necesită hrană și asistență pentru subzistență”, a spus vineri Volker Turk, la o conferință de presă la Geneva, Elveția, citat de CNN.

Turk a spus că Ucraina „suferă” nu numai de atacurile continue cu rachete, ci și de infrastructura civilă distrusă.

„Sectorul energetic este puternic afectat, sistemul de încălzire, rețeaua electrică, sunt oameni care trăiesc la temperaturi sub zero fără încălzire, și fără electricitate. Există aceste întreruperi de curent, așa că vă puteți imagina că sunt milioane de oameni care suferă asta în fiecare zi”, a adăugat acesta.

Un spital din orașul Herson a fost lovit vineri dimineață de bombardamentele rusești, a declarat Yaroslav Yanushevysh, șeful administrației militare din regiunea Herson, într-o postare pe Telegram, citat de CNN.

Secția de pediatrie și morga au fost avariate în urma bombardamente, potrivit lui Yanushevysh. Până acum nu au fost înregistrate răniți sau victime.

Forțele ruse au instalat mai multe lansatoare de rachete la centrala nucleară Zaporojie, au susținut joi oficialii ucraineni, stârnind temeri că aceasta ar putea fi folosită ca bază pentru a trage asupra teritoriului ucrainean și sporind pericolele radiațiilor, transmite The Guardian.

Compania nucleară ucraineană Energoatom a declarat într-un comunicat că forțele ruse care ocupă centrala au plasat mai multe lansatoare de rachete Grad în apropierea unuia dintre cele șase reactoare nucleare ale sale.

Compania a spus că sistemele ofensive sunt amplasate în noile „structuri de protecție” construite de ruși în secret, „încălcând toate condițiile pentru securitatea nucleară și a radiațiilor”.

Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) a constatat că Kremlinul, în ciuda diferitelor afirmații, încă dorește să atingă obiective maximaliste în războiul împotriva Ucrainei, potrivit Pravda.

Referirea făcută miercuri de Putin la istoria imperială a Rusiei și comentariile sale recente despre rolul Rusiei ca unică „garanție a suveranității ucrainene” sunt alți indicatori că Rusia pregătește scena pentru un război prelungit care vizează eliminarea suveranității ucrainene, potrivit ISW.

Armata ucraineană a transmis joi seară că aşezările din estul regiunii Doneţk şi nord-estul regiunii Harkov au fost ţinta unor atacuri intense ale ruşilor, relatează CNN.

„Peste 20 de atacuri de la lansatoarelor de rachete multiple rusești asupra pozițiilor trupelor și așezărilor noastre de-a lungul liniei frontului”, a transmis armata.

Oleg Sinegubov, şeful Administraţiei militare regionale din Harkov, a declarat pentru televiziunea ucraineană că în părţile din nordul Harkovului, oraşele recent recuperate de forţele ucrainene, în apropiere de graniţa cu Rusia, sunt bombardate constant, inclusiv Vovceansk.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a anunţat joi seară că a decorat post-mortem patru poliţişti care au fost ucişi de explozia unor mine în regiunea Herson, de unde ruşii s-au retras. El a mai spus că „teroarea minelor” va fi unul dintre capetele de acuzare pentru care Rusia va fi judecată pentru agresiunea din Ucraina, potrivit Ukrayinska Pravda.

„Sunt sigur. Acest lucru se va număra printre acuzaţiile aduse Rusiei pentru agresiune – teroarea minelor, care este chiar mai crudă şi mai meschină decât cea cu rachete, pentru că nu există un sistem anti-mină care să distrugă cel puţin o parte din ameninţare, aşa cum face apărarea noastră aeriană”, a transmis Zelenski într-un video publicat în această seară pe contul său de Telegram.

El a spus că a semnat decretele pentru decorarea post-mortem a patru poliţişti ale căror vieţi au fost curmate de minele ruseşti, miercuri, în regiunea Herson.

„Au făcut totul pentru siguranţa ucrainenilor. Se întorceau după îndeplinirea uneia dintre sarcinile lor – au scos arme şi muniţii dintr-o ascunzătoare a ocupanţilor, multe dintre ele fiind lăsate în regiunea Herson – când poliţiştii au dat peste mine-capcană”, a relatat preşedintele.

Potrivit guvernatorului regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, un obuz rusesc a ucis o persoană și a rănit alte două. Totodată, 12 case au fost distruse de bombardamente în orașul Toretsk. „Obuzele au lovit sectorul privat, distrugând și distrugând cel puțin 12 case”, a anunțat Kyrylenko, potrivit Ukrayinska Pravda.

Aceasta a mai precizat că fiecare civil care rămâne încă în regiunea Donețk se expune unui pericol uriaș și le-a cerut locuitorilor să evacueze zona.

Russian occupation forces shelled the city of Toretsk, Donetsk Oblast, with artillery, the head of the Donetsk regional military administration Pavlo Kyrylenko said. Russian shells destroyed and damaged at least 12 houses. One person was killed and two wounded in the attack. pic.twitter.com/CXUfA3tKLy

— Hromadske Int. (@Hromadske) December 8, 2022

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat că guvernul său lucrează cu agenția de supraveghere nucleară a ONU pentru a crea o zonă de siguranță în jurul centralei nucleare Zaporojie, controlată de Rusia.

Kievul a rămas „în contact strâns” cu Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a spus el la o conferință de presă comună cu omologul său slovac, Rastislav Káčer, la Kiev, potrivit The Guardian.

„Desigur, cu toții suntem interesați să ne asigurăm că toate centralele nucleare, nu numai Zaporojie, sunt sigure. Acest lucru este extrem de dificil de realizat fără a opri atacurile rusești cu rachete pe teritoriul Ucrainei”, a precizat Kuleba.
Centrala nucleară Zaporojie  a fost bombardată în mod repetat de când Moscova a obținut controlul asupra sa.

Țările Uniunii Europene vor adăuga încă 2 miliarde de euro (1,7 miliarde de lire sterline) la un fond care a fost folosit pentru a plăti sprijinul militar pentru Ucraina, au declarat doi diplomați pentru Reuters, potrivit Sky News.

Miniștrii de externe ai Uniunii Europene vor decide să suplimenteze Fondul european pentru pace (EPF) în cadrul unei reuniuni care va avea loc luni la Bruxelles, au adăugat diplomații.

În noiembrie, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a cerut statelor membre să suplimenteze din nou fondul până la sfârșitul anului.

Oficialul a mai precizat că de la începutul războiului și până în prezent UE și statele sale membre au furnizat până acum Ucrainei arme și echipamente militare în valoare de 5,7 miliarde de euro.

Presa ucraineană a relatat că s-au auzit trei explozii puternic, precum și altele mai mici, în apropierea orașului de pe coasta Mării Azov, transmite The Guardian.

Serviciile de urgență s-au îndreptat spre fața locului. Nu au fost raportate victime.

Ramzan Kadîrov are planuri de a deschide cel puțin încă zece tabere de pregătire militară pentru copiii și adolescenții ucraineni în diferite regiuni rusești, relatează radiodifuzorul american Europa Liberă, preluat de Bild.

Mai multe informații: „Armata de copii”. Liderul cecen Ramzan Kadîrov antrenează adolescenți ruși și ucraineni pentru a deveni soldați în unitățile sale de luptă

Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vor continua, adăugând că acestea sunt în continuare represalii pentru atacul din 8 octombrie asupra podului Crimeii, relatează agenţiile AFP şi EFE.

„Este acum mult zgomot despre atacurile noastre asupra infrastructurii energetice a unei ţări vecine. Da, o facem. Dar cine a început? Cine a lovit podul Crimeei? Cine a aruncat în aer liniile electrice ale centralei nucleare de la Kursk (pe teritoriul rus, n.red)? Cine a întrerupt apa în Doneţk?” a spus Putin la o ceremonie de decorare a militarilor ruşi.

Insistând asupra opririi aprovizionării cu apă în regiunea separatistă prorusă Doneţk, Putin a acuzat Ucraina de un „act de genocid”.

Urmărește-ne pe Google News