Război în Ucraina, ziua 29 | Ucraina acuză Rusia că a luat ostatici 400.000 de ucraineni. G7, gata să aplice „sancțiuni suplimentare” împotriva Kremlinului

Președintele Klaus Iohannis a subliniat joi noapte, într-o conferință de presă la finalul summitului Consiliului European, că sancțiunile impuse de statele vestice împotriva Rusiei, pentru agresiunea împotriva Ucrainei, ar putea produce efecte la prețul alimentelor, dar România nu se află la risc de o posibilă criză alimentară.

„Nu credem că va exista o problemă semnificativă în România, dar în plan mondial este clar că pot apărea situații în care aprovizonarea nu va fi la nivelul cu care am fost obișnuiți, dacă ne gândim doar la faptul că o bună parte din grâul care se consumă pe întreaga planetă se produce în Rusia și în Ucraina. România are o situație bună în ce privește agricultura și nu cred că vor fi probleme, dar este posibil ca sancțiunile pe care le-am hotărât să producă mișcări și la prețul pe alimente”, a subliniat șeful statului.

Declarațiile liderului de la Cotroceni despre posibila criză alimentară vin la scurt timp după ce ăreședintele american Joe Biden a afirmat, într-o conferință de presă, ca a discutat joi cu liderii UE, NATO și G7, la Bruxelles, despre posibilitatea unei crize alimentare declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, numind cele două țări „coșul de pâine” al Europei.

„Lipsa de alimente va fi ceva real. Nu doar Rusia plătește prețul sancțiunilor, este plătit și de alte națiuni din Europa și inclusiv de țara noastră. Rusia și Ucraina au fost «coșul de pâine» al Europei”, a spus Biden.

Și președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi seară că „ne-am confruntat deja, cu toţii, cu o creştere a preţurilor” și suntem pe cale să intrăm într-o criză alimentară fără precedent”

Mai multe informații: Criza alimentară va fi reală și va afecta atât SUA, cât și alte țări europene, avertizează Biden

Klaus Iohannis a mai declarat joi noapte că „suntem convinsi ca flancul estic trebuie întărit și de aceea suntem foarte multumiți că NATO a luat decizia de a aproba grupul de lupta care va staționa în România”.

El a subliniat că „în momentul actual nu există niciun indiciu concret că ar exista altă tintă decât Ucraina”, dar flancul estic și implicit Marea Neagră nu beneficiau de o prezență permanentă a trupelor aliate și din acest motiv este nevoie de o consolidare.

Rusia reacționează după decizia luată la summitul NATO de a înființa patru noi grupuri de luptă în flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv în România, susținând că organizaţia îşi confirmă astfel poziţia antirusă, informează DPA, citată de Agerpres.

„Militarizarea Europei se accelerează ca urmare a eforturilor alianţei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova.

De asemenea, Moscova a susținut că prin promisiunea NATO de a furniza arme suplimentare Ucrainei, „alianţa confirmă interesul său de continuare a ostilităţilor”, iar Occidentul „culege o recoltă groaznică”.

Liderii statelor membre NATO au aprobat joi în cadrul summitului extraordinar de la Bruxelles înființarea a patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria și au decis să continue oferirea de sprijin Ucrainei.

Mai multe informații: Rusia: Planurile NATO privind flancul său estic sunt periculoase şi destabilizatoare

Alexander Lukașenko, liderul autoritar al Belarusului care a permis Rusiei să folosească teritoriul său pentru a intra cu trupe în Ucraina, a declarat joi că dacă propunerea Poloniei de trimitere de trupe internaționale de menținere a păcii în Ucraina va fi acceptată, acest lucru „va însemna al Treilea Război Mondial”, informează The Guardian.

„Situația este foarte gravă și foarte tensionată. Realizați că acest lucru înseamnă un Al Treilea Război Mondial? Sau ce? Credeți că vom sta pe margine? Ei ne vor călca pur și simplu în picioare, nu vom avea timp nici măcar să scoatem un sunet”, a spus Aleksandr Lukașenko, potrivit AP.

Declarațiile liderului de la Belarus vin în contextul în care Polonia a anunțat, joi, că expulzează 45 de spioni ruși care se dădeau drept diplomați, stârnind mânie la Moscova.

Săptămâna trecută, liderul partidului de guvernământ din Polonia, Yaroslav Kaczynski, a declarat că ar trebui trimisă în Ucraina o misiune internațională de menținere a păcii căreia să i se ofere mijloacele necesare pentru a se apăra.

Mai multe informații: Aleksandr Lukașenko: Trimiterea unei forțe de menţinere a păcii în Ucraina ar putea declanșa al Treilea Război Mondial

Ucraina a acuzat Moscova că a luat cu forța sute de mii de civili din orașele ucrainene asediate de forțele ruse și i-a dus în Rusia, unde unii ar putea fi folosiți ca „ostatici” pentru a face presiuni pe Kiev să nu mai opună rezistență, relatează Associated Press:

Lyudmyla Denisova, avocatul poporului din Ucraina, a declarat că 402.000 de persoane, inclusiv 84.000 de copii, au fost luate împotriva voinței lor.

Kievul și Moscova au dat relatări contradictorii despre oamenii care au fost relocați în Rusia și dacă au fost mutați de bunăvoie sau au fost constrânși sau mințiți.

Kremlinul a dat numere aproape identice pentru cei care au fost relocați, dar a spus că vor să meargă în Rusia. Regiunile de est ale Ucrainei controlate de rebeli sunt predominant vorbitoare de limbă rusă, iar mulți oameni de acolo au susținut legături strânse cu Moscova.

Generalul rus Mihail Mizintsev a declarat joi că cele aproximativ 400.000 de persoane evacuate în Rusia de la începutul acțiunii militare provin din regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, unde separatiștii pro-Moscova luptă pentru control de aproape opt ani. Autoritățile ruse au spus că oferă cazare și plătesc celor evacuați.

Dar guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, a spus că „oamenii sunt mutați cu forța pe teritoriul statului agresor”. Denisova a spus că printre cei îndepărtați de trupele ruse se numără o femeie de 92 de ani din Mariupol, care a fost forțată să meargă la Taganrog, în sudul Rusiei.

Oficialii ucraineni au spus că rușii iau pașapoartele oamenilor și îi mută în „lagăre de filtrare” din estul Ucrainei controlat de separatiști, înainte de a-i trimite în diferite zone îndepărtate, nedezvoltate din punct de vedere economic din Rusia.

Printre cei luați, a acuzat Ministerul de Externe al Ucrainei, se numără și 6.000 de locuitori din Mariupol, orașul-port din estul țării devastat de asediul Rusiei. Trupele Moscovei au confiscat acte de identitate de la alte 15.000 de persoane într-o secțiune din Mariupol aflată sub control rusesc, a spus ministerul.

Unii ar putea fi trimiși până în insula Sahalin din Pacific, au spus serviciile de informații ucrainene, și li se oferă locuri de muncă cu condiția să nu plece timp de doi ani. Ministerul rus de Externe a spus că rușii intenționează „să-i folosească ca ostatici ca să pună mai multă presiune politică asupra Ucrainei”.

Președintele Comisiei Europene a declarat că Rusiei nu îi va fi permis să ceară plata în ruble pentru petrol și gaze, așa cum a anunțat Moscova, deoarece aceasta ar echivala cu eludarea sancțiunilor.

„Ar fi o decizie unilaterală și o încălcare clară a contractului”, a spus von der Leyen. „Ar fi o încercare de a ocoli sancțiunile. Nu vom permite ocolirea sancțiunilor noastre. Vremurile în care energia era folosită pentru a ne șantaja a luat sfârșit”.

Anterior, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că refuză să plătească pentru energie în ruble, spunând că moneda pentru plăți a fost deja specificată în contracte.

Miercuri, Putin a declarat țara sa nu va mai accepta plata decât în ruble pentru livrările sale de gaze naturale către Uniunea Europeană şi a dat termen autorităţilor ruse o săptămână să pună la punct un nou sistem de plăţi.

Mai multe informații: Gata cu șantajul energetic asupra Europei, anunță Ursula von der Leyen

O lună de război în Ucraina a dus la strămutarea a mai mult de jumătate din populația de copii a țării, relatează agenția ONU pentru copii (UNICEF).

UNICEF a declarat că 4,3 milioane din aproximativ 7,5 milioane de copii din Ucraina și-au părăsit acum casele lor, inclusiv aproximativ 1,8 milioane de refugiați care au fugit din țară și 2,5 milioane care sunt acum strămutați în interiorul Ucrainei.

Războiul a provocat „una dintre cele mai rapide strămutări pe scară largă de copii” de la al Doilea Război Mondial, a spus directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell.

„Aceasta este o situație sumbră care ar putea avea consecințe de durată pentru generațiile viitoare. Siguranța copiilor, bunăstarea și accesul la servicii esențiale sunt toate amenințate de violența fără margini care are loc non-stop”, a transmis UNICEF.

Ministerul de Externe al Rusiei a reacționat după decizia luată la summitul NATO de a continua oferirea de sprijin Ucrainei pe care a catalogat-o drept o exprimare a dorinței NATO de continuare a conflictului, potrivit unui comunicat citat de agenția rusă RIA.

Occidentul „culege o recoltă groaznică” din decizia sa de a înarma Ucraina, care a încurajat guvernul ucrainean să folosească forța împotriva enclavelor separatiste susținute de ruși din estul Ucrainei, a mai acuzat Moscova.

Președintele american Joe Biden a declarat joi că el consideră că Rusia ar trebui scoasă din G20, grupul celor mai dezvolate economii ale lumii, și că depinde de Ucraina să decidă dacă este necesar să cedeze o parte din teritoriul său pentru a ajunge la o încetare a focului, relatează CNN.

„Răspunsul meu este da”, a spus Biden în timpul unei conferințe de presă, când a fost întrebat dacă Rusia ar trebui îndepărtată. „Depinde de G20. Acest lucru a fost discutat astăzi și am ridicat posibilitatea ca, dacă acest lucru nu se poate face – dacă Indonezia și alții nu sunt de acord – atunci ar trebui, în opinia mea, să cerem ca atât Ucraina să poată participa la întâlniri și să observe.”

Casa Albă a refuzat anterior să comenteze public relatările potrivit cărora SUA și aliații vor ca Rusia să fie îndepărtată din grup, dar a lăsat ușa deschisă posibilității. Și în urma relatărilor din această săptămână care sugerează că Rusia ar putea fi îndepărtată, ambasadorul Rusiei la Jakarta a declarat miercuri că președintele rus Vladimir Putin „dorește să meargă” la summitul G20 din Indonezia din noiembrie.

De asemenea, când a fost întrebat dacă președintele ucrainean Zelenski trebuie să cedeze vreun teritoriu pentru a obține o încetare a focului cu Rusia, Biden a spus că este la latitudinea ucrainenilor să decidă.

„Aceasta este o judecată total bazată pe Ucraina. Nimic despre Ucraina fără Ucraina. Nu cred că vor trebui să facă asta, dar există o analiză”, a spus Biden, adăugând că au loc discuții la care nu a făcut parte pe această chestiune. „Este decizia lor ce vor face”, a adăugat el.

Președintele american Joe Biden a spus că SUA ar răspunde dacă președintele rus Vladimir Putin va folosi arme chimice, dar că răspunsul va depinde de situație și de amploarea atacului, într-o conferință de presă susținută după participarea la summitul NATO de la Bruxelles.

„Cu privire la prima întrebare (nr. daca există informații că se pregătește un atac chimic) , nu pot să răspund la această întrebare, nu pot da informații clasificate. În al doilea rând, am răspunde dacă folosește. Natura răspunsului va depinde de natura utilizării.”, a spus Joe Biden.

Mai mult informații: Răspunsul lui Joe Biden atunci când a fost întrebat, după summitul Nato, dacă Rusia pregătește atacuri chimice

Cu privire la cele discute cu aliații din NATO, președintele american a spus că „suntem hotărâți să susținem” eforturile prezentate în timpul reuniunii de urgență a NATO, imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia și „să construim pe ele”.

Biden a spus că SUA sunt gata să primească 100.000 de refugiați ucraineni în țară. Președintele a confirmat, de asemenea, noi sancțiuni pentru sute de indivizi și membri ai guvernului ruși. El a subliniat că eforturile de găzduire a refugiaților nu trebuie făcute doar de Polonia, România sau Germania, ci de întreaga comunitate internațională.

Liderii G7 au declarat că sunt hotărâți să impună consecințe grave Rusiei și sunt gata să aplice măsuri suplimentare „după cum este necesar”. Într-o declarație comună, adoptată după summitul de joi, aceștia au condamnat „războiul început la alegerea” liderului rus Vladimir Putin și agresiunea sa „nejustificată, neprovocată și ilegală” în Ucraina.

Rusia trebuie să se conformeze imediat și „fără întârziere” ordinului Curții Internaționale de Justiție de suspendare a operațiunilor militare, au spus aceștia.

Liderii G7 au cerut Belarusului „să evite escaladarea și să se abțină de la a-și folosi forțele militare împotriva Ucrainei”, îndemnând în același timp „toate țările să nu acorde asistență militară sau de altă natură Rusiei”.

„Vom face tot ce trebuie pentru a-i trage la răspundere pe președintele Putin și pe arhitecții și susținătorii acestei agresiuni, inclusiv pe regimul Lukașenko din Belarus, pentru acțiunile lor”, transmite G7.

De asemenea, liderii au avertizat împotriva oricărei amenințări cu utilizarea armelor chimice, biologice și nucleare.

„Denunțăm categoric campania de dezinformare malițioasă și complet nefondată a Rusiei împotriva Ucrainei, un stat în deplină conformitate cu acordurile internaționale de neproliferare”, transmite G7.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat cu o majoritate covârșitoare pentru a cere Rusiei să oprească imediat războiul împotriva Ucrainei și să ofere mai mult acces la ajutor și protecție civilă în Ucraina.

Rezoluția, elaborată de Ucraina și aliați, a primit 140 de voturi pentru și cinci voturi împotrivă – Rusia, Siria, Coreea de Nord, Eritreea și Belarus – în timp ce 38 de țări s-au abținut.

Urmează rezoluția din 2 martie care condamna invadarea Ucrainei de către Rusia, a fost susținută de 141 de țări, în timp ce aceleași 5 state s-au opus.

O rachetă rusă a lovit parcarea unui centru comercial din Harkov, ucizând șase persoane și rănind 15, a declarat guvernatorul regional Oleg Syniehubov, relatează CNN.

Oamenii așteptau în fața unui oficiu poștal din mall pentru a primi ajutor umanitar, a adăugat Syniehubov.

Un clip video care arată urmările atacului aerian a fost geolocalizat de CNN. Pe ele se văd oameni care îngrijesc victime și daune produse de explozie.

Ucraina şi Rusia au făcut primul schimb de prizonieri, la o lună de la declanşarea războiului, transmite agenţia ucraineană Unian. Astfel, 19 marinari civili ucraineni de pe nava de salvare „Sapphire” și 10 militari s-au întors acasă, anunţă viceprim-ministrul Irina Vereshchuk.

Ucraina a dat la schimb 10 militari ruşi, cât şi 11 marinari civili, pe care armata ucraineană i-a salvat de pe o navă scufundată în apropiere de Odesa.

Canada a interzis soldaților săi să se alăture „brigăzii internaționale” de luptători străini din Ucraina. Decizia vine pe fondul îngrijorării tot mai mari că trupele capturate ar putea fi folosite ca instrument de propagandă rusă, informează The Guardian.

În fața comisiei de apărare a parlamentului canadian, generalul-locotenent Frances Allen, șeful adjunct al Statului Major al Apărării, a declarat că a fost emis un ordin care împiedică membrii serviciului cu normă întreagă și rezerviștii să călătorească pentru a se alătura legiunii străine nou formate în Ucraina.

Regula se aplică şi soldaților aflați în concediu. Măsura vine ca urmare a unui apel lansat luna trecută de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru voluntari care să apere țara sa de invazia Rusiei. Potrivit sursei citate, au răspuns apelului destui canadieni care au format brigada canadiană ucraineană.

Singurii soldați canadieni cărora li se permite să intre în Ucraina sunt cei care au aprobarea oficială a lui Wayne Eyre, șeful Statului Major al Apărării, a declarat Allen. Canada a trimis 250 de instructori militari în Ucraina, dar aceste trupe au fost mutate în Polonia înainte de invazia Rusiei.

În prima săptămână din martie, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, anunţa că peste 20.000 de oameni din 52 de ţări s-au oferit deja să lupte în Ucraina, unde vor servi într-o Legiune internaţională nou creată, potrivit Associated Press.

La o lună de la începutul războiului în Ucraina, declanşat de Rusia, Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului anunţă joi că numărul civililor ucişi a depăşit 1.0000, iar „cifrele reale sunt considerabil mai mari”, transmite CNN.

„Cele mai multe dintre victimele civile înregistrate au fost cauzate de utilizarea armelor explozive cu o zonă de impact largă, inclusiv bombardamente cu artilerie grea și sisteme de rachete cu lansare multiplă, precum și raiduri aeriene și cu rachete”, potrivit OHCHR.

Conform OHCHR, cei 1.035 de civili decedaţi sunt „214 bărbați, 160 de femei, 14 fete și 28 de băieți, precum și 48 de copii și 571 de adulți al căror sex este încă necunoscut”.

De asemenea, cel puțin 1.650 de civili au fost răniți de la începutul invaziei ruse.

În regiunile Donețk și Luhansk, OHCHR a înregistrat 311 morți și 857 de răniți în rândul civililor. În alte regiuni, printre care orașul Kiev, regiunile Cerkasy, Cernihiv, Harkov, Kherson, Kiev, Mykolaiv, Odesa, Sumy, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Zhytomyr, 724 de civili au fost uciși și 793 răniți.

„OHCHR consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari, deoarece primirea de informații din unele locații în care au avut loc lupte intense a fost întârziată și multe rapoarte sunt încă în așteptarea coroborării. Acest lucru se referă, de exemplu, la Mariupol și Volnovakha (regiunea Donețk), Izium (regiunea Harkov), Sievierodonetsk și Rubizhne (regiunea Luhansk) și Trostianets (regiunea Sumy), unde există acuzații privind numeroase victime civile”.

Liderii statelor NATO au convenit joi, 24 martie, la summitul alianței nord-atlantice la Bruxelles să-i prelungească mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al NATO cu încă un an, până la 30 septembrie 2023.

„Sunt onorat de decizia şefilor de stat şi de guvern ai NATO de a-mi prelungi mandatul de secretar general. În timp ce ne confruntăm cu cea mai mare criză de securitate într-o generaţie, rămânem uniţi pentru ca alianţa noastră să fie puternică şi popoarele noastre în siguranţă”, a transmis Stoltenberg pe contul său de Twitter.

Jens Stoltenberg ocupă această funcție din octombrie 2014.

Mai multe detalii: Mandatul lui Jens Stoltenberg în fruntea NATO a fost prelungit cu un an

SUA au anunțat noi sancțiuni împotriva a zeci de companii din Rusia din domeniul apărării, cât şi a celor 328 de membri ai Dumei și a directorului executiv al Sberbank, cea mai mare instituție financiară din Rusia, transmite The Guardian.

Trezoreria SUA a transmis că sancțiunile impuse companiilor care produc arme care au fost folosite în asaltul Rusiei împotriva Ucrainei vor avea un „efect profund și de lungă durată asupra bazei industriale de apărare a Rusiei și a lanțului său de aprovizionare”.

Janet L. Yellen, secretarul Trezoreriei, a spus că „Statele Unite, împreună cu partenerii și aliații noștri, lovesc în inima capacității Rusiei de a finanța și de a-și duce războiul și atrocitățile împotriva Ucrainei”.

Potrivit acestuia, „Duma de Stat a Rusiei continuă să sprijine invazia lui Putin, să înăbușe libera circulație a informațiilor și să încalce drepturile fundamentale ale cetățenilor Rusiei. Facem apel la cei mai apropiați oameni de Putin să înceteze și să condamne acest război cu sânge rece”.

Televiziunea rusă de stat a difuzat joi imagini video cu ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, după ce oficialul nu a mai apărut în public de pe data de 11 martie. Au existat zvonuri potrivit cărora ministrul ar fi bolnav sau chiar ar fi fost arestat.

a apărut astăzi, într-o videoconferință, alături de alți oficiali de rang înalt, în timpul unei reuniuni a Consiliul de Securitate convocate de Vladimir Putin, potrivit imaginilor difuzate de agenția de presă rusă RIA.

Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a spus jurnaliştilor că Putin va ţine astăzi o şedinţă a Consiliului de Securitate, iar când a fost întrebat unde se află Şoigu, acesta a spus că ministrul „are o mulțime de lucruri de care să se ocupe, există o operațiune militară. Nu are timp pentru activitate mediatică”.

Mai multe detalii: Ministrul rus al apărării, absent 12 zile din spațiul public, a apărut joi în imagini difuzate de televizunea rusă de stat

Soția președintelui Ucrainei, Olena Zelenska, a publicat pe Facebook un videoclip care arată efectele bombardamentelor trupelor ruse asupra orașelor țării sale. ”Am îmbătânit cu zece ani” în această perioadă, scrie Olena Zelenska, precizând că „timpul zboară altfel în război”.

„Acum exact o lună, ne-au trezit sunetele exploziilor care nu s-au oprit de atunci. Ne-am trezit într-o realitate diferită în care războiul a intrat în casele noastre. Timpul zboară altfel în război. Am îmbătrânit cu zece ani. Am învăţat să diferenţiem sunetele artileriei care sosesc în timpul bombardamentelor. Nu ne-am confruntat doar cu un agresor rus, ci am întâlnit criminali de război care ucid civili în mod deliberat”, a precizat soția liderului de la Kiev.

Ea s-a referit și la copiii uciși de când a început războiul, precum și la ceilalți civili ale căror trupuri ”zac în gropile comune din Mariupol, Irpen şi în curțile propriilor case”.

”Sute de mii de oameni ai noştri sunt lipsiţi de orice mijloc de comunicare de către inamic – în subsolurile regiunilor Mariupil, Kiev şi Harkov. (…) Peste zece milioane de refugiaţi au fost forţaţi să se mute în alte regiuni sau ţări. Oamenii care aveau case, locuri de muncă şi planuri au pierdut totul – şi acum depind de ajutorul umanitar”, a continuat Olena Zelenska.

Soția președintelui a prezentat și bilanțul distrugerilor suferite de sistemul medical al țării, care include 13 spitale distruse și 246 de spitale bombardate. Totodată, șase medici au fost uciși, iar 16 au fost răniți de la începutul războiului.

”Cu toate acestea, medicii noștri continuă să salveze vieți chiar și în aceste condiții dure. Și mai mult de 15.000 de copii s-au născut în subsolurile spitalelor”, a adăugat Zelenska.

De asemenea, în ciuda celor aproape 300 de școli distruse, ”copiii noștri studiază în adăposturi antiaeriene pentru că vor avea nevoie de cunoștințe în viețile lor pașnice, pe care, fără îndoială, le vor avea în curând”, a adăugat ea.

Mai multe detalii: Olena Zelenska, la o lună de la atacarea Ucrainei: 15.000 de bebeluşi s-au născut în subsolurile spitalelor

Statele Unite intenționează să accepte până la 100.000 de refugiați care fug din calea războiului din Ucraina, potrivit unor surse citate de CNN și Reuters.

Președintele Joe Biden este de așteptat să anunțe decizia în timpul vizitei sale în Europa, unde participă la reuniunile NATO, Consiliului European și G7 și va călători și în Polonia, țara care a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni până acum.

Conform celor mai recente date anunțate de Agenția ONU pentru Refugiați, peste 3,6 milioane de persoane au fugit până acum din Ucraina.

Într-o lună de război în Ucraina, 128 de copii au murit și alți 172 au fost răniți, potrivit datelor anunțate joi, 24 martie, de Procuratura Generală a țării, citată de Kyiv Independent.

Autoritățile de la Kiev mai precizează că în urma bombardamentelor, 566 de instituții de învățământ au fost avariate, dintre care 73 distruse complet. Din numărul total al instituțiilor de învățământ afectate, peste 230 sunt școli și 155 sunt grădinițe.

Datele nu sunt exacte în condițiile în care ostilitățile sunt în desfășurare, iar informațiile nu pot fi confirmate în zonele aflate sub controlul forțelor ruse.

Președintele Volodimir Zelenski a afirmat joi, în mesajul video transmis în cadrul summit-ului extraordinar al NATO, că simte că țara sa este prinsă într-o „o zonă gri între Occident și Rusia”, pentru că nu face parte încă din alianță, dar „apără valorile noastre comune”, relatează BBC.

A fost o lună de „apărare eroică” și „o lună întunecată de distrugere”, le-a spus Zelenski liderilor NATO, adăugând că țara sa a rezistat cu curaj, dar cu prețul „miilor de vieți, orașelor ruinate și al celor aproape 10 milioane de oameni relocați”.

Totodată, Zelenski a afirmat că Ucraina luptă în condiții inegale cu Rusia.

Liderul de la Kiev spune că a cerut sprijin aerian „pentru a ne proteja cerul” încă de la începutul invaziei, pentru că Ucraina nu are sisteme de apărare antiaeriană puternice.

„Suntem în condiții inegale de peste o lună”, a susținut el, cerând sprijin militar fără limitări pentru a salva oamenii și orașele Ucrainei, în condițiile în care, adaugă Zelenski, Rusia își folosește tot arsenalul fără limite, vizând orașele rezidențiale, spitalele și podurile.

Totodată, liderul ucrainean a cerut de la NATO tancuri, dar spune că nu a primit un răspuns clar până acum.

„Ucraina nu vrea să ducă războaie ani și ani. Vrem pur și simplu să supraviețuim, să ne salvăm poporul”, a adăugat Zelenski.

Steagul galben-albastru al Ucrainei a fost așezat pe fațada clădirii în care se află primăria din Herson, oraș din sudul Ucrainei, care a fost capturat de forțele ruse pe 2 martie.

În imagini publicate pe Facebook, se poate vedea cum mai multe persoane folosesc o macara pentru a așeza steagul lung de câțiva metri pe un perete al clădirii.

De la preluarea controlului orașului de către forțele ruse, locuitorii din Herson au organizat proteste zilnice împotriva ocupației.

Trupele ruse au deschis focul, luni, la un protest al oamenilor din orașul ocupat Herson, a relatat ziarul ucrainean Pravda, fiind raportați mai mulți răniți.

Mai multe detalii: Steagul Ucrainei, expus pe fațada primăriei din Herson, oraș capturat de forțele ruse

În mesajul adresat joi liderilor NATO, reuniți la Bruxelles, președintele ucrainean a spus că forțele ruse au folosit bombe cu fosfor în Ucraina, în această dimineață, relatează BBC.

„Din nou, mor copii, mor oameni”, a declarat liderul de la Kiev.

Volodimir Zelenski nu a oferit dovezi în acest sens și nici nu a precizat unde ar fi avut loc atacul.

Fosforul alb, care se aprinde la contactul cu aerul, poate fi folosit în mod legal pe câmpurile de luptă pentru a crea cortine de fum care acund mișcările trupelor sau pentru a marca țintele inamice.

Utilizarea fosforului este interzisă în zonele civile puternic populate conform dreptului internațional, potrivit The Independent. În contact cu corpul uman, această substanță poate provoca arsuri grave, poate mutila, otrăvi sau ucide victimele.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a adresat joi, 24 martie, Parlamentului Suediei, transmițându-le politicienilor de la Stockholm că Ucraina nu luptă doar pentru ea, ci pentru securitatea întregii Europe, potrivit The Guardian.

„Nu luptăm doar pentru poporul Ucrainei, ci pentru securitatea Europei și am arătat că merităm să fim un membru cu drepturi depline al UE”, a spus liderul de la Kiev printr-un mesaj video.

Într-o reacție pe contul său de Twitter, premierul suedez Magdalena Andersson a precizat că asistența suedeză pentru Ucraina „crește pe zi ce trece”.

Guvernul rus nu are niciun interes să negocieze o încetare a focului în Ucraina în acest moment, pentru că armata sa nu și-a atins obiectivele militare, a declarat joi Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, potrivit The Guardian.

„În acest moment, Rusia nu vrea să stea și să negocieze nimic: ceea ce vrea este să ocupe terenul. Vrea să înconjoare coasta până la granița cu Moldova și să izoleze Ucraina de mare. Vrea să negocieze serios doar atunci când își asigură o poziție de forță”, a spus Borrell într-un interviu pentru postul spaniol TVE.

De asemenea, oficialul european a declarat că UE și aliații săi vor continua să furnizeze ajutor militar armatei ucrainene, relatează Reuters.

„Este important pentru că totul va fi decis în următoarele 15 zile”, a mai spus Josep Borrell, adăugând că istoria va fi scrisă de capacitatea de rezistență a forțelor ucrainene.

Executivul de la Londra a anunță că a aplicat 65 de noi sancțiuni împotriva Rusiei „vizând industriile strategice, băncile și elitele de afaceri”, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului britanic.

Printre entitățile vizate se numără Grupul Wagner, care a fost descris drept armata privată a lui Vladimir Putin. Este vorba despre o organizație de mercenari ruși care ar fi fost însărcinat cu asasinarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

De asemenea, sancțiunile vizează și industrii-cheie care sprijină invazia Rusiei în Ucraina, inclusiv Căile Ferate Ruse și compania de apărare Kronshtadt, principalul producător de drone.

Pe lista sancțiunilor figurează șanse bănci, printre care Alfa Bank, ai cărei cofondatori sunt oligarhii sancționați anterior Mikhail Fridman, Petr Aven și German Khan, precum și Alrosa, cel mai mare producător de diamante din lume.

De asemenea, printre persoanele sancționate se numără magnatul petrolului Eugene Shvidler, Oleg Tinkov, fondatorul băncii Tinkoff, Herman Gref, CEO-ul celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank, și Polina Kovaleva, fiica vitregă a ministrului de Externe Lavrov.

Galina Danîlcenko, care a fost instalată de Rusia ca „primar” al Melitopolului este și ea sancționată. Este prima dată când o persoană este vizată de sancțiuni pentru colaborare cu forțele ruse aflate în prezent în Ucraina.

De la începutul invaziei, pe 24 februarie, Marea Britanie a sancționat peste 1.000 de persoane și entități ruse.

Moscova susține că a preluat controlul asupra orașului Izium din regiunea Harkov, aflată în estul Ucrainei, relatează canalul de știri de stat rusesc Rossiya 24, potrivit The Guardian.

„Forțele armate ruse continuă să îndeplinească misiunile operațiunii militare speciale. Până în dimineața zilei de 24 martie, unitățile armatei ruse au preluat controlul deplin asupra orașului Izium din regiunea Harkov”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

Pe de altă parte, administrația ucraineană a orașului spune că luptele continuă.

La începutul acestei săptămâni, un înalt oficial al Pentagonului, a declarat sub protecția anonimatului, că armata ucraineană a lansat un contraatac în orașul de la sud-est de Harkov.

Cu o populație de 50.000 de locuitori, Izium este un important nod feroviar, care se află pe o rută-cheie către regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Peste 30 de incendii au fost înregistrate în zona de excludere de la Cernobîl în ultimele două săptămâni, a declarat ministrul ucrainean al Ecologiei și Resurselor Naturale, Ruslan Streleț, într-un intervu televizat, citat de publicația Kyiv Independent.

”Au mai fost cinci incendii în ultima săptămână. Astăzi, cele mai multe dintre aceste incendii sunt localizate. Există încă zone mici în care arderea continuă”, a declarat ministrul ucrainean.

Anterior, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat pe 23 martie, că a fost informată de Kiev că o pădure din apropierea centralei nucleare de la Cernobîl a luat foc.

Ucraina transmitea atunci că prezența trupelor ruse, care au cucerit centrala abandonată, îngreunează eforturile de gestionare a incendiilor.

Mai multe detalii: Incendii în apropiere de centrala de la Cernobîl. Forțele ruse îngreunează intervenția, susțin autoritățile ucrainene

Liderii NATO au sosit joi la Bruxelles la summit-ul extraordinar al NATO unde se vor discuta următorii pași ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Întâlnirea de la Bruxelles, care are loc în ziua în care se împlinește o lună de la începutul invaziei ruse în Ucraina, este descrisă ca fiind una dintre cele mai importante din istoria alianței, relatează BBC.

La reuniune participă și președintele american Joe Biden, care este așteptat să anunțe noi sancțiuni la adresa personalităților politice și a oligarhilor ruși.

Potrivit secretarului de presă al Casei Albe, Jen Psaki, în timpul summitului, Biden va „discuta despre eforturile de descurajare și apărare în curs” și va reafirma angajamentul SUA față de aliații săi din NATO.

Totul are loc în contextul în care, în urmă cu o zi, guvernul SUA a declarat oficial că armata Rusiei a comis crime de război în Ucraina.

Prezent, de asemenea, la summit-ul NATO de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a declarat că alianța ”a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România”.

”Agresorul este Rusia și noi trebuie să construim o apărare foarte solidă și serioasă pe flancul estic. Grupul de luptă este un început foarte bun dar este nevoie de o consolidare mai puternică”, a mai spus Iohannis, care a subliniat totodată, că ”niciun român nu trebuie să se teamă. Suntem parte din cea mai importantă alianță care a existat vreodată. Militarii noștri sunt bine pregătiți, România nu este în pericol, românii sunt în siguranță”.

Mai multe detalii: LIVETEXT | Summit NATO la Bruxelles. Klaus Iohannis: „NATO a aprobat grupul de luptă în România, dar este nevoie de o consolidare mai puternică”

Administrația de Stat a orașului Kiev anunță joi, 24 martie, la o lună de la începutul invaziei ruse în Ucraina, că în această perioadă 87 de clădiri rezidențiale din capitala ucraineană au fost avariate de bombardamente, relatează Ukrainskaia Pravda.

„La Kiev, de la începutul invaziei pe scară largă, au fost avariate 87 de clădiri rezidențiale, 10 proprietăți private, 12 școli și 6 grădinițe”, precizează Administrația de Stat a capitalei, într-un mesaj pe canalul său de Telegram.

„Orice utilizare de arme chimice ar schimba fundamental natura conflictului, pentru că ar fi o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi va avea consecinţe extinse şi dure”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la sosirea la summitul extraordinar al NATO de la Bruxelles, întrebat în legătură cu riscul ca Rusia să utilizeze astfel de arme în războiul din Ucraina.

„Gravitatea utilizării de arme chimice, bineînţeles, devine şi mai evidentă ştiind că există mereu riscul contaminării. Putem asista la răspândirea agenţilor chimici şi pe teritoriul NATO”, a mai spus șeful NATO, fără a preciza dacă o astfel de stituație ar declanșa o reacție de apărare din partea alianței.

Totodată, Stoltenberg a declarat că lumea traversează „cea mai gravă criză de securitate a unei generații”, adăugând că Vladimir Putin „a comis o mare eroare” prin invadarea Ucrainei, a cărei rezistenţă „a subestimat-o”.

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg avertizează: Un atac chimic al Rusiei în Ucraina „ar schimba fundamental natura” conflictului

Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut statelor Uniunii Europene să nu răspundă cererii președintelui rus, Vladimir Putin, ca petrolul și gazele din țara sa să fie plătite în ruble, relatează The Guardian.

„Dacă vreo țară din UE se înclină în fața cererilor umilitoare ale lui Putin de a plăti petrolul și gazul în ruble, va fi ca și cum ai ajuta Ucraina cu o mână și ai ajuta rușii să omoare ucrainenii cu cealaltă. Îndemn țările relevante să facă o alegere înțeleaptă și responsabilă”, a scris Kuleba pe Twitter.

Într-un interviu acordat pentru The Economist cu o zi în urmă, oficialul de la Kiev a criticat atitudinea UE din ultima perioadă.

„Ceea ce am văzut la începutul războiului a fost ascensiunea Uniunii Europene ca un jucător puternic care poate aduce schimbări. Ceea ce văd în ultimele zece zile în Uniunea Europeană este revenirea la normalitatea ei, unde nu se poate decide asupra unei acțiuni puternice și rapide”, a spus ministrul ucrainean.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat miercuri că țara sa nu va mai accepta decât plăți în ruble pentru livrările sale de gaze naturale către Uniunea Europeană şi a dat termen de o săptămână autorităţilor ruse să pună la punct un nou sistem de plăţi, potrivit AFP.

„Am luat decizia de a pune în practică un ansamblu de măsuri pentru a trece la plata în ruble a gazului nostru livrat ţărilor ostile şi a renunţa în toate plăţile la devizele compromise”, a spus liderul de la Kremlin, adăugând că măsura reprezintă o reacție la îngheţarea activelor Rusiei în Occident, ca urmare a sancțiunilor impuse la adresa Moscovei.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat joi la radioul LBC, înainte de sosirea sa la summitul de urgență al NATO, că țara sa are datoria să ajute poporul ucrainean care se apără de o lună de forțele ruse. Liderul de la Londra a spus că, din punctul său de vedere, Vladimir Putin a trecut deja ”linia roșie” prin faptul că Rusia ”bombardează, fără discriminare, centre civile”.

”Lucrul uriaș pe care lumea îl știe acum este că poporul ucrainean va lupta pentru țara sa. Ei cred în țara lor. Își iubesc țara și o vor apăra. Este ceva ce nu știam cu adevărat acum o lună. Acum este absolut clar. Asta a schimbat geopolitica. Înseamnă că avem datoria să-i ajutăm. Avem datoria să-i ajutăm să se protejeze pe ei înșiși și pe cei dragi”, a spus Johnson, adăugând că Marea Britanie a trimis deja în Ucraina aproximativ 4.000 de arme antitanc și va mai trimite ”6.000 de rachete și multe altele” în perioada următoare.

„Ideea pe care o voi sublinia astăzi este că (Rusia – n.r.) a trecut deja pragul barbariei în felul în care se comportă. Oamenii vorbesc despre noi linii roșii pentru arme chimice, biologice, tactice nucleare. Pentru mine, linia roșie a fost deja depășită. Bombardează, fără discriminare, centre civile. Provoacă un număr mare de victime în populații complet nevinovate”, a mai declarat premierul britanic.

În acest contest, Boris Johnson a spus că este nevoie de mai multe măsuri care să vizeze economia Rusiei.

”Putem face mai mult pentru a-l opri (pe Vladimir Putin – n.r.) să-și folosească rezervele de aur, de exemplu, pe lângă rezervele sale de numerar? Cu cât exercităm mai multă presiune acum, în special asupra lucrurilor precum aurul, cu atât cred că putem scurta războiul”, a mai precizat Boris Johnson.

Unul din doi copii ucraineni a fost strămutat de când Rusia și-a început invazia în Ucraina pe 24 februarie, potrivit Fondului ONU pentru Copii (UNICEF), relatează CNN.

„Este uluitor. De la începutul războiului, în urmă cu o lună, dintre băieții și fetele din țară, unul din doi a fost nevoit să își părăsească locuința”, a declarat purtătorul de cuvânt al UNICEF, James Elder, pentru sursa citată.

„Este o situație pe care nu am mai văzut-o până acum, nu în memoria vie și este aproape imposibil de gestionat”, a mai spus Elder, adăugând că UNICEF încearcă să obțină pături, tablete pentru purificarea apei, generatoare, consumabile medicale și truse obstetrice pentru mamele care nasc în țară.

„Dacă nu se oprește războiul, dacă nu încetează atacurile fără discernământ, vom vedea mai mulți copii smulși din casele lor”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al UNICEF.

Mai multe detalii: UNICEF: Peste 4 milioane de copii din Ucraina au fost strămutaţi, după declanşarea războiului

100.000 de oameni rămân prinși în Mariupol, orașul-port de la Marea Azov, fără hrană, apă sau energie electrică și sub bombardamentele constante din partea forțelor ruse, relatează BBC. La o lună de la începutul invaziei ruse, canalul Nexta publică imagini din Mariupolul asediat.

Mulți oameni s-au ascuns în subsoluri, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat la începutul acestei săptămâni că nu a mai rămas „nimic” din oraș.

Eforturile de a stabili coridoare umanitare pentru a permite civililor să plece și pentru ca ajutorul să fie livrat au eșuat în mod repetat. Situația se repetă și astăzi, 24 martie, când vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a anunțat că au fost stabilite șapte coridoare umanitare, dar niciunul dintre ele nu este destinat locuitorilor din Mariupol, acuzând Rusia că nu permite crearea culoarelor sigure pentru evacuarea civililor.

Potrivit Reuters, unele ajutoare umanitare au ajuns totuși, miercuri, în oraș. Peste 100 de persoane au așteptat la o coadă pentru a primi cutii cu alimente și alte provizii care erau distribuite dintr-un camion.

O tânără mamă a doi copii, Angelina, a spus că a primit pâine și mâncare, adăugând că s-a simțit norocoasă că a ajuns la provizii la timp. „Nu afli mereu… și apoi ajungi prea târziu”, a spus femeia.

Mariupol a devenit orașul cel mai puternic bombardat și avariat în războiul dintre Ucraina și Rusia. Forțele ucrainene din orașul sudic rezistă în continuare în fața trupelor ruse care încearcă să se deplasează spre nord-est pentru a se reuni cu camarazii lor și aliații separatiști ucraineni din regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Mai multe detalii: Cum arată orașul Mariupol, după o lună bombadamente ale forțelor ruse. Filmare cu drona

Șapte coridoare umanitare au fost convenite pentru astăzi, 24 martie, a anunțat vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk, potrivit Reuters și The Guardian.

Oficialul guvernamental a precizat că niciun coridor de trecere nu a fost stabilit pentru locuitorii din Mariupol.

Vereșciuk a explicat că civilii care încearcă să părăsească orașul asediat vor găsi transport la Berdiansk, acuzând Rusia că nu permite crearea unui coridor sigur către sau dinspre centrul orașului-port din sudul Ucrainei.

Reprezentantul Moscovei la ONU, Dmitri Polyansky, a vorbit într-un interviu pentru Sky News despre posiblitatea ca țara sa să folosească armele nucleare în războiul din Ucraina, precizând că Rusia își rezervă dreptul de a utiliza astfel de arme dacă este „provocată de NATO”, relatează agenția ucraineană de presă Unian.

„Dacă Rusia este provocată de NATO, dacă Rusia este atacată de NATO, de ce nu? Suntem o putere nucleară. Nu cred că este un lucru corect să spun asta, dar nu este un lucru corect să ameninţaţi Rusia şi să încercaţi să interveniţi. Deci, atunci când aveţi de-a face cu o putere nucleară, desigur, trebuie să calculați toate rezultatele posibile ale comportamentului vostru”, a spus Dmitri Polianski.

Anterior, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, a declarat că Putin ar putea apăsa butonul nuclear dacă Rusia se simte că existența sa este amenințată.

Mai multe detalii: Rusia va folosi armele nucleare doar dacă va fi provocată, spune trimisul Moscovei la ONU

Nava ”Orsk” a Flotei ruse de la Marea Neagră a fost distrusă în portul Berdiansk, anunță joi dimineață Marina ucraineană, citată de Ukrainskaia Pravda și CNN.

Publicația ucraineană precizează că localnici din Berdiansk au declarat că mai multe nave au luat foc în port, informația privind distrugerea ambarcațiunii rusești fiind apoi confirmată de forțele armate ucrainene.

CNN precizează că nu a putut confirma informația publicată de Marina ucraineană, deși videoclipurile de pe rețelele sociale arătau ceea ce pare a fi un incendiu foarte mare, urmat de explozii, în port.

Berdiansk este un oraș-port la Marea Azov, la aproximativ 75 de kilometri sud-vest de Mariupol. Orașul are o mică bază navală și o populație de aproximativ 100.000 de locuitori. Trupele militare ruse au ocupat pentru prima dată clădirile guvernamentale Berdiansk pe 27 februarie, al trei zile după debutul invaziei în Ucraina.

Mai multe detalii: Forțele ucrainene anunță că au distrus o navă de război rusească în portul ocupat Berdiansk

Anunțul făcut miercuri de producătorul francez de automobile vine în contextul în care liderii ucraineni au cerut un boicot împotriva companiei și au acuzat Renault că „sponsorizează mașina de război a Rusiei”, relatează CNN.

Cu o zi înainte, reprezentanții Renault anunțaseră că vor relua producția doar pentru trei zile.

Cât despre legătura sa cu producător rus de automobile AvtoVAZ, deținut constructorul francez, Renault a transmis că „evaluează opțiunile disponibile, ținând cont de mediul actual, acționând în același timp responsabil față de cei 45.000 de angajați ai săi din Rusia”.

De asemenea, Renault a precizat că „implementează deja măsurile necesare pentru a respecta sancțiunile internaționale”.

În mesajul transmis miercuri, 23 martie, Parlamentului de la Paris, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut companiilor franceze să iasă de pe piața rusă.

„Renault, Auchan, Leroy Merlin trebuie să înceteze să mai sponsorizeze mașina de război rusească, să oprească finanţarea uciderii copiilor şi a femeilor, şi a violurilor. Companiile franceze trebuie să părăsească piața rusă”, a spus Zelenski.

Mai multe detalii: Renault își oprește producția de automobile la fabrica din Moscova

Forțele ruse „au suferit aproape sigur mii de victime” în timpul invaziei Ucrainei, notează Ministerul Apărării de la Londra într-un raport publicat joi dimineață, potrivit The Guardian.

În aceste condiții, ”probabil că Rusia caută acum să-și mobilizeze forța de muncă rezerviști și recruții, precum și companiile militare private și mercenarii străini, pentru a înlocui aceste pierderi considerabile”, precizează instituția britanică.

Reprezentanții Ministerului menționează că ”nu este clar cum se vor integra aceste grupuri în forțele terestre ruse din Ucraina și impactul pe care acest lucru îl va avea asupra eficienței luptei”.

3.626.546 de oameni au fugit din calea războiului din Ucraina până la 22 martie, potrivit estimărilor ONU, relatează The Guardian.

Mulți călătoresc zile întregi cu autobuzele, petrecând nopți în tabere improvizate înainte de a pleca mai departe în țări precum Polonia, România sau Republica Moldova.

Peste 2 milioane de refugiați ucraineni au trecut în Polonia de când forțele ruse au invadat Ucraina în urmă cu o lună.

Este vorba despre „cea mai rapidă criză de strămutare pe care am văzut-o după cel de-al Doilea Război Mondial”, a precizat Comitetul Internațional de Salvare într-un comunicat publicat joi, 23 martie.

Comitetul Internațional de Salvare, un grup umanitar important din SUA, a cerut autorităților din țările vecine cu Ucraina să „utilizeze pe deplin ajutorul oferit de Agenția UE pentru Azil, finanțarea UE și cea venită de la alte țări europene pentru a se asigura că refugiații sunt sprijiniți într-un mod echitabil și durabil pe tot continentul”.

Portul din Berdiansk, un oraș din regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, ar fi în flăcări, potrivit presei locale ucrainene și consilierului Ministerului de Interne al Ucrainei, Anton Gerașchenko, relatează The Guardian.

Oficialul ucrainean a publicat pe canalul său de Telegram o fotografie despre care spune că arată nori groși de fum care se ridică din portul de la Marea Azov, aflat la aproximativ 75 km sud-vest de Mariupol.

„Un depozit de rachete și arme de artilerie în Berdiansk ocupat de ruși”, a scris în descrierea fotografiei.

Canalul Nexta precizează că nave rusești au fost lovite, dar așteaptă confirmarea informațiilor.

Potrivit lui Michael Horowitz, un analist geopolitic și de securitate la institutul Le Beck, Rusia începuse să folosească portul pentru descărcarea de echipamente militare.

Liderii lumii se află la Bruxelles pentru un summit extraordinar al NATO, în timp ce încearcă să-și alinieze răspunsurile în privința invaziei ruse în Ucraina. De asemenea, reuniuni ale Consiliului European și G7 sunt programate, astăzi, 24 martie, în ziua în care se împlinește o lună de la începutul războiului.

Potrivit unor surse citate de CNN, o parte importată a discuțiilor din cadrul summitului NATO se va axa pe modul în care ar trebui să reacționeze alianța dacă președintele rus Vladimir Putin va folosi arme chimice sau biologice împotriva cetățenilor ucraineni.

Totodată, președintele american Joe Biden este așteptat să anunțe noi sancțiuni împotriva personalităților politice și oligarhilor ruși, în timp ce Marea Britanie urmează să anunțe un „nou pachet major de sprijin militar” pentru Ucraina.

Mai multe detalii: Summit NATO la Bruxelles. Biden discută cu aliații europeni, inclusiv cu Iohannis. Zelenski participă prin videoconferință

Forțele ucrainene au împins trupele ruse înapoi pe linia frontului, la est de Kiev.

Rușii se află la aproximativ 55 de kilometri de centrul orașului, la est, cu 25 – 35 de kilometri mai mult față de ziua precedentă, a spus oficialul, citat de CNN.

În nord-vest, rușii „sapă și stabilesc poziții defensive”, a adăugat americanul, precizând că în această zonă, trupele Moscovei rămân la 15-20 de kilometri de centrul capitalei.

Totodată, soldații rusi devin mai activi în partea de est a Ucrainei, în zona Donbas.

„Începem să îi vedem cum se cam înghesuie în jurul Kievului, dar încearcă într-adevăr să treacă mai mult la atac decât până acum, aplică mai multă energie în acea parte estică”, a precizat oficialul american.

Între 7.000 și 15.000 de soldați ruși au fost uciși într-o lună de invazie în Ucraina, a declarat un înalt oficial NATO pentru AP News, potrivit BBC. În total, între 30.000 și 40.000 de ruși au murit sau au fost răniți până acum în lupte, mai estimează oficialul NATO.

Rusia nu a mai furnizat un număr oficial a deceselor înregistrate în rândul soldaților săi din 2 martie, când a anunțat că 500 de militari au murit.

Spre comparație, Rusia a pierdut aproximativ 15.000 de militari în timpul ocupației sale de 10 ani a Afganistanului.

Nici Ucraina nu a oferit informații clare în legătură cu propriile pierderi. Ultima dată, în urmă cu două săptămâni, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că 1.300 de soldați ucraineni au murit.

Premierul britanic Boris Johnson urmează să anunţe joi că Marea Britanie va furniza Ucrainei aproximativ 6.000 de rachete suplimentare, potrivit BBC.

La întâlnirile liderilor NATO și G7 de la Bruxelles, Johnson va anunța, de asemenea, acordarea de fonduri de 25 de milioane de lire sterline (33 de milioane de dolari) pentru a ajuta la plata soldaților și a piloților ucraineni.

De asemenea, Guvernul de la Londra va oferi 4,1 milioane de lire sterline BBC World Service, pentru serviciile sale în limbă ucraineană și rusă în regiune.

„Regatul Unit va colabora cu aliații pentru a intensifica sprijinul militar și economic acordat Ucrainei, întărindu-și apărarea pe măsură ce se schimbă cursul în această luptă. (…) La o lună de la această criză, comunitatea internațională se confruntă cu o alegere. Putem menține aprinsă flacăra libertății în Ucraina sau riscăm să fie stinsă în Europa și în lume”, a spus Boris Johnson.

Autoritățile britanice au precizat că noul pachet se va adăuga celor aproximativ 4.000 de rachete deja furnizate de Regatul Unit forțelor ucrainene.

Mihailo Fedorov, vicepremierul ucrainean care conduce și ministerul transformării digitale, a declarat pentru Reuters că Ucraina a folosit software-ul Clearview AI, un furnizor de recunoaștere facială din New York, care găsește pe internet imagini care se potrivesc cu fețele din fotografiile încărcate.

Ucraina apelează la acest software pentru a identifica soldații ruși uciși în timpul războiului și pentru a găsi familiile acestora pe care le informează apoi în legătură cu ridicarea cadavrului.

„Din politețe față de mamele acelor soldați, difuzăm această informație pe rețelele de socializare, cel puțin pentru a le informa familiile că și-au pierdut fiii și pentru a le permite apoi să vină să ridice cadavrele”, a declarat Fedorov într-un interviu, vorbind prin intermediul unui traducător.

Oficialul ucrainean nu a vrut să ofere date despre numărul de cadavre identificate prin recunoașterea facială, dar a spus că procentul de persoane recunoscute revendicate de familii a fost „mare”. Reuters menționează că nu a putut confirma acest lucru în mod independent.

Cei care se opun folosirii unei astfel de tehnologii, inclusiv grupurile pentru drepturile civile, au condamnat utilizarea Clearview de către Ucraina, invocând posibilitatea unei identificări greșite.

Totodată, Fedorov a spus că Ucraina nu folosește tehnologia de recunoaștere facială pentru a-și identifica propriii soldați uciși în luptă, fără a explica de ce.

De asemenea, vicepremierul ucrainean a refuzat să precizeze cum sunt returnate familiilor cadavrele soldaților ruși. Se știe că Guvernul ucrainean a creat un formular online în care rudele ruși pot depune o cerere pentru ridicarea unui cadavru.

Armata Ucrainei a anunțat că aproximativ 15.000 de soldați ruși au fost uciși de când Rusia a invadat țara în urmă cu o lună, pe 24 februarie. Potrivit Rusiei, pierderile sale sunt mult mai mici.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, miercuri seară, un nou mesaj – primul în engleză de la începutul războiului, notează CNN -, în care a cerut oamenilor din toată lumea să iasă în stradă pentru Ucraina joi, 24 martie, când se împlinește o lună de la începutul invaziei rusești.

„Războiul declanșat de Rusia nu e doar împotriva Ucrainei. Rusia poartă un război împotriva libertății, a libertății Europei și a întregii lumi. Iar lumea trebuie să oprească Rusia. Lumea întreagă trebuie să facă ceva pentru a oprit războiul.

A trecut deja o lună. Da, atât de mult. Joi, ieșiți în stradă, faceți-vă auzite vocile, strigați, uniți, pentru libertate, pentru pace, pentru Ucraina. Arătați că fiecare om contează, că Ucraina contează”, a spus Zelenski.

Oficialii ucraineni au declarat că peste 4.500 de persoane au fost evacuate miercuri din orașele ucrainene prin coridoare umanitare.

Aproape 3.000 dintre ei au părăsit orașul Mariupol, aflat sub un asediu aprig al forțelor ruse, pentru a se îndrepta spre Zaporojie, a declarat viceprim-ministrul Ucrainei, potrivit ziarului Kyiv Independent.

700 de oameni au reușit să plece miercuri din orașele din estul îndepărtat al Ucrainei, potrivit guvernatorului regional din Luhansk, în ciuda bombardamentelor ruse care au continuat pe timpul zilei.

Primarului orașului Cernihiv, situat în nordul țării, a filmat distrugerile provocate de atacuri aeriene și ale asediului forțelor ruse din ultimele săptămâni, într-un clip video distribuit de platforma Nexta.

Forțele ruse au fost acuzate că au luat ostatici locuitorii din orașul ucrainean asediat Cernihiv, după ce oficialii locali au fost obligați să impună raționalizarea apei potabile. Cei 150.000 de locuitori blocați de asediul forțelor ruse se confruntă și cu lipsa căldurii și a electricității,

Mai multe informații: Locuitorii din Cernihiv, asediat de forțele ruse, se confruntă cu o criză a apei potabile

Ministerul afacerilor externe de la Moscova a anunțat miercuri că va expulza diplomații americani din Rusia pe care îi va declarat „persona non grata”, termen care desemnează în diplomație un reprezentant diplomatic care nu este acceptată pe un anumit teritoriu.

„Un înalt diplomat din cadrul misiunii diplomatice americane la Moscova a primit miercuri o notă cu o listă a angajaților diplomatici americani expulzați, declarați „persona non grata”, transmite comunicatul ministerului de externe, citat de CNN.

Decizia părții ruse este o reacție la decizia Washingtonului de a expulza 12 diplomați din cadru misiunii permanente din New York a Rusiei de pe lângă Organizația Națiunilor Unite, precum și a unui angajat rus de la secretariul ONU.

„Părții americane i s-a spus ferm că orice acțiune ostilă a Statelor Unite împotriva Rusiei va primi un răspuns decisiv și adecvat”, se arată în comunicat.

Comunicatul nu a precizat ce diplomați sau câți vor fi expulzați.

Pentagonul a precizat, într-o sesiune de informare a jurnaliștilor, că trupele ruse adoptă poziții defensive la nord de Kiev, mai degrabă decât să avanseze, în timp ce eforturile ruse din alte părți au stagnat.

Contraofensiva Ucrainei de lângă Kiev a împins forțele ruse mai departe de capitală, a precizat Jack Detsch, un reporter la Foreign Policy, într-o postare pe Twitter.

Pentagonul a declarat că Rusia a lansat acum peste 1.200 de rachete, relatează Jeff Seldin, corespondent la Vocea Americii. Pentagonul a mai spus că trupele ruse la nord de Kiev își asumă acum poziții defensive, în loc să-și continue asaltul.

Carla Babb, corespondent la Vocea Americii, a declarat că trupele ruse au ieșit de asemenea din orașul Cernihiv, spre granița cu Belarus.

Oksana Baulina, o jurnalistă rusă care scria pentru platforma The Insider, a fost ucisă la Kiev într-un atac cu rachetă, „în timp ce îndeplinea o sarcină editorială”, informează The Insider. Numărul jurnaliștilor morți în Ucraina de la începutul războiului urcă astfel la șase.

„Baulina a murit în timpul bombardamentelor, la Kiev, în timp ce îndeplinea o sarcină editorială. Filma distrugerile provocate după ce trupele ruse au tras asupra cartierului Podolsk al capitalei când a intrat în raza unei noi rachete”, a anunțat The Insider.

În urma exploziei rachetei, a mai fost ucis un civil, în timp ce două persoane care o însoțeau pe Oksana Baulina au fost rănite și transportate la spital.

Mai multe informații: Jurnalistă rusă, ucisă în Ucraina, în timpul unui bombardament al armatei ruse asupra Kievului

Aproximativ 1.000 de clădiri rezidențiale au fost distruse în Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, a declarat miercuri primarul Ihor Terehov, citat de CNN. Orașul, care este considerat o țintă cheie pentru forțele invadatoare ruse este sub un asediu total de câteva săptămâni

Terehov a dezvăluit amploarea pagubelor produse, raportând un total de 1.143 de clădiri distruse de atacurile rusești, dintre care 998 de clădiri rezidențiale.