Război în Ucraina, ziua 290 | Locuitorii din Odesa, fără curent electric pentru 2-3 luni

Compania privată din industria energetică DTEK a transmis, sâmbătă seara, că lipsa curentului din regiunea Odesei s-ar putea întinde pe o perioada de 2-3 luni.

Și autoritățile din regiune atrag atenția că situația în regiune rămâne dificilă și le cere oamenilor să părăsească zona.

„Înțelegem cât de greu este să fii fără curent atâta de mult timp. Dacă, în viitorul apropiat, vă va fi dificil să vă descurcați fără electricitate și aveți ocazia să părăsiți temporar regiunea Odesa, să faceți acest lucru”, au transmis autoritățile, potrivit Ukrayinska Pravda.

Peste 1,5 milioane de oameni din regiunea Odesa sunt fără curent, după ce o dronă rusă a lovit sistemul de generare a energiei electrice, a transmis sâmbătă președintele Volodimir Zelenski într-un mesaj video.

Consiliul European a ajuns la un acord cu privire la un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023 cu 18 miliarde euro . Propunerea a fost adoptată astăzi de Consiliu și va fi transmisă Parlamentului European spre o posibilă adoptare săptămâna viitoare.

Recomandări

Verdict în cazul angajatei Atos care s-a sinucis la Timișoara. Explicațiile șefei ITM, al cărei soț lucrează la firma controlată: „Evenimentul neplăcut s-a petrecut după orele de program”

„Ucraina poate conta pe UE. Vom continua să sprijinim Ucraina, inclusiv din punct de vedere financiar, atât timp cât va fi nevoie. Legislația pe care am adoptat-o astăzi înseamnă că Ucraina poate conta pe un ajutor financiar regulat din partea UE pe parcursul anului 2023”, a transmis Zbyněk Stanjura, ministrul finanțelor al Cehiei.

Anunțul vine după ce, marți, Ungaria a blocat această propunere. 

Pachetul prevede o soluție structurală pentru sprijinirea financiară a Ucrainei în 2023. Suma care urmează să fie împrumutată Ucrainei în 2023 va fi de 18 miliarde euro, iar împrumuturile vor avea o perioadă de grație de 10 ani. 

„Scopul este de a oferi ajutor financiar pe termen scurt, care să finanțeze nevoile imediate ale Ucrainei și reabilitarea infrastructurii critice, și sprijin inițial în vederea unei reconstrucții postbelice durabile, cu scopul de a sprijini Ucraina pe calea integrării europene”, se arată într-un comunicat transmis, sâmbătă, de Consiliul European.

Vicepreședintele Biroului Prezidențial Kiril Timoșenko a transmis, sâmbătă, că militarii ruși au tras azi într-o unitate medicală din Hersonul, potrivit Ukrainska Pravda.

Recomandări

Un englez deține în România cea mai mare cramă din Europa de Est. „Era ca în Vestul Sălbatic. Dacă nu vindeam, nu mâncam”

„Obuzele inamice au lovit maternitatea spitalului”, a transmis oficialul. 

Nu au fost raportate victime, însă clădirea a fost grav avariată.

Administraţia instalată de Rusia în regiunea ucraineană Herson a anunţat sâmbătă că a început să schimbe moneda ucraineană hrivna în circulaţie la nivel local în ruble ruseşti, cu scoaterea ei completă din zonele regiunii controlate de Moscova la 1 ianuarie, potrivit Agerpres care citează Reuters.

Într-un video publicat pe Telegram de administraţia regiunii numită de Moscova, Andrei Peretonkin, şef al sucursalei locale a băncii centrale ruse, a declarat:

„Pentru a fi mai comod rezidenţilor şi a permite o integrare mai uşoară a regiunii în spaţiul economic rusesc, în această săptămână băncile din regiunea Herson au început operaţiunile de schimb valutar”.

Anterior, administraţia instalată de Rusia a declarat că atât rubla, cât şi hrivna vor fi acceptate în regiunea Herson.

Situația cu aprovizionarea cu energie din Odesa rămâne dificilă, dar sub control, anunță oficialii, precizând că lucrările continuă pentru repararea daunelor produse de atacul nocturn lansat de forțele ruse, relatează Ukrainska Pravda.

Recomandări

Povestea celei mai spectaculoase evadări din lume. 389 de prizonieri au fugit din închisoarea din Jehanabad. „Suntem maoiști!”

„Lucrările de restaurare durează mai mult decât de obicei. Vă rugăm să înțelegeți situația actuală. Autoritățile lucrează non-stop”, a anunțat șeful adjunct al Biroului prezidențial, Kirilo Timoșenko pe Telegram.

În acest moment, doar infrastructura critică este alimentată cu energie electrică. Este vorba despre spitale, maternități, centrale termice și stații de pompare.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al executivului american, John Kirby, a atras atenția asupra parteneriatului din domeniul apărării dintre Rusia și Iran, precizând că cele două țări își consolidează tot mai mult cooperarea militară, relatează AFP, citată de Agerpres.

Potrivit oficialului american, pe de o parte, Teheranul furnizează Moscovei drone care sunt folosite în războiul din Ucraina, iar, pe de altă parte, Rusia „oferă Iranului sprijin militar şi tehnic la un nivel fără precedent”.

”Ajutorul merge în ambele sensuri”, spune Kirby, adăugând că Iranul vrea să vândă Rusiei „sute” de rachete balistice, în timp ce Moscova va livra Teheranului echipamente „sofisticate”, elicoptere, sisteme de apărare antiaeriană şi avioane de luptă.

De asemenea, Moscova și Teheranul vor să producă împreună drone „ucigaşe” în Rusia, mai spune Kirby.

Mai multe informații: SUA avertizează că Rusia și Iranul au un „parteneriat militar la scară largă” și anunță noi sancțiuni la adresa Moscovei

Ministrul ucrainean al Educației, Serhii Shkarlet, anunță că în ultimele o sută de zile atacurile rusești cu rachete au distrus sau deterioriat peste 390 de instituții de învățământ din țară, relatează The Kyiv Independent.

Totodată, de la începutul invaziei ruse, peste 2.800 de unități de învățământ au fost afectate.

Norvegia a anunțat vineri, 9 decembrie, că va oferi un miliard de coroane norvegiene (100 de milioane de dolari) pentru repararea infrastructurii Ucrainei care a fost deteriorată în atacurile cu rachete ale Rusiei, relatează The Kyiv Independent.

”Noua alocare din Norvegia este canalizată prin Fondul fiduciar de ajutor, recuperare, reconstrucție și reformă (URTF) al Băncii Mondiale, cu mai mulți donatori”, precizează guvernul norvegian într-un comunicat.

”Războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un impact dramatic asupra economiei ucrainene. Ca urmare a atacurilor direcționate asupra infrastructurii civile, există o nevoie urgentă de reparații și reconstrucție. Aceste atacuri au și consecințe umanitare grave, iar situația este agravată de debutul iernii și vremea rece. Finanțarea norvegiană va fi utilizată pentru a aloca granturi ale Băncii Mondiale, oferind sprijin flexibil pentru reparații, reabilitare și pregătiri pentru reconstrucția infrastructurii critice”, mai scrie în comunicat.

Șeful administrației militare a regiunii Luhansk, Serghei Haidai, anunță că trupele ucrainene se apropie de orașul Kreminna, relatează Ukrainska Pravda.

”Trupele noastre se află la câțiva kilometri de Kreminna. Sper că înainte de Anul Nou vor mai fi știri despre eliberarea așezărilor din regiune”, a afirmat oficialul local.

Haidai spune însă că eliberarea regiunii Luhansk va fi foarte dificilă pentru că rușii sunt „bine pregătiți” să-și apere pozițiile.

Forțele ruse ”și-au desfășurat ultimele unități antrenate lângă Svatovo și Kreminna”, a mai spus Haidai.

Guvernatorul crede că până la sfârșitul iernii, trupele ucrainene pot ajunge la linia de demarcație în 2014, iar în cursul anului 2023 pot elibera întreaga regiune.

Infrastructura energetică din Odesa a fost ținta bombardamentelor din noaptea de vineri spre sâmbătă, toți consumatorii din regiunea din sudul Ucrainei fiind deconectați de la electricitate, cu excepția infrastructurii critice, relatează Pravda, care citează un anunț al companiei private din industria energetică DTEK.

”În această seară, a avut loc un alt atac al Federației Ruse asupra infrastructurii energetice din regiunea Odesa. Mai multe obiective au fost distruse. Din cauza amplorii distrugerii infrastructurii energetice din Odesa, toți consumatorii, cu excepția infrastructurii critice, au fost deconectați de la electricitate”, a transmis compania.

De asemenea, în localități învecinate au loc întreruperi de urgență ale alimentării.

În urma bombardamentelor care au vizat Hersonul în primele ore ale zilei de 10 decembrie, peste 2.500 de abonați au rămas fără alimentarea cu energie electrică, anunță șeful Administrației regionale de stat, Yaroslav Ianușevici, citat de Ukrainska Pravda.

”Noaptea și dimineața, invadatorii ruși au bombardat Hersonul. Din cauza deteriorării liniilor electrice, au rămas din nou fără electricitate: centrul orașului, microdistrictul Shumen, satul Stepanovka. 2.549 de abonați nu au energie electrică”, a precizat oficialul local, adăugând că echipele de specialiști au început deja reparațiile.

Sâmbătă seara, forțele aeriene ale Ucrainei au doborât 10 din 15 drone kamikaze lansate de Rusia peste regiunile Herson, Mikolaiv și Odesa, precizează sursa citată.

Orașul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk a fost ținta unor noi atacuri în noaptea de vineri spre sâmbătă, patru persoane fiind rănite în urma bombardamentelor, a anunțat șeful administrației militare regionale, Valentin Reznicenko, citat de Ukrainska Pravda.

11 clădiri cu mai multe etaje și locuințe private au fost avariate.

Au fost lovite clădiri administrative și de birouri, o grădiniță, o spălătorie auto, o parcare, mai multe mașini, o conductă de gaz și linii electrice.

În același timp, autoritățile din Donețk au anunțat că patru civili au fost răniți în regiune în urma atacurilor de pe 9 decembrie.

Potrivit guvernatorului Pavel Kirilenko, două persoane au fost rănite în Bahmut și câte una, în Avdeevka și în Konstantinovka, notează aceeași sursă.

Iar în regiunea nord-estică Sumî, mai multe clădiri au fost avariate în urma bombardamentelor de vineri seară, relatează Ukrainska Pravda.

”Aseară, în jurul orei 21.00, Rusia a lansat un atac cu rachete asupra comunității Velikopisarevskaya”, a anunțat șeful Administrației Regionale, Dmitri Zhivitski.

Oficialul spune că o rachetă S-300 a explodat în centrul localității și a avariat 20 de case particulare, un bloc de locuințe, o stație de pompieri, un serviciu executiv, o sucursală bancară, cinci magazine și mașini.

Moscova încearcă să ofere „informațiilor false” aspectul unor fapte, ascunzând minciuni „în numeroși termeni și nume, caracteristici tehnice și cifre”, a declarat Serhii Kislitsia, reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, relatează agenția Ukrinform, citată de Ukrainska Pravda.

Răspunzând acuzațiilor delegației ruse privind intrarea armelor occidentale din Ucraina în țări terțe, Kislitsia a remarcat că, pentru a părea convingătoare, Moscova împachetează minciunile „în numeroși termeni și nume, caracteristici tehnice și cifre. Toate acestea ar trebui să dea informațiilor false aspectul de fapte”.

Oficialul ucrainean a amintit că Rusia a lansat acuzații similare în Consiliul de Securitate al ONU și la începutul lunii septembrie, iar apoi forțele Kievului au început o ofensivă în sud și est.

”Aceasta este cea mai puternică și convingătoare dovadă că toate armele pe care le deține Ucraina își servesc scopul direct, de a ajuta soldații ucraineni să ne elibereze poporul și teritoriile”, a afirmat Serhii Kislitsia, adăugând că Ucraina are un sistem de control pe mai multe niveluri pentru a preveni utilizarea ilegală a armelor.

Belarusul a anunțat vineri că va permite, fără condiții prealabile, ca cerealele ucrainene să fie trasportate pe teritoriul său către porturile din Lituania, de unde urmează să fie exportate, a declarat un purtător de cuvânt al ONU, citat de Reuters.

Folosit de aliatul său, Rusia, ca punct de plecare pentru invazia declanșată în 24 februarie în Ucraina, Belarusul a declarat în iunie că va lăsa cerealele ucrainene să treacă pe teritoriul său către porturile de la Marea Baltică, dacă i se va permite se permite să-și expedieze mărfurile din porturi, propunere pe care Kievul a respins-o.

Ministrul adjunct de externe al Belarusului, Iuri Ambrazevici, s-a întâlnit vineri la New York cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, pentru a-i spune că nu există precondiții pentru tranzitul cerealelor din Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric.

De asemenea, Ambrazevici „a reiterat solicitările guvernului său de a-și putea exporta propriile îngrășăminte, care sunt în prezent supuse sancțiunilor”, a mai precizat Dujarric într-un comunicat.

Belarus, un mare producător mondial de potasiu, a fost vizat de sancțiuni occidentale în ultimii doi ani, măsuri care i-au perturbat exporturile de îngrășăminte prin porturile de la Marea Baltică.

Declaraţii recente ale preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la acordarea unor „garanţii de securitate” Rusiei au fost „scoase” din „context”, a dat asigurări vineri Palatul Élysée, înaintea organizării unei noi Conferinţe de ajutare a Ucrainei, programată marți la Paris, scrie news.ro citând AFP.

„Dialogul între preşedintele Republicii (Emmanuel Macron, n.r.) şi preşedintele ucrainean (Volodimir Zelenski, n.r.) este excelent”, a transmis asigurări preşedinţia franceză. „Există un decalaj între anumite mişcări sau anumite persoane care caută să scoată un capăt de frază din context şi realitatea muncii pe care o depunem, care se desfăşoară fără dificultăţi”, a precizat Palatul Élysée.

Preşedintele francez a subliniat, la începutul lui decembrie, evocând arhitectura securităţii care va trebui să fie reconstruită în Europa, că este necesar să fie oferite, de asemenea, „garanţii” Rusiei în vederea ajungerii la un echilibru.

Această arhitectură de securitate – construită de către Statele Unite şi URSS, iar apoi Rusia – se clatină de mulţi ani. Franţa insistă asupra necesităţii ca europenii să să stea la masa negocierilor, atunci când vor fi negociate noi acorduri privind controlul armamentului.

„Unul dintre punctele esenţiale este frica faţă de faptul că NATO ajunge până la porţile sale (ale Rusiei, n.r.), este desfăşurarea unor arme care pot ameninţa Rusia”, explica Macron, evocând revendicările recurente ale Moscovei, la 30 de ani de căderea URSS.

Forțele ruse își continuă eforturile de a desfășura o ofensivă în direcția orașului Bahmut, încercând în același timp să își îmbunătățească poziția tactică în direcțiile orașelor Lîman și Avdiivka din regiunea Donețk, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea zilnică de vineri a informațiilor despre operațiunile de pe front, potrivit The Kyiv Independent.

Odinioară locuit de 70.000 de persoane, orașul Bahmut, care exploatează sare, a devenit în luna august centrul unei bătălii cheie în estul Ucrainei.

Acesta este situat pe drumul principal către Kramatorsk și Sloviansk – orașe-cheie din regiunea Donețk pe care Moscova urmărește să le cucerească în ciuda faptului că avansul trupelor ruse a fost blocat.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Comandamentului Militar de Est, Serhiy Cherevaty, Rusia pierde între 50 și 100 de soldați în fiecare zi în bătălia de la Bahmut, în timp ce aproximativ tot atâția soldați ruși sunt răniți zilnic în apropierea orașului.

În cursul zilei de vineri, Rusia a lansat patru rachete și nouă lovituri aeriene și a efectuat 25 de atacuri cu lansatoare multiple de rachete, potrivit Statului Major General al forțelor ucrainene.

Rusia a deportat deja peste 13.000 de copii ucraineni pe teritoriul său, a transmis vineri Daria Herasymchuk, consilier prezidențial ucrainean pentru drepturile copiilor și reabilitare, potrivit The Kyiv Independent.

„Și aceasta, din păcate, nu este cifra finală”, a declarat ea, adăugând că „mai avem de aflat despre cel puțin zeci de mii de copii ucraineni care au fost furați de autoritățile ruse”.

Amnesty International, un organism de supraveghere a drepturilor omului, a anunțat pe 11 noiembrie că acțiunile Rusiei de strămutare și deportare forțată sunt „condamnabile și constituie o crimă de război”.

În septembrie, Khrystyna Hayovyshyn, unul din adjuncții ambasadorului ucrainean la ONU, a declarat că 2,5 milioane de persoane au fost deportate cu forța din Ucraina în „regiunile izolate (…) ale Rusiei din Siberia și Orientul Îndepărtat”, conform CNN.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut vineri seară că situația militară în unele părți din estul Ucrainei este „foarte dificilă”, dar a precizat că forțele ucrainene continuă să reziste atacurilor efectuate de ruși, informează CNN.

„Situația de pe linia frontului rămâne foarte dificilă în zonele cheie din Donbas – Bahmut, Soledar, Mariinka, Kreminna”, a spus Zelenski, în discursul său video adresat zilnic națiunii.

Cele patru orașe se află pe linia frontului în regiunile Donețk și Luhansk, linie care s-a mișcat foarte puțin în ultimele trei luni.

„Nu mai există niciun loc de loc de trai pe teren în aceste zone care să nu fie deteriorat de obuze și foc”, a afirmat Zelenski. „Ocupanții au distrus de fapt Bahmut – un alt oraș din Donbas, pe care armata rusă l-a transformat în ruine pârjolite”, a adăugat liderul de la Kiev.

Mai multe detalii: Zelenski admite că situația de pe linia frontului din est este „foarte dificilă”: „Ocupanții au distrus orașul Bahmut”. În ce direcții avanzează rușii

Rusia a interzis intrarea în țară a 200 de canadieni importanți, ca răspuns direct la sancțiunile anunțate de Ottawa împotriva unor cetățeni ruți, a anunțat Ministerul de Externe de la Moscova, potrivit Al Jazeera.

Canada a anunțat anterior sancțiuni împotriva a 33 de actuali sau foști oficiali ruși și a șase entități implicate în presupuse „încălcări sistematice ale drepturilor omului” împotriva cetățenilor care au protestat împotriva invaziei din Ucraina.

„Ca răspuns la sancțiunile personale impuse de Ottawa (…) 200 de cetățeni canadieni nu au voie să intre pe bază de reciprocitate”, a precizat ministerul rus de Externe, pe site-ul său.

Ministerul condus de Serghei Lavrov l-a convocat, de asemenea, pe ambasadorul Canadei la Moscova.

Urmărește-ne pe Google News